TEST ODONTOTERAPIE CONSERVATOARE

ANUL III MEDICINA DENTARA

1. Grosimea smaltului variaza astfel:

a. are 0,2 mm la colet
b. are 2,3 mm la nivelul cuspizilor molarilor
c. are 2,6 mm la nivel incizal
d. are 2 mm la nivel ocluzal, in santuri si fosete
e. are 2,6 mm la nivelul premolarilor
Corect: a

2. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

a. fractiunea minerala a smaltului este alcatuita dintr-o legatura calciu-fosfor, sub forma de hidroxil-apatita;
b. ionii de calciu din aceasta legatura pot fi substituiti cu ioni de fluor sau zinc;
c. ionii de hidroxil pot fi substituiti cu ioni de fluor sau plumb;
d. radicalii fosfat pot fi substituiti cu radicalii silicat sau vanadat;
e. proportia de fosfor din dintii permanenti este de aproximativ 17%
Corect: a,d,e

3. Prismele de smalt:
a. au diamentru variabil, fiind mai mare in apropierea smaltului si mai mic spre dentina;
b. prismele din regiunea cuspizilor sunt mai lungi decat cele din zona coletului
c. sufera modificari ale pozitiei de-a lungul vietii;
d. numarul lor se situeaza intre 15 si 20 milioane pentru un dinte;
e. traiectul prismelor este drept, perpendicular pe suprafata smaltului;
Corect: a,b

9. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

a. fenomenul optic denumit „striile lui Hunter-Schreger” apare datorita formelor diferite ale prismelor pe sectiune
transversala (ovalare, rotunde, hexagonale);
b. pe tot traiectul lor, prismele prezinta strii transversale la fiecare 4-5 microni, numite linii de crestere ale lui Retzius;
c. liniile Retzius sunt expresia ritmului de depunere succesiva a straturilor de smalt in decursul formarii coroanei
dentare;
d. liniile Retzius au aspect de discuri suprapuse, intunecoase sau albicioase;
e. grosimea stratului de smalt dintre liniile Retzius creste pe masura apropierii de dentina.
Corect: c,e

10. Care afirmatii sunt false?

a. lamelele smaltului sunt formatiuni organice mai slab mineralizate decat prismele, care incep la limita smalt-dentina si
ajung pana la 1/3 din grosimea interna a smaltului;
b. fusurile smaltului sunt manunchiuri de lamele spiralate, fusiforme, situate in treimea interna a smaltului;
c. smocurile smaltului strabat intreaga suprafata a smaltului, pana la dentina;
d. fisurile smaltului sunt zone de clivaj foarte inguste, situate intre prismele de smalt, si sunt alcatuite din substanta
interprismatica;
e. perikimatiile sunt santuri circulare, orientate transversal, si care inconjoara prismele de smalt.
Corect: a,b,c,d,e

13. Cuticulele smaltului:

a. cuticula primara a smaltului este un strat primar acelular, cu grosime de 1-2 microni;
b. este formata preeruptiv, ca un produs final de secretie al ameloblastilor;
c. cuticula primara, impreuna cu epiteliul adamantin redus alcatuiesc membrana lui Neumann;
d. dupa eruptia dintilor, aceasta membrana este inlocuita de cuticula tertiara, de origine exogena;
e. cuticula secundara se formeaza in cursul eruptiei dentare, prin participarea epiteliului gingival fuzionat cu epiteliul
adamantin redus.
Corect: b,d,e

16. Compozitia chimica a dentinei:

a. calciul si fosforul sunt depuse sub forma de cristale de apatita, fiind de 2000 de ori mai mici decat cele din smalt;
b. magneziul se gaseste mai mult in dentina coronara decat in cea radiculara;
c. manganul din dentina este de 2 ori mai putin cantitativ decat in smalt;

1
d. fierul are concentratii de 2-3 mg/100 g;
e. dioxidul de carbon din dentina este in cantitate mai mica decat in smalt.
Corect: c

19. Limfa dentinara:

a. este un lichid clar, acelular, cu compozitie similara plasmei;
b. contine prelungirile protoplasmatice ale odontoblastilor;
c. este alcatuita din apa, lipide, glucide si saruri minerale;
d. se gaseste in spatiul intercanalicular dentinar;
e. reprezinta 25% din volumul total al dentinei.
Corect: b

22. Continutul unui canalicul dentinar:

a. fibrele Tomes reprezinta prelungirile citoplasmatice ale odontoblastelor, situandu-se in interiorul canaliculelor
dentinare;
b. canaliculele dentinare secundare nu sunt strabatute de prelungiri odontoblastice;
c. teaca Newman este considerata a fi o teaca protectoare a fibrei Tomes, si se situeaza in spatiul dintre fibra Tomes si
peretele canaliculului dentinar;
d. tot in acest spatiu exista si fibre de colagen dispuse in manunchiuri, provenind din pulpa dentara, denumite fibre
Korff;
e. in canaliculele dentinare mai exista si fibre nervoase mielinice, cu diametrul de 0,2 microni.
Corect: a,c,d

23. Formarea si mineralizarea dentinei:

a. au loc ritmic, incepand din varful cuspizilor, in straturi de 4-8 microni pe zi;
b. pe o sectiune transversala, aceasta ritmicitate a depunerii apare sub forma unor striatii concentrice, denumite striile
Hunter-Schreger;
c. la intervale de 25 microni se afla liniile de contur Owen, corespunzand liniilor Retzius din smalt;
d. linia neonatala este o linie de contur Owen mai bine exprimata, si reprezinta dentina depusa in prima saptamana
dupa nastere;
e. liniile de contur Owen reflecta diferentele de mineralizare pe care le provoaca perturbarile de metabolism calcic.
Corect: a,c,e

25. Tipurile de dentina:

a. predentina apare ca o banda ingusta acidofila, situata imediat in afara odontoblastilor;
b. dentina de dezvoltare este dentina formata dupa eruptia dintelui pe arcada;
c. dentina primara apare dupa dentina de dezvoltare, neputand fi delimitata de aceasta;
d. dentina secundara regulata se produce sub influenta unor stimuli functionali obisnuiti, cantitatea sa fiind
proportionala cu intensitatea stimulului;
e. dentina de reparatie apare odata cu inaintarea in varsta, si duce la obliterarea lumenului canaliculelor dentinare.
Corect: c

28. Cementul:
a. este un tesut mineralizat, de origine ectodermala;
b. la nivelul sau se insera fibrele de colagen ale ligamentelor alveolo-dentare;
c. permeabilitatea sa este mai mica decat a celorlalte tesuturi dentare;
d. culoarea este galben intens, mai inchisa decat a dentinei, iar aspectul este mat;
e. duritatea este de 2,4 ori mai scazuta decat a smaltului.
Corect: b,e

31. Cementul celular:

a. se depune stratificat deasupra cementului intermediar;
b. se localizeaza in special in treimea apicala a radacinii si in zona bifurcatiei/trifurcatiei dintilor pluriradiculari;
c. grosimea sa este uniforma;
d. contine numeroase spatii lacunare, in care se gasesc insule de cement fibrilar;
e. cementoblastele se gasesc in diferite stadii evolutive, si comunica unele cu altele prin prelungiri
citoplasmatice.
Corect: b,e

34. Ce este caracteristic cementului?

a. repararea defectelor suprafetei radiculare se face prin depunere de neocement;
b. cementiculii sunt formatiuni hipermineralizate care au rolul de a umple lacunele din cementul celular;
c. cementiculii se formeaza prin degenerarea tesutului periodontal sau din resturile epiteliale Mallassez;

2
 d. hipercementoza furcatiei dintilor pluriradiculari duce la sudarea radacinilor intr-un bloc;
e. depunerea permanenta de cement la apex produce o alungire a radacinii, care compenseaza scurtarea coroanei
prin abraziune ocluzala.
Corect: a,c,d,e

37. Fibroblastul din pulpa dentara:

a. este cea mai mare celula pulpara, avand forma stelata;
b. secreta matricea intercelulara, de aspect gelatinos;
c. in stare de sanatate reflecta potentialul reactional al pulpei fata de diversi excitanti;
d. in procesul inflamator, se deplaseaza de-a lungul fibrelor de colagen spre zona de inflamatie, unde intervine
prin fagocitoza;
e. poate evolua spre alte forme celulare, si anume mastocit sau plasmocit.
Corect: b,c

40. Functiile substantei fundamentale sunt:

a. se opune prin densitatea sa invaziei agentilor nocivi;
b. serveste ca matrice pentru dentinogeneza si amelogeneza;
c. serveste ca structura coloid-mecanica a pulpei, determinand caracterul de rigiditate si extensibilitate;
d. participa la permeabilitatea peretilor vasculari, formand imprejurul lor mansoane intens polimerizate;
e. constituie mediul intercelular al pulpei, prin care circula metabolitii.
Corect: a,b,c,e

42. Capilarele pulpare:

a. sunt alcatuite dintr-un strat endotelial, un strat de fibre musculare nedete si un manson de mucopolizaharide la
exterior;
b. cand presiunea din vas creste, celulele endoteliale isi pierd contactul si se creaza zone de disjunctie, prin care
elementele vasculare strabat peretele vascular;
c. cresterea permeabilitatii este favorizata de depolimerizarea mansonului de MPZ si relaxarea fibrelor musculare
netede;
d. datorita stratului muscular, capilarele sunt foarte sensibile la orice modificare a presiunii sangvine;
e. mansonul de MPZ se repolimerizeaza sub actiunea fosfatazelor alcaline.
Corect: b

43. Functiile pulpei dentare:

a. functia inductiva presupune inducerea formarii dentinei de catre odontoblasti;
b. functia de protectie presupune reglarea circulatiei sangvine pulpare prin acte reflexe simpatice si
parasimpatice;
c. ph-ul alcalin al pulpei, situat intre 7,5-8,5 se datoreaza bogatiei in saruri minerale, mai ales fosfati si carbonati;
d. functia senzitiva a pulpei presupune raspunsul pulpei prin durere la stimulii mecanici si termici care depasesc
anumite intensitati, pe care ii recepteaza;
e. functia de aparare-reparare se realizeaza prin sinteza de dentina de reparatie, mineralizarea canaliculelor
dentinare si inflamatie pulpara.
Corect: b,e

46. Dintele adult:

a. se comporta ca o membrana semipermeabila, ce asigura un schimb ionic si hidric permanent intre lichidul bucal si
smalt;
b. schimburile ionice dintre smalt si mediul bucal, precum si permeabilitatea smaltului scad odata cu varsta;
c. reducerea continutului organic al smaltului in aceasta perioada nu favorizeaza formarea unor noi cristale de
hidroxiapatita;
d. aportul foarte scazut in calciu de-a lungul vietii reduce cantitativ tesuturile dure dentare;
e. pasajele ionice care au loc in smalt ofera posibilitatea substituirii unor ioni din structura cristalelor de hidroxiapatita.
Corect: b,e

49. Sistemele tampon salivare:

a. capacitatea de tamponare a lichidului bucal variaza in functie de valorile pH-ului atins;
b. se apreciaza ca aproape 90% din aciditatea bucala poate fi neutralizata, cu conditia ca sistemele tampon sa actioneze
la nivelul placii bacteriene;
c. fosfatii au cea mai puternica actiune de tamponare a lichidului bucal;
d. pH-ul creste in timpul masticatiei si scade in timpul somnului;
e. un pH neutru sau usor alcalin ofera dintilor protectie impotriva factorilor cariogeni.
Corect: a,b,d,e

3
50. Pelicula dobandita:
a. este o pelicula formata din resturi alimentare, saliva si bacterii, care poate fi indepartata prin periaj;
b. este independenta de cantitatea de saliva produsa;
c. se regenereaza spontan, in cateva minute;
d. protejeaza toata suprafata dintelui;
e. este subtiata prin consumul de bauturi si alimente acide.
Corect: c,e

52. Structura placii bacteriene:

a. primul strat este format din glicoproteine salivare, la care coloniile bacteriene apar in 24 de ore;
b. intre glicoproteinele salivare ale primului strat se gasesc enzime salivare;
c. al doilea strat contine placa bacteriana matura, la care cocii, bacilii gram pozitivi si negativi apar in primele 3-4 zile;
d. al treilea strat contine doar resturi epiteliale descuamate, leucocite, hidrocarbonate, saruri minerale si lipide;
e. placa bacteriana ia nastere initial sub forma unor centre de condensare situate predominent la nivelul suprafetelor
ocluzale si al rebordului gingival.
Corect: a

55. Mentinerea cat mai indelungata a pH-ului critic depinde de:

a. pastrarea unui grad de ionizare cat mai puternic al acizilor;
b. concentratia scazuta a ionilor de calciu si fosfat din placa bacteriana;
c. clearance-ul prelungit al acizilor rezultati din fermentatia hidrocarbonatelor;
d. varsta placii bacteriene: o placa tanara scade mai usor pH-ul;
e. productia de acid: la indivizii carioactivi, pH-ul final al placii bacteriene, dupa ingestia de hidrocarbonate, este mai
crescut decat la indivizii carioimuni.
Corect: a,b

58. Mecanismele de favorizare a cariei inainte de resorbtie sunt legate de:

a. prin unele componenta (zaharoza, fructoza, glucoza), care pot actiona direct asupra sarurilor de calciu din saliva,
formand zaharat de calciu solubil;
b. modificarea rolului biologic bucal;
c. consumul exagerat de glucide, care modifica pH-ul spre zonele acide;
d. tulbura asimilarea altor alimente necesare nevoilor plastice si energetice ale organismului;
e. glucidele ofera un substrat fermentabil microorganismelor acidogene.
Corect: a,c,e

61. Urmatoarele afirmatii sunt false:

a. zaharoza si glucoza sunt cele mai nocive hidrocarbonate, urmate de fructoza, lactoza si maltoza;
b. pornind de la zaharoza, streptococcul mutans sintetizeaza levanul, care este un polizaharid bacterian extracelular
insolubil;
c. streptococcul sanguis si mitis sintetizeaza anumiti polizaharizi extracelulari insolubili dar care nu intervin decisiv in
structurarea placii bacteriene;
d. sinteza de levan si heteroglucid, de catre actinomyces viscosus depinde exclusiv de prezenta zaharozei;
e. proportia acizilor organici obtinuti variaza de la o specie la alta dar nu si in cadrul aceleiasi specii.
Corect: a,b,d,e

62. Boala carioasa:

a. este o maladie transmisibila, neinfectioasa, ce produce modificari in tesuturile dure ale coroanei dentare, si care are
capacitatea de reversibilitate;
b. este o maladie netransmisibila, infectioasa, ce produce prin fenomene de demineralizare modificari in tesuturile dure
dentare, si care are capacitatea de reversibilitate si vindecare prin proces de remineralizare;
c. este o maladie infectioasa, transmisibila, ce produce prin fenomene de demineralizare modificari in continutul
mineral si organic al tesuturilor dure dentare si care are intotdeauna capacitatea de reversibilitate si vindecare prin
proces de remineralizare;
d. este o maladie infectioasa, transmisibila, ce produce prin fenomene de demineralizare modificari in continutul
mineral al tesuturilor dure dentare si care are in anumite conditii capacitatea de reversibilitate si vindecare prin proces
de remineralizare;
e. nicio varianta nu este corecta.
Corect: d

64. Examinarea clinica prin inspectie:

a. leziunile carioase mici pot fi mascate de detritusuri alimentare, depozite de placa bacteriana sau o pelicula de saliva
ce reflecta lumina;

4
b. dispozitivele de marire consta in microscop optic, ce identifica cele mai mici modificari de culoare, transluciditate si
textura a suprafetei;
c. examinarea suprafetelor aproximale se poate realiza direct prin separarea rapida a dintilor in aceeasi sedinta;
d. spatiul interproximal se poate amprenta cu material siliconic fluid;
e. tendinta de afectare simetrica a suprafetelor dentare ne obliga sa examinam si dintii vecini celor afectati.
Corect: a,d

67. Examinarea paraclinica a cariei dentare se face prin:

a. separarea dintilor si amprentarea spatiului aproximal unde se presupune existenta unei carii;
b. examinarea suprafetelor dentare in echipa, in cazuri incerte;
c. examinarea radiologica;
d. examinarea sub microscop optic;
e. diafanoscopia.
Corect; c,e

70. Detectorul electronic Vanguard:

a. masoara impedanta existenta intre dinte si mucoasa bucala, cu ajutorul unui curent electric continuu cu frecventa de
4000 Hz;
b. dintele examinat trebuie sa fie indemn de placa si uscat cu aer, iar santurile si fosetele vor fi umezite cu ser fiziologic;
c. un electrod al aparatului se aplica pe dinte, iar celalalt este tinut in mana de catre pacient;
d. ledul galben indica o carie care a patruns in dentina;
e. ledul portocaliu indica o carie de smalt.
Corect: b

73. Cariile cavitare fisurale:

a. inspectia releva subminarea smaltului, sub forma unei modificari de culoare maro sau gri, cu punct de plecare in
santul sau foseta respectiva;
b. la palpare, baza santului sau a fisurii este moale;
c. sonda are tendinta de a fi retinuta in cavitate;
d. imaginea radiografica arata o radiotransparenta ce se intinde lateral si sub santul sau foseta respectiva;
e. Foti arata o zona intunecata, ce indica prezenta cariei in smalt si dentina.
Corect: a,b,c,d,e

76. Diagnosticul cariilor de pe suprafetele radiculare:

a. se prezinta sub forma unor leziuni cronice, lent progresive, ce afecteaza populatia adulta si cea in varsta;
b. cei mai afectati dinti sunt molarii maxilari, urmati de caninii maxilari si incisivii mandibulari;
c. cariile cu evolutie acut-progresiva sunt mai putin colorate, fiind detectate mai frecvent prin aparitia fenomenului de
cavitatie;
d. in stadiul III, caria se caracterizeaza printr-o ramolire superficiala a tesuturilor dure (cement si dentina), de mica
intindere;
e. de obicei cariile radiculare nu submineaza smaltul.
Corect: a,c,e

79. Diagnosticul diferential al cariei dentare simple se face cu:

a. modificarile de culoare datorate administrarii de tetraciclina in perioada de formare a smaltului, care coloreaza dintii
in gri-cenusiu;
b. hiperestezia dentinara, care se manifesta prin durere violenta la coletul dintilor, cauzata de pierderea de substanta
dentara prin carie;
c. necroza pulpara, la care testele de vitalitate sunt negative;
d. displaziile dentare, care sunt prezente pe dinte inca de la eruptie;
e. pulpitele cronice, la care imaginea radiologica arata un aspect neregulat al spatiului endodontic, prin depunere de
dentina sau prin instalarea unor resorbtii radiculare interne.
Corect: c,d,e

82. Caria dentinei:

a. in dentina apar modificari patologice doar cand procesul carios a distrus smaltul in totalitate;
b. la limita smalt-dentina apar niste spatii cu lichid tisular datorita degradarii componentei minerale de catre bacterii;
c. fibrele Tomes sufera modificari diferite, precum degenerescenta lipoidica in apropierea focarului de carie;
d. pe o sectiune, stratul de dentina demineralizata, normal colorat sau galbui, nu pastreaza duritatea dentinei normale;
e. ultimul strat, cel mai profund, este stratul opac, fiind caracterizat de degenerescenta grasoasa a prelungirilor
odontoblastice care precede scleroza canaliculilor.
Corect: c,d,e

5
83. Modificarile pulpei in caria cu evolutie lenta sunt:
a. odontoblastele subiacente procesului carios dispar partial, iar cele ramase sufera procese lezionale de tip degenerativ;
b. numarul elementelor celulare creste, in scopul apararii fata de carie;
c. vasele sangvine sunt hiperemiate, cu peretii subtiati si lumenul ingustat;
d. fibrele nervoase pot fi incluse in matricea calcifiata a dentinei de reactie, si cu timpul degenereaza si isi pierd functia;
e. procesele carioase cu evolutie lenta pot provoca in timp aparitia unui puseu de inflamatie acuta.
Corect: a,d

85. Factorii etiologici ai aparitiei cariei secundare marginale sunt:

a. neindepartarea in totalitate a dentinei alterate de pe peretii laterali ai cavitatii;
b. nebizotarea pragului gingival si a marginilor cavitatii atunci cand este cazul;
c. uscarea incompleta a cavitatii;
d. finisarea incorecta a obturatiilor;
e. manipularea incorecta a matricilor dentare.
Corect: a,d,e

88. Factorii etiologici ai aparitiei recidivei de carie sunt:

a. extensia preventiva insuficienta/incorecta;
b. tehnica incorecta de inserare in cavitate a materialului de obturatie;
c. toaleta si antiseptizarea incompleta a plagii dentinare;
d. modelarea incorecta a obturatiilor;
e. prepararea incorecta a materialelor de obturatie.
Corect: c

90. Evolutiile si complicatiile recidivei de carie sunt:

a. fractura boltilor cuspidiene;
b. evolutia spre camera pulpara, rezultand inflamatia;
c. prin evolutia indelungata, distrugerea crestei marginale;
d. hipersensibilitatea dentara;
e. atrofia pulpara.
Corect: a,b

91. Alegeti raspunsul corect:

a. dentina este un tesut mineralizat cu o structura heterogena, alcatuit din trei faze inegal repartizate volumetric: 20%
hidroxiapatita, 60% faza organica, 20% apa ;
b. dentina este un tesut mineralizat cu o structura heterogena, alcatuit din trei faze inegal repartizate volumetric: 50%
hidroxiapatita, 30% faza organica, 20% apa ;
c. dentina este un tesut mineralizat cu o structura heterogena, alcatuit din trei faze inegal repartizate volumetric: 10%
hidroxiapatita, 70% faza organica, 20% apa ;
d. dentina nu contine hidroxiapatita;
e. apa este componenta majoritata a dentinei.
Corect: b

92. Care sunt prorprietatile fizice ale dentinei ?

a. elasticitatea neuniforma;
b. permeabilitatea;
c. capacitatea de tamponare a aciditatii;
d. protectia antitoxica a pulpei;
e. microduritatea.
Corect: a, b, e

94. Caracteristicile DDR:

a. DDR este extrem de aderent, neregulat ca forma si neuniform ca grosime si distributie;
b. DDR nu dispare prin demineralizare terapeutica :gravare acida, chelatori, EDTA;
c. DDR este prezent pe toate suprafetele dentare, indiferent de instrumentul cu care este prelucrat;
d. DDR dispare prin demineralizare terapeutica :gravare acida, chelatori, EDTA;
e. in cavitati DDR nu acopera si marginile de smalt si provine preponderant din cement.
Corect: a, c, d

97. Alegeti raspunsurile corecte privitoare la contitionatea plagii dentinare:

a. prin conditionarea plagii dentinare se obtine indepartarea partiala a DDR-ului;
b. prin conditionarea plagii dentinare se obtine indepartarea totala a DDR-ului;
c. prin conditionare se indeparteaza stratul superficial al DDR pastrand cepurile canaliculare;

6
d. prin conditionare se indeparteaza stratul superficial al DDR si cepurile canaliculare;
e. in urma conditionarii adeziunea la dentina a CIS-ului si a cimenturilor policarboxilice creste de 3 ori.
Corect: a, c

100. Metodele de tratament ale plagii dentinare difera in raport cu adancimea cavitatii preparate, din acest punct de
vedere se descriu:
a. cavitati superficiale - plaga dentinara cu aspect de dentina normala;
b. cavitati de adancime medie- plaga dentinara poate avea aspect de dentina dura de aspect normal sau dentina dura
pigmentata;
c. cavitati superficiale - plaga dentinara cu aspect de dentina moale in dreptul coarnelor pulpare;
d. cavitati profunde - unde plaga dentinara cu aspect de dentina normala sau dentina dura pigmentata;
e. cavitati profunde - unde plaga dentinaracu aspect de dentina dura cu mici zone de dentina alterata in dreptul
coarnelor pulpare.
Corect: a,b,d,e

102. Ce calitati trebuie sa indeplineasca substante si materiale folosite in tratamentul plagii dentinare:
a. Izolare chimica
b. Rezistenta mecanica
c. Incompatibilitate chimica cu materiale de obturatie coronara
d. Radiotransparenta
e. Remineralizarea plagii dentinare
Corect: a,b,e

95. Din punct de vedere functional, DDR se comporta ca un liner natural, avand efect benefic:
a. reducere permeabilitatea dentinei;
b. impiedica sa curga limfa in plaga dentiara;
c. impiedica penetrarea bacteriilor in canaliculele dentinare, dar nu se poate opune difuziunii toxinelor si enzimelor
microbiene;
d. creste permeabilitatea dentinei;
e. nu modifica permeabilitatea dentinei.
Corect: a, b, c

106. Alegeti raspunsurile corecte:

a. Eficienta Ca(OH)2 , in zonele cu dentina alterata, se obtine dupa 8-10 saptamani;
b. CIS are activitate antibacteriana prin eliberarea fluorului;
c. Sigilare eficienta a plagii dentinare, fara tratament antiseptic, anihileaza bacteriile pioniere in 2 saptamani;
d. Ca(OH)2 nu este eficient in zonele cu dentina alterata ;
e. Ca(OH)2 anihileaza activitatea bacteriana dupa 1 luna de la tratament.
Corect: a,b,e

107. Nocivitate compozitului asupra pulpei se datoreaza:

a. gravarii acide;
b. nocivitatii monomerului liber;
c. aplicarii sistemului adeziv;
d. reactiei termice indusa de lampa de polimerizare;
e. defectelor de inchidere marginala.
Corect: a,b,c,d,e

109. Tratamentul plagii dentinare in cavitatile de adancime medie :

a. pulpa dentara este acoperita de un strat de dentina care, desi relativ gros, nu ofera aceeasi protectie fata de factorii
agresivi ca in cazul cavitatilor superficiale;
b. se iau masuri suplimentare de dezinfectare a plagii dentinare, de obliterare a canaliculelor dentinare ;
c. se aplica obturatie de baza sau liner in functie de solicitarea masticatorie;;
d. liner din ciment ionomer de sticla in cazul solicitarilor masticatorii ;
e. obturatie de baza din CIS in lipsa solicitarii.
Corect: a, b, c

112. Semnele clinice caracteristice hipersensibilitatii dentare sunt:

a. Durere provocata de agenti termici, chimici si electrici;
b. Durere spontana;
c. Durerea cedeaza odata cu incetarea excitantului;
d. Durerea este declansata de excitanti mecanici;
e. Excitanti mecanici nu declanseaza durere.

7
Corect: a,c,e

115. Hipersensibilitatea si hiperestezia pot coexista in urmatoarele situatii:

a. dinti fracturati cu interesarea dentinei, unde se intalneste initial hipersensibilitate, apoi hiperestezie;
b. carii dentare cu evolutie lenta, unde se intalneste in interior o zona de hipersensibilitate, iar la periferie, la nivelul
jonctiunii smalt-dentina, o zona de hiperestezie;
c. bonturi coronare neprotejate – initial apare hiperestezie, iar apoi hipersensibilitate;
d. zone de colet cu pierderea smaltului;
e. cavitati obturate cu pansamente provizorii, la care materialul s-a deteriorat la periferie.
Corect: b,e

116. Caracteristicile amalgamului de argint sunt:

a. Nu adera de structurile dure dentare;
b. Necesita cavitati retentive;
c. Rezistenta mecanica buna;
d. Nu este iritant;
e. Nu necesita cavitati retentive.
Corect: a,b,c,d