Notiuni de Baza Priivind Securitatea

Privata, Istorie, Evolutie si Etica

Profesionala;
SECTIUNEA 1
Notiuni de Baza si Definitii

SECURITATEA PRIVATA
In conformitate cu dictionarul explicativ al limbii romane conceptul de securitate este definit ca: "Faptul de a fi la
adăpost de orice pericol; sentiment de încredere și de liniște pe care îl dă cuiva absența oricărui pericol;
Protecție, apărare"
NEVOIA DE SECURITATE STA LA BAZA EXISTENTEI UMANE
Din primul moment de existenta, orice structura, orice organism, sunt expuse riscului alterararii si disparitiei
datorita interventiei unor factori ostili care tin de conditiile naturale ( clima, calamitati si dezastre naturale etc.) dar
si de aspectele sociale ale existentei care sunt generate de convietuirea in grupuri (lupta pentru existenta,
competitia pentru resursele finite etc.).
Oamenii, civilizatia umana nu au putut face abstractie de la aceasta lege a existentei pe aceasta planeta de
aceea, nevoia de securitate a fost, este si va fi o nevoie primordiala a omului. Specialisti in psihologie considera
securitatea ca fiind la baza existentei umane alaturi de alte nevoi primare precum hrana, aerul, apa s.a.m.d.
In conformitate cu teoria ierarhizarii nevoilor umane a renumitului psiholog american Abrahan Maslow oamenii
pot trece la satisfacerea unor nevoi superioare (de exemplu nevoia de socializare, de realizare personala si
profesionala) numai dupa ce aceste nevoi de baza inclusiv nevoia de securitate si siguranta au fost satisfacute.
Inserare piramida lui Maslow
Prin nevoia de siguranta si securitate a oamenilor, in esenta se intelege in primul rand dorinta individului de a-si
prezerva propria viata si integritate fizica precum si de a-si prezerva posesiunea asupra unor bunuri mobile si
imobile care ii sunt necesare pentru a-si duce existenta in concordanta cu aspiratiile proprii.
Cu alte cuvinte, oamenii se simt in siguranta, respectiv nevoia de securitate a oamenilor este satisfacuta atunci
cand mediul in care traiesc este relativ stabil si predictibil iar ei isi pot urmari linistiti interesele la adapost de
factori care are putea sa le perturbe activitatile sau sa le prejudicieze aceste interese sau sa le produca lor personal
sau posesiunilor lor vatamari sau chiar disparitia fizica.
In concluzie existenta umana nu poate fi conceputa in absenta securitatii personale si in absenta unui mediu de
viata relativ sigur.
In orice caz, in prezent, conceptele de siguranta si securitate au in vedere si alte aspecte ale existentei umane si pe
masura ce societatea a evoluat si complexitatea exprimarii acestor concepte a crescut. Astfel in zilele noastre
securitatea nu se mai aplica doar la aspecte personale imediate primare gen viata si posesiunile materiale
individuale ci si la aspecte mai putin tangibile cum sunt securitatea financiara, siguranta alimentara si a mediului
inconjurator, securitate nationala etc.
SECURITATEA PUBLICA SI SECURITATEA PRIVATA
De asemenea in epoca moderna problema securitatii nu se mai pune doar la nivel individual ci la scara intregii
societati. Aceasta perspectiva colectiva asupra securitatii isi are radacinile in cele mai vechi timpuri atunci cand
oamenii primitivi au realizat ca vietuind in colectivitati pot face fata cu mai multa eficienta riscurilor si
amenintarilor la care erau expusi Deci se poate spune ca nevoia de securitate sta chiar la baza organizarii sociale a
societatii umane.
De altfel si in zilele noastre societatea, respectiv statul este perceput ca cel care in principal are raspunderea
asigurarii sigurantei membrilor comunitatii statale.
Statul isi indeplineste aceasta functiune prin institutiile si structurile publice de aparare, ordine publica si
siguranta pe care le mentine si le gestioneaza. Astfel din sistemul de stat al apararii sigurantei si ordinii publice la
nivel central fac parte : structurile fortelor armate, politia, jandarmeria, serviciile secrete, sistemul de justitie si
penitenciar. Pot fi considerate ca facand parte din sistemul public de aparare, ordine publica si siguranta si
structurile de politie si aplicarea legii dezvoltate la nivel teritorial de catre autoritatile locale.
Totalitatea acestor structuri mai este cunoscuta si sub numele de "comunitatea serviciilor de aparare, siguranta si
ordine publica".
De asemenea pot fi considerata ca si contribuitoare la crearea unui climat de sigiranta publica si structurile de
sanatate publica (ministerul sanatatii) dar si ministerul mediului si cel al muncii si protectiei sociale. Mai mult
decat atat un rol important in realizarea securitatii publice il au si institutiile si ministerele care gestioneaza asa
numitele infrastructuri critice respectiv acele entitati implicate in furnizarea de resurse si servicii vitale pentru
existenta si buna functionare a societatii respectiv furnizorii de energie in diverse forme, hrana, apa, precum si
entitatile care asigura distribuirea si transportul (pe uscat, in aer, si pe apa) acestor resurse critice catre
consumatori.
Statul finanteaza activitatea structurilor sale de mentinere a sigurantei publice prin taxele si impozitele pe care le
colecteaza de la cetatenii contribuabili.
Eficienta cu care structurile si institutiile statului reusesc sa protejeze cetateanul platitor de taxe, interesele si
posesiunile lui a fost si va fi intotdeauna o chestiune discutabila nu numai in Romania dar chiar si in cele mai
avansate dintre statele lumii. La nivelul opiniei publice din foarte multe tari exista perceptia ca siguranta oferita de
stat prin structurile politienesti in special, nu este capabila sa elimine in totalitate criminalitatea sau ca protectia
oferita nu este diversificata suficient astfel incat sa acopere nevoi specifice de securitate. De asemenea
capacitatea de reactie a structurilor publice politienesti se considera a fi limitata in timp si spatiu, respectiv politia
nu ar acoperi in egala masura toate zonele comunitare si nici reactia acestora nu este integral si si la timpul potrivit
dsponibila
Mai mult decat atat exista si opinia ca protectia oferita de institutiile statului nu scuteste cetatateanul de o
atitudine responsabila fata de sine insusi si fata de posesiunile sale, fata de interesele sale patrimoniale se deci
este firesc sa-si ia masuri de protectie elementare pe cont propriu.
Lipsa unei preocupari naturale pentru gestionarea si prezervarea proprietatii este prin ea insasi un factor generator
de criminalitate. Cu alte cuvinte o proprietate al carui propietar nu se manifesta cu diligenta necesara in a-si
evidentia si apara dreptul asupra proprietatii sale este foarte probabil sa devina tinta unor elemente criminale.
Astfel de situatii de proprietari dezinteresati, lipsiti de responsabulitate, situatii de proasta gestionare a
proprietatii si a riscurilor la care este expusa aceasta sunt de natura sa incurajeze comportamente antisociale iar
societatea trebuie sa sanctioneze un asemenea comportament astfel prevenindu-se dezvoltarea si proliferarea
criminalitatii.
De aceea indiferent de nivelul de securitate pe care un stat, o societate poate sa-l asigure la un moment dat
cetatenilor sai prin structurile si institutille de siguranta si ordine publica, au existat si vor exista intotdeauna
amenintari si riscuri de securitate remanente carora cetateanul este nevoit sa le faca fata in mod individual,
respectiv sa-si ia masuri de autoprotectie pe cont propriu.
Aceste masuri de autoprotectie individuala luate ca o precautie suplimentara chiar si in conditiile existentei
protectiei generale oferite de structurile de siguranta publica sunt considerate masuri de securitate privata.
Cu alte cuvinte Securitatea Privata se poate defini ca o forma individuala si individualizata de protectie care este
realizata prin forte si resurse proprii si/sau apeland la suportul unor furnizori specializati de mijloace si servicii
de securitate.
Spunem ca securitatea privata este o forma individuala de protectie pentru ca apelarea la mijloace de securitate
privata si angajarea si/sau implementarea lor este o decizie care se ia la nivel personal, iar masurile de securitate
sunt destinate sa produca efecte tot la nivel personal.
Ea este o forma individualizata pentru ca este menita sa raspunda unor nevoi particulare specifice. Spre deosebire
de masurile de securitate privata care se manifesta in plan personal, siguranta publica se refera la securitatea de
care beneficiaza in mod egal si nediscriminat toti membriii comunitatii statale fie ei persoane fizice sau persoane
juridice si care este furnizata prin institutiile statului, in baza unor prevederi legale si care se aplica indiferent de
vointa sau opiniile indivizilor.
De asemenea resursele materiale si financiare necesare pentru punerea in practica a acestor masuri de securitate
sunt de regula resurse proprii in cazul securitatii private in timp pentru finantarea institutiilor si structurilor care
asigura siguranta publica se folosesc resurse publice mai exact resurse financiare de la bugetul de stat resurse care
sunt constituite in cea mai mare parte din taxele si impozitele colectate de la ontribuabili.
In acest context planul personal la care se manifesta securitatea privata, nu se refera numai la persoana in
intelesul strict de individ sau persoana fizica ci se extinde la toate deciziile pe care o persoana le ia pentru
implementarea, angajarea de masuri de securitate privata, atat in nume propriu cat si in numele unor entitati
persoane juridice pe care le poate reprezenta de drept sau de fapt la un momentdat.
De exemplu un individ poate decide sa-si instaleze un sistem de securitate in casa in care locuieste si pe care il
plateste din resursele sale sau ale familiei sale dar in acelasi timp el este si reprezentantul unei societati comerciale
care are un magazin si unde individul in cauza, in calitatea sa de reprezentant legal decide sa angajeze un paznic
sau sa contracteze o societate de paza pe care le plateste de data aceasta nu din resurse personale ci din fondurile
societatii comerciale in beneficiul careia se iau masurile de securizare. Si atunci cand isi instaleaza sistemul de
securitate acasa in nume propriu dar si cand angajeaza un paznic sau contracteaza o societate specializata de paza
in calitate de reprezentant legal al unei entitati, persoane juridice suntem in prezenta unor decizii individuale de
angajare si implementare de masuri de protectie individualizate din sfera securitatii private.
Se poate pune intrebarea daca situatiile in care masuri specifice de securitate sunt angajate sau implemetate de
catre institutii publice si care sunt platite din fonduri publice pot fi considerate ca fiins tot in sfera securitatii
private. Raspunsul este afirmativ. Institutiile publice pot decide in mod individual prin reprezentantii lor legalo sa
angajeze masuri de securitate privata care sa le asigure o siguranta crescuta fata de cea asigurata in mod colectiv
de institutiile de ordine publica ale statului. Si in aceste cazuri vom avea de-a face cu masuri de securitate
individualizate la nevoile speciffice ale respectivelor institutii. In acest context faptul ca resursele financiare provin
din fonduri publice nu are relevanta.
 SERVICIILE DE SECURITATE PRIVATA
Definitia SERVICIILOR DE SECURITATE PRIVATA
Notiunea de securitate privata nu trebuie confundata cu serviciile de securitate privata.
In primul rand SERVICIILE DE SECURITATE PRIVATA
reprezinta o activitate cu caracter economic prin care sunt organizate, angajate sau
furnizate suplimentar sau in absenta masurilor de siguranta publica oferite de structuri politienesti de stat, pe
baza contractuala (se presupune existenta unui contract comercial intre furnizor si beneficiar), catre beneficiari,
personae fizice dar si juridice atat din sectorul privat dar si de stat, dotari fizice si echipamente, servicii si
cunostinte de specialitate, in scopul apararii proprietatii a bunurilor mobile sau imobile, asigurarii protectiei,
vietii si integritatii persoanelor a valorilor tangibile si intangibile (reputatia, vadul comercial etc),
prevenirea pierderilor generate de fenomenul criminalitatii.
Pentru ca este un domeniu economic fara o istorie indelungata si bazele sale teoretice sunt inca in formare nu
exista inca o unanimitate de vederi in ceea ce priveste definirea exacta a domeniului si a terminologiei de baza.
De exemplu in viziunea Confederatiei Europene a Serviciilor de Securitate (CoESS), activitatile de securitate
privata sunt activitatile prin care se realizeaza securizarea bunurilor, persoanelor, locatiilor, infrastructurilor,
evenimentelor si proceselor (fie in sfera publica sau privata) bazate pe
raporturi contractuale, furnizate de companii autorizate cu personal
autorizat, in functie de necesitate impreuna sau complemetar structurilor de siguranta publica.
Cu toate ca ofera o reprezentare destul de corecta asupra a ceea ce insemna activitatea de securitate privata,
viziunea CoESS este limitata doar la acele servicii de securitate furnizate de societati specializate si nu ia in
consideratie solutiile de securitate privata implementate in regim propriu.

De asemenea in perceptiaComisiei Europene, serviciile de securitate s-ar

limita numai la acele servicii prestate exclusiv cu agenti de securitate
privata in perimetre clar definite excluzand astfel acele servicii de
securitate bazate pe tehnologia de securitate.
Chiar daca inca exista opinii divergente in legatura cu definirea exacta a serviciilor de
securitate trebuie retinut insa este ca se pot identifica o serie de caracterisitici ale serviciilor de securitate
valabile in cele mai multe situatii:
1. Serviciile de securitatea privata sunt o activitati cu caracter economic si comercial organizate si
furnizate conform principiilor economiei de piata libera in scopul acoperirii nevoilor de suplimentare de securitate
identificate pe piata si obtinerii unui profit economic;
2. Serviciile din sfera securitatii private sunt angajate be baza contractuala si se presteaza contra cost sau
sau pe baza oricaror altor tipuri de contracte civile (barter, sponsorizare, donatie)
3. Angajarea de servicii private de securitate este o optiune individuala a detinatorului de bunuri si valori care in
mod direct si independent poate sa-si ia masuri de protectie suplimentare fata de cele oferite de structurile de
siguranta publica.
4.Securitatea privata desfasoara in principal activitati cu caracter defensiv de aparare a proprietatii si are loc de
regula in interiorul proprietatilor si mai putin sau deloc in spatiiul public;
5. Prin activitatea sa, securitatea privata contribuie la scaderea infractionalitati si in consecinta contribuie la
cresterea gradului de siguranta publica. In acest sens exista opinia ca serviciile de securitate
privata fac parte din comunitatea extinsa a serviciilor de aparare si ordine publica;
6. Avand in vedere importanta sa sociala, securitatea privata se desfasoara de regula intr-un cadru regelementat
legal;

Functiunile indeplinite de serviciile de securitate privata

Ce fac SERVICIILE DE SECURITATE privata.
La modul generic functiunile de baza indeplinite de serviciile de securitate sunt:
1.apara existenta, protejeaza integritatea proprietatii a bunurilor imobile si mobile si a valorilor in diferite
reprezentari de exemplu, bani, titluri de valori, bonuri valorice, bonuri de tezaur, obligatiuni, informatii clasificate
etc.
2. Apara viata si integritatea persoanelor; Aceasta functiune poate fi indeplinita ca o activitate complementara
bunurilor si valorilor sau ca o misiune dedicata si specifica atunci cand ne referim la servicii de garda de corp..
De exemplu, in cazul serviciilor de securitate angajate intr-un obiectiv economic, chiar daca in consemnul agentilor
de securitate se afla in pricipal indatoririi legate de apararea proprietatii bunurilor si valorilor, protectia
personalului unitatii economice sau a vizitatorilor este implicit sau explicit tratata ca o sarcina de o egala
importanta.
In zilele noastre pe fondul evolutiei societatii dar si a industriei de securitate, servciile de securitate privata au
preluat noi functiuni:
3. Controlul si administrarea accesului;
4.Mentinerea ordinii in spatii private de interes public ca de exemplu magazine, mall-uri, baruri, cazinouri;
5.Mentinerea ordinii la manifestari publice ca de exemplu, la concerte, evenimente sportive alte adunari cu
caracter cultural sau chiar politic;
6.Protejarea unor activitati, procese si operatiuni derulate in mediul economic pentru a preveni interferenta unor
factori care ar putea sa cauzeze intreruperea sau perturbarea acestora.
De exemplu: agentii de securitate care previn blocarea cailor de comunicatie intr-o unitate industriala sau
care faciliteaza afluirea vizitatorilor intr-un spatiu privat. Un alt exemplu este atunci cand in se restrictioneaza
accesul in zone in care se desfasoara operatiuni industriale speciale sau periculoase prin mijloace de securitate
privata precum dispozitive automate de inchidere prevazute cu sisteme de control electronic al accesului si/sau
folosirea de agenti de securitate. Supravegherea si paza unor utilaje si echipamnte in functiune sau supravegherea
si paza infrastructurilor si activitatilor de transport pot fi de asemenea exemple ale realizarii functiunii de protectie
a proceselor prin mijloace de securitate privata.
In concluzie, operatiunile si procesele care ar necesita protectie din perspectiva securitatii private, pot fi acele
activitati in care sunt utilizate resurse umane si/sau diverse bunuri-mijloace fixe pentru realizarea unor scopuri
economice (Philip P. Purpura);
4. Protejeaza impotriva perturbarii activitatilor cu caracter de manifestare publica derulate in spatii private de
interes public sau in spatii publice;
 Conceptul de "prevenirea pierderilor"
Expansiunea economica si industriala a fost cel mai important factor in dezvoltarea securitatii private in epoca
contemporana. In fapt, in mediul economic securitatea este de foarte multe ori considerata ca un serviciu suport al
activitatilor productive sau comerciale respectiv ca facand parte din aceeasi categorie cu alte servicii "suport"
(indirect productive) precum serviciile de protectie si siguranta muncii, prevenirea si protectia impotriva
incendiilor, servicii administrative si de managementul facilitatilor. Este normal in aceste conditii de interelationare
cu mediul economic, securitatea privata sa se specializeze, sa se adapteze la cerintele specifice ale acestui mediu.
Pe de alta parte mediul economic care in mod natural urmareste sa-si eficientizeze operatiunile de baza are
tendinta de a pune presiune pe serviciile suport inclusiv pe cel de securitate in sensul transformarii acestora din
functiuni eminamente consumatoare de resurse in activitati care adauga valoare si contribuie la profitabilitatea
activitatilor economice. Mai mult decat atat, sunt situatii cand asigurarea securitatii unor entitati economice
presupune abordari complexe in care sunt integrate nu numai servicii de securitate dar si alte functiuni "suport"
Din aceasta perspectiva economica a securitatii private s-a dezvoltat conceptul de "prevenirea pierderilor" (loss
prevention)
Conceptul de "prevenirea pierderilor" este definit ca fiind totalitatea mijloacelor si metodelor (de exemplu
folosirea de agentii de securitate dar si derularea unor audituri sau inspectii privind siguranta in munca) folosite de
o entitate sau o persoana pentru a-si creste posibilitatea prevenirii si controlului pierderilor de resurse (de
exemplu, resurse umane, bani, productivitate, materii prime, produse finite etc.) rezultate dintr-o gama de
circumstante adverse de exemplu (criminalitate, accidente, incendii, dezastre, erori, lipsa de supraveghere si prost
management sau chiar ca urmare a unor investitii proaste. (Philip Purpura p6)

Dupa cum se vede acest concept reprezinta o perspectiva mult mai larga asupra securitatii si care tinteste catre o
gestionare catre un management integrat al riscurilor la adresa entitatilor economice si care ar trebui raspunda
mult ma cuprinzator nevoilor de securitate in mediul economic.
In opinia unor specialisti (P. Purpura) acest concept este de dorit sa inlocuiasca total notiunea de securitate
privata care ar avea un spectru mai ingust respectiv ar raspunde doar la amenintarile de securitate doar din
criminalitatii, inlocuire care ar trebui sa se produca nu doar la nivelul denumirii ci si in ceea ce priveste mijloacele si
metodele de management al riscurilor si amenintarilor.

Mijloace prin care se realizeaza securitatea privata si prevenirea pierderilor

De-a lungul timpurilor oamenii au folosit diferite mijloace, metode si instrumente pentru a-
si asigura securitatea, arme si instrumente de autoaparare, ziduri si incinte protectoare,
incuietori, au folosit animale precum cainii si nu in ultimul rand au angajat alti semeni de
ai lor mai priceputi in a face fata raufacatorilor.
In principal toate acestea aveau ca scop sa descurajeze sa descopere sa opreasca sau sa-i prinda pe raufacatori.
Aceleasi functiuni le indeplineste securitatea privata si in zilele noastre.
(SCHEMA)
Cum isi realizeaza securitatea privata functiunile (restrictionare acces, supraveghere,
detectie, interventie, preventie):
1.Furnizeaza mijloace si servicii care opreste/ingreuneaza accesulinfractorilor catre tintele vizate:
 De exemplu: furnizarea si montarea de protectii mecano fizice, sisteme de control al
accesului, controlul accesului persoanelor bagajelor, vehiculelor realizat atat cu mijloace
tehnice cate si cu personal de securitate;
2. Furnizeaza mijloace si servicii care detecteaza, si semnaleaza prezenta unor
raufacatori sau sesizeaza a alte situatii periculoase:
De exemplu: folosirea sistemelor de detectie si alarmare, a sistemelor de televiziune
cu circuit inchis, supravegherea efectuata prin agenti de securitate;
3. Furnizeaza mijloace tehnice si servicii care asigura interventia pentru stoparea
activitatilor nedorite, inlaturarea situatiilor periculoase, sau a altor neconformitati de orice tip;
De exemplu: interventia agentilor de securitate pentru prevenirea, stoparea activitatatilor
prin care se aduce prejudicii proprietatii sau actiunea agentilor de securitate de a asigura
respectarea regulilor privin accesul intr-un anumit permitru;
4.Furnizeaza servicii de prevenire prin asigurare a descurajarii activitatilor cu caracter infractional;
De exemplu: patrulare, control, verificare, activitati derulate de agentii de paza. Prin
simpla lor prezenta dar si afisand o atitudne vigilenta agentii de securitate pot descuraja
actiunea unor potentiali infractori care vor cauta alte tinte mai putin protejate.
5. Furnizeaza servicii de consultanta si management in domeniul securitatii servicii care
sunt menite sa creasca eficienta si eficacitatea tuturor celorlalte masurilor si servicii de securitate.
Activitatile de consultanta si management in domeniul securitatii de regula au in vedere
efectuarea de evaluari si analiza a amenintarilor si riscurilor, identificarea si planificarea
implementarea de masuri de securitate, managementul integrat al masurilor de securitate
angajate la un momentdat de catre unul sau mai multi beneficiari.

Categorii de Servicii de Securitate

Functiunile securitatii private precum si mijloacele si metodele de realizarea activitatilor
de securitate au determinat si liniile de specializare din acest domeniu respectiv o
diferentiere pe categorii ale serviciilor de securitate privata
Principalele categorii de servicii de securitate privata

 Servicii de securitate bazate pe actiunea si interventia personalului specializat

respectiv agentii de securitate.
Aceasta categorie de servicii sunt cunoscute sub denumirea generica de servicii de
paza (guarding in engleza sau gardienage in franceza);
Prin servicii de paza in principiu se realizeaza deterenta, supravegherea, detectia unor amenintari si interventia
(restrictionarea, blocarea) pentru reducerea pana la eliminare a respectivelor amenintari.
In categoria serviciilor bazate pe prestatii ale personalului de securitate sunt de regula
cuprinse si o serie de servicii specializate considerate uneori fie sub-categorii ale
serviciilor de paza fie servicii de sine statatoare, dupa cum urmeaza:
-servicii de control acces si receptie;
-servicii de supraveghere si detectie in magazine (shop detective);
-servicii de transport si paza a valorilor monetare precum si a altor valori si materiale speciale;
In practica se mai pot intalni si alte tipuri de specilizari ale serviciilor cu agenti de
securitate precum, paza in banci, asigurarea de masuri de ordine pe stadioane
(stewards), asigurarea de masuri de ordine in baruri si discoteci. Sunt numeroase cazuri
cand astfel de activitati specifice sunt realizate in regim propriu. de catre detinatorii de bunuri si valori.
De asemenea, pe plan international sunt cunoscute si alte specializari ale serviciilor de
paza (guarding) ca de exemplu, serviciile de paza a locurilor de detentie, si a centrelor de
refugiati, paza instantelor judecatoresti...(Bruce George)
In acelasi timp exista tendinta ca si serviciile de paza furnizate pentru protejarea unor
asa numite "infrastructuri critice" sa fie tratate in mod diferentiat de serviciile de paza
furnizate catre clienti obisnuiti. In acest sens, facilitatile portuare si aeroportuare dar si
infrastructurile din domeniul energiei nucleare si-au dezvoltat si continua sa-si dezvolte
specificatii distincte in ceea ce priveste asigurarea securitatii.

 Servicii bazate pe exploatarea sistemelor tehnice si tehnologiei de securitate:

Acestea mai sunt cunoscute si ca servicii tehnice de securitate (denumite in engleza ca
"technical security" sau "security technology").
In aceasta categorie de regula sunt grupate mai multe categorii de activitati. In conformitate cu explicatiile
Comisiei Europene la Directiva Europeana a Serviciilor si Pietei Interne din categoria serviciilor tehnice fac parte:
-proiectarea de echipamente si sisteme de securitate;
-furnizarea de echipamente si sisteme de securitate;
-instalarea de echipamente si sisteme de securitate;
-activitatile de mentenanta pentru echipamente si sisteme de securitate;
In principiu aceste servicii au in vedere activitati in legatura cu furnizarea si punerea in functiune al unor
echipamente si sisteme de astfel de echipamente care au rol de supraveghere, detectie si alarmare in situatii care
induc amenintari si riscuri pentru persoane si proprietati. In cele mai multe cazuri exploatarea si operarea acestor
echipamente este realizata de insasi detinatorii de bunuri si valori.
De asemenea deterenta dar si restrictionarea si blocara unor amenintari poate fi realizata cu contributia majora a
unor sisteme complexe de securitate, de exemplu sistemele de control al accesului care integreaza atat elemente
de protectie mecano fizice (turnicheti, porti, bariere) gestionate de sisteme electronice de comanda si control.
In momemtul editarii acestui curs la nivelul Comisiei Europene exista perveptia conform
careia serviciile tehnice relative la echipamentele de securitate nu ar fi parte a serviciilor
de securitate privata ci o simpla activitate de livrare si instalare de echipamente electrice.
Totusi serviciile in legatura cu echipamente si sistemele de securitate nu ar trebui sa fie considerata o activitate
tehnica obisnuita avand in vedere scopul important pentru care aceste
echipamente si sisteme sunt instalate respectiv protectia persoanelor si posesiunilor lor,
avand in vedere responsabilitatea pe care o au cei care deruleaza aceste servicii tehnice in legatura cu calitatea si
buna functionarea acestora
dar si conditiile si specificatiile deosebite la care echipamentele dar si serviciile aferente trebuie sa raspunda.
Astfel se justifica
Totusi echipamentele si sistemele de securitate au o limitare in indeplinirea functiei de protectie si securitate
respectiv acestea nu pot realiza independent si interventia pentru stoparea sau eliminarea unor amenintari.
De aceea indiferent de functiunile indeplinite de sistemele tehnice de securitate in final este nevoie de interventia
cu personal in toate cazurile in cazurile in care respectivele sisteme tehnice detecteaza, transmit semnale de
alarma in situatii periculoase.
Sigur, utilizatorul comun de sisteme de securitate nu are intotdeauna capabilitatea sa faca fata de unul singur unor
stari de pericol si in mod natural are tendinta sa caute un suport specializat pentru realizarea unei interventii
efective si eficace.
Aceasta situatie a generat dezvoltarea unei alte ramuri (sector) principal de activitate in industria de securitate si
anume serviciile de monitorizare a alarmelor si asigurarea interventiei in caz de eveniment.

 Monitorizarea alarmelor si asigurarea interventiei:

In limbajul curent acest serviciu este cunoscut si ca serviciu de "dispecerat" iar pe plan international sunt
cunoscute ca activitati de "Alarm Response Center" (ARC)
Asa cum rezulta si din denumire acest serviciu este o integrare a doua activitati distincte:

 Monitorizarea sistemelor de securitate care in general inseamna

-colectarea intr-o unitate centrala a semnalelor emise de sistemele de securitate pe diverse medii
electronice de transmisie (telefon, gsm, gprs, radio, internet);
-prelucrarea si interpretarea semnalelor cu ajutorul unor softuri specializate in iscopul transformarii
acestora in informatii utilizabile in activitatea de interventie pentru stoparea si inlaturarea amenintarilor si starilor
de pericol;

 Realizarea interventiei, respectiv, derularea de actiuni specifice tactice si fizice cu scopul de opri activitati de
natura sa aduca prejudicii persoanelor si posesiunilor, sa prinda pe cei responsabili si sa recupereze
prejudiciiile in limita posibilitatilor;
Serviciile de monitorizare si interventie au tendinta sa dezvolte si alte activitati complementare precum
moitorizarea flotelor auto prin sisteme GPS sau monitorizarea la distanta a sistemelor de supraveghere video;
In cercuriile specialistilor este o larga dezbatere in legatura cu serviciile de monitorizare si interventie.
Exista opinii care contesta ca acest serviciu de sine statator ci doar un serviciiu subsidiar fie al serviciilor de paza fie
al serviciilor in legatura cu sistemele tehnice. Mai mult decat atat, recent la nivelul Comisiei Europene se
vehiculeaza ideea ca actvitatea de monitorizare ar fi in fapt o activitate de "paza la distanta"
Trebuie mentionat ca inclusiv aceasta impartire in categorii a activitatilor de securitate privata este discutabila.
Practic fiecare dintre liniile de serviciu descrise mai sus pot fi si sunt complementare. Astfel in ziua de azi nu se mai
poate concepe un serviciu de paza care sa nu apeleze la elemente de tehnologie (de exemplu sisteme de control
acces sau televiziunea cu circuit inchis) si care vin si completeaza si extind capabiilitatile personaliului de securitate
si de asemenea nu se poate concepe ca sistemele de securitate sa-si realizeze functiunile de securitate de sine
stator fara sa fie operate de personal specializat si fara sa se asigure interventia cu personal de securitate. In
concluzie nu se poate de vorbi de o categorizare exclusiva a liniilor de servicii din industria de securitate sau de o
delimitare foarte clara intre acestea.
Consultanta de securitate:
Pe masura ce problematica de securitate a devenit mai complexa dar si datorita dezvoltarii si specializarii
deosebite a mijloacelor si metodelor de raspuns la amenintarile si riscurile de securitate a devenit din ce in ce mai
greu pentru beneificiarii de servicii de securitate sa distinga intre diverse amenintari si riscuri si sa angajeze cele
mai potrivite contramasuri . De acee recursul la parerile si cunostintele unor specialisti s-a prefigurat ca o optiune
naturala.
In acest context, pe langa serviciile de natura executiv operativa s-au dezvoltat si o alta linie de activitate respectiv
aceea de consultanta de securitate.
Generic, se poate spune ca activitatea de consultanta se refera la acele activitati prin care se gestioneaza serviciile
si echipamentele de securitate astfel incat acestea sa furnizeze cea mai adecvata contrareactie la amenintarile de
securitate existente la un moment dat.
In fapt nu exista o unitate de viziuni asupra a ceea ce inseamna consultatanta de securitate care uneori este
confundata cu managementul securitatii.
Punctul de vedere al acestui curs este ca serviciul de consultanta in securitate se refera in principala la acele
activitati care nu au caracter permanent si continuu si care se deruleaza cu scopul de a identifica riscurile si
amenintarile aferente unor persoane sau posesiuni ale acestora, de a identifica, planifica si proiecta cele mai
potrivite contramasauri pentru reducerea si eliminarea acestor riscuri si amenintari de securitate si de a gestiona
procesul de implementare ale acestor contramasuri.
De regula activitatea de consultanta se desfasoara independent dar sunt numeroase cazuri cand furnizorii de
servicii de securitate presteaza in mod complementar si serviciile aferente consultantei in securitate.

Industria de Securitate Privata

Termenul de industrie de securitate este folosit pentru a denumi totalitatea activitatilor, serviciilor si produselor
care au in comun o serie de functiuni de natura sa contribuie la prevenirea infractionalitatii, mentinerea ordinii,
protectia si reducerea pierderilor (Bruce George & Mark Button: 2004, p.15).
In opinia altor autori (G. Green, E. Halibozek, R.J. Fischer: 2008, p.48) industria de securitate privata ar reprezenta
totalitatea activitatilor protective si de prevenirea si reducerea pierderilor care nu sunt performate de organe ale
statului.
Termenul de industrie de securitate este folosit in special in tarile anglo-saxone (Marea Britanie, Statele Unite,
Australia) pe cand alte tari in special cele din Europa se prefera denumirea generica de "Servicii de Securitate"
Avand in vedere, anvergura activitatilor din sfera securitatii privata, importanta lor sociala, numarul mare de locuri
de munca ocupate in acest domeniu se poate spune ca denumirea de "Industria de Securitate Privata" este pe
deplin justificata.

Beneficiarii Serviciilor de Securitate

Pornind de la caracteristica securitatii private respectiv accea de a fi o forma de asigurarea unei protectii
complementare si suplimentare celei oferite de institutiile publice, se poate spune ca practic orice persoana fizica
sau juridica sau orice organizatie economica sau organizatie non-profit dar in acelasi timp si orice institutie publica
pot apela, angaja sau implementa, mijloace, masuri sau servicii din sfera securitatii private.
Mai mult decat atat in legislatia Romaniei dar si in cea a altor state se prezuma ca orice persoana fizica sau juridica
are o responsabilitate in a-si proteja bunurile si valorile astfel incat acestea sa nu devina obiectul unor actiuni de
natura criminala, infractionala.
Rationamentul care sta la baza acestei responsabilizari legale are in vedere faptul ca o proprietate sau o posesiune
de orice fel care nu se bucura de atentia detinatorilor lor si sunt tratate cu neglijenta astfel devin adevarate tentatii
pentru infractori si se constitue intr-un factor favorizant al infractionalitatii. Cresterea infractionalitatii este o
problema sociala pe care statul este obligat sa o combata prin instrumentele sale de aplicarea legii respectiv
organele politienesti si sistemul judiciar. O crestere a criminalitatii inseamna o presiune in plus pe resursele pe care
statul trebuie sa le aloce pentru combaterea acestui fenomen deci costuri publice mai mari.
Categorii de beneficiari.
Categorizarea beneficiarilor serviciilor de securitate are relevanta in primul rand pentru adaptarea serviciilor
securitate la nevoile specifice ale unor categorii distincte de consumatori de servicii de securitate. Cunoasterea
nevoilor specifice de securitate ale beneficiarilor este utila si pentru dezvoltarea de noi solutii si servicii de
securitate dar si pentru particularizarea politicilor de marketing si vanzari ale firmelor de securitate.
In practica de zi cu zi sunt recunoscute o serie de categorii si subcategorii de clienti ai serviciilor de securitate
privata precum:

 Clienti din sfera domestica, in special proprietati imobiliare precum si bunuri si valori si din sfera domestica;
 Clienti din sfera economica care pot fi din domeniul privat sau domeniul public. Clientii din domeniul
economic privat sunt diferentiati si ei la randul lor in functie de sectorul lor de activitate. De exemplu sectorul
bancar, sectorul de retail dar si sectorul constructiilor sunt unele dintre cele mai mari consumatoare de
servicii de securitate privata.
 Pe de alta parte si institutiile statului pot apela la servicii de securitate privata. De exemplu in Marea Britaneie
si in Statele Unite, curtile judecatoresti dar si penitenciare sau centre de azil sunt pazite cu personal de
securitate privata. Si in Romania, paza unor obiective economice de stat dar si ale unor obiective ale
Ministerului Apararii Nationale este asigurata de furnizori de servicii de securitate privata;
O categorie aparte de potentiali beneficiari ai serviciilor de securitate privata o reprezinta asa numitele
infrastructuri critice.

Infrastructuri Critice
Servicii de Securitate pentru Infrastructurile critice:
Asa cum a fost mentionat in sectiunile anterioare, Infrastructurile critice sunt definite ca fiind acele entitati
implicate in furnizarea de resurse si servicii vitale pentru existenta si buna functionare a societatii respectiv
furnizorii de energie in diverse forme, hrana, apa, precum si entitatile care asigura distribuirea si transportul (pe
uscat, in aer, si pe apa) acestor resurse critice catre consumatori.
In Statele Unite infrastructurile critice sunt definite in legislatia interna (The Patriotic Act) ca fiind "sisteme si
bunuri fizice sau virtuale atat de vitale pentru statele unite incapacitarea sau distrugerea acestora ar avea un
impact destabilizator in ceea priveste securitatea, siguranta economica nationala, sanatatea si siguranta publica
sau asupra oricarei combinatii dintre acestea" (G. Green, E. Halibozek, R.J. Fischer: 2008, p.392).
De asemenea Confederatia Europeana a Serviciilor de Securitate (CoESS) defineste infrastructurile critice ca fiind
acele "premise fizice, retele sau organizatii a caror destabilizare sau debilitare ar cauza prejudicii severe si de lunga
durata vietii economice si sociale.
Cele mai proieminete elemente ale acestei categorii de sunt infrastructurile de transport (aero, cf, auto si naval),
infrastructurile din domeniul energetic in special cele care tin de sectorul energiei nucleare.
De regula infrastructurile critice sunt in proprietate publica (de stat) dar un numar semnificativ dintre acestea se
afla si in proprietate privata.
Avand in vedere importanta securitatii acestor infrastructuri in ultima perioada s-au dezvoltat, norme legale
speciale pentru reglementarea activitatilor de securizare ale acestora inclusiv la nivel international. De exemplu in
domeniul portuar avem Codul ISPS (International Ship and Port Security)
De asemenea IN DOMENIUL AEROPORTUAR, Parlamentul European a adoptat Regulamentul 300/2008 care
actualizeaza si fixeaza reguli minimale de securitate care trebuie sa fie implementate si respectate in aeroporturile
de pe teritoriul tarilor membre UE.
In domeniul infrastructurilor din domeniul nuclear pe plan international este in vigoare Conventia pentru Protectia
Fizica a Materialelor Nucleare (CPPNM) care de asemenea cuprinde reguli de baza privind masurile de securitate ce
trebuie luate in acest sector de activitate.
Trebuie evidentiate si eforturile de cristalizare a unui cadru de reglementare unitar cu referire la masurile de
securitate ce trebuie adoptate in domeniul transporturilor respectiv pentru securizarea lanturilor logistice