Elemente de fizică (2013/2014) - Semestrul I

Tema 1

1. Forţa F1 are modulul de 6 N şi acţionează asupra unui obiect aflat în originea axelor de
coordonate, aşa cum este indicat in Figura de mai jos, având θ = 30°. Forţa F2 are modulul de 5
N şi este îndreptată de-a lungul axei Oy. Determinaţi modulul direcţia şi sensul forţei rezultante,
F1+F2.

2. Vectorul A are modulul egal cu 29 de unităţi şi este orientat înspre direcţia pozitivă axei Oy.
Când vectorul B este adunat vectorului A, vectorul rezultant, A+B, este orientat în sensul opus
axei Oy, de-a lungul acesteia, având modulul egal cu 14 unităţi. Să se determine modulul,
direcţia şi sensul vectorului B.

3. Dreptunghiul din Figura de mai jos are laturile paralele cu axele Ox şi Oy. Vectorii de poziţie
ai colţurilor dreptunghiului sunt A (10 m, 50°) şi B (12 m, 30°). (a) Calculaţi perimetrul
dreptunghiului; (b) Detrminaţi modulul, direcţia şi sensul vectorului care uneşte originea
sistemului de coordonate cu colţul din dreapta-sus al dreptunghiului.

4. Fie vectorii 3 2 , 4 2 şi 4 2 . Calculaţi:

(a) · ;
(b) ;
(c) · ;
(d) .

5. Vectorii 1 2 şi 4 3 sunt perpendiculari. Determinaţi constanta a.

6. Demonstraţi ca diagonalele unui paralelogram echilateral sunt perpendiculare.

7. Un corp se deplasează de-a lungul axei Ox. Legea de mişcare a corpului este:

24 18 3 (m)

unde x este exprimat în metri (m), iar t în secunde (s).

(a) Care este viteza corpului la t = 0 s, 2 s şi 4 s?
(b) Ce valoare are acceleraţia corpului la momentele de timp t = 0 s, 2 s şi 4 s?
(c) La ce moment de timp, tr, viteza corpului este zero (corpul se află în repaus)?
(d) Care este poziţia corpului în momenetul în care viteza sa este zero?
(e) Determinaţi valoarea vitezei medii vectoriale între momentele de timp t1 = 1 s şi t2 = 3 s.
(f) Determinaţi valoarea vitezei medii vectoriale între momentele de timp t1 = 0 s şi t2 = 6 s.
(g) Determinaţi valoarea vitezei medii scalare între momentele de timp t1 = 0 s şi t2 = 6 s.
(h) La ce moment de timp, t3, corpul îşi schimbă sensul de mers?

8. Un corp are următoarea lege de mişcare:

6 2 3 4 6 1 3 2 (m)

în care distanţele sunt exprimate în metri iar timpul în secunde.

(a) Determinaţi componentele vitezei corpului de-a lungul direcţiilor Ox, Oy şi Oz, la momentul
de timp t = 3 s.
(b) Calculaţi modulul vitezei corpului la momentul de timp t = 3 s.
(c) Care sunt componentele vectorului acceleraţie la t = 3 s?
(d) Determinaţi mărimea vectorului acceleraţie la t = 3 s.

9. Graficul poziţiei în funcţie de timp al unei particule care se deplasează de-a lungul axei x, este
reprezentat în Figura. (a) Determinaţi valoarea vitezei vectoriale medii în intervalul de timp t =
1,5 s la t = 4,0 s. (b) Determinaţi valoarea vitezei instantanee la t = 2,0 s, măsurând panta
tangentei figurată pe grafic. (c) La ce moment de timp, t, valoarea vitezei instantanee este zero?
10. Un corp aruncat pe verticală la ∆t secunde după un altul, îl întâlneşte pe acesta la înălţimea
h. Să se determine viteza cu care au fost aruncate cele două corpuri de jos în sus (ambele cu
aceeaşi viteză iniţială).

200

corpul 1
corpul 2
y (m)

∆t

0
0 5 10 15 20
t (s)

11. Un corp aruncat vertical în sus de pe sol trece printr-un punct de două ori: la momentul t1 = 1
s, respectiv t2 = 2 s de la lansare. Care este înălţimea acestui punct?

12. Un corp în cădere liberă parcurge în ultimul interval de timp 1 " o distanţă # 19.6 &.
De la ce înălţime a căzut corpul?

13. O piatră aruncată sub unghiul α cu orizontala trece prin punctele de înălţime h la momentele
t1 şi t2 măsurate din momentul lansării. Să se calculeze viteza iniţială v0 şi înălţimea h.
14. Un portar degajează o minge în aşa fel încât bătaia acesteia este de trei ori mai mare decât
înălţimea maximă atinsă. Determinaţi unghiul sub care este degajată mingea.

15. O persoană vrea să sară peste un râu, de pe un mal care se află la înălţimea h. Acesta observă
că, pentru a ajunge pe malul opus, trebuie să depăşească în sărtitura sa şi o piatră, Figura de mai
jos. Astfel, distanţa totală parcursă este de s. Persoana se îndepărtează la distanţa d faţă de
marginea malului şi începe să fugă cu acceleraţie constantă a. În urma săriturii acesta reuşeşte să
depăşească piatra. Determinaţi distanţa s în funcţie de d, a, h şi de acceleraţia gravitaţională g.