1.

Date generale

Sunt Maria Dobroviceanu, învăţătoare la clasele primare în IP Gimnaziul „Valeriu

Bulicanu”, satul Boldureşti.

Activitatea pedagogică mi-am început-o în gimnaziul Păruceni în anul 1999, la început în

calitate de bibliotecar, iar din 2001 în calitate de învăţătoare la clasele primare. În același an am
fost înmatriculată la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”din Chişinău, la facultatea
„Pedagogie”, specialitatea „Pedagogia învăţământului primar”, pe care am absolvit-o în anul
2006.

În anul 2008 m-am transferat la Liceul Teoretic „Valeriu Bulicanu” din Boldureşti, unde
activez până în prezent. Tot începând cu anul 2008, am fost numită în calitate de director-adjunct
pentru educaţie, funcţie pe care am deţinut-o timp de 2 ani.Mereu am fost călăuzită de gândul să
vin în fața discipolilor mei cu ceva nou.Mă simt atrasă de schimbările din educație, de relațiile cu
discipolii și părinții lor,cu colegii de serviciu.Întot-deauna încerc să fac față situațiilor mai
complicate. La moment deţin funcţia de invăţătoare la clasele primare.

Am educat și învățat 4 promoții de elevi, contribuind la formarea lor spirituală,

cultivându-le abilitatea de a acționa eficient în diverse situații și de a găsi soluții, am dezvoltat și
stimulat gândirea creativă, critică, le-am format abilități de comunicare eficientă.
 2.Argumente în favoarea performanțelor obținute

2.1.Dovezi ale progreselor școlare

Alături de predare și învățare, evaluarea reprezintă o componentă de seamă a procesului

de învățământ, fiind punctul final într-o succesiune de evenimente. Orice act educațional
implică, în mod direct sau indirect, sistematic sau nesistematic, evaluarea. Prin evaluare, dascălul
obține informații strict necesare cu privire la rezultatele activității de învățare, concretizate în
cunoștințe, priceperi, deprinderi, capacități dobândite de către elevi.

Baza metodologică a evaluării criteriale este evaluarea pentru învățare. Obiectivul

principal al ei este îmbunătățirea rezultatelor obținute individual sau în grup, contrbuind la
motivarea pentru învățare, la (auto)corectare a greșelilor, prin urmare la o evoluție a dezvoltării
personalității școlarului mic.

Evaluarea criterială prin descriptori (ECD) reprezintă un sistem de eficientizare

permanentă și diferențiată a învățării, predării și evaluării prin introducerea criteriilor și
descriptorilor, fără acordarea notelor.

Rezultatele elevilor clasei a III-a la disciplina limba și literatura română la sfârșitul

semestrului I sunt următoarele:

Calificativ Nr. de elevi %

FB 4 13,0
B 13 40,0
S 14 45,0
Diagrama rezultatelor la limba și literatura română în clasa a III-a

Prezentarea temei de cercetare

„Spune-mi şi voi uita,

arată-mi şi s-ar putea să ţin minte,
implică-mă şi voi înţelege”.
Benjamin Franklin
Noua Epocă,în care trăim astăzi,se bazează pe o paradigmă total diferită de paradigma
lucrurilor specifice epocii anterioare.

Într-o abordare recentă a problematicii teoriei şi managementului curriculumului este

formulată o noua viziune asupra acestuia:”Raţiunea de a fi a curriculumului nu este conţinutul,ci
elevul ,cu tot ceea ce trebuie să reprezinte el ca „produs”al unui demers educaţional”.
 Educaţia devine centrată pe elev ca persoană cu caracteris-ticile sale
specifice,diferenţiatoare ce trebuie valorizate maximal.

Această schimbare de perspectivă asupra educaţiei determină modificari în ceea ce

priveşte procesul de predare-învăţare şi implică o nouă viziune asupra rolului
învăţătorului,precum şi al elevului care devine participant activ la propria formare.Elevul se află
într-un permanent proces de devenire;de construire a statusului şi rolurilor sale,de asimilare a
competenţelor necesare.Competeţa se naşte şi evaluează la confluenţa verbelor:a şti,a şti să
faci,să ştii să fii,a şti să devii,aşadar nu este rezultatul acţiunii educative doar pe domeniul
cognitiv,ci se raportează şi la cel afectiv,atitudinal şi psihomotor.

În activitatea de fiecare zi a copilului,jocul ocupă,evident locul preferat. Doar jucîndu-

se,el îşi satisface nevoia de activitate,de a acţiona cu obiecte reale s-au imaginare,de a se
transpune în diferite roluri şi situaţii care îl apropie de realităţile înconjurătoare.

La nivelul învăţămîntului primar jocurile didactice oferă un cadru propice pentru

învăţarea activă,participativă,stimulînd iniţiativa şi creativitatea elevilor.Jocurile didactice
reprezintă o formă de învăţare accesibilă plăcută şi atractivă,ce corespunde particularităţilor
psihice ale micilor elevi.

„Copilul – spunea marele pedagog elveţian Ed.Claparede – este o fiinţă a cărei principală
trebuinţă este jocul”.Jocul este puntea ce poate uni şcoala cu viaţa,activitatea ce-i permite
copilului să se manifeste conform naturii sale,să treacă pe nesimţite la munca serioasă.

Activitatea de învăţare este o activitate dificilă care necesită un efort gradat.Ea trebuie
susţinută permanent cu elemente de sprijin cum sint jocurile didactice.

Consider că jocul didactic matematic este mijlocul potrivit ales în vederea dezvoltării
personalităţii multilaterale a copiilor şi a unei funcţionări optime din punct de vedere psiho-
social. De aceea mi-am propus să folosesc jocul didactic matematic introdus sub formă de
activitate de completare, ţinând cont de particularităţile de vârstă ale elevilor, în care am dozat
bine sarcinile propuse spre rezolvarea corectă a lor.

Astfel, prin activitatea jocurilor didactice matematice:

• se antrenează operaţiile gândirii elevilor: analiza, sinteza şi comparaţia;

• se dezvoltă spiritul de iniţiativă şi independenţă în muncă, precum şi cel de echipă;

• se dezvoltă spiritul creator şi de observaţie, atenţia, disciplină şi ordinea în desfăşurarea

unei activităţi;

• se formează deprinderile de a lucra corect şi rapid.

Pe parcursul ultimilor ani,studiez subiectul de cercetare ,, Rolul

jocului didactic în lecția de matematică,,

Obiectivul cercetării a fost de a demonstra că prin introducerea jocurilor didactice matematice,

de numeraţie în activităţile de la clasa a II-a voi asigura însuşirea mai rapidă şi consolidarea mai
rapidă a cunoştinţelor legate de introducerea de număr natural şi creşterea capacităţii de utilizare
a acestei noţiuni.

Ipoteza cercetării.

Am pornit de la ipoteza că dacă la capitolul ,, Numere naturale de la 0 la 100” voi folosi

un grupaj de jocuri didactice matematice, atunci eficienţa procesului de introducere a conceptului
de număr natural va creşte.

Încorporat în activitatea didactică,jocul imprimă acesteia un caracter mai viu şi mai

atrăgător,aduce varietate şi o stare de bună dispoziţie,veselie,de destindere,fapte ce previn apariţia
monotoniei şi a plictiselei,a oboselei.Jocul didactic contribuie la dezvoltarea intelectuală a
copilului,la formarea perceperilor,la evaluarea spiritului de observaţie,a imaginaţiei creatoare,a
gîndirii şi a limbajului.

Elemente specifice jocului didactic:

 Scopul didactic se formează în legătură cu cerinţele programei şcolare

 Sarcina didactică se referă la ceea ce trebuie să facă în mod concret elevii în cursul jocului

 Elementele de joc (fenomene psihosociale) ce se pot alege în jocurile didactice sunt

variate: întrecere individuală sau pe grupe de elevi, cooperarea între participanţi,
recompensarea rezultatelor bune sau penalizarea greşelilor, bazate pe surpriză, aşteptare,
aplauze, cuvântul stimulator etc.

 Conţinutul matematic al jocului didactic trebuie să fie accesibil, recreativ şi atractiv

 Un rol important în desfăşurarea jocului îl are materialul didactic şi depinde de alegerea

corespunzătoare

 Regulile de joc concretizează sarcina didactică şi realizează legătura între acesta şi

acţiunea jocului

Exemple de jocuri didactice

Jocuri didactice pentru consolidarea operaţiilor cu numere naturale.

 “Fluturele campion”
 “Descoperiţi cuvântul!”
 “Cine calculează mai repede?”
Jocuri didactice pentru consolidarea noţiunilor de geometrie.
  “Mesajul cifrat”
 “Concurs”
Jocuri didactice pentru consolidarea cunoştinţelor despre mărimi şi unităţi de măsură
 “Cine se orientează mai repede?”

Folosesc jocul didactic ca o metodă de lucru alături de celelalte,pe care o includ în diverse
etape ale lecţiei.Am observat că prin joc copilul învaţă de plăcere,devine interesat de activitatea
desfăşurată.Copiii timizi devin cu timpul mai volubili,mai activi,mai curajoşi şi capătă mai multă
încredere în capacităţile lor,mai multă siguranţă şi rapiditate în răspunsuri. Prin această metodă
consolidez,precizez şi chiar verific cunoştinţele elevilor,le îmbogăţesc sfera lor de cunoştinţe,pun
în valoare şi le antrenez capacităţile creatoare ale elevilor. Organizez jocul didactic în orice
moment a lecţiei sau într-o anumită etapă a ei,urmărind fie dobîndirea noilor cunoştinţe, formarea
priceperilor şi deprinderilor,fie fixarea şi consolidarea acestora,fie verificarea şi aprecierea
nivelului de pregătire a elevilor.

Găsesc locul potrivit jocului didactic în realizarea obiectivelor preconizate,în menţinerea

atenţiei şi a interesului pentru facilitarea procesului de învăţare.Rolul meu ca învăţător e de a
acţiona ca un mediator.Găsesc căi de a stimula jocul prin întrebări deschise pentru ai încuraja pe
elevi să gîndească,prin clasificarea unor neînţelegeri,prin noi informaţii şi înţelegere.

Prin intermediul jocului didactic formez competenţele transdisciplinare pentru treapta

primară din învăţămînt.

Implicarea în activitatea instituţiei de învăţămînt

“Şcoala trebuie să te înveţe

a fi propriul tău dascal,
cel mai bun şi cel mai aspru”
N.Iorga

Şcoala este instituţia care organizează trăirea unor experienţe de învăţare. Ea urmăreşte
atingerea unor obiective, cu ajutorul unor metode şi mijloace ştiinţifice. Şcoala informează şi
formează elevii ţinînd cont de anumite principii, având grijă să evalueze modul în care obiectivele
au fost atinse. Prin urmare, şcoala nu este singurul "laborator" în care copilul învaţa, ci doar unul
dintre ele, mai specializat şi mai competent în domeniul educaţiei decât altele. În întreaga activitate
didactică m-am preocupat intens de pregătirea elevilor în raport cu standartele curriculare, dezvoltînd
la elevi interesul şi pasiunea pentru disciplinele predate.

În calitate de cadru didactic m-am implicat şi am participat la nivelul şcolii în activitaţi

extracurriculare,precum şi în activităţi educaţionale cum ar fi:

- desfăşurarea decadei claselor primare;

- prezentare de ore publice;

- am elaborat teste de evaluări sumative,bareme analitice şi bareme de notare,teste pentru copii

cu CES;

- am organizat activitați cu caracter ecologic.

În calitate de diriginte am desfăşurat o activitate de consiliere a elevilor menită să le

dezvolte personalitatea, capacitatea de a lucra în echipă, capacitatea de comunicare, de a-i
orienta în carieră şi de a le cultiva gustul pentru frumos. Menţin şi dezvolt relaţii armonioase şi
de parteneriat cu părinţii organizînd ședințe și seminare:

 am discutat cu părinții diverse probleme create;

 am completat chestionare pentru părinți;
 am discutat cu părinţii practicile inclusive şi aprobarea PEI.

Contribuţia personală la prestigiul şi imaginea unităţii de învăţămînt

Pentru promovarea imaginii favorabile gimnaziului“Valeriu Bulicanu”pe parcursul activităţii

didactice am realizat următoarele acţiuni:

Am participat la elaborarea Curriculumului la ora opțională “Arta discuției”, în care am

inclus toate compartimentele începînd cu concepția didactică, competențele,
subcompetențe, conținuturi și terminînd cu strategiile de evaluare
Am discutat cu părinţii practicile incluzive şi aprobarea PEI

Rezultatele elevilor

Succesul şcolar prezintă alternativa pozitivă, favorabilă, optimă a randamentului şcolar,

denumită şi reuşita şcolară. Succesul şcolar al elevilor este rezultatul predării teoretice şi practice
înalte eficiente. Pentru aceasta se cere:

-calitatea şi modernizarea conţinutului învăţămîntului şi al documentelor şcolare

-folosirea strategiilor didactice modern care să determine caracterul activ-participativ şi euristic a

elevilor în actul învăţării şi să asigure legătura teoriei cu practica şi accesibilitatea cunoştintelor
fără coborîrea nivelului ştiinţific. Elevii îşi formează competenţe specifice la diferite discipline,
care îi pune în situaţia de a utiliza în mod complex capacităţile dobîndite.

În continuare prezint o analiză a evaluării rezultatelor școlare timp de 2 ani.

Reuşita elevilor anul de studii 2012-2013

Note Nota
4 5 6 7 8 9 10
Disciplina medie
Limba română 2 4 5 4 5 7 1 7.10
Matematica 3 4 5 5 7 4 - 6.75

Reuşita elevilor anul de studii 2013-2014,sem.I

Note Nota
Disciplina 5 6 7 8 9 10
medie
Limba română 7 4 1 7 8 1 7.28
Matematica 9 2 3 9 5 - 6.96
 Direcţii de perspectivă
Omenirea se dezvoltă și evuluează prin cultură și civilizație. Continuitatea în

Lucrând asupra temei de cercetare am constatat ca utilizarea jocului didactic în procesul de

predare-învaţare la elevi dezvoltă capacitatea de analiză şi sinteză, stimulează gândirea
creatoare. În acest context, pe parcursul următorilor 5 ani propun să-mi îmbunătaţesc
următoarele competenţe:

- identificarea şi aplicarea strategiilor si tehnologiilor didactice în formarea competenţelor

specifice învățământului primar;

- elaborarea unor sarcini de lucru provocatoare ,interesante ,de natură să stimuleze dezvoltarea
intelectuală a elevilor;

- folosirea resurselor de instruire şi a TIC în procesul de învăţare;

- acordarea atenţiei diferitelor stiluri de învăţare şi nevoi ale elvilor(elevi cu CES, elevi dotaţi);

- stabilirea şi menţinerea parteneriatelor cu elevii în procesul de învăţare;

- interacţiunea eficace cu părinţii şi alţi factori interesaţi;

- cooperarea cu colegii în realizarea diverselor activităţi;

- promovarea dezvoltării profesionale continue prin urmarea cursurilor de perfecţionare pentru

a fi la curent cu toate schimbările ce au loc în sistemul de învăţământ.

Bibliografie

1.Bontaş,I.,Pedagogie,Ed.ALL,Bucureşti 1996

2.Cosmovici,A.,Iacob,L,Psihologie şcolara,collegium,

Ed.Polirom,Iaşi 1998

3.Cucoş,C.,Pedagogie”Ed.Polirom 1996

4.Curriculum școlar,clasele I – IV,Chișinău 2010

5.Mîndîcanu V.,Bazele tehnologiei şi măiestriei pedagogice”.

”Liceum”Chişinău 1997

6. Scheanu.I,Gîndirea critica:metode active de predare/învăţare,

Cluj-Napoca,2004

7.Stoica,A.,Musteaţă,S.,Evaluarea rezultatelor şcolare,Ghid metodologic,Lyceum,Chişinău 1997

8.Granaci,L.Educația prin joc,teorie și practică,Chișinău,

Epigraf,2010

9. Barbu, H., Popescu, E., Şerban, F., Activităţi de joc şi recreativ distractive, Editura Didactică
şi Pedagogică, Bucureşti, 1993

10. Revista ” Învățătorul modern”, februarie 2013

11.Cristea,S.Dicționar de pedagogie,Litera 2000

12.ME al RM,Ghidul de implementare a curriculumului modernizat pentru treapta primară de

învățămînt,Lyceum,

Chișinău,2011