Subiecte examen

MAŞINI ELECTRICE II - 2017

1.Definiţia alunecării. Regimurile de funcţionare ale maşinii asincrone şi valorile alunecării

caracteristice regimurilor respective.
Mişcarea relativă a rotorului faţă de câmpul învârtitor este descrisă de mărimea numită
alunecare, s, definită astfel:

Ω1  Ω n1  n
s  .
Ω1 n1

2.Bilanţul puterilor motorului asincron. Explicitaţi puterile care intervin în figură (formule).
În figura s-a reprezentat grafic bilanţul puterilor active pentru regimul de motor.

Pm ec  PsFe  Pf , v  Pax .
-pierderi de frecare- Pf,v
-pierderile suplimentare- PsFe
-putere utilă- Pax
 3.Randamentul puterilor motorului asincron
Procesul de conversie al energiei este insotit de aparitia unor pierderi,p, in interiorul
motorului. In functie de acestea se defineste randamentul,,’’ :

P2 P2
η 
P1 P2   p

unde,,P1’’ este puterea electrica primita de motor iar,,P2’’ puterea mecanica transferata
transmisiei

6.Caracteristica mecanică a motorului asincron. Reprezentaţi pe caracteristică punctele definitorii

pentru funcţionarea maşinii.

Pe caracteristică sunt evidenţiate punctele definitorii pentru funcţiona-rea unui motor asincron:

- punctul P, corespunzător pornirii, caracterizat prin alunecarea s = 1, deci n = 0 şi cuplul de

pornire Mp,
- punctul critic de funcţionare, K, corespunzător alunecării sm şi cuplului maxim, Mmax;
- punctul nominal de funcţionare, N, caracterizat prin alunecarea nominală, sn şi cuplul
nominal, Mn;
- punctul corespunzător mersului în gol ideal, caracterizat prin s = 0, deci n = n1 şi M = 0.

7.Caracteristica cuplu-alunecare la motorul asincron. Reprezentaţi pe caracteristică

punctele definitorii pentru funcţionarea maşinii.
8.Care este pasul diametral al unei înfăşurări trifazate, bipolare, având q = 4 crestături pe pol şi
fază, cu capetele bobinelor aşezate în trei etaje?
Rezolvare.
La înfăşurările cu capetele de bobină în trei etaje, fiecare fază ocupă câte un etaj.
Numărul de crestături: Z = 2m·p·q = 2·3·1·4 = 24 crestături.
Z 24
Numărul total de bobine: Nb =   12 bobine.
2 2
Z 24
Numărul de bobine pe fază: N bf    4 bobine.
2m 2  3
Z 24
Pasul înfăşurării: y  y d    12 crestături (pas diametral).
2p 2
9.Care este pasul începuturilor de fază al unei înfăşurări trifazate, bipolare, având q = 4 crestături
pe pol şi fază, cu capetele bobinelor aşezate în trei etaje?

Pasul începuturilor înfăşurărilor de fază:

yf = 2q + 6kq, k = 0, 1, 2, …; pentru k = 1: yf = 8 crestături.
10.Care este raportul optim pentru executarea scurtării pasului unei înfăşurări? De ce se execută
scurtarea pasului unei înfăşurări?

Scurtarea pasului se practică pentru reducerea armonicilor, îndeosebi a armonicilor 5 şi 7 din unda
tensiunii magnetice. S-a constatat că scurtarea optimă, pentru obţinerea acestui deziderat, este dată
de raportul:

y
 0,82 .... 0,83 .
yd
11.Care este pasul diametral al unei înfăşurări trifazate, în două straturi, tetrapolare, având q = 2
crestături pe pol şi fază?
Rezolvare.

Numărul de crestături: Z = 2m·p·q = 2·3·2·2 = 24 crestături.

Z 24
Numărul total de bobine: Nb =   12 bobine.
2 2
Z 24
Numărul de bobine pe fază: N bf    4 bobine.
2m 2  3
Z 24
Pasul diametral al înfăşurării: y d    6.
2p 2  2

12. Care este pasul începuturilor de fază al unei înfăşurări trifazate, în două straturi, tetrapolare,
având q = 2 crestături pe pol şi fază?
Pasul începuturilor înfăşurărilor de fază:
yf = 2q + 6kq; k = 0, 1, 2, … ; yf = 2q = 4, pentru k = 0.
13.