Denumirea Definiţia Exemple

Doina Este o creație lirică, vocală sau instrumentală, ,, Alba de la munte”

specifică poporului român, în care autorul necunoscut Vasile Alecsandri
își exprimă în mod direct sentimentele de dor, de jale, ,,Cătana’'
de înstrăinare, de revoltă, tristețe, iubire, ură Vasile Alecsandri
împotriva asupritorilor, regret etc. În funcție de
sentimentele exprimate, doinele pot fi: de dor, de jale,
de dragoste, de înstrăinare, haiducești, păstorești,
de cătănie (militărie)
Cântec Este o compoziție muzicală relativ scurtă. Multe ,,Cântec vechi’’ de
cântece conțin părți vocale (de voce umană) de obicei Grigore
cu cuvinte (versuri), dar și silabe nesemnificative Alexandrescu
sau onomatopee, acompaniate de instrumente ,,Aseară ţi-am luat
muzicale. basma”
Ghicitoarea Este o formulă (de obicei o creație populară în Ce merge în patru
versuri) prin care se enunță, sub formă metaforică, picioare dimineața,
unele trăsături specifice ale unei ființe, ale unui lucru, în două picioare la
unui fenomen, etc., cerându-se identificarea acestora prânz și în trei
prin asocieri logice. seara?
STRIGĂTÚRĂ Exclamație onomatopeică specie a liricii populare, de ,,Zis-a maică către
obicei în versuri, cu caracter epigramatic, cu aluzii mine”
satirice sau glumețe ori cu conținut sentimental, care
se strigă la țară, în timpul executării unor jocuri
populare.
Proverbul Este o vorbă înţeleaptă, un cuvânt (mai rar) sau o A aduce apă după ce
succesiune de cuvinte pline de înţeles profund, de s-a stins focul.
obice exprimat(e) într-o formă compactă, chiar A avea ac de cojocul
minimalistă, sub forma unei expresii, a unei propoziţii cuiva.
sau chiar a unei fraze scurte, sintetice.
ZICĂTOÁRE Frază scurtă, uneori rimată, asemănătoare maximei, Are stea în frunte.
prin care creatorul popular exprimă o constatare de
ordin general, filozofic, un principiu etic, o normă de Nu te juca cu focul.
conduită

Imnul Este un cântec de preamărire a divinității, conține "Limba noastră"

cuvinte de importanță națională și are un caracter Alexei Mateevici
solemn.
Meditaţia (filozofică) este o specie a genului liric în versuri în (exemple Grigore
care e descris un fenomen din natură ale cărui Alexandrescu,
concluzii devin valabile și pentru oameni. "Meditație", Mihai
Eminescu)
Pastelul Este un termen provenit din limba germană ,,Concertul în luncă”
semnificând pictura cu creioane moi. De la pictura în ,,Toamna ţesătoare”
pastel termenul s-a extins în literatură, definind Vasile Alecsandri
delicatețea unei descrieri lirice. Exista ca specie doar
în literatura română
Idila Este o specie a liricii peisagiste și erotice, din sfera ,,Sara pe deal’’ de
poeziei bucolice, care prezintă în chip optimist și Mihai Eminescu
idealizat iubirea, într-un cadru rustic, sentimentul de ,,Rea de plată’’
dragoste fiind ilustrat prin imagini artistice și figuri George Coşbuc
de stil, cu tablouri din natură și puternice trăiri
interioare.
Oda Este un poem cântat la vechii greci. La moderni, poem ,,Odă în metru
liric de înaltă inspirație, compus din strofe simetrice. antic’’
Asemenea cântecelor corului, oda avea o compoziție Mihai Eminescu
triagică. ,,Oda bucuriei ‘’
Nichita Stănescu
Elegia Este un poem liric al cărui ton e adesea tandru, trist și Gheorghe Asachi
melancolic. În secolul al XV-lea, elegia tindea să ,,Elegie scrisă pe
dobândească un caracter filozofic. ținterimul unui sat’’

Epigramă Este o specie a poeziei lirice, de proporții reduse, de ,,Imitatorii’’ de

obicei catren, care satirizează elementele negative ale Mihai Eminescu
unui caracter omenesc, ale unei situații etc. și se
termină printr-o poantă ironică, mușcătoare, la
adresa unui personaj, a unui fapt etc.
Pamfletul Este o specie a genului liric în care sunt criticate ,,Scrisoarea
defectele unei persoane, societății cu intenția brăilenilor către
îndreptării. Poate fi în proză sau în versuri. Ștefan cel Mare’’
Satira Scriere în versuri sau în proză în care sunt criticate Cărți cu satire ale lui
defecte morale ale oamenilor sau aspecte negative ale Quintus Horatius
societății, cu intenții moralizatoare Flaccus
Gazelul Se poate defini ca o poezie lirică în distihuri, ale căror ,,Lupta vieţii’’
monorime sunt dispuse astfel: versurile primului distih George Coşbuc
rimează între ele, rima păstrându-se în al doilea vers ,,Ghazel’’
al celorlalte distihuri. În majoritatea cazurilor, după Mihai Eminescu
rimă urmează radiful — un cuvânt sau grup de cuvinte
care se repetă — iar ultimul distih conține takhallos-
ul, pseudonimul poetului.
Glosă Este o poezie cu formă fixă și caracter gnomic, în care ,,Glossă’’ 1883
fiecare strofă, începând de la cea de-a doua, Mihai Eminescu
comentează succesiv câte un vers din prima strofă,
versul comentat repetându-se la sfârșitul strofei
respective, iar ultima strofă reproduce în ordine
inversă versurile primei strofe.
Madrigalul Este o formă de muzică de cameră, de Orlando di
obicei polifonică și neacompaniată instrumental, Lasso, Luca
apărută și dezvoltată în sec. XVI-XVII în Italia. Marenzio
Rondelul Este o poezie scurtă cu formă fixă, a cărei structură se George Coșbuc
bazează, ca și balada, pe refren, care a apărut " Gazel (Picurii cu
în Franța medievală sub denumirea de rondeau. strop de strop ) "
Sonetul Termenul sonet este derivat din M. Eminescu,
cuvântul provensal sonet și din ,,Afară-i toamnă’’
cuvântul italian sonetto, amândouă însemnând SHAKESPEARE,
„cântecel”. Începând cu secolul al XIII-lea a ajuns să Sonetul 60
semnifice un poem cu formă fixă de
paisprezece versuri care respectă o schemă
de rimă foarte precisă și o structură logică. Acestea s-
au schimbat de-a lungul timpului.