STATIA DE EPURARE CU PELICULA BIOLOGICA IN

ZONA UMEDA CONSTRUITA -SEZUC

In Romania in profida faptului ca s-au alocat in ultimii ani miliarde de euro pentru
canalizarea si epurarea apelor uzate numai 10.293.041 locuitori, aveau la sfarsitul anului
2018 locuintele conectate la sistemele de canalizare, acestia reprezentând 52,7% din
populatia rezidenta .
In mediul rural mai putin de un milion de persoane erau conectate la canalizare,
reprezentând 9,9% din populatia rezidenta rurala . Restul populatiei foloseste in majoritate
gropi de înmuiere (latrine) sapate in sol , bazine neetanse vidanjabile, fose septice cu
evacuare în sol sau microstatii de epurare neconforme. Desi sunt interzise de legislatia in
vigoare fosele septice au fost si sunt comercializate si instalate in zeci de mii de
exemplare. Mai mult decat atat li se aplica si marca CE fara respectarea SR-EN 12566-1 .
Bazinele etanse vidanjabile si statiile de epurare care respecta SR-EN 12566-3
singurele permise de legislatia in vigoare constitue o raritate. Bazinele neetanse
vidanjabile, fosele septice si statiile de epurare neconforme elimina apa uzata epurata
necorespunzator prin paturi sau canale cu pietris direct în sol si prin acesta in panza de
apa freatica.
Directiva UE privind tratarea apelor reziduale urbane (91/271 / CEE) impune țărilor
UE să se asigure că toate aglomerațiile cu peste 2000 de persoane au sisteme de
colectare și facilități pentru tratarea biologică a apelor uzate. Localitățile sub 2000 de
locuitori nu fac obiectul reglementărilor U.E. pana la acesta data.
Pentru obtinerea finantarii europene pentru dezvoltarea infrastructurii de apă uzată ,
s-au creat si se vor crea aglomerari rurale formate din comune si sate stiut fiind ca
depopularea a redus drasnic numarul de localitati cu peste 2000 de locuitori. Din aceasta
cauza dar si faptului ca localitatile noastre rurale sunt distribuite pe distante mari de-a
lungul drumurilor si cursurilor de apa, lungimea canalizarilor atinge zeci de kilometri, cu
una sau mai multe statii de pompare. Nu se poate vorbi despre eficienta sau durabilitate la
aceste proiecte. Veniturile scazute realizate de operatorii de apa, datorita neracordarii
populatiei la canalizare( mai mult de 80 % din total) cat si costurile mari de realizare si
exploatare a statiilor de epurare mecano-biologice si ale canalizarilor, nu asigura
sustenabilitatea infrastructurilor nou construite. Mai mult decat atat, statiile de epurare
mecano-biologice, nu pot functiona la parametrii necesari, decat daca numarul de locuitori,
pe care s-a bazat proiectarea, este sensibil egal cu cel al locuitorilor care folosesc efectiv
canalizarea. Epurarea sub parametrii proiectati, conduce inevitabil la poluarea cursurilor
de apa unde este deversata apa . Trebuie mentionat ca multe din locatitati s-au formalizat
la capitolul alimentare cu apa, dar continua să utilizeze sisteme informale de evacuare a
apei uzate sau a dejectiilor umane. De asemenea chiar in cazul existentei statiilor de
epurare mecano-biologice, majoritatea locuitorilor nu se racordeaza la acestea datorita
taxelor relativ mari raportate la gradul de saracie al locuitorilor din mediul rural.
Pe un alt plan , schimbările climatice sunt considerate una dintre principalele
provocări ale sistemelor de ape uzate urbane și au o dublă acțiune asupra stațiilor de
epurare. Procesele care apar într-o statie de epurare mecano-biologica sunt afectate de
de evenimentele meteorologice extreme care duc la incarcari cu apa, ce nu respecta
conditiile tehnice proiectate, ajungandu-se la scoaterea din functiune sau nerealizarea
parametrilor de epurare. Pe de altă parte statile de epurare mecano-biologice contribuie la
schimbările climatice, eliminand în timpul tratării apelor uzate, gaze cu efect de seră (GES)
Dovezile îdin ce in ce mai numeroase in ultima perioada, indică faptul că sectorul
apei va fi afectat doar de schimbările climatice prin impactul lor : inundații, secete si
precipitații extreme. Resursele de apă se vor schimba atât cantitativ, cât și calitativ.
Infrastructura de ape uzate se va confrunta cu un risc mai mare de pagube cauzate de

1
furtuni, inundații și secete. Efectul schimbărilor climatice se va manifesta din dificultăți în
operarea acestora prin întreruperea serviciilor și costuri crescute ale serviciilor de apă și
ape uzate.Trebuie regandit procesul de dezvoltare pentru serviciile de ape uzate și
adoptarea de strategii pentru incorporarea schimbărilor climatice in proiectarea de
infrastructură pentru acestea
Sisteme de ape uzate construite pe parametrii de proiectare istorici, cum ar fi
nivelurile de debit max / min , vor deveni nefunctionale in noile conditii.
Gradul în care o guvernare este capabilă să facă față impacturilor schimbărilor
climatice este denumită capacitate de adaptare.
Adaptarea este definită ca si capacitatea de a se adapta la schimbările climatice la
a modera daunele potențialesi a profita de oportunități .
În timpul tratării apelor uzate cu statii de epurare gazele cu efect de seră (GES),
inclusiv dioxidul de carbon (CO 2 ) din aerobic (procese de oxidare), metan (CH 4 ) din
procese anaerobe și oxid nitru (N 2 O) asociate cu procesele de nitrificare / denitrificare
(NDN), ca produs intermediar sunt emise în atmosferă.
Stațiile de epurare mecano-biologice, joacă un rol important în reducerea poluării
apei, dar produc o cantitate mare de emisii gazoase în atmosferă.
Majoritatea metodelor de tratare a apelor uzate in acestea constau în combinarea
proceselor biologice (nămol activat) din reactoare cu procese anaerobe care produc
metan antropogenen și oxid de azot.
Producția de dioxid de carbon este atribuită a doi factori principali; direct procesul
de tratament și indirect prin consumul de energie electrică produsa prin arderea
combustibililor fosili. Eliberea de CO 2 in cicluri scurte nu contribuie la incalzirea globala.
Procesele de digestie, aerobice sau anaerobe, emit numai CO 2 cu ciclu scurt .
Hidrogenul sulfurat (H 2 S) rezultat din descompunerea anaerobă a materiei
organice sau din reducerea sulfitilor și sulfaților minerali este nu numai GES dar
amestecat cu gazele de canalizare (CH 4 + CO 2 ) este puternic coroziv pentru conductele
de canalizare si camine producand netanseitati prin care sunt eliberate alte GES
Si o fracție semnificativă de compusi organici volatili (COV) este eliberata în
atmosferă reprezinta GES. Producția de COV în timpul transportului apelor uzate în
canalizare are loc în timpul fluxului turbulent și al schimbului de aer între atmosfera
ambientală și apele uzate. Rata de transfer a emisiilor este afectată de proprietățile fizico-
chimice ale substanțelor chimice, fluidului și debitului caracteristici.
Mai multe COV-uri care sunt prezente în apele uzate, în special in efluenții
industriali amestecati cu apele uzate menajere in retelele de canalizare. COV-uri precum
benzen, cloroform, etil benzenul, toluenul, m- xilena și o -xilena în multe ape uzate
municipale
Avand in vedere atat necesitatea realizarii de infrastrura pentru ape uzate adaptata
conditiilor specifice tarii noastre bazata pe absortia de fonduri europene pentru ducerea la
indeplinire a Directivei UE privind tratarea apelor reziduale urbane (91/271 / CEE) dar si
adoptarea de strategii pentru incorporarea schimbărilor climatice in proiectele de
infrastructură, dorim sa va prezentam un proiect ce reprezinta o alternativa la statiile de
epurare mecano-biologice si sistemelor de canalizre centralizata a apelor uzate.
Proiectul nostru consta in realizarea unor statii de epurare cu pelicula biologica in
zona umeda construita care sa deserveasca imobile sau grupuri de imobile de fabricandu-
se in patru tipuri constructive pentru : 6 L.E. ,12 L.E., 18 LE SI 24 L.E. , care sa
inlocuiasca statiile de epurare mecano-biologice concepute pentru localitati sau grupuri
de localitati, eliminandu-se astfel sistemele de canalizare centralizate .
Proiectul nostru STATIA DE EPURARE CU PELICULA BIOLOGICA IN ZONA UMEDA
CONSTRUITA -SEZUC este in faza de testare a dispozitivelor din anul 2017 in circa 400
de locatii ( locuinte, institutii, pensiuni, scoli ) .

2
SEZUC :
- este un produs fabricat ca modul fiind livrat cu intregul kit de instalare la locatie unde se
monteaza ca material de constructii. De aceea se elimina costurile cu studiile si proiectele
necesare pentru executia statiilor de epurare mecano-biologice si sistemelor de
canalizare a apelor uzate centralizate.
- are costuri de investitie mai mici si nu are costuri de operare pentru supraveghere
tehnica specializata, operatii de mentenanta , energie electrica sau substante chimice.
- nu sunt necesare sisteme de canalizare a apelor uzate centralizate sau de conexiune
cu emisarul natural .
- efluentul poate fi folosit la irigatii
- poate functiona in parametri si in cazul aparitiei efectelor schimbarilor climatice .
SEZUC foloseste o zona umeda construita, definita ca un sistem conceput pentru a
simula o zona umeda naturala, pentru tratarea apelor uzate.
O zona umeda este un bioreactor natural cu pelicula biologica .
In acest bioreactor au loc o serie de procese fizice, chimice și biologice la care
participa organisme si microorganisme, plante, sol și sedimente acumulate in stratul
inferior al zonei. Atunci cand solul natural se remodeleaza, folosindu-se straturi de
agregate naturale si materiale de filtrare si de impermabilizare dar si diferite dispozitive
conexe si plante sadite, atunci se creaza o zona umeda construita.
Zonele umede sunt sisteme pasive tipice mari, cu o mare rezilienta ecologica.
Rezilienta ecologica masoara abilitatatea ecosistemelor de a persista in timp, prin
absorbtia schimbarilor.
De asemenea, rezilienta masoara rapiditatea cu care un anumit ecosistem revine la
starea initiala dupa o perioada de dezechilibru sau prin raportare la magnitudinea unui
eveniment perturbator, caruia un anumit sistem ii poate face fata, fara a-si schimba
structura sau functionalitatea. In aceasta situatie zonele umede construite raman o solutie
viabila in conditiile aparatiei efectelor schimbarilor climatice asupra tratarii apelor uzate ,
inlocuind statiile de epurare traditionale care sunt sisteme active, cu timp scurt de
rezilienta .
Cele mai utilizate sunt zonele umede construite cu descarcare verticala cu
incarcare secventiala(ZUC-DV-IS), pentru ca elimina azotul amoniacal prin nitrificare si
denitrificare completa. Apa este incarcata intermitent si este infiltrata in substrat, apoi se
scurge treptat in jos pe verticala, unde este colectata la baza, printr-o retea de drenaj.
Aerul reintra in sistem la urmatoarea etapa de incarcare și se realizeaza o rata de
transfer mare de oxigen. Dar pentru realizarea descarcarii verticale intermitente se
folosesc pompe de apa uzata si instalatii de automatizare, iar pentru preepurare, fose
septice.
SEZUC , are ca componenta de baza un ZUC-DV-IS , dar la care prin folosirea
inventiilor ,,Fosa septica cu autodrenare”, ,,Dispozitiv pentru cresterea eficientei zonelor
umede construite” , ,, Tub eficient pentru descarcarea apelor in sol si drenarea apei din
sol” , se elimina fosa septica , pompele de apa uzata si instalatiile de automatizare .

3
DETALII TEHNICE
1.Epurare biologica :
1.1. Aspecte generale ale epurarii biologice
Obiectivul principal al treptei biologice de epurare este indepartarea substantelor
solide organice nesedimentabile (dizolvate sau coloidale), precum si stabilizarea materiilor
organice din namoluri. Totodata se produce si reducerea nutrientilor pe baza de azot si
fosfor. Este un proces flexibil care se poate adapta usor la o multitudine de ape uzate,
concentratii si compozitii.
Factorii care influenteaza procesul biologic sunt: timpul de contact sau timpul de
traversare al sistemului in care se desfasoara procesul biologic, temperatura, pH-ul,
oxigenul, incarcarea sistemului cu ape uzate (dilutie), cu namol, nutrienti, prezenta
inhibitorilor de proces, conditiile hidrodinamice ale procesului cum sunt gradul de
omogenizare si de amestecare.
Procesul de epurare biologica este deosebit de complex si la rezolvarea lui intervin
o serie de fenomene:
1. fizice – transferul de masa al oxigenului la nivelul celulelor microorganismelor , al
oxigenului din aer in apa, adsorbtia particulelor coloidale si a suspensiilor fine la
suprafata biomasei, desorbtia produsilor metabolici, sedimentarea gravitationala
etc.;
2. chimice – reactii de hidroliza, de hidratare, de oxido-reducere, de precipitare si
coagulare, modificarea pH-ului;
3. biochimice – reactii de oxidare biochimica a substratului, respiratia endogena,
cresterea biomasei, inhibarea reactiilor enzimatice;
4. hidraulice – regimul de curgere, distributia mediului polifazic in bazinul de aerare,

4
 curentii de convectie si de densitate, timpul hidraulic de retentie, vitezele de
sedimentare, incarcarile hidraulice etc.
Procedeele biologice de epurare utilizeaza activitatea metabolica a unor grupe de
microorganisme capabile sa degradeze substantele organice pâna la dioxid de carbon si
apa. Ele se bazeaza pe reactiile biochimice din cadrul metabolismului populatiei mixte de
bacterii, ciuperci si alte microorganisme inferioare – in special protozoare. In practica
epurarii apelor uzate aceste biocenoze (masa microorganismelor active, a celulelor
viabile) sunt denumite biomasa.
Biomasa reprezinta populatia mixta de bacterii, ciuperci si alte microorganisme – in
special protozoare si metazoare inferioare , care isi desfasoara activitatea metabolica in
sistemul de epurare. Rezultatul final al procesului biologic de epurare se concretizeaza in
degradarea substantei organice, pâna la diferite stadii corespunzatoare tehnologiei si
echipamentelor, si cresterea biomasei sub forma materialului celular insolubil,
sedimentabil, precum si unii produsi ai metabolismului, mai usor de indepartat.
Procedeele de epurare biologica, utilizate in practica, folosesc doua grupe de
microorganisme: aerobe sau anaerobe. Microorganismele anaerobe se folosesc in
procesele de eliminare a compusilor azotului si a fosforului. Microorganismele aerobe
sunt utilizate in mod curent in epurarea majoritatii apelor uzate cu caracter predominant
organic continand compusi pe baza de carbon, azot sau fosfor. Procedeele biologice de
epurare se pot desfasura in conditii naturale ( lagune, iazuri biologice, fermentare aeroba),
conditii naturale fortate (zone umede construite , lagune aerate) sau in regim artificial.
SEZUC desi functioneaza in conditiile naturale fortate ale unei zone umede
construite, asigura si conditii artificiale speciale, prin fosirea unor dispozitive care amplifica
si dirijeaza procese naturale fizice, epurand astfel biologic apa si incadrandu-se in
categoria statiilor de epurare cu pelicula biologica .
Metabolismul bacterian reprezinta totalitatea proceselor implicate in activitatea
biologica a unei celule prin intermediul carora energia si elementele nutritive sunt preluate
din mediul inconjurator si utilizate pentru biosinteza si crestere ca si pentru alte activitati
fiziologice secundare – mobilitate, luminiscenta.
Procesele biochimice din celula vie, numite metabolism, pot fi separate, dupa modul
de utilizare a energiei in:
a) procese de dezasimilatie sau catabolism consumatoare de materii organice si
producatoare de energie in urma degradarii substantelor (exoterme);
b) procese de asimilare sau anabolism, ce cuprind reactiile care conduc la
sintetizarea unui material celular nou pe baza energiei eliberate in faza de catabolism
(endoterme). In ambele faze reactiile biochimice, deosebit de complexe, sunt conduse in
trepte succesive, fiecare treapta fiind catalizata de enzime specifice.
In procesul de catabolism apar trei faze distincte:
a) macromoleculele sunt descompuse in unitatile lor de constructie, proteinele la
aminoacizi, grasimile la glicerina si acizi grasi, glucidele la hexoze, pentoze etc.; in
aceasta faza se degaja circa 1% din energie care se disipeaza prin energie termica;
b) moleculele din faza anterioara sunt transformate in alti produsi, metaboliti cu
formarea de dioxid de carbon si apa din aceasta degajanduse circa o treime din energia
continuta in substantele nutritive;
c) faza a treia se poate desfasura in doua moduri:
ci) substantele nutritive sunt degradate pâna la dioxid de carbon si apa proces
din care rezulta o mare cantitate de energie;
cii) substantele nutritive sunt descompuse numai partial formându-se produsi
intemediari de fermentatie cu obtinerea unei cantitati mai mici de energie.
In procesele de asimilatie materialele nutritive, rezultate din etapa de dezasimilatie,
sunt incorporate in substanta proprie a unui organism. Procesele de sinteza sunt posibile
datorita enzimelor specifice si prezentei in celula vie a materialelor genetice care joaca rol

5
de model in biosinteza. Asimilatia se realizeaza prin asamblarea in macromolecule a
aminoacizilor si a bazelor nucleice in macromolecule cu caracter specific, proteine, acizi
nucleici. Reactiile sunt catalizate de sisteme enzimatice.
Enzimele sunt catalizatori biochimici, proteine simple sau asociate, proteide,
produsi de celula vie. O serie de enzime se gasesc in mod permanent in celula ,enzimele
constitutive. Pentru degradarea diferitelor substante organice denumite in practica substrat
o deosebita importanta o au enzimele adaptative sau induse.
Reactiile de dezasimilatie sunt catalizate de enzime ale proceselor de oxido-reducere,
asa numitele enzime ale lantului respirator. In cazul in care reactiile de oxido-reducere din
interiorul celulei, reactiile de respiratie celulara, se fac in prezenta oxigenului molecular,
reactiile sunt de aerobioza in care se elibereaza ca metaboliti in principal: dioxid de
carbon, apa, si produsi de oxidare ai azotului si sulfului.

1.2. Dinamica populatiei microbiene

Dinamica multiplicarii populatiei microbiene arata ca aceasta se dubleaza la
intervale regulate de timp; asadar, legea este o progresie geometrica cu ratia 2 conform
expresiei Nn = 2n N0 = 2rt N0, in care n este numarul de generatii, N0, Nn –numarul de
indivizi bacterieni la momentul initial si dupa intervalul t de timp, r – rata cresterii – viteza
de inmultire a indivizilor bacteieni.
Timpul de generatie tg reprezinta timpul necesar dublarii populatiei. El depinde de
temperatura, nutrienti, pH-ul apei, oxigenul dizolvat etc., dar in conditii favorabile de mediu
el este o constanta tg = dt/n, unde dt este intervalul de timp.
Rata cresterii r – reprezinta numarul de generatii formate in unitatea de timp r = n/t
= 1/tg.
Ea rezulta din ecuatia dinamicii in timp, log2 N/N0 = rt, sau r = 1,443/t*lnN/No
in functie de temperatura microorganismele se divid in patru grupe fiziologice:
1. criofile;
2. mezofile;
3. termofile.
Bacteriile criofile sunt cele care acopera domeniul temperaturilor joase sub 200C.
Bacteriile mezofile traiesc in zona temperaturilor medii 20…450C; pentru
fermentarea anaeroba zona optima
este de ordinul 30…380C. Bacteriile termofile traiesc in domeniul de temperaturi mai mari
de 450C, cu un optimum intre 49…510C.
Degradarea impuritatilor organice depinde de cresterea nestingherita a bacteriilor;
sinteza este apreciata la 40…60% din substanta organica asimilabila existenta in apa
uzata. Cresterea masei celulare se datoreste sintezei materialelor de rezerva in principal
hidrati de carbon si in al doilea rând proteinelor. in cazul in care aportul de substanta
organica asimilabila este insuficient masa bacteriana se autooxideaza prin respiratie
endogena.
In conditii statice faza exponentiala nu dureaza mult deoarece, pe de o parte,
cantitatea de substante nutritive limiteaza cinetica procesului, iar pe de alta creste
concentratia produsilor de metabolism evacuati in mediu pâna la valori care impiedica
mentinerea vitezei maxime de crestere si inmultire a bacteriilor. In acest echilibru, care
apare intre substratul disponibil prelucrarii si cresterea masei bacteriene, se poate stabili o
corelatie conform expresiei lui Monod pentru viteza de crestere specifica μ=μm*L/L+Ls
in care μ este o constanta specifica – cantitatea de celule produse in timp raportata la
cantitatea de celule existenta, μm este viteza specifica maxima in conditii ideale in care
cantitatea de substrat exista din abundenta, Ls constanta de saturatie numeric egala cu
valoarea concentratiei substratului la care viteza specifica este jumatate din valoarea
maxima, L valoarea concentratiei mediate (constante) a substratului. Parametri cinetici μm
si Ls se presupun a fi constanti pentru un anumit sistem de celule unice.

6
Prin inlocuirea expresiei (1) in ecuatia diferentiala a concentratiei se obtine viteza de
crestere a biomasei dS/dt=Sμ=S* μm*L/L+Ls
Ecuatia este folosita la calculul bioreactoarelor cu functionare continua .
Corelatia dintre cresterea culturii bacteriene si cea a scaderii substratului a fost
exprimata de Monod sub forma dS/dt=-a*dL/dt-bS unde a reprezinta factorul de
conversie a substratului in material celular (randament celular – coeficient cinetic definit
prin raportul dintre masa de celule formate si cea a substratului consumat masurate pe o
perioada finita din faza exponentiala), iar b constanta de distrugere a celulelor mature.
Pentru celule tinere, viguroase ecuatia contine numai primul termen din membrul drept, in
timp ce in cazul microorganismelor mature apare si termenul de distrugere. Factorul de
conversie sau coeficientul de productie celulara reprezinta raportul dintre masa bacteriana
produsa si cantitatea de substrat utilizata. Valorile factorului de conversie depind in
principal de natura materiei organice supuse procesului de degradare biochimica; de
exemplu: a = 0,45…0,85 in cazul glucidelor, a = 0,39…0,66 – alcooli, a = 0,32…0,68
pentru aminoacizi, a = 0,15…0,98 – acizi organici. Pentru constanta b se dau valorile b =
0,4…0,7 in cazul culturilor pure si respectiv b = 0,1…0,05 pentru namolul activ – culturi
mixte.
Respiratia endogena este procesul prin care organismele vii oxideaza o parte din
masa celulara proprie in locul materiei organice noi adsorbita din mediu –autooxidarea
masei celulare.
Namolul mai tânar, in faza exponentiala de dezvoltare, indeparteaza mai activ
substantele organice, dar namolul batrân conduce la eficiente ridicate de epurare datorita
sedimentabilitatii mai bune si a posibilitatilor de adaptare mai rapida si usoara la socurile
incarcarii.
Factorii care afecteaza activitatea bacteriana sunt:
a) temperatura;
b) lumina;
c) umiditatea;
d) germicidele si agentii bacterieni;
e) agentii bacteriostatici;
f) antimetabolitii.

a) Fiecare specie de bacterie are o temperatura optima de crestere. Valorile mici nu

distrug bacteriile, dar reduc viteza de crestere.
b) Anumite lungimi de unda ale luminii, in special cele apropiate de spectrul ultraviolet,
pot distruge celulele vii.
c) Bacteriile se pot reproduce si pot avea un ciclu de viata normal numai in conditiile
existentei unei solutii apoase. Osmoza este un fenomen fizic ce apare ca urmare a
diferentelor de concentratie a substantelor solubile existente de ambele parti ale
membranei celulare. Daca concentratia sarurilor dizolvate este mai mare in exteriorul
celulei decât in interior apa din celula tinde sa echilibreze diferenta ceea ce poate conduce
la distrugerea celulei vii. in sens invers, concentratii mai mari la interior, pot conduce, de
asemenea, la efecte de distrugere.
d-e) Germicidele sunt substante care distrug bacteriile prin contact, iar agentii
bacteriostatici sunt compusi chimici ce impiedica reproducerea celulelor. Prezenta lor in
mediul apos poate conduce chiar la stingerea procesului metabolic.
f) Antimetabolitii sunt substante chimice care distrug sau altereaza agentii metabolici
sau de crestere – factori esentiali pentru viata normala a celulelor bacteriene.

1.3. Parametrii care influenteaza procesul biologic

Biodegradabilitatea este un parametru de calitate al substratului.
Biodegradabilitatea se defineste prin calitatea unei substante organice de a fi

7
degradata prin mijloace biologice intr-un anumit interval de timp. Apele uzate usor
biodegradabile sunt caracterizate prin rapoarte mici CBO5/CCOCr. Biodegradarea
reprezinta procesul prin care o substanta organica este total eliminata datorita activitatii
metabolice a unei culturi de microorganisme sau isi pierde, in masura conventional
stabilita, proprietatile nocive. Anumiti compusi organici sunt greu biodegradabili sau chiar
refractari la activitatea biochimica, in timp ce alte substante pot fi toxice pentru bacterii.
Termenii care se folosesc in tehnica epurarii biologice sunt:
a) degradabilitate biologica;
b) persistenta;
c) recalcitranta;
d) mineralizare.
Degradabilitatea biologica este reprezentata prin posibilitatea ca un material organic
sa fie schimbat datorita actiunii biochimice a unei populatii microbiene in alt compus;
aceasta nu inseamna neaparat ca noul produs este mai putin toxic decât cel initial.
Persistenta este o proprietate conditionala a substantei organice in sensul ca
aceasta poate fi degradata biologic numai daca sunt indeplinite anumite conditii de
circumstanta care favorizeaza dezvoltarea procesului biochimic.
Recalcitranta – termenul se refera la o substanta organica care nu poate fi
degradata biologic in orice conditii sau ea insasi are o rezistenta foarte puternica la
actiunea biochimica a biomasei.
Mineralizarea reprezinta conversia completa a compusilor organici pâna la ultimii
produsi ai degradarii biologice : dioxid de carbon si apa.
Biodegradabilitatea este o notiune deosebit de complexa deoarece cauta sa lege
substanta organica de activitatea biomasei si de valorile parametrilor de mediu in care se
dezvolta microorganismele. Substanta influenteaza biodegradabilitatea prin caracteristicile
structurale tridimensionale ale moleculei, proprietatile fizico-chimice, precum si modul cum
reactioneaza cu enzimele. Acest ultim aspect – relatia cantitativa dintre structura chimica
si activitatea biochimica a materialului celular – deosebit de importanta in aprecierea
biodegradabilitatii, nu este inca complet definita. Din acest motiv exprimarea cantitativa a
biodegradabilitatii se face indirect. Conditiile de mediu in care se desfasoara procesul au o
mare importanta in aprecierea biodegradabilitatii deoarece o substanta usor
biodegradabila nu va fi degradata efectiv decât daca valorile parametrilor fizico-chimici
permit desfasurarea activitatii.
Principalii parametri de biodegradabilitate sunt:
a) pH = 6…8;
b) raport optim intre incarcarea organica CBO5 si principalele elemente nutritive
azot si fosfor;
c) raport CBO5/CCOCr inferior valorii 2,6; o valoare mai mica indica o viteza mare
de biodegradare;
d) CBO20/CBO5 inferior lui 1,5; o valoare mai mare indica o viteza foarte lenta de
biodegradare;
e) indice de inhibare negativ – eventuala prezenta a inhibitorilor;
f) indice de biodegradare relativa apreciat prin raportul vitezei de degradare a
materiei organice studiate si cea a vitezei unei ape uzate urban standard .
Pentru a identifica legatura existenta intre substrat si eficienta de epurare s-au
introdus notiunile: viteza specifica de biodegradare, grad sau prag de biodegradare,
probabilitate de biodegradare.
Viteza specifica de biodegradare este un parametru cinetic important in
caracterizarea biodegradabilitatii unei substante. Ea se defineste prin cantitatea de
substrat indepartata de unitatea de biomasa in unitatea de timp. in cazul in care o
substanta organica este greu biodegradabila, ea se degradeaza cu viteza scazuta si nu va
putea fi eliminata din apa ajungând in emisar unde se va continua procesul in timp cu un

8
consum al rezervelor de oxigen din masa de apa. Aceasta marime depinde de:
a) natura, structura si marimea moleculelor organice;
b) marimea si natura catenelor;
c) grupurile functionale prezente in molecule si modul de legare la atomii de carbon;
d) capacitatea de adaptare a microorganismelor la degradarea substantelor prin
sinteza uneia sau mai multor enzime specifice degradarii substratului respectiv.
Asadar, se poate considera ca instalatia de epurare este corect dimensionata si
exploatata daca in timpul de retentie estimat se reuseste eliminarea substantelor organice.

2 . SEZUC - statie de epurare a apelor uzate cu pelicula biologica

Luând în considerare cerințelele de conformitate cu SR- EN 12566-3 pentru stațiile de
epurare mici care sunt utilizate cu marcajul CE, următoarele caracteristici din declarația
de performanță care trebuie atașată produsului sunt declarate de către producător:
- performanțele de curatire;
- capacitatea de curățare (măsurare nominală) în valorile populației;
- frecvența de eliminare a nămolului în timpul încercării pe câmpul de testare
- testul de rezistență la apă ca „trecut”;
- durabilitatea ca „trecut”;
- consumul de energie determinat în încercare în kilowati de oră pe locuitor și an (KWh / (E
* a));
- comportamentul la foc;
- Pentru stabilitate garantată, înălțimea capacului de pământ și înălțimea maximului
de nivel a apelor subterane; Nu este prevăzută nicio dovadă de stabilitate pentru
sistemele realizate din folii flexibile.
Pentru a determina aria de aplicare (clasa de expirare și valorile populației conectabile)
următoarele documente trebuie să fie prezentate organismului responsabil de testarea
respectarii legislației privind apa.
- raportul de testare al centrului de testare notificat dupa obtinerea acestuia ;
- in faza de testare , informații detaliate despre proiectare și fabricatie , precum și
dimensiuni și descrierie a procesului, pentru a acoperi toate mărimile statiilor de epurare
care sa cuprinda :
a)- descrierea detaliata ale produsului
b) descrierea procesul de curățare .
c) iInstrucțiuni cu informații detaliate despre instalare, punere în funcțiune, operare și
întreținere.
d) foaie principală a sistemului cu informații despre cele mai importante componente ale
sistemului.

2.1 Descriere
Statia de epurare este este compusa din :
1. rezervor ,
2. filtru repartitor aerator pentru comunicand cu suprafata solului prin tuburi de
absortie si tuburi de evacuare aer, prin care este absorbit aer, datorita efectului natural
“cos de fum” . Tubul filtru repartitor are pe partea inferioara a circumferintei, fante
dreptunghiulare, intrerupte la baza, de un canal de scurgere. Tubul filtru repartitor
comunica si cu baza bazinului prin tuburi de spalare a peliculei biologice prevazute cu
fante transversale. Dispozitivul se amplaseaza intr-un bazin etans confectionat din folie
PVC sau PE, intr-un strat pietris, acoperit cu un filtru din membrana geotextil, sub un strat
de sol vegetal .

9
2.2 Functionare

Procesul este continuu si consta din:

- Pre-tratamentul mecanic in rezervoare:
La patrunderea apei uzate in rezervor, fractiunea lichida din apa uzata patrunde prin fante
direct in tubul filtru aerator repartitor, curgand apoi pe canalul de scurgere situat la baza
acestuia , repatrizandu-se in stratul de pietris din zona umeda construita . In rezervor sunt
retinute pana la lichefiere sau inglobare in lichid prin turbulenta creata la caderea apei
uzate, numai corpurile solide mai mari de 4 mm. 

- Tratament biologic

In rezervor, digestia anaeroba a materialelor biodegradabile alterneaza cu digestia

aeroba, functie de variatia fluxului de apa uzata si a incarcarii zonei umede construite.
Aerarea se realizeza prin circulatia aerului intre tubul de absortie si cosul de
evacuare, dar si datorita tulburarii create de apa uzata in cadere si de afluxul de apa care
patrunde in rezervor din zona umeda construita, la atingerea nivelulul tubului repartitor.
Acest aflux imbogateste si contintul de microorganisme aerobe, cu cele din zona umeda
construita. In rezervor se realizeaza in faza anaeroba si denitrificare pentru eliminarea
azotului gazos, dupa nitrificarea in zona umeda construita si faza anoxica a eliminarii
fosforului .
In zona umeda construita are loc digestia aeroba a materialelor biodegradabile de
catre biomedia staționara existenta in sol si in patul de pietris care, datorita debitului
variabil al apelor uzate si variatiilor de nivel si absortie in campuri de filtrare-irigatie
multistratrat, este scufundata și aerata in mod alternativ, la fiecare depasire a nivelului
tubului filtru repartitor, de catre apa din interiorul rezervorului si iesirea acesteia in stratul
de pietris si retragerea acesteia datorita absortiei de catre sol. Aerarea in interiorul stratului
de pietris si in sol este intensificata atât de convectia cauzata de miscarea de infiltrare a
apei prin mediul granular, cit si de difuzia aerului de la suprafata spre stratul de material
granular, prin absorbtie in medii poroase . Are loc si nitrificarea amoniului (oxidare
biologica) datorita bacteriilor chemoautotrofe dar si denifricarea la baza acestuia, prin
microorganismele aerobe atunci când oxigenul dizolvat consuma azot oxidat in loc de
oxigen, si prin microorganismele anaerobe. Acestea transforma nitritii si nitratii in gaz, sub
forma de diazot(N2). Datorita incarcaturii organice din sol si aerarii permanente are loc si
eliminarea fosforului. SEZUC epureaza apele si prin intermediul a doua procese de filtrare,
si anume:
- filtrarea superficiala a apei supuse tratamentului, prin care suspensiile solide de
dimensiuni medii sunt inlaturate prin retinere in porii patului de pietris, pana la dizolvarea
portionata in efluent. Având in vedere ca suspensiile solide retinute sunt atât de origine
minerala cât si biologica, rezulta ca prin procesul de filtrare superficiala se elimina
materialele in suspensie si o parte semnificativa din incarcarea organica a apei supuse
tratamentului;
- filtrarea finala a apei supuse tratamentului, prin care suspensiile solide sunt inlaturate
aproape in totalitate la depasirea de catre apa a nivelului membranei geotextil.
Biodegradarea si dezintegrarea compusilor organici si filtrarea, este continuata de
catre microorganismele aerobe din solul vegetal, activate si acestea de aerul absorbit.
Performantele de epurare care se obtin sunt urmatoarele:
- reduceri ale CBO5 90 % 98%(sub 25mg/l), CCO (sub 120mg/l) si a suspensiilor solide
SS (sub 30mg/l) -
nitrificare virtual completa; -
denitrificare 70-80%
- reducerea fosforului 60-70 %

10
- eliminarea partiala a bacteriilor din fecale (se obtin reduceri de 1000 de ori a numarului
de bacterii fecale pentru fiecare 1 m de grosime a stratului de material granular).
Apa epurata este absorbita in final prin capilaritate in straturile superioare de sol si
eliminata prin evapotranspiratie si folosire la subirigarea plantelor. Prin sterilizare apa se
poate folosi si pentru irigare la suprafata.

2.3 Cresterea vitezei de accensiune capilara si evapo-transpiratiei prin remodelarea

solului natural la SEZUC.
Evapo-transpiratia este un proces complex de transformare a apei in vapori printr-o
serie de procese fizice (evaporare in cazul fazei lichide si sublimare in cazul zapezii si
ghetii) si biologice (transpiratie). Transformarea apei in vapori se produce la suprafata
terenului, in teren (la adâncimi reduse) si in invelisul vegetal (natural sau cultivat).
Evaporarea poate afecta toate formele de apa lichida:
• apa meteorica din atmosfera, retinuta de invelisul vegetal si apa cazuta pe suprafata
terenului;
• apa subterana din profilul de sol, din zona vadoasa, din zona capilara si chiar din
acviferele freatice situate la micaadâncime.
Procesul de evaporare consta in “desprinderea” moleculelor de la suprafata apei
sau din terenul umed sub actiunea radiatiei solare si trecerea lor in stare de vapori care
revin in atmosfera. in toate cazurile, viteza de evaporare este influentata de: puterea
evaporanta a atmosferei, tipul suprafetei evaporante si aptitudinea de alimentare a
evaporarii
Puterea evaporanta a atmosferei se refera la starea acesteia in vecinatatea
suprafetei evaporante si la capacitatea sa de a provoca evaporarea. Factorii care
determina puterea evaporanta sunt: deficitul de saturatie al atmosferei, temperatura
aerului si a apei, presiunea barometrica, chimismul apei, altitudinea etc. Suprafetele
umede evaporante sunt studiate din punct de vedere al disponibilitatilor de apa si al
aptitudinii lor de a alimenta evaporarea. in acest sens, in cercetarea hidrogeologica este
interesanta evaporarea la suprafata unui teren lipsit de vegetatie, precum si in conditiile
unor stari de umiditate diferite: teren (sol) saturat cu apa; teren nesaturat; acvifer freatic
situat la adâncime redusa. Daca terenul este saturat cu apa, viteza de evaporare este
egala cu cea de la nivelul unei suprafete libere de apa. in afara de caracteristicile fizice ale
terenurilor din zona vadoasa (porozitate, granulatie, grad de saturatie), evaporarea la
suprafata unui teren lipsit devegetatie depinde si de adâncimea acviferului freatic. Când
nivelul piezometric al acviferului freatic se gaseste la adâncime redusa, evaporarea atinge
valori maxime, determinate de puterea evaporanta a atmosferei, deoarece alimentarea
suprafetei evaporante se face continuu prin miscarea capilara ascendenta a apei
acviferului. Prin experiente in teren se poate determina adâncimea de la care evaporarea
devine nesemnificativa, aceasta fiind adâncimea critica sub care nu se mai depun saruri in
profilul de sol. Procesul de evaporare depinde si de distributia gradientului de umiditate
precum si de componenta data de difuzia masei apa-vapori. Evaporarea in teren inceteaza
atunci când se atinge umiditatea higroscopica este in echilibru cu cea a atmosferei si nu
poate fi eliminata prin evaporare.
Transpiratia este procesul fiziologic de transformare a apei subterane (in principal
din profilul de sol) in vapori (prin intermediul vegetatiei) care revin in atmosfera. Ea este
influentata atât de factori fizici (puterea evaporanta a atmosferei, factorii meteorologici,
umiditatea terenului) cât si de cei fiziologici (specia vegetala, vârsta sau stadiul de
vegetatie, dezvoltarea sistemului radicular si a frunzelor, adâncimea de inradacinare).
Plantele, prin radacinile lor, pot absorbi apa din sol pâna la adâncimi de 0,30-
1,50m, in cazul culturilor, dar se poate ajunge si pâna la 10m in cazul arborilor. Cercetarile
au aratat ca sistemele radiculare se pot dezvolta pâna la limita superioara a zonei capilare

11
generata de acviferul freatic. Unele sisteme radiculare pot atinge o lungime totala de 100m
si chiar 1000m, contribuind astfel la o crestere importanta a cantitatii de apa transpirata.

2.4 Rezultatele remodelarii solului natural pentru SEZUC

Rezultatele remodelarii solului natural pentru SEZUC sunt urmatoarele :
1. Obtinerea unui regim hidric stagnant prin amplasarea in bazine impermeabilizate cu
membrana sau folie PVC sau PE. Regimul hidric stagnant apare in mod natural in soluri
argiloase (greu permeabile) din regiuni umede, in conditii de relief (suprafete plane,
depresiuni, baza versantilor) si care favorizeaza stagnarea apei in exces, in partea lor
superioara (uneori chiar pâna la suprafata)aceaasta neafectand panza de apa freatica.
2. Cresterea componentului gazos al solului pana la 60 % Componentul gazos al solului
natural este reprezentat de aerul (gaze + vapori de apa)aflat in porii acestuia. Detine intre
15 si 35% din volumul solului in functie de umiditate. Aerul este indispensabil in sol,
controlând germinarea semintelor, cresterea plantelor, activitatea microorganismelor si
majoritatea proceselor fizice si chimice. imbinarea echilibrata intre faza solida, lichida si
faza gazoasa asigura solului conditii optime de fertilitate. Aerul poate fi prezent in sol sub
mai multe stari: - liber → influenteaza cel mai mult solul si se afla in porii capilari si (mai
ales) necapilari; circula prin sol si realizeaza schimburi cu cel atmosferic; - captiv → are o
influenta extrem de redusa, se afla in porii izolati si nu circula prin sol; nu realizeaza
schimburi cu aerul atmosferic; - adsorbit → este legat la suprafata particulelor minerale; -
dizolvat → gazele dizolvate in apa solului; nu influenteaza aeratia.
SEZUC realizeaza prin absortia de aer suplimentar obtinuta prin tuburile de absortie
si evacuare prin efectul natural cos de fum, o dublare a componentului gazos al solului . D
Dupa finalizarea drenajului, porii mari ai solului sunt umpluti atât cu apa cât si cu
aer, in timp ce porii mici sunt inca plini cu apa. Treptat, apa inmagazinata in pietris este
absorbita si ridicata prin fenomenul de capilaritate si preluata de catre radacinile plantelor
sau se evapora de la suprafata solului in atmosfera. Fara aport suplimentar de apa solul
se va usca progresiv si procesul va continua . Solul contine o cantitate foarte redusa de
apa (apa higroscopica si peliculara), care este legata (retinuta) mai puternic, cu o forta
(peste 20atmosfere), care o depaseste pe aceea de suctiune a plantelor (sub 20
atmosfere). Solul natural inglobeaza apa peliculara mai slab legata si apa capilara.
Capacitatea de apa utila (disponibila) depinde in mare masura de textura si
structura solului. SEZUC prin folosirea unui strat de pietris cu granulatie mare pe 75% din
adancime adauga la aceasta capacitate , volumul golului dintre pietre care reprezinta
peste 40 % din volumul pietrisului.
La nivel multianual evaporatia pe teritoriul României variaza intre 300 mm/an si 800
mm/an, cu cele mai mari valori in partea de sud est a tarii si in lunca Dunarii (cu valori >
1000 mm/an), in partea de vest si in extremitatea sud vestica a tarii valorile ajung si la
peste 800 mm/an. SEZUC obtine prin remodelarea solului dar si datorita aportului de
caldura adus de apa uzata deversata si proceselor biologice exotermice ale
microorganismelor din sol, valori ale evapotranspiratiei de 18 mm/zi (medie anuala) ..
Pentru evacuarea apei consumate prin evapotranspiratie este necesara o suprafata de 8
mp zona plantata subirigata / l.e.

2.5 Pelicula biologica in tratarea apelor uzate cu SEZUC

Utilizarea bioreactoarelor cu pelicula biologica pentru tratamentul apele uzate este o
aplicatie comuna a peliculei biologice.
Exista cercetari aplicate care ofera o baza pentru intelegere reactoarelor de pelicula
biologica. In cercetarea empirica au fost utilizate informatii derivate din astfel de cercetari
aplicate, pentru a dezvolta criterii de proiectare pentru reactoarele de pelicula biologica și
de aceea cercetarea empirica ramâne baza proiectarii reactorului cu pelicula biologica in
ciuda aparitiei modele matematice ca instrumente pentru cercetare și practica

12
2.5.1 Formarea și propagarea peliculei biologice
Formarea pelicula biologicaului este un proces care consta dintr-o secventa de
trepte. Incepe cu adsorbtia macromoleculelor(de exemplu, proteine, polizaharide, acizi
nucleici ) și molecule mai mici (de exemplu, acizi grași, lipide și poluanti cum ar fi
hidrocarburi poliaromatice și poli-bifenili clorurati) pe suprafete. Aceste moleculei adsorbite
formeaza filme care pot avea mai multe efecte, cum ar fi modificarea caracteristicilor
fizico-chimice ale suprafatei, actionând ca o sursa concentrata de nutrienti pentru
microorganisme, suprimând sau imbunatatind eliberarea de ioni metalici toxici de la
suprafata, detoxifierea solutiilor in vrac prin adsorbtia substantelor inhibitoare, legând
substantele nutritive și oligoelementele necesare pentru a pelicula biologica și declanșare
desprindere pelicula biologica. Odata ce suprafata este pregatita, celulele incep sa se
atașeze.
Aderenta bacteriilor la o suprafata este urmata de productia de substante adezive
subtiri, substante polimerice extracelulare (SPE). Acestea sunt realizate preponderent din
polizaharide și proteine. SPE ajuta la formarea de pelicula biologice mature prin formarea
unei substante cleioase numita matrice pelicula biologica.
Odata ce un pelicula biologica matura a fost stabilita pe o parte din suprafata,
acesta se propaga activ și in cele din urma acopera intreaga suprafata. Mecanismele de
propagare a peliculei biologice sunt mai multe mai complexe decât cele ale atașamentului
initial.

2.5.2 Procesele desfasurate in pelicula biologica

Pentru pelicula biologica ca microorganisme și depozite microbiene atașate la
suprafete se foloseste termenul de procese de pelicula biologica, cu referire la toate
procese fizice, chimice și biologice in sistemele de pelicula biologica care afecteaza sau
sunt afectate de rata de depunere a pelicula biologicaului sau activitatea microbiana in
pelicula biologica. Procesele de pelicula biologica sunt efectuate in reactoare cu pelicula
biologica.In mod colocvial, termenii reactoare cu pelicula biologica și sisteme cu pelicula
biologica sunt utilizate in mod interschimbabil. Dar sistemele cu pelicula biologica exista cu
sau fara interventia umana, in timp ce reactoarele pelicula biologica sunt supuse
interventiei umane. Când promovam sau suprimam un proces de pelicula biologica intr-un
sistem pelicula biologica , sau chiar atunci când cuantificam un proces de pelicula
biologica intr-un sistemul pelicula biologica, fara a-i afecta rata, sistemul pelicula biologica
devine un reactor de pelicula biologica. De exemplu, zonele umede pot fi naturale sau
construite. Cu toate acestea, chiar zonele umede naturale devin reactori de pelicula
biologica, odata ce incepem monitorizarea proceselor pelicula biologica din acestea.
Vom folosi termenul sistem pelicula biologica pentru a ne referi la un grup a
compartimentelor și a componentelor lor care determina structura si activitatatea peliculei
biologice.
Sistemele pelicula biologica sunt compuse din patru compartimente:
• suprafata de care sunt atașate microorganismele;
• pelicula biologica (microorganismele și matricea);
• solutia de nutrienti; și
• faza gazoasa
Fiecare compartiment al unui sistem pelicula biologica poate avea un numar de
componente. Numarul exact de componente din fiecare compartiment poate varia, in
functie de nevoile cercetarii.
Reactoare pelicula biologica sunt concepute și operate pentru a optimiza activitatea
peliculei biologice. Activitatea peliculei biologice este identificata cu rata de utilizare a
nutrientului .

13
2.5.3 Cuantificarea activitatii microbiene, hidrodinamicii,și transportului in masa in
pelicula biologica
Activitate microbiana (activitate pelicula biologica), hidrodinamica și transportul in
masa in pelicula biologicae este greu de discutat separat intrucât se afecteaza reciproc in
multe feluri. Activitatea pelicula biologicaului la microscala este cuantificata ca flux, din
solutia in vrac la suprafata peliculei biologicei, a substantei selectate pentru evaluare
activitatii peliculei biologice.
Stratul de lichid chiar de deasupra suprafetei peliculei biologice, unde viteza
debitului scade, ca urmare a apropierii de suprafata, este stratul de limita
hidrodinamica. Pe masura ce viteza de curgere scade spre suprafata peliculei biologice,
mecanismul transportului in masa se schimba, fiind dominat de convectie in locatii
indepartate de pelicula biologica, unde viteza de curgere este mare, pâna la a fi dominata
prin difuzie in locatii din apropierea suprafetei pelicula biologice, unde viteza de curgere
este scazuta. Microorganismele din pelicula biologica consuma nutrienti la ritmul cu care
sunt livrati și transportati in masa dar devin mai putin eficiente in apropiere de suprafata
peliculei biologice. Concentratia de nutrienti scade in apropierea suprafetei, formând un
profil de concentratie de nutrienti in stratul limita hidrodinamica. Stratul de lichid de
deasupra suprafetei de pelicula biologica in care concentratia de nutrienti scade este
stratul limita de transport masic,
2.5.4 Eterogeneitatea peliculei biologice și efectele sale
Termenul eterogenitate pelicula biologica se refera la intinderea distributiei
neuniforme a oricarui element ales in oricare dintre compartimentele sistemului pelicula
biologica, cum ar fi distributia biomasei, nutrientii selectati, produsele selectate din
metabolismul microbian sau grupuri selectate de microorganisme. Intrucât exista
numeroase optiuni pentru componentele selectate pentru a evalua eterogenitatea pelicula
biologice, termenul eterogenitate pelicula biologica este de obicei combinata cu un adjectiv
care se refera la constituentul selectat, cum ar fi eterogenitatea structurala, eterogenitate
chimica sau eterogenitate fiziologica. Termenul bioeterogenitatea peliculei a fost initial
utilizat exclusiv pentru a se referi la distributia neuniforma a biomasei intr-o pelicula
biologica. Cu trecerea timpului , au fost descrise mai multe tipuri de eterogeneitate,iar
termenul de eterogenitate pelicula biologica este explicata mai mult alaturi de o
caracteristica specifica a peliculei biologice cu privire la care trebuie specificata
eterogenitatea.
Activitatea medie a pelicula biologice intr-un reactor este un descriptor util de
performanta reactorului Cu toate acestea, o imagine a activitatii locale a peliculei biologice
este adesea necesara.
2.5.5 SEZUC- reactor cu pelicula biologica
Sisteme biologice de tratare a apelor uzate necesita acumularea de
microorganisme active intr-un bioreactor și separarea microorganismelor de cele din
efluentul tratat. Aceasta este realizata in SEZUC in mod continuu la fiecare patrundere a
afluentului prin tuburile de spalare .
De asemenea tot prin acestea se poate realiza o spalare energica o data la 2-3 ani,
in functie de tendinta de pierdere de capacitate a „patului curat” in urma spalarii continue.
Patul pentru pelicula biologica este alcatuit din pietris care are urmatoarele propietati:
- suprafata specifica mare și spatiu gol in sincronizare modulara
- permite o incarcare hidraulica mare, imbunatatita
- transfer de oxigen usor
- permite controlul grosimii peliculei biologice.
Marimea pietrisului ideala ar fi de 50 mm dar din considerente tehnice de executie aceasta
poate varia.

3. Irigarea capilara cu SEZUC

14
 Irigarea capilara este o forma de subirigare care folosește actiunea capilara a unui
mediu poros pentru furnizarea apei la radacinile plantelor dintr-o acumularea de apa
aflata sub baza patului vegetal. Aceastae tehnologie de irigare este recomandata pe
scara larga in literatura de specialitate și in documentele de orientare , deoarece duce la
cresterea unor plante sanatoase reducându-se in același timp impactul asupra mediului,
cererea de apa și efortul de irigare.
Sistemele de subirigarea patului vegetal nu sunt o tehnologie noua, ci o noua
abordare a irigarii pe care se bazeaza rata de absorbtie și evapotranspiratie a apei din
plante .
SEZUC are un rezervor umplut cu material granular sub solul vegetal. Cele doua
straturi sunt separate printr-o tesatura geotextila. Rezervorul este golit, din cauza aspiratiei
capilare a solului.
In SEZUC apa este livrata in solul vegetal prin fenomenul de capilaritate catre zona
de radacina ca raspuns la cerintele de apa ale plantei, permitând plantelor individuale a
absorbi apa in functie de rata proprie de transpiratie, dar si ca necesitate a egalarii
gradientului de umidiate al acestui sol. La o scara mai mare in principiu, intr-un SEZUC,
fiecare planta obtine exact cantitatea potrivita de apa la un moment dat, facând sistemul o
posibila solutie pentru irigarea eficienta , in special in mediile urbane cum ar fi gospodariile
și gradinile individuale sau comunitaresau cele rurale . SEZUC-urile pot economisi pâna
la 90% din apa in comparatie cu irigarea traditionala a suprafetei .
B.4 Pre-tratarea apelor uzate
B.4.1 Generalități
Volumul total al unui sistem de pretratare este calculat din volumele individuale pentru: Loc
de amenajare pentru curățare mecanică pentru a îndepărta amovibile și plutitoare
substanțe;
- depozitarea / tratarea nămolurilor primare;
- dacă este necesar, depozitarea excesivă a nămolului, inclusiv întoarcerea apei tulbure;
- Volumul de stocare pentru timpul tampon pentru sisteme în modul de acumulare.
În cele ce urmează, diferitele procedee de curățare mecanică sunt exclusive considerat cel
mai frecvent proces de înțărcare.
Pentru rezervoare de sedimentare în flux - ambele cu depozitare separată și a nămolului
partajat de nămol primar și în exces - se aplică: volumul utilizabil trebuie dimensionat
astfel încât a Adâncimea minimă a apei nu este mai mică de 1,20 m și o încărcare a
suprafeței de q A, VK ≤ 0,8 m³ / ( m² · h), pe baza Q h, max și suprafața totală a pretratării
în Trebuie observat un strat de apă limpede (vezi figura B.1). Suprafața clarificării
preliminare A VK ≥ 0,7 m² .B.1: Modificați dimensiunile pre-tratamentului în qA, VK

B.4.2 Plantă cu biofilm

6

15
Apele uzate care intră în sistemul de biofilm trebuie să fie lipsite de contaminanți și
substanțe care pot fi instalate fie.Volumul total de pre-tratare, inclusiv depozitarea
nămolului trebuie să fie de cel puțin 2,0 m ³ loading transporta. Tabelul B.2 prezintă
volumele de pretratare necesare.
10
B.4.3
Plante cu biomasă suspendată
Apele uzate care intră în stadiul biologic în sistemele cu biomasă suspendată trebuie să fie
libere de contaminanți.Volumul total de pre-tratare, inclusiv depozitarea nămolului trebuie
să fie de cel puțin 2,0 m ³ loading transporta. Tabelul B.2 enumeră volumele specifice
necesare în pre-tratare.conduce.În sistemele cu eliminarea nămolurilor grosiere, nivelul
biologic trebuie să fie cel enumerat în tabelul B.1 Transportul de flux BOD 5 pentru apele
uzate brute.

Tabelul B.2: Volumele specifice necesare în pretratare tipul de instalație

Volumul total de
preparare
a)
Primärschlamm- cota de memorie Sekundärschlamm-cota de memoriel / E l / E l / E plante
cu nămol activat 425 300125 sisteme de biofilm 350 300 50
O NOTĂ
a) volumul total trebuie să fie de cel puțin 2 m3 respectiv.
B.5
Nivel biologic
B.5.1
scurgere
B.5.1.1 Material de creștere
Materiale de umplere utilizate pentru filtrele pot fi umpluturi minerale și materiale de
umplutură
Plasticul poate fi împărțit (a se vedea și DIN 19557: 2004-01 în legătură cu DIN EN 12255-
7). Ca minerale
De regulă, umpluturile de filtru trucante sunt utilizate pentru roci sau zgură cu o
dimensiune a granulelor de 40 mm până la 80 mm, care sunt așezate deasupra podelei
goale. Materialele de umplere din plastic au foarte multe structuri diferite. Aceasta duce la
diferențe considerabile între suprafața teoretică, eficientă și biologică activă.
Pentru proiectarea cu umpluturi din plastic trebuie să aibă o suprafață specifică
≤ 100 m² / m³ poate fi de așteptat. Se admite materiale cu suprafețe specifice mai mari de
150 m² / m³ nu trebuie folosit.
Cu filtrele trucante cu înălțimi scăzute, apa uzată se scurge prea repede prin
Materialul de umplere pentru a deteriora performanțele de curățare. Acest lucru trebuie
făcut prin adaptarea
Raportul de rentabilitate este luat în considerare.
Măsura uniformă, fin divizată și este crucială pentru funcționarea filtrului o distribuție
transversală foarte bună pe suprafață.

16
Volumul reactorului B.5.1.2

Sarcina de cameră BOD 5 este decisivă pentru dimensionarea volumului filtrului trucant .
Cel pentru asta
Conținutul de filtru care trebuie furnizat pentru materialul de umplere depinde de
încărcările admise ale spațiului (Ex. B.3)
Aceasta trebuie să aibă o rată de încărcare de B R, TK, BSB ≤ 0,15 kg / (m ³ fi · d)
aplicate.
Înălțimea de umplere a filtrului trucant H TK trebuie să fie de cel puțin 1,50 m.
Pentru a asigura o distribuție uniformă a apelor uzate, zona trebuie încărcată q A,
TK pentru filtrele de umplere cu umplutură de cel puțin 0,4 m³ / ( m² · h), pentru filtrele de
umplere cu plastic Materialul de umplere de cel puțin 0,8 m³ / ( m² · h), pe baza Q h,
max × (1 + RV).

Pentru a obține un efect suficient de clătire, ar trebui să se plaseze o taxă suplimentară pe

filtrul de obraz să fie asigurată prin care se încarcă o zonă temporară de cel puțin o dată
pe zi 0,6 m ³ / (m ² este atins ⋅H). Se recomandă reducerea cantității totale la 10 până la 6
intervale fiecare 60 mm la 100 mm, corespunzând la (l / m ² pentru a distribui) min cu
întrerupere a pompei în aproximativ 30 de secunde.
Suprafața maximă admisibilă a filtrului trucant trebuie să fie conform Eq. (B.4) poate fi
calculat.≤ , × (B.4)

Pentru a asigura o ventilație adecvată a spațiului reactorului, înălțimea aerului spațiul

dintre marginea inferioară a structurii de sprijin și nivelul maxim al apei din rezervorul de
pompă să fie cu cel puțin 0,1 m sub reactor (a se vedea figura B.2).

17
Figura B.2: filtru truc, diagramă schematică
B.5.1.3 Debitul de apă de retur
În cazul în care apa de retur din spațiul de depozitare a nămolului și, astfel, pentru a
elimina
Nămoluri excesive sau dintr-un arbore al pompei între filtrul care se gâdilă și clarificarea
secundară luat, trebuie trecut în prima sau a doua cameră a pretratării fără griji.
Cu toate acestea, întoarcerea nu trebuie introdusă în ultima cameră. Va apa de întoarcere
preluat de la ieșirea lămuritorului secundar, acesta poate fi direcționat direct către filtrul
trucant fie. În acest caz, trebuie să se țină seama de încărcarea hidraulică suplimentară
când clarificator care trebuie inclus.
B.5.1.4 Raport de rentabilitate
Debitul de apă de retur trebuie să fie legat de Q h, max . Raportul de reflux trebuie în
funcție de nivelul filtrului. Este recomandat ca înălțimea corpului țesăturii de 1,5 m un
raport de reflux de RV = 3 (bazat pe Q h, max ) și la înălțimi un raport de reflux de RV = 1
(bazat pe Q h, max ) de 2,5 m și mai mult . Între timp intervalul poate fi interpolat liniar.

B.5.3
Plante cu paturi fixe scufundate
16
B.5.3.1 General
Aceste baze de evaluare se aplică plantelor cu o singură etapă fără întoarcerea nămolului
la organic Nivelul gical.
B.5.3.2 Material de creștere
Structura materială ar trebui să permită distribuirea aerului și a apei chiar și în zonele care
au fost apoi acoperite de structură. Prin urmare, cea mai mare consistență posibilă nu este
să țintească doar în direcția verticală, dar și în direcția orizontală, dacă este posibil. Un

18
astfel de conserve poate fi garantată, de exemplu, printr-o structură de zăbrele.
B.5.3.3 Volumul reactorului
Suprafața teoretică necesară a patului fixat A FB este determinată după cum urmează (Ex.
B.6):= , X.

Pentru dimensionarea suprafeței teoretice pentru reactoarele fără cascadă, conform se

recomandă experiența anterioară ca valoare de proiectare B A, FB, BOD ≤ 4 g / ( m² · d).
Trebuie să existe o suprafață teoretică suprafață specifică A FB, spec ≤ 100 m ² /
m ³ așteptat.
Pentru proiectarea sistemelor în cascadă cu EW ≥ 30 E, media BOD 5 -Flächenbelastung
poate fi crescut la B A, FB, BSB ≤ 6 g / ( m² · d).
În a doua și ulterior camere ale cascadei, atunci când utilizați material cu mari suprafețe
specifice cu o suprafață specifică teoretică a patului fix cufundat
se poate aștepta un FB, spec ≤ 150 m ² / m³ .
pentru sistemele cu EW ≤ 6 E, sarcina de suprafață admisă BOD 5 pe B A, FB, BOD ≤ 3 g
/ ( m² · d)poate fi redus.

Din aceasta, volumul necesar de material fix pentru pat conform Eq. (B.7) calculează:=
(B.7)
Volumul materialului pentru pat fix nu poate depăși 85% din volumul reactorului cu pat fix.
bărbați (Ex. B.8).≥(B.8)

O atenție specială trebuie acordată unui supernatant de apă suficient, altfel celui necesar
Nu este garantată amestecarea fazei de apă.
În cazul reactoarelor mai mari, suprafața de bază poate fi de până la aproximativ 80%
doar cu corpurile de creștere și
Aeratoare sunt ocupate. În acest fel, pot fi create spații libere prin care
Corpurile de ceară curg înapoi pe podeaua piscinei prin intermediul aerului poate, astfel
încât să se creeze o circulație (rola de debit).
Intensitatea ventilației este decisivă pentru grosimea biofilmei. Cea pentru amestecare și
limitarea grosimii de biofilm a debitului necesar de volum Q L poate fi determinată după
cum urmează den (Ex. B.9):= × ,(B.9)

19
cu
Viteza curentului la ralanti: 5 m / h ≤ u L ≤ 10 m / h
Pentru a obține un randament optim de oxigen și un efect suficient de înroșire este a
Aranjament uniform și plat al ventilației sub corpul de creștere necesar.
24

Simboluri și abrevieri
3.2
4
Prescurtările generale utilizate în această foaie de lucru sunt în special:
5
scurt
marca
Explicația unității
24 MP
-
eșantion compozit 24 de ore
Un EW
m ² suprafață / E specific iaz per echivalent populație
Un FB
m²
suprafața teoretică necesară a patului fix imersat
A FB, spec
m ² / m ³ suprafață teoretică specifică a patului fix scufundată pe cub
metru ( m³ ) volumul patului fix
O NB
m²
Suprafața clarificatorului secundar
A R, FB
m²
Zona de bază a patului fix
O RT
m²
suprafața teoretică a corpului de imersie rotativ
(Suma suprafețelor materialului de umplere)
Un SB
m²
suprafața necesară a corpului de creștere a patului plutitor
A SB, spec
m ² / m ³ suprafață teoretică specifică a corpului de creștere pat plutitor
Un Tmin
m²
Suprafața minimă a stațiilor de epurare mici
Un TK
m²
suprafața teoretică a filtrului trucant
Un VK
m²
Suprafață de pretratare
AFS
mg / l

20
substanțe filtrabile, materie suspendată, substanțe suspendate
anorg. N
kg / d
azot anorganic sub formă de N (S anorgN = S NH4 + S NO3 + S NO2 )
B A , FB, BS
B
g / ( m² · d) Sarcina suprafeței BOD 5 în sistemele cu pat fix
B A, RT, B
SB
g / ( m² · d) BOD 5 sarcină de suprafață pentru corpuri de imersie rotative
B A, SB, B
SB
g / ( m² · d) sarcină de suprafață BOD 5 în sisteme cu corpuri de creștere în mișcare liberă
B d, BSB, Z
B
kg / d
transport zilnic în furaje până la stadiul biologic, bazat pe BOD 5
B R, TK, B
SB
kg / (m ³ · d) specific CBO 5 -Raumbelastung la trickling
CORPUL 5
mg / l
Cererea biochimică de oxigen în 5 zile
B TS, BSB
kg / (kg * d) sarcină specifică de nămol BOD 5

Pagina 11
DWA-A 221
12
Iulie 2019
scurt
marca
Explicația unității
C BSB
mg / l
Concentrația cererii biochimice de oxigen în 5 zile
proba omogenizata
C BSB, 24
h-MP
mg / l
Concentrația cererii biochimice de oxigen în 5 zile
probă mixtă omogenizată de 24 de ore
C BSB, SP
mg / l
Concentrația cererii biochimice de oxigen în 5 zile
proba omogenizata
C COD
mg / l
Concentrația cererii chimice de oxigen din
proba omogenizata
C CSB, 24
h-MP

21
mg / l
Concentrația cererii chimice de oxigen a omogenizatului
eșantion compozit 24 de ore
C CSB, SP
mg / l
Concentrația cererii chimice de oxigen a omogenizatului
probă
CO
mg / l
Conținut de oxigen în rezervorul de aerare
CP
mg / l
Concentrația fosforului total al eșantionului omogenizat
C P, 24 ore
MP
mg / l
Concentrația fosforului total în proba compusă de 24 de ore
C P, SP
mg / l
Concentrația fosforului total în proba omogenizată
CSB
mg / l
Necesarul chimic de oxigen
fA
-
raportul maxim de schimb de volum
EW
e
Numărul valorilor populației
EW BSB5,
40
e
Valoarea populației bazată pe 40 g BOD 5 per locuitor pe zi
tratamentul primar
HW
m
Adâncimea minimă a apei înainte de începerea scurgerii de apă limpede
HW max
m
nivelul maxim al apei
HW min
m
nivel minim de apă
h min =
H W, de ex
m
Nivelul apei la sfârșitul procesului de retragere pentru sistemele SBR
h NB
m
Adâncimea clarificatorului
h tel
m

22
Înălțimea umpluturii filtrului trucant
hz
m
Adâncimea apei deasupra versantului din camera de colectare a noroiului
KBE
-
Unități formatoare de colonii
KKA
-
stație de epurare a apelor uzate
m
m/m
Înclinația în pantă în camera de colectare a noroiului
NH 4 - N
mg / l
azot de amoniu
n
-
Numărul de tancuri de aerare

Pagina 12
DWA-A 221
Iulie 2019
13
scurt
marca
Explicația unității
OB
Kg O 2 / kg
CORPUL 5
Sarcina de oxigen, coeficientul de alimentare cu oxigen legat de volum și
BOD 5 -Raumbelastung
Qd
m³/d
aflux de zi cu zi
Q h, max
m ³ / h; l / s debitul maxim de oră de evacuare a apelor uzate
QL
m³/h
Fluxul de volum de aer care curge prin patul fix
q A, VK
m ³ / (m ² · h) suprafață încărcată pretratarea
q A, NB
m ³ / (m ² · h) suprafața de încărcare a rezervorului de decantare secundar
q A, TK
m ³ / (m ² · h) suprafața de încărcare a Picurarea
RV
-
raportul de reflux
SBR
-
Engl. Reactor de secvențiere a lotului; Sistem de aerare cu funcționare de acumulare

23
S Instrucțiune
mg / l
Concentrația de azot anorganic în proba filtrată
ca N (S anorgN = S NH4 + S NO3 + S NO2 )
S Toggle
ORGN, SP
mg / l
Concentrația de azot anorganic în proba filtrată
ca N (S anorgN = S NH4 + S NO3 + S NO2 )
S Toggle
ORGN, 24h
MP
mg / l
Concentrația de azot anorganic în cele filtrate
Eșantion compozit de 24 de ore sub formă de N (S anorgN = S NH4 + S NO3 + S NO2 )
S NH4
mg / l
Concentrația de azot din amoniu în proba filtrată sub formă de N
S NH4, SP
mg / l
Concentrația de azot din amoniu în proba filtrată sub formă de N
S NH4.24
h-MP
mg / l
Concentrația de azot din amoniu în 24 de ore filtrate
Proba amestecată sub formă de N
SP
-
probă
TKN
mg / l
Azotul Kjeldahl, este marcat și cu KN în reglementările DWA;
Semnul preferat în această foaie de lucru este TKN
TS
g/l
Concentrația materiei uscate
t Ab
B
Durata fazei clare de prelevare a apei
t NB
B
Timpul de curgere în rezervorul de decantare secundar la fluxul de proiectare Q bem
tP
B
Timp de stocare în memoria tampon
tR
B
Durata fazei de reacție la reactorul SB
T sed
B
Durata fazei de sedimentare
t TS

24
d
vârsta nămolului
tZ
B
durata ciclului
ÜS C, BSB
kg / kg producție de nămol specific (solide)
ÜS d
kg / d
Producția zilnică de nămol (solide)

Pagina 13
DWA-A 221
14
Iulie 2019
scurt
marca
Explicația unității
uL
m/h
viteza superficială
V FB
m³
Volumul materialului pentru pat fix
V FBR
m³
Volumul reactorului cu pat fix
V NB
m³
Volumul clarificatorului secundar
V SB
m³
Volumul corpurilor de creștere în mișcare liberă
V SBR
m³
Volumul reactorului SB
V SBR, E
W, spec
m ³ / E Volumul specific al reactorului per SB să fie tratat pe locuitori
valoare
V Sp
m³
volumul de stocare
V TK
m³
Volumul filtrului trucant
vL
m/s
Viteza aerului în conducte
w S, d
l / (E · d) ape reziduale specifice locuitorilor
X TS

25
mg / l
Concentrația substanței uscate filtrabile
X TS, SP
mg / l
Concentrația substanței uscate filtrabile din eșantion
x Q, max
h/d
Divizor pentru valori maxime de scurgere
α
-
Factorul de furnizare a oxigenului, coeficientul de alimentare cu oxigen în animație
Noroi și în apă pură
αOC
kg / h
Capacitate de furnizare de oxigen în condiții de funcționare
Index EG
Proba de la furaj la stadiul biologic

26