Defta Ionuț

Student:Defta Ionuț

Facultatea de Drept

Anul IV

PROIECT LA
ISTORIA DREPTULUI ROMÂN

1|Page
Defta Ionuț

ST ATUL ŞI DREPTUL Ţ ĂRI LOR ROMÂNE

ÎNTRE1 8 4 8 - 1 8 5 9 ; 1 8 5 9 - 1 8 6 6 ;
T R A N S I L V A N I E I : 1860-1866

Începutul epocii moderne în Ţările Române este marcat deRevoluţia de la 1821

condusă de Tudor Vladimirescu, moment istoric încare idealurile naţionale s-au
întrepătruns cu idealurile sociale. Cererilenorodului românesc reprezintă un proiect de
constituţie unde s-au formulat propuneri şi s-au făcut proiecţii de organizare modernă a
societăţiiromâneşti.

Revoluţia de la 1848, desfăşurată concomitent în cele trei tăriromâne a avut un caracter

unitar exprimat, în primul rând, prin programulei. Rezultat al acumulărilor succesive pe
plan economic, social, politic şiideologic şi încadrată în procesul revoluţionar european,
a oferit românilor un amplu program naţional şi social de modernizare a structurilor
politico-statale. Programele revoluţiei au cuprins principii corespunzătoareconcepţiilor
constituţionale burgheze (monarhia constituţională, principiulseparaţiei puterilor în stat,
principiul responsabilităţii ministeriale, principiul inamovibilităţii judecătorilor, egalitatea
tuturor în faţa jegii şi înfaţa sarcinilor fiscale)

Prin Convenţia de la Paris, regulamentele organice au fost înlocuitecu o nouă

constituţie care a rămas în vigoare până în anul 1864, când a fostînlocuită de Statutul
dezvoltător al lui Cuza. Convenţia de la Paris a statutatcensul (votul cenzitar) în plan
intern, iar în plan extern a fixat statutulinternaţional al Principatelor.

Dreptul român în etapa 1859-1866. Legislaţia cu caracterreformator a lui Alexandru

Ioan CuzaStatutul dezvoltător al Convenţiei de la Paris

A.I. Cuza neputând exercita o domnie efectivă în condiţiile fixate prin Convenţia de la
Paris afost nevoit să impună o nouă lege fundamentală, prezentată drept un act
constituţional al Convenţiei de la Paris. Cu toate că, în realitate, convenţia a fost
încălcată, puterile garante au acceptat politica faptului împlinit. PotrivitStatului, domnul
cumul aatribuţii executive şi legislative, putând emitedecrete fără consultarea

2|Page
Defta Ionuț

Parlamentului. Parlamentul unicameral a fostînlocui cu un parlament bicameral, format

din Adunarea Electivă (CameraDeputaţilor) şi Adunarea Ponderatrice sau Corpul
Ponderator (Senatul).Puterea legislativă era exercitată de către domn împreună cu
Parlamentul,în timp ce puterea publică era încredinţată domnului, Adunării Elective
şiCorpului Ponderator. Iniţiativa legislativă o avea numai domnul care pregătea
proiectele de legi cu concursul Consiliului de Stat. Corpul

3|Page