APLICAREAMASURILOR DE CONSERVARE LA LEMNUL

UTILIZATiN nCRtCUrrUn^A,
[ng. d,r. E. VINTILA, ing. N, COSTIN Ei ing. M. GHEORGHE

Lemnul fiind un material ieftin gi ugor de manipulat, constituie lnci .

principalul material de construclie in sectorul agricol gi din aceasti caluzil,
tn R.P.R. unde acest sector este ln plin5. dezvoltare, se consum5.anual un
volum apreciabil mai cu seami din lemnele speciilor pulin durabile.
Con-liliile de utilizare a celei mai mari pirli a acestui inaterial lemnos
slnt asemdndtoare stllpilor de riginoase gi traverselor de fag, uneori chiar
conditiile sint mai grele, datoritl contactului cu un sol bogat in substanfe
nutritive care fayoizeazi atacul ciupercilor ;i insectelor xilofage. Ca urmare,
ar fi fost normal ca acest material lemnos s[ fie prezervat ln mod corespun-
zdtor condifiilor de utilizare. Totugi, pini in prezent neexistlnd obligativi-
tatea protecliei lemnului decit pentru traverse 9i stilpj, in sectorul ]g1tcol
nu s-air aphdat misuri de tratare fungicidl a lemnului decit spo-radicqi.chiar
atunci nurnai prin carbonizare Ia suprafala pirlii din sol_a lemnului (1),
Sau prin viruire sau vopsire cu substanle izolatoate ^.pe bazd de bitum,
tproc6dee care nu oferi decit o proteclie cu totul insuficient[
Pe de alti parte, trebuie menlionbt cd in trecut, _majoritatea lemnului
utilizat pentru l--ucriri agricole (piramizi Portaltoi, spaliere, bulumaci, araci
etc.) era alc[tuiti din spelii cu mare durabilitate.naturali (stejar 9i salcim), '
la care o tratare fungicidi suplimentarl nu mai era necesari. Dat fiind
lnsi c5. astilzi volumil de material lemnos utilizat s-a mdrit considerabil
si necesarul nu poate fi satisf[cut numai din specii durabile acesteaau tre-
iruit s[ fie inloc^uite in special cn lemn de fag .sarralte specii pu]in dura-
bile.'lnla care mdsurile .de conservare se impun de' la sine'
afara lucririlor din sectorul agricol, o cantitate destul de mare de
lemn este utilizati pentru construcfif de remize, grajduri, pitule, remize
etb., la care in majoiitatea cazutTlor',s-a folosit lemn de colstrucfie gi 9he.;
restea de rdginoase. ln situalia actuali, cheresteaua de r5ginoase este insd,
un produs foarte clutat la eiport, astfel cl pr,in inlocuirea acesteia cu che-
rest-eauade fag, vor deveni necesare misuri de conservare.
ln fine, unirltim aspect al problemei ll constituie utilizarea lemmlui pentru
repere de magini gi urielte ag:ricole, ln care de asemenea,pb cit posibil,.se
irttpune inlocriirea' lemnului de riginoase cu fag impregnat sau cel pufin
hidroizolat.
ln ceea ce prive;te substanfele gi produsele de conservare, sectorul
agricol nu prezinti particularitflli.
" Se pot iolosi cu iucces atit iinpregnanti uleiogi
-(ulei de-.creozot, gugrg.n
de cocs6rie, clornaftalina, pentacloifenbl, triclorfenol,-9arp9li-1e9p etc- (2,3),
clt 9i siruri in solulie apoa-si (struri complexe de tip u ;i utl(4), acid piro-

3l:l
 l€ns (5), {luoruri de sodiu, cloruri de zinc (6)- etb., cu condifia ca si nu
prezinte toxicitate- pelq_u animalele gi pentru'ptantele care vih in contact
cu aceste materiale (7,12).
de impi'egnge 9l^1t recomandate, in afard. de procedeul
_-, _c1 .procedee
vid-presiune, procedee expeditiv,e
.(8), cum ar fi: bii simple, uei datde-reci,
eventual prin metoda acceleratd.-(9),--stropirg, pelgulare etc. nupe pereiea
tYl 4. Gohre, utllajul necesar apUierii procedeului bdi calde-reci este relativ
srmpl:r ;i poate face parte din dotalia oricdrei S.DI.T. (2).
Procedeele de suprafafi bensuiare, stropire,
nu sint recomandabile pentru materialul d6osebit .imersie de scurti durati)
de expus t" p"ir"rii6
(stilpi, bulumaci etc.). Daci. condiliile locale nu permit declt'aplicare; ;;".1";
procedee, atunci tratamentul tr6buie aplicat in minimum -doui, daci. nu
gi mai multe reprize (10).
^ Este de-meniionat'cd.'lemnul impregnat cu substanfe uleioase care vine
rn contact drrect cu animalele, nu trebuiepusin operd'decit ln urrna unei
uscdri de minimum trei siptd:qtn1r_respeciiv de ireinimum opt snptdmini
in ca:.;rtl trat5,rii cu
.siruri solubile tir .pe ?tj.--*-.."

I. DESFASURAREA CERCETARTLOR
gI REZULTATELE OBTTNUTE lN rasonAToR

lncercd.rile de laborator au ayut drept scop in primul rlnd alegerea

substanlelor ;i -produselor care unnau se iie fol6sife lh practica;";it ;
in al doilea rind determinarea-pitrunderii ;i absorbliei de-substanli in cazfi
apliclrii acestor substanfe prin procedee 6xpediti"L pai ,ilpd !;; d;d
pensulare, stropire etc).
S-atr folosit fie substinfe care se produc curent sau experimental in tard.
fi gudronul .4e coiserie, ulei-ul de antracen, petiolatumot, n r[iti
"rp, "Ide sodiu, fluosilicatul
catul de zinc gi fluorura de sodiu, {ie substinte pro-
curate din import, care insd urmeazd a fi produse in viitorii ani in taii.'--
aritatc,au fost ap-licate-prinprocedeeexpeclitive: bii sirnple,
-=. _t_y?rt"rlele
Dal calde-recr, rmersle de scurtd. duratd. etc., pe lemn de construcfii ruide
(q?{q9" si fag) uscat fdrd coajd, lepn d9 fag'pi.rfial'cojifi t" *"jer';;i;;
g!"-lttg, esenfe.(fag, stejar, alun, ploq..gi carpen) "r""t necojifi, precum gi
9i
p.lacr drn agchii aglomerate. De r_eguli, substanfele d.u-fost aplicatt
la reie
g1 numar.acolo unde a fost absolut necesar s-a procedat la lncdlzirea bd.ii
p9 roc drrect. rn aceste cazai, temperatura biii calde a variat intre
79-l25oc, iar cea a bdii reci intre b0jz0"c, folosind.u-seprocedeulrecoman-
dat de I. rvanov qi A. Pamfilova, adicd fdri transv^" iea pi"."t, ai"ti-o
baie in alta.
. - Absolblia a fost determinatd prin cint[rirea pieselor si a bdilor inainte
g1 gupd impregnare. Date fiind dimensiunile reduse ale'pieselor, valorile
oblrnute au avut numai un caracter orientativ
Pd.trunderea a variat la lemnul rotund de fag cu solufii apoase, intre
30-150 Jnm pe direcfie axiali. gi tG-€0 mm pe"direclieriaiafa; *"i
redusr pi,trundere s-a_realizat pentru gudronul Erut de iocserie. pentru "". pro-
dusele uleioase s-au obfinut piirunderi variabile, ln functie 9i ae umidititea
lemnului. La cele cqre g-au uscat ln ba,refierbinte de uiei,'petrunaeriie au
fost mai mari declt la sdrurile solubile in ap6.

314
 La lemnul uscat timp lndelungat in coaji, ln zo1ele care s-au r6scopt,
oitrunderea a fost foarte redusi, uneori chiar inexistentl.
Crfpiturile provenite prin uscare anterioari sau eventual ln timpul
impregnhrii, au iavorizat pitrunderea gi absorbfia substanlei'

II. DESFA$URAREA CERCETARILOR $I REZULTATELE OBTINUTE

IT.TCOUNTITI DE TEREN
Scopul pitncipal al lncercirilor ln condifii de .teren^ a fost stabilirea
bazelor tehnico-ec-onomice.ale impregnirii lemnirlui utilizat in diversele ramuri
ale sectorului agricol (construc-
!ii, lucrdri gi utilaje agricole).
Totodati s-a c[utat ca Prin ex-
perimentiri
-strativ cu caracter demon-
de mare amPloare, in ca-
drul citorva gosPod[rii agricole
de stat, sd se limureascd con-
ducerile respective gi in sPecial
' inginerii constructori, de necesi-
talea imperioas[ de inlocuire a
speciilor deficitare (riginoase 9i
stejat) cu lemn de fag Prolgiat
prin tratare cu substanle hidro-
izolatoare, fungicide 9i insec-
ticide.
In urma investigaliilor pe Fig. r. Material lemnos uscat 1n coaj6, mon-
teren, S-a ConStatat
""d p"ttti1 ta"t ln operl in stadiul incipient de degradare
unititile asricole coiirea lemnului
;;';;i;;;"piii" a,ir"Uile nu constituie o preocupare.,De obicei, lemnul
se lasl s[ s]eirsucein coaii nestivuit, ceeace conducela o riscoacere.par-
ii.r.-.." chiar totad, natural'de modificarea proprietdfilor tizico-
;;;;t"" *"t*i"lului lemnos.Folosireaunui astfel de material r,ru-con-
"i"irte
foarte
"i"
;'il"t"-;;";1i; G. i) din care .carrzi se prevede o durabilitate
scdzutf pentru construclra -"."id" resPectrva.
pent1ru a evita incoirveniente, este necesar c-a-in general lemmrl
aiam"ttul sub 240 mm destinat construcfiilor 9i lucririlor agricole, sd tre
"u apoi stivuit ln cruce sauinglital.pentru uscare,
coiitimediatdupidoborlregi
fi'f"";tf a" oiridit.t"" initiain 9i de climat.'Manopera de cojire este acope-
tite ptih evitarea degradlrilor survenite, concluzie h.9*: de fapt a aluns
ii* i.'p.""tescu,
^' in urma unor experimentiri tn cgndifii de teren.
p;i; Ur" investigaliilor - gi a -experimentirilor . preliminare si
=" tpri;i"" "l-'p" producfia, tisti'tutut a elaborat instnrcliuni de conservare
r f"l"ti"f"i "ii"i""
pentru^ p"ti.la" i*ediat dupd dgbofre *.,p*d in.-dep-ozitele
U"r,"ti"irriloi, instrulliuni care qu fgst fuse la aispo.zifllpirecfiilor de eco-
nomie forestier6 lncl'din primul trimestru al anului 1960.I
--"8*p"ri-""tetif"
a" traltare hidroizolatoare 9i fungicidl propriu-zisi s'au
efectuaf dupi
-*"":\;;'oritii*t cum urmeazi:
aid.-bresiune,cu ulei de antracen 9i amestec l:t ulei
de antr'acen'gi diluant p6trolier (piramizi, portaltoi) ;
315
Fig. 2. Piramizi portaltoi din lemn de Fig. impregnate prin pro-
Iag impregnat prin procedeul vid-pre- !.Spaliere
cedeul bii calde montate ln vie la
srune, montate ln teren la G.A.S. Drn_ G.A.S. Pantehmon
gigani

Fig. 4. Pitul de porumb din lemn de fas im_

Fig. 5- Araci de legume impregnali
pregnat prin procedee expeditive de gintier prin procedeul bei c;lde, rnorrt"ii t.,
G.A.S. pantelimon teren la G.A.S. Rogia
 -prin frocedeul, bd.i cald.e-reci, cu
petrolatum pentru repere de lemn de la
combini, araci de legume, spaliere de vie,
stilpi pentru poduri de grajduri, garpanti,
tilpile, gipcile gi pardoseala pitulelor
pentru porumb, cu'gwdron brut de cocsi-
Jicare (araci de legume, stilpi pentru po-
duri de grajduri, tilpi, ;arpantl gi par-
doseala pdtulelor pentru $porumb), cu
ulei d,eantracen (spaliere pentru vie, 'tdlpi
gi garpanta pS.tulelor pentru porumb),
cu fluosil,icat de zinc (clegti superiori ;i
cipriori pentru p[tule), cu fluosilicat de
sodiu (pardoseli ;i perefi laterali pentru
pi.tule), qi cu pentaclorfenol (spaliere pen-
tnr vie), prin procedeul bii simple, cu
fl,yorurd. d,esod,iu(pardoseal[ gi ;ipci pen-
tru pereli laterali pentru pitule);
- prin procedeul imersiei de scurti
durat[ cu pentacl,orfenol,atd.e sod.iu (cL-
priori gi clegti superiori pentru pitule gi
- prin procedeul' tratd'rii de supra'
fatd. prin penswl'are cu gudron brut de
cocserie (clegti inferiori pentru un pitul-
Fig. 6. Stilpi pentru padocuri impreg-
remizi -- ca tratament de lntretinere 9i na{i prin procedeul bii calde-reci la
PAL pentru acoperiguri de pitul), at pe- . G.A.S. Dragalina
trolatwm qi at ul'ei ile antracen (PAI pen-
tru acoperiguri de pitul).
S-au rdalizat u-rmdtbareleobiective: pirarhizi portaltoi, montate in teren
la G.A.S. Drigftani (fig.2), spaliere molntate in-vie la G.A.S. Pantelimon
(fig. 3), un pitirl'pentiu'porumb de circa 10 vagoane, F 9.A.S. Pantelimon
stilPi
ifiE. ai, aradi petftu rogii, montali in teren.la 9.A.Sr \o9ia (fig-.5) ;i.
(fig. 6).
f,"itni'dou[ fadocuri fentru grajduri porcine la G.A.S. Dragalina

.,4.1NCERCARI DE IMPREGNARE PRIN PROCEDEUL VID-PRESIUNE*

La lncerc[rile de impregnare prin procedeul Bethell bconomic (vid. 9i

presiune) s-a folosit atit ulei de antracen pur clt gi amestec de ulei de antracen
iu diluaht petrolier in proporlie de 1:1.
Absorbiia medie de impregnant 3 yariat intre 320-370 kg/Pt cu men-
tiunea cd ti un numdr de t0 bucifi clnttrrite lnainte gi dupi impregnare,
lbsorbtia a fost cuprinsi intre 250**450 kg/m3.
Prin secfionare.de probe luate cu burghiul tubu-lar s-a constatat cI pi-
trunderea a dost aproap6 totali (fig. 7) pind in zona lemnului de inimd ro9ie.
Material'ul impregirat lmpreunt cu-un lot martor. (!n p-arte chiar uscat
in coaj5.) a fost nionlat ln t6ren in vederea urmiririi durabilitS.fii acestuia
*1 lncerc[rile s-au efectuat in cadrul Uzinei de Impregnare C.F.R. Ploiegti.

317
 ln timp, precum gi a dezvoltirii
portaltoiului pe material impreg-
' nat. Cercetirile sint ln curs si se
constatd cI dupi circa un afi, i'om-
portare4 materialului este cores-
punzdtoare din toate punctele
de vedere.
De menlionat cd procedeul
vid-presiune este recomandabil
pentru impregnarea materialului'
Iemnos expus puternic putrezirii.
In consecinfl, procedeul ur-
meazd. a se aplica pentnu im-
pregnarea piramizilor portaltoi, a
tutorilor de pomi, a spalierelor
pentru vie, precum ;i in general
'!dg, t. Secfiune printr-o pi4arpidl port-altoi din
lemr!.de fag impregnat prin proiedeul +id-presiune
-a -stilpilor de construclii gi .a
buliimacilor pentru imprejmuit.

, B. lNcgncARI, DE IMPREGNARE PRIN PROCEDEUL

rI . BAI CALDE-RECI .

lncercdrile de impregnare,prin procedgSl bd.i calde-reci s-au desfdgurat

pe pantierele de construcfie. ale gospodiriilor agricole, fotrosindu-seln acest
scop cuve de diferite dimensiuni, precum gi butoiie de circa 200 I capaciiail,
lnciEite pe foc direct (fig. 8).
. . Regimul de tratare, absorblia pitrunderea au fost specifice fiecirui
impiegnant, precum gi materialuiui -gi
l'emnos. De obicei,'continuare
u"i.-i""" s-a realizat
nu prin transvazarea pieselor ci prin menfinerea in a acestora

Fig. 8. Utilaje pentru impregnare pe

tantier:
A - l m p r e g n a r e ac a p e t e l o rl a s t l l p i ; B - i m p r e g n a r e ai n J e g r a l e a s t l l p i l o r .

318
in baia cald5, fird incd.lzire. De multe ori, datorit[ ricirii lente, timpul de
menlinere fur baia rece s-a prelungit pini la 90 min.

"'-'?fff iil"H"1,?#l?'*lRoto""#u"u'
In funclie de gradul de expunere a materialelor lemnoase, petrolatumul
s-a utilizat la hidroizolarea materialelor lemnoase prin procedeul bii calde-
'
reci, dupi urmS.torul regim:
Baia caldi 115'-120"C timp de 30 min.
Baia rece 70'-90"C timp de 60 min.
Diferenla de temperaturi 45-30"C
Dupi cum se arat5. in tabelul l, absorblia a fost variabili in funclie de
dimensiunile pieselor gi de specia lemnoasi. Pitrunderea a fost cuprinsi
lntre 20-150 mm pe direclia axialfl gi de L-t0 mm pe direcfia radial5.,
fiind tot ln functie de specia lemnoasi gi dimensiunea pieselor. De men-
{ionat ci toate piesele au fost impregnate, numai dupd. ce prelucrarea meca-
nicd a fost completd.
Reperele impregnate au servit la constructia mai multor combine. Degi
unele din ele, in special cele lungi, au suferit oarecare deform[ri ln pianul
longitudinal dupd impregnare nu 3-au semnalat deficienle la montare 9i
exploatare
- ulterioarl.
Reperele n-au mai fost finisate prin vopsire aga cum se obignuia in mod
curent. ln timpul exploatlrii combinelor experirirentale in diferite regiuni
din fard, nu s-au semnalat deformiri ulterioare, sau cripituri datorate
variaiilor de umiditate la reperele impregnate. Lagirele dim lemn de fag
masiv precum gi bielele din lemn stratificat nu s-au gripat si nici nu s-au
i""efrlt" i" timpirl f"""1lo"atii. Reperele din PAL n-"o"r"-ristai Ia solicitirile
mecanice gi niii la variafiile de umiditate atmosfericd. Ca etalon, s-au folosit
repere
- din lemn de fag fiert in ulei de in.
-incerclrilor
Ca o concluzie a efectuate, rezaltd. posibilitatea lnlocuirii
lemnului de ri;inoase gi de frasin cu lemn de fag impregnat cu petrolatum,
cu menfiunea c[ se pot utiliza repere cu circa 3 mm mai subliri in vederea
reducerii greutilii acestora.
In cazul aracilor, determinarea absorbfiei s-a ficut prin cintirirea biilor
de impregnare, lnainte gi dupd. efectuarea operafiei.
Dirpd cum se vede diir tabelul t absorblia avaiat in ordinea: fag, plop,
carpen $i a fost cu circa 4A-50% mai redusi la aracii necojili. De menfionat
cd matirrialul a fost impregnat in stare verde, umiditatea fiind cuprins[
lntre 45-50o/o. Aracii au fost montafi intr-o culturd de ropii impreuni cu
un lot martor ;i dupi doi ani de exploatare comportarea lor este corespun-
zitoare.
Stttpii pentru padocuri s-au impregnat integral in petrolatum, fie nulnai
capitul iuperior pe circa 3 cm distanld. (partea care urma si fie introdusi
in-sol fiind impreglate pe o distan!6 de circa 50 cm cu gudron brut de coc-
serie).
Absorblia s-a determinat prin clntirirea materialului lnainte 9i dup5-
impregnare,
^ f[clndu-se coreclia pentru uscare.
D-e menfionat ci s-a folosit un material uscat la aer cu circa L5-20o/"
umiditate, in parte chiar incins sau riscopt.

319
 'fabeiul
7
Rezultatele obfinute rmprcgnarea cu petrolatum a materialelirr lemnoasc

*ri
3rt.
-l I
Elementul constructiv
I so""i"
l^?ij'J*'"h:fiffiI Observa{ii

0l
l.,l'l-i'l
Repere pentru com- fag fag stra-
bine . . tificat 390-4
PAL 300-
Araci pentru legume Plop 70-77 coj it
40- 150 1-3
@ :35-45 mm 40-46 necojit
lungimea 1,4 m
40-50 coj it
Alun 40- 150 1-3
24-26 necojit
50-53 coj it
Stejar 1-3
28-30 necojit
85-95 cojit
Fag 40- 150 1-3
BZ:t-o necojit
54-69
Carpen cojit
30_35 40- 150 1-3
necojit
130- 1
Sttlpi pentru pado- Fag intggrali,
160 30-50 10
curi de grajduri capdtul sublire
pentru porci, lungi- pe circa 30 cm
mea 1,2-1,7 mm distanfi
Tdlpi, contrafise, Fag 130- 1
sttlpi (qarpanti)
25-55 5-10 lemn parfial ris-
pentru pngule copt ln coaji

hrdoseali peftru Fag

pitule 1-3 Cheresteacl. C
de 25 mm gro-
stme
$ipci pentru perefi
laterali Ia pitule
(3 m lungime) Fag 50-60 1-3 Idem
Spaliere pentru vie Fag 100- 30-40 3-8
@': 16-20 mm,:
lungimea : 2,8 mm Carpen 20-30 3-5

Stilpii au servit.la padocurilor pentru un grajd de po'ci-

^construcfia
tineret Fi pentru o materilitate scroife.
Tdlpile, contrafisele,.strlpii, intr-un cuvrnt scheletul de
pitule rezistenfd pentru
.s-au impregnat dupi ge au fosr prelucdi;-;;";;ir-atJl'rutii^'r:i
determinatprin cintd.rireapieselorinainte aupl i-pi"s";-;l
$
pe probe recoltate cu burghiul tuburar. D"pi i* ;*;ha";";
u' in i. *brrt"r" rn operd,
piesele verticale au preaen-tatscurgeri puteinice
d;;"i;"i;i;m spre partea
320
inferioarl, mai ales ln locurile in'care dupi impregnare s-a intervenit prin
cioplire,.
- giurire etc.
Prin tratarea pardoselilor gi^;ipcilor tn bd.i de petrolatum la tempetaturi
de peste t00oC s-a iealizat, pe liriga impregnare, gi 6 sterilizare amatehalului,
aceita fiind constituit in mare parte din lemn cu inimd rogie intr-un stadiu
incipient
-Attt de degradare.
tilpile] contrafisele, stilpii cit gi pardoseala ;i gipcile au servit
impreuni
- ca- materiale neimpregnate la co4stroirea unui pdtul d9 gon1mb.
Pentru spaliere s-a utiliZat lemn uscat la aer, atlt rotund cit gi despicat.
S-a constatat ci lemnul de carpen se impregneazd.mai greu declt cel de fag.
Dupd un an de exploatare s*au-oblinut de asemeneascurgeri de petrolatum,
rnai cu seamd.in locurile cioplite dupi impregnare.
|n concluzie, trebuie aritat cn prin tritaie cu petrolatum se realizeazL
numai o proteclie de naturi fizic6.a materialului. expus la putrezire, petro-
latumul n-efiind'o substanli fungicidi propriu-zisi

uLEIo$I
PTrzAFtE,cuIMPREGNANTI/
2. iNcERcARIDE ANTISE

La incerc[rile de antiseptizarc a lemnului cu impregnanfi trleiogi s-au

tolosit: gudronul brut de cocserie, ulelu! de antracen ;i pentaclorfenolul,
lucrlndulse dupi regimul aritat in tabelul 2'
Tabelul 2

Regimui .de tratare cu impregnanli uleiogi

Gudion brut utel de Pentaclorienol

S p e c if i c a t i e de cocserie antracen in solulie
de motorind

90- 130 s0- 100 90-100.

30 30 30

7.0- 90 05- /D 60-65

60 .60 60

gi ln bcest caz s-a aplicat metoda acceleratdadici baia rece s-a oblinut
orin rdtirea blii calde fdri transvazatea materialului. De menfionat cipen-
ir"fott""oi"t a fost dizolvat in motorini la cald in propoilie de 1.,5o/o.
Absorbfia a fost determinati prin cint[rirea materialului inainte-;i duln
impregnare,'iar pitrunderea prin-secfionare gi pe probe luate cu burghiul
tubular.
- -
Aiacii au fost tratafi cu gudron de cocserie ln stare verde (umidit1t93
lemnului a variat intre 35-50/o), dupn dou[ variante: impregnare tota]i
in sol (1/3 din lungime).
' impresnarea pirtii.care se introduce
si
i, impregriare'a'totali a aracilor de. carpen cojit, absorlia a fost de
-'-
270.ks,1m3-, iai a celor necojiti de L25 kg/mt.
fl;ft aracii coiiti paitial s-au oblinut urmltoarele absorblii: carpen
110 kg/m3, plop 63 tgi-:, fag 60 kg/m', alul ! kg/P' 9i stejar,3O,Iql*
1,i impiesnarea totali s-a constatat ci in timpul scoaterii din bara rece,
p" ropr"i"ja lEmnuhii rirnlne o peliculi groasi, ceea ce ar fi putut constitrti

2l - c. 2586 321
. un inconvenient la manipularea ulterioarl a aracilor. Aracii au fost montati
in teren rj {upa doud. sezoane de utilizare se comportl bine, firl a se fi cori-
. statat d.eficienfe la cregterea plantelor.
impregn^areaintegrali a stllpilor penfru padocuri (lemn cu umiditatea
F girc.a L5-20% parfial.uscat.tn coaji) s-a reaiizat o absbrblie de 32 kg/m',
rar la rmpregn-area_parfial[, adicr a zonei din sol a stilpilor b6 kg/mr.
suprafafa -lemnului s-a format o pelicultr lucioasd, reJizindu-se o
pdtrundere de 1-3
TT. pe direcfie.radial[ ,srib-10 mm pe cea longitudinall-
lmpl€und cu stilpii impregnafi cu petrolatum, materialul a fdst montat
in operi dupd circa 2 luni ae aepolitare in aer liber.
' Absolbfia realizati la impiegnarea ttrlpilor, stllpilor
- si contrafiselor de
ta yp Ftul porumb, a fost de circa 7b kg/ma, iai pitrunderea de
$e
?-10 -rnm pe direcfie axiald gi de 2--€ mm pe cei'radiali. S_a utilizat un
lemn_de tag uscat parfial in coaji.
De.menfionat c[ absorbfia reiativ mare se datoregte faptului cd la scoa-
terea dln baie a rirnas- o peliculS.relativ groasi, care s-a.sblidificat imediat.
_", In,t?rql,pltao:."tilor gi-atqipgilor.""iu ier"it irloirtr"clia aceiuiigi
inirlii ro;ii, "u de4b-b0 kg/-r, iar pltruri-
absorb]iaa fostnumai
BlllJ,$rl"til[
derea de 1.-.3 mm. in acest
$i caz, prin incilzire s-a realizal' o steriiizare a
matenalulul.
Irleiul de antracen _s-autilizat pentru piqgle,'constructive aritate ln
tabelul 3, realizlndu-se absorbfiile pi i,atrunaLriie indicate,-

'
RczuttatclcobfinutraLe imprcgnerea
cu ulci de antraccna matcrielclor," n!J!.t'"'
P d t r u n d e r e -am m
Elementul constructiv Specia
axiald J radiald

Tilpi, contrafise (gar-

pante).pentru petule Fag 76. 80-90 8-12
Spaliere pentru vie, Fag 87-118 80- 100 10- 15
lungimea 1,8 m Carpen 44-63 JO_ /D 5-10

Absorbfia relativ mai scizuti In cazul lemnului din garpanta pitulelor,

_ ,
se datoregte faptului cd la impregnare s-a utilizat un maierial uscit partiai
in.coaj[, in.stadiu incipient de-degradare,in timp ce pentru spaliereui teinn
cojit-;i apoi uscat, ln parte chiaidespicat.
sfirpit, ln afar5. de-petroJatum gi utei de antracen, ra prezervareaspa-
,, ,In
lrgrelor.s-a- folosit gi o solulie de pentaclor{enol ln motorind, realizlndu-si o
absorbfie de 50-75 kg/mt ia fag ii 3l--40 ks/mg la carpen. ceea ce cores-
punde la-0,750-1,2 kg resp-ectitla 0,46b--0,500 kg pehtaclorfenol pe t m&
- ^
lemn, adicd o proteclie r6htiv coreipunz[toaie.
Spalierele impregnate au fost moritate in teren
-tare ;i.dupd. un an de exploa_.
se comporti corespunzS.tor.
' ca o concluzie a lncercdrilor efectuate, rezultd cd. tratarea lemnului cu
antiseptice uleioase prin procedeul bli calde-reci, se poate efectua peorice

322
gantier de construcfii cu mijloace simple gi este recomandabil pentru
toate elementele constructive, puternic .expuse la putrezire gi acliunea
intentperiilor.

3. INCERCIRIDE ANTISEPTIZARE
CU TMPREGNANTT
SOLUBTLT
ln epA

La lncercirile efectuate cu solulii apoase s-au folosit numai siruri

antiseptice produse ln tarl: fluosilicat de sodiu gi fluosilicat de zinc, dupi
urmltorul regim:
Baia caldl 70-90"C'timp de 30 mrn;
Baia rece 40-50'C timp de 60 min;
Diferenla de temperaturl 30-40'C.
S-a aplicat metoda acceleratl (rdqirea in aceeagibaie).
Solulia de fluosilicat de zinc a avui o concentraii; ae i.1. In cazul fluosi-
licatului de sodiu s-a folosit o solufie suprasaturati, cu un conlinut de circa
70 s/1.
Rezultatele obtinute la inceredri slnt aritate in tabelul /+.
Tabelul 4
Rczultatcle oblinutc la imgrcgnarca lemnului
cu siruri antiscpticc
I Absorbtia | |
I r.e/rn. lnatrun.l
Elementul constructlv Impregnantull l . u 5 - l d e r e aI O b s e r v a t il
I s t a n t nI m m I
Isolutle
I luscatdl I

Clepti superiori gi ctrpriori (gar- Fluosilicat

panti) pentru pitule de zinc 3 0 - 3 7 1:1,3

Pardoseali pentm pi,tule Fluosilicat Cherestea

de sodiu 50-55 3-3,5 3-5 Iag cl. C
|

$ipci pentru perefi laterali, par- Fluosilicat Cherestea

tea superioard, de sodiu 55-60 ,.u-n] 3-5 fag cl. C

De menfionat c[, dat {iind faptul-ci materialul nu este exprrs..di-rect

precipitatiiloi atmosferice, protecfia realizatd. este suficientd, gtiind cd doza
de ufilizdre pentru fluosilicatrii de sodiu este de circa 3 kg/*t.
privegte cnpri6rii gi clegtii superiori, absorbfia reahzatd'trebuie
In ceeaLe -asem'enea
consideratd de iuficieitd, datd fiind toxicitatei relativ ridicati. a
fluosilicatului de zinc, precum gi datoriti faptului ci materialul lemnos pcltg
fi atacat eventual nuniai de iniectele xilofage gi nu de cltre ciuperci (nefiind
'
ln contact direct cu solul gi nefiind expus Ia intemperii).

c. INCERCARI DE IMPREGNARE PRIN PROCEDEUL BAI RECI

Si acesteincerc[ri de impregnare-s-au desfigurat-in cadrul;antierelor de

construc{ii ale gospodiriilor agriiole de stat, folosind in acest scop cuve de
diferite ilimensiuni pi impregnanJi solubili in apd.

323
 Procedeul a fost in d.ou5,variante: *..,r" de scurtd. duratd gi
?pli91t
bdi simple de lung5. duratd.
. $bsgrbfi? .-r determinat prin cintirire, iar pitrunderea prin secfionarea
pieselor imediat dupi.scoaterea din baie, rezultatele fiind dale ln tabelul 5.

. Tabelul 6

Rezultatele obfinute la lncercirile de impregnare prin procedeul bii reci

Elementul constructiv I mpregnantul

Pentaclorfe-
nolat de
sodiu 0,525 2 - 5
-
$ipci pentru pereli laterali, Fluoruri de Cherestea de
partea superioarS, sodiu 3,5 J_J fag cl. C de
25 mm gro-
slme

, ln primul caz, solutia antiseptici a avut o concentratie de B.bol^ si s:a

lllicat procedeul imersiei de scuitd duratd circa b min/girj;, r""ri2irrho-ru
de fapt numai o dezinfectare la suprafaf{ a materialului leriinoi care ins[. dupd
cum.s-a Te!+ gi mai inainte este sufiiienti pentru cazul in speti.
In aI doilea caz s-a folosit o solufie satlratd de fluorurl <le sodiu cu o
concentralie de_circa-75g/l iar durata de tratare a unei;arje dp material a
fost de circa 24-27 h.
de sare realizati se lncadreazd.in doza practicd pentru fluorura
d" ,ffii:tblia
lfirpreunl cu rnaterialul rnartor, piesele tratate au fost rrtilizate la con-
struclia pd.tulului experirnental.
ca o concluzie se r-ne-nfioneazicd. aplicarea procedeului bii simple este
posibiJi..Pentru piesele de leinn ale constrircfiei caie pot fi montate in tonditii
favorabile de putrezire ins[ nu in contact direct. cu-intemperiile. cu condit'ia
ca lemnul si absoarbd cantitatea de sare antisepticd. ptes^crisi de norme.'

D. LUCRARI DE ANTISEPI IZAF.I'A LEMNULUI

-
PRIN TRATAMENTE DE SUPRAFAT-A!

Antiseptizarea prin tratamente de suprafafd. a fost aplicatd. ln doud.

cazui: ca tratament de intrefinere a lemnului f6arte expus butrezirii (d; i;
p?1"l.r",T"zdJ_ti ca tratarnente preventive pentru u'n acbperig ae'petui
""
constituit din plici aglomerate din bgchii de lerirn.
Tratamentele au fost-aplicate ln ainbele cazaiprin pensulare cu produsele
lncdlzite la circa 70"c, oblinlndu-se consumurile #atatL in tabela 6.

324
primul caz aplicarea s-a din abundenll pentru a se.realiza atit acope-

circa 6 luni, ln zonele cele mai expuse

la intemperii a fost parfial spdla
Tabelul 6

Rezultatelc obfinute la'lncctcirile de antiseptizare a lemnului prin tratamente de suprafati

Elcmentul constructiv

Nod de legiturS. la pitul- Lemn C.R. Gudron brut Lemn parfial

remizi (tilpile pe circa ({ag, carpen, de cocserie t, uscat ln
1,5 m stllpi pe circa mesteacin)
0,6 m gi contrafise pe
circa 0,75 m lungime)

Acoperiq pentru un pi,-t PAL Petrolatum 33,5

tul de circa 10 r'a- Binila Gudron brut 27,5
goane, . de cocserie
Ulei de antra- 40
cen

Ca o concluzie a celor arfltate, reiese cd tratamentele de suprafate sint

u9or de aplicat fie la construcliile noi, fie chiar la materialul montat in operi,
iris[ eficacitatea lor depinde'in mare mdsuri de faptul dac[ acesta este sau
"" "6"tHtf#:t:'#;ST"it$ii".tn rn ar doileacilz, datriindci dupi circa
un an, acop€rigul din PAL fiind protejat cu carton asfaltat, n-a prezentat
deterioriri.-In icest din urmi caz, estede menfionat ci dintie toate substanfele
lncercate, cele mai bune rezultate s-au oblinui pentru ul.i de antracen, ln tiirrp
ce petrolatum s-a aplicat destufde neregulat, formind o peliculi mai pulin
ade-rentd,datoriti solidifictrii imediate a prdusului ln contact cu placa rece.
Rezultate mai bune s-ar fi putut obtine prin aplicarea unei solulii de
petrolatum in motorind, sau prin aplic?rel procedeului bii calde-reci, ceea
ie la dimensiunile PAL ar fi foit destul de dificil, din lipsa unor b[i cu dimen-
siuni colespunzitoare.l

E. CONSIDERATII TEHNTCO-ECONOMICE

Date practice cu privire la eficiepfa economicl a Prezervdrii lemnului

din sectonil agricol tn R.p.R. au lipsit fine tn prezent. In urma cercetlrilor
efectuate qi'a prin asimilarea eler_nentelor constructive agricole cu materiale
Iemnoase, liror durabilitate este cunoscutd., se prezinti ln tabela 7 un
calcul orientativ asupra economiilor ce pot fi reaiizate prin prezervarea lemnu-
Iui folosit ln agriculturd.

326
 In acest calcul s-a luat ln considerare cazul lemnului utilizat atlt ln
construcfii agricole clt gi la lucrlrile agricole.

Tabclul' I
Economia realizati prin pteccrvorea lemnului ln scctorul agricol

Lucrdri agricole (lemn rotund)

Spcciiicatii Nepre.
nepre- zervat I Procedee Procedee
zerYaI uzlnale de tantier

500 105 105

20 20 20

2t,50 21,50
84 144 ozro

40,60 44 50,50
Total 666,10 334,50 243
Durata de utilizare-ani n 20 3 15 10
Cost/an - lei/urE 71,43 33,30 35 22,30 24,30
Economie anuali obfinuti prin pre-
z e r v a t e- l e i / m 8 : . . . . . . 38,13 12,70 10,70
Indicele de reducere al consumului de
lemn pe an (yd 9,3 26,6 23,30

Calculul arelabazd" impregnarea lemnului in condifii uzinale cu substante

uleioase (ut-ei
!9 creozot 100 kE/ms) sau in condifii de'gantier (bei JA;refi
cu o,dozi de.75 kg/mt), p19cumgi'prezervareaphn pr6cedeeiombi"ate
st4gle cu,antiseptici solubili ltni
! api, in doze dd circi b kgim', pensulard cu
produse uleioasein doze de 0,3-0,b kg/m2, g.a.
- - Calculul a condus la stabilirea-unei ieduieri a consumului anual de lemn
in funclie de majorarea durabilitdfii realizate, de circa 9,3y^ pentru constructii-
le.agricqlS gi de 23,3-29,6?/qpentru celelatte lucriri,agricot;j. Eficienfa ecorio-
pt!? qrg,rr-tryrtq reprezintd in primul caz circa 38lei/me Fi 10,7-12,70 lei/ms
rn al couea. Uetl datele sint-orientative, ele arati totugi cd aplicarea mdsuri-
for 9-9prezervare conduce efectiv la economii de mateiial lemnos.gi de bani
justificind introducerea lor in practici.

.F. TNCHEIERE

. - . !ip:l cresclnd.d.de material lemnos din urtima vreme, a impus in multe -nrt
de misuri in vederea ;;m
.e:_J:q{:r:r* .o.UUs.ltont
rmpregnare cu produse antiseptice. "or,*rrrerii
- -C-u scopul'de a crea o baz.4pentru intrqducerea unor astfel de mflsuri si
in R.P-R., ln anul lg59 s-au luat ln cercetare in. cadrul IpRocIi,
lemnului utilizat t",stiqlq"ri t;tieni;
sub toate a$pecteleei, atit tehni;;it-t-""o"o:
mice. Ca unnare, ln cadrul citorva gospodirii agricole:de stat s-au efectuat

326
incerciri de prezervare in condilii de gantier cu caracter demonstrativ, fo-
losindu-se'procedee expeditive gi substanle antiseptice produse in far5. In-
cerclrile s-au referit atlt la lemnul utilizat ln construcliile agro-zootehnice
(pitule, grajduri etc.) clt gi la materialul lemnos pentni lucriri agricole gi
viti-pomicole (spaliere, araci, piramizi portaltoi etc.). Totodati. s-a cercetat
qi utilitatea hidroizol[rii lemnului pentru repere de magini agricole.
Calculul eficienfei economice preliminate a aritat ci prin introducerea
misurilqr de pioteclie la lemnul utilizat ln agriculturd sint posibile anual
economii importante de material lemnos (in medie circa 25o/opentru lucrdrile
agricole gi circa 9o/o pentru construcfiile agricole), precum gi economii ln
bani (circa 38 lei/ms in primul caz Ei circa t2 lei/m3 in al doilea).
Pentru ca m[surile de conservare.a lemnului sd poat5. fi aplicate de
urgenfi este necesarca S.M.T. respectiv, chiar unele G.A.S. si fie dotate cu
irtilaje simple de impregnarea lemnului pe gantierele de construclii (cuve,
butoaie etc.).
Pentru a lnlesni aplicarea au fost elaborate de INCEF gi indnrm[ri'
practice.

BIBLIOGRAFIE

ll. IonesauP, Al. - Haragii: Ogorul Rominesc, IV (1942) nr. ? (1 apriiie)

pag. 19.
2. Gdhre K. - Holzschutz in der Landwirtschaft (Prezervarea lemnului
'
h agriculturdL) Die Deutsche Landwirtschaft, 6 (1956)
nr. 11 (nov) pag. 560-564.
3. Balint G.. - Protecf,ia lemnului ln agriculturi. Conservarea lemnului
prin impregnare. Culegere de material documentar,
vol. II, I.D.T., Bucuregti, 1957, pag. 63-72'
4. Albrecht K. - Welche Impriignierungsmittel sind fiir das Holz in
Offenstiillen geeignet? (Care slnt substan{ele de irnpreg-
nare indicate pentru conservarea lemnului in grajdurile
deschise). Deutsche Agrartechnik 8 (1958) nr. 12 (dec)
pag. 547.
5. ZXhoaM, * Podsmolinaia voda kakantistic v sbliscohoziastvennon
stroitelistve. (Distilatul apos de la prelucrarea chimici,

a
a lernoului - substanfa antiseptici pentru construclii
agricole) Selskii stroit 10 (1955) nr. 10 (oct) pag. 20.
$. Falch R. - Zabezpieczenie drewna Przy Pomocy srodkow chemiczych
i proste zastosowanie tych srodkow w budownictwie
miegskim, wiegskim Iub w miejscach otwartych. Rozo-
prawy i sprawosdania Instytut badowczy las6w paust-
wowoh Warszawa, 1938, Pag. 147-177.
7. Coartois H. - Holzschutz anOffenstallbauten (Mdsuri . de conservare
a lemnului folosit in grajdurile deschise) . Deutche Agrar-
technik 8 (1958) nr. 12 (dec) gag. 544-546.
8. Moglia P. I. - Portable plant {or {ence post preseruation low pressure
-(Instalafie mobill pentru prezervarea bulu-
soaking
macilor la joasd presiune). Timbef Technology 64 (1956)
nr. 2204, pag. 301-302.

327
 t

9, Iaatrw M.. Ia . - Uscorenli sporob. propitki drevesinl v goriacie,.holodnol

Panfjloue A. L. vanne..,(Metoda forfatd, de impregnare a lemnului ln
baia cald6-rece). Comunicare gtiinfifici.
tO. Stwrn K. * Holzimpfepierung (in der Danischen Landwirtschaft)
(Impregnarea lemnului ln sectorul agricol din Danemarca),
Holz Zetttal Blbtt 83 (1957) nr. 75 (22 iunie) pag. 948.
ll. Giltwald W. - Holzschutz in der Lanwilrtschaft Holzindustrie XIII
Krcsse (1960) nr. 8 (aug.) pag. 258-260
t2. Sistl.cy Cl" - Preservation on building wood with superficial treatment
(Conservarea lemnului de construcfie prin tratamente
de suprafaft) Timber Technology 63 (1955) nr" 2192^
pag. 314-315.

IIPHMEHEIHHE MEP nO XPAHEHI4IO APEBECI'IHbI

I4CNOJIb3OBAHHOHB CEJIbCKOM XO3qflCTBE
I
Peercue
,MepBaulr,rrbr
C, ueurro yrcr.urefir.t,tq fl,penecr.riuts P.H.P., 6u.nu u.rsynreuu
B 1959 [. Telffirlnio-eKo,uoe{uqecKl4e
rry$rr AtIs flpir.rMerlgrrmff
cogrjp€ncrByroI:1nx
Mepon,plr.IfflMfta Wn Apets€cH,Hbr, r4gnollbBoBaHliofi a oeflbcrootMxogffftsme.
6rnnn 'npoasBqAgr{bl ficnbr,.raHl.rfirrro sarqlrre AipeBeqtrilrbrB Jrafuparoplrofr
Qa,ee, a raKxe n rlrcllbrrauir{ff B [rqneBbrx ycflour.rrflx, p$yJrbrarbr Ko.lo1rbrx
nOCJIyXI,IJLH EIB oOHrOtB:}/.ll|tlff )rcTaIIOrBIIeHr,Ifl gI{OHtOMqqeCKOft eSQerrrmUOCnt
3an{ntrbr ucnoflbi:}oBaHHofi
B osrrbdKOM
xo3sfisIBe.
T*q"",
SCHUTZMASSNAHMENFUR DAS IN DER LANDWIRTSCHAFT
VERWENDETE HOLZ
Zwecks Intensifizierung der Holzschutzmassnahmenin der Rumd.nischen
Volksrepublik, wurden im- Jahre 1959 die technischwirtschaftlichen Mittel
ftir die Einfiihrung der entsprechenden Massnahmen auch fiir das in der
Landwirtschaft verwendete Holz, studiert. Es wurden sowohl im Labora-
torium als auch in Terrainverhiiltnissen Holzschutzversuchedurchgefiihrt, wel-
che als Grundlage fiir die Feststellung dep Wirtschaftlichkeit des Holzschutg
es in der Landwirtsc*raft dienen.

PRESERVATION METHODS APPLIED TO THE WOOD USED

IN AGRICULTURE
Summary
In order to intensify the measuresof the protection. of wood in the R.P.R.,
in 1959 technical and e-conomicalmeans wer^estudied, designed to introduce
suitable measures also for the wood used in agriculture. Research work was
carried out in laboratories and in the field and the results ril/ereused to establish
the economic efficiencv of the process.