Vasile Alecsadri- Valorificator al folclorului si a miturilor romanesti

Poeziile populare reprezinta o avere nationala a poporului roman . Acestea sunt

pline de datini stramosesti si fara seaman literaturii straine. Din pacate, acestea
sunt expuse pierderii. Este de datoria noastra de a nu fi date uitarii.

Pe parcursul timpului, mai multe persoane au contribuit la pazirea acestui giuvaier

national. Una dintre aceste persoane a fost Vasile Alecsandri. Acesta dupa spusele
lui, ajutat de Alecu Russo , descopera farmecul si bogatia creatiei folclorice
romanesti. in calatoriile prin muntii, vaile si plaiurile Moldovei, si culege un mare
numar de poezii populare, de doine, balade si cintece. Acestea au exercitat o
influenta hotaritoare asupra intregii sale creatii poetice. Ulterior toate acestea au
fost adunate la un loc, in ce urma sa fie "Poezii populare ale Românilor, adunate şi
întocmite de Vasile Alecsandri", volum puplicat in 1866 si dedicat Doamnei Elena
Cuza.

Scria poetul de Mirceşti: "Poeziile culese din gura poporului român sunt copii
găsiţi ai geniului românesc şi au dreptul a se bucura de îmbrăţişarea Înaltei
Protectoare a Azilului "Elena" (banii rezultaţi din vânzarea volumelor urma să
revină Azilului "Elena Doamna").

Felul în care Alecsandri a înţeles să valorifice folclorul i-a nemulţumit pe

folcloriştii din următoarele două generaţii, care au considerat metoda poetului
neştiinţifică.

Vasile Alecsandri a afirmat ca, intrucat poeziile cuprinse in volum au fost culese
din gura poporului, acestea au fost publicate cu „ortografia cea mai simplă şi mai
potrivită cu gradul de cunoştinţi în care se găseşte neamul românesc.” netemandu-
se de „Filologii radicali şi pedanţii bursuflaţi de pretenţii gramaticale” care” vor
scoate negreşit ţipete răguşite la vederea acestei ortografii, însă bunul simţ al
românului va primi bucuros un sistem înlesnitor de a scrie şi a înţelege limba
strămoşească fără a fi silit să ştie.”

Cele mai cunoscute opera culese de Alecsandri ce s-au bucurat de faima sunt
baladele populare “Miorita” si “Manastirea Argesului”(mitul mioritic si mitul
estetic, 2 mituri fundamnetale romanesti) Acestea au devenit simboluri si
intruchipari ale sufletului romanesc. Cele două balade sunt o viziune grandioasă
despre o victorie asupra istoriei prin jertfă prin recursul la absolut, atins chiar cu
preţul morţii, devenind un ideal pentru omul obisnuit.

Acesta valorifica miturile romanesti prin lucrarile sale ce au avut miturile ca

inspiratie precum : “Dan, capitan de plai”, poem epic, avand ca punct de plecare un
cantec popular a carui actiune este plasata in secolul al XV-lea, vorbeste despre
patriotismul batranului Dan. Acesta, cazut prizonier la tatari, cere hanului invoirea
de a se intoarce la hotarul tarii pentru a saruta pamantul stramosesc. Dupa ce-si
indeplineste aceasta ultima dorinta, batranul Dan revine in cortul hanului si cade
mort.Aici este present mitul mioritic prin resemnarea lui Dan si acceptarea
destinului sau.

O alta poezie este ‘’Sburatorul’’.Aici este present mitul erotic. Pornind de la

inspiraţia folclorică, poetul nu merge pe linia lui Ion Heliade Rădulescu ,care
valorificau latura mistică a credinţelor populare, ci face mai degrabă o parodie a
acestei teme.

Culegerile lui Alecsandri si lucrarile inspirate din folclor şi-au îndeplinit rolul lor
literar şi au fost publicate potrivit cu concepţia de pe atunci despre folclor. Prin
propriul său exemplu în munca de colectare şi valorificare a creaţiei poetice
populare, Alecsandri ţine să releve importanţa excepţională a folclorului pentru
dezvoltarea literaturii naţionale.