Cel mai mare poet roman si unul din marii lirici ai lumii, Mihai Eminescu, isi incepe activitatea

literara la
16 ani. 1866 este anul primelor manifestări literare ale lui Eminescu. În ianuarie moare profesorul de
limba română Aron Pumnul şi elevii scot o broşură, "Lăcrămioarele învăţăceilor gimnazişti", în care apare
şi poezia "La mormântul lui Aron Pumnul"

La 25 februarie in acelasi an, tanarul Mihai debutează în revista "Familia", din Pesta, a lui Iosif Vulcan, cu
poezia "De-aş avea".

Datoram redactorului ,,Familiei"cel mai celebru botez din istoria literaturii romane, numele lui Mihai, din
Eminovici se tranforma in Eminescu.

In periioada debutului,Eminescu a incredintat tiparului versuri relativ cuminti,parca spre a nu soca gustul
literar al timpului,pastrand pentru sine altele mult mai indraznete in idei si limbaj.Este posibil si motivul
pentru care Iosiv Vulcan,poet el insusi,educat in spiritul literaturii pasoptiste,s-a aratat entuziasmat de la
inceput de talentul tanarului poet

Patru ani de la debut,dupa ce publicase 14 poezii,tanarul poet se hotaraste sa se adreseze

,,Convorbirilor literare",revista ce mai importanta a epocii,unde stia ca va fi citit de Titu Maiorescu.Aflat
la studii in Viena,el trimite revistei iesene poezia ,,Venere si Madona",care contine cateva din
metaforele si comparatiile cele mai puternice din intreaga poezie romaneasca, scrisa pana la acea
data.Dupa acceptarea acestei poezii la ,,Convorbiri litera-re",Eminescu incredinteaza revistei poemul
,,Epigonii",insotit de o scrisoare catre Iacob Negruzzi in care isi explica ideile,mult deosebite de ale
junimistilor.

Din 1870 incepuse colaborarea la ,,Convorbiri literare",se apropiase de Titu Maiorescu si de Costache
Negruzzi si va fi socotit el insusi un junimist important.Intors de la studii,va tine ,,prelectiuni
populare",ca toti junimistii.

Creaţia literară a lui Mihai Eminescu este una vastă, impresionantă, cuprinzând de la poezie la traduceri
din limbi străine, piese de teatru, încercări beletristice. Aparţinând unui romantism literar relativ
întârziat, opera sa poetică a fost influenţată şi de marile sisteme filosofice ale epocii sale, de filosofia
antică, de marile sisteme de gândire ale romantismului, dar şi de teoriile lui Arthur Schopenhauer şi
Immanuel Kant.

Ca un element insolit, potrivit World Records Academy, "Luceafărul" lui Mihai Eminescu este cel mai
lung poem de dragoste. "Poemul poate fi simplu descris drept o combinaţie între "Pe aripile vântului/
Gone with the Wind" (dramă romantică), "Star Trek" (conţine divertisment SF) şi "Love Story" (poemul
este unul dintre cele mai romantice şi se încheie cu o dramă) - toate amestecate, ceea ce înseamnă că
este un poem romantic, dar şi unul modern, al mileniului al treilea", notează cei de la WRA.