MUNŢII

Muntele este o formă de relief pe suprafața pământului care

se extinde deasupra terenului limitrof pe o suprafață limitată, fiind
mai mare decât dealul, de obicei stâncoasă și depășind înălțimea de
1000 m.

Printre cele mai înalţi munţi de pe Pământ întâlnim: Munţii

Himalaya (vârful Everest, 8848 m), Munţii Karakorum (vârful K2,
8611 m)

ELEMENTELE MUNTELUI ŞI INFLUENŢA LOR ASUPRA

MEDIULUI

Altitudinea

- determină valorificarea economică a întregului teritoriu;

- determină etajarea climatului, a vegetaţiei,
- determină etajarea activităţilor economice: la munte se practică
creşterea animalelor, silvicultura, turism etc.
Panta : gradul de înclinare a terenului, determinat de densitatea văilor

- determină intensitatea proceselor de eroziune: cu cât panta este mai

mare, cu atât intensitatea deplasărilor în masă, a pluviodenudării , a tasării,
a sufoziunii şi a altor procese de modelare creşte;

- influenţează dezvoltarea urbanistică;

- influenţează orientarea căilor de comunicaţie terestre (mai ales cele
ferate);

Fragmentarea reliefului

- influenţează, in mod direct aşezarea vetrei localităţilor şi a drumurilor;

acolo unde fragmentarea este mai redusă şi interfluviile mai largi, oamenii
au găsit locuri favorabile de amplasare a aşezărilor;
- activităţile antropice sunt influenţate în mod direct când adâncimea
fragmentării reliefului (distanţa dintre cel mai înalt şi cel mai adânc
punct al unităţii) când acesta exprimă o valoare mare;
- prin densitatea fragmentării reliefului înţelegem raportul dintre
lungimea reţelei hidrografice de pe un teritoriu şi suprafaţa acestuia, acest
indice ajutând la determinarea resurselor de apă din acea zonă; cu cât
densitatea fragmentării este mai mare, cu atât acel areal este mai bogat în
resurse de apă;

TIPURI DE RELIEF ŞI PROCESE GEOMORFOLOGICE

- Relief petrografic: este impus de diferitele tipuri de rocă; rezultă în urma
eroziunii diferenţiale;
  Pe calcare – au loc procese de dizolvare a calcarului şi
prăbuşiri, formând chei, doline, polii, avenuri şi procese de
carbonatare, ce formează peşteri, stalagmite şi stalactite,
coloane etc.
 Pe argile şi marmură – au loc alunecări de teren, gravitatea
lor fiind direct proporţională cu panta, curgeri noroioase ce
formează rigole, ravene, ogaşe şi zonele cu “badlands” şi
acţionează fenomenul de torenţialitate;
 Pe conglomerate – au loc şiroiri, eroziuni eolienne şi
altraţii de tip îngheţ-dezgheţ în urma acestora formându-se
babe, ciuperci, sfinxi, versanţi în trepte, văi înguste şi adânci;
 Pe granite – au loc dezagregarea şi alterarea rocilor, în
urma cărora iau naştere “căpăţânile de zahăr”(culmi şi vârfuri de
granite rotunjite) şi arene granitice;
 Pe bazalte – aici se găsesc platouri de lavă şi coloane de bazalt,
rezultate în urma curgerilor de lava şi a întăririi magmei
la suprafaţă;

- Relief structural: impus de structura geologică (modul în care sunt

aşezate straturile de roci)

 Structura cutată – specifice munţilor formaţi prin încreţire;

datorită acestei structuri iau naştere culmile de anticlinal şi
depresiunile de sinclinal; în cazul inversiunilor de relief, iau
naştere văi de anticlinal şi sinclinale suspendate;
 Structura cvasiorizontală(tabulară) – principala caracteristică a
reliefului creat pe această structură este simetria; formele create
 sunt: platouri structurale, văi înguste şi adânci de tip
canion, terase structurale şi bârne structurale;
 Structura monoclinală – rezultată în urma eroziunii diferenţiale,
în acest tip de relief găsim: cueste(dealuri asimetrice cu un
versant abrupt-frunte de cuestă şi un versant lin-spinare), văi
consecvente(văi formate de râurile care curg pe direcţia
înclinării staturilor de roci), văi subsecvente(văi create de
râurile care curg perpendicular direcţiei înclinării straturilor de
roci) şi văi obsecvente(văi formate de râuri care curg în sens opus
direcţiei înclinării straturilor de roci)
 Structura faliată – rezultată prin apariţia unor falii în urma
mişcărilor plăcilor tectonice astfel încât au fost ridicate sau
coborâte; aici iau naştere masive montane-horsturi prin
mişcările de înălţare de-a lungul planului de falii şi depresiuni
montane-grabene prin scufundarea tectonică de-a lungul
planului de falii;

- Relief biogen: creat de vieţuitoare, formând muşuroaie(furnici, termite,

cârtiţe), tunele, movile, baraje etc.

- Relief antropic: creat de om prin:

 Excavare – luând naştere forme negative precum depresiuni

antropice, cariere de piatră, mine, tranşee, canale(de
irigaţie sau navigaţie), debleuri, rigole antropice;
 Construcţie – luând naştere forme positive precum rambleul,
movile antropice, tumuri, baraje antropice, terase antropice,
halde de steril, diguri etc.
ATMOSFERA:

- elementele atmosferei sunt influenţate în special de altitudine, pantă şi

orientarea versanţilor, astfel o altitudine mare la munte determină
etajarea diferită a climei, a temperaturii şi a stratului de aer

- temperatura variază în funcţie de urcarea în altitudine, scăzând cu

aproximativ 6° la 1000m, dar şi de expunerea versanţilor, astfel încât pe
versantul expus la soare va fi temperatura mai ridicată decât pe versantul
acoperit; de asemenea cu urcarea în altitudine se rarefiază aerul deoarece
scade cantitatea de oxigen;

HIDROSFERA:

- prin topirea zăpezii se modifică debitele râurilor

- panta este un factor ce influenţează de asemenea debitele râurilor: cu cât

este mai înclinată cu atât debitul creşte;

- altitudinea influenţează cantitatea de precipitaţii, astfel încât creşte

cantitatea odată cu urcarea în altitudine;
BIOSFERA:

- pe când la poalele muntelui găsim păduri de foioase sau mixte, urcând în

altitudine vom găsi păduri de conifer, iar în vârf vom găsi ierburi, licheni,
arbuşti cu talie mica etc.

- animalele sunt repartizate pe etaje de asemenea: la poale şi urcând treptat

se găsesc lupul, vulpea, căprioara, mistreţul, jderul, ursul, iepurele, iar în vârf
unde vegetaţia este săracă, întâlnim rozătoare ce se hrănesc cu muşchi şi
licheni şi păsări;

PEDOSFERA:

- solurile au o repartiţie variată, de la brune, brun-acide, spre vârf la soluri

îngheţate, lipsite de fertilitate;