II.

Memoriu descriptiv
1.1 OBIECTUL ȘI NECESITATEA PROIECTULUI
Proiectului constă în înființarea unei plantații de mur , pe o suprafață de 7 ha ce are ca
scop obţinerea unor producţii corespunzătoare atȃt din punct de vedere cantitativ cât și calitativ.
Originar din Orientul Mijlociu, Africa de Nord şi America de Nord, murul este una din
cele mai vechi plante medicinale, încă de pe vremea lui Hipocrate. Murul este un arbust peren ce
face parte din familia Rosaceae şi se găseşte în prezent în peste 100 de specii şi 1000 de varietăţi
hibride.
Murul este cultivat pentru fructele sale care pot fi consumate sub diferite forme,
proaspete sau prelucrate, gemuri, siropuri, iar conţinutul ridicat în vitamina C şi A, în acizi
organici, săruri minerale asigură murului o importanţă alimentară însemnată.
În principiu, fructele, frunzele și chiar și tulpinile au efecte foarte bune asupra sănătății.
Frunzele pot contribui la tratarea diareii, a colitelor, a hemoragiilor sau a aftelor și stomatitelor,
ameliorează simptomele diabetului și a hemoroizilor, dar și ale leucoreei. De asemenea, bolile de
inimăpot fi ameliorate cu ajutorul acestor fructe, iar procesul de îmbătrănire va fi vizibil încetinit.
Toate acestea sub formă de ceai.

1.2. SITUAȚIA GEOGRAFICĂ ȘI ADMINISTRATIVĂ A ZONEI

Municipiul Suceava se află în extremitatea nord-estică a României, în Podișul Sucevei,

subdiviziune a Podișului Moldovei, la o altitudine medie de 325 metri. Localitatea se găsește la
intersecția drumurilor europene E85 și E58, la distanțele de 432 km pe șosea și 450 km pe calea
ferată de capitala țării, București.
Luând Cetatea de Scaun a Sucevei ca punct e reper, zona Sucevei oate fi localizată după
coordonatele 47°39´5´´ latitudine N și 26°15´20´´ longitudine E.
Municipiul Suceava este reședință și totodată cel mai mare centru urban al județului cu
același nume, fiind localizat în partea central-estică a sa. Localitatea a fost declarată municipiu în
anul 1968, fiind cel mai vechi municipiu dintre cele cinci care se găsesc pe teritoriul județului
Suceava: Suceava(1968), Fălticeni, Rădăuți, Câmpulung Moldovenesc(1995) și Vatra
Dornei(2000). De asemenea, Suceava reprezintă de departe principalul centru economic, social,
politic și cultural al județului.
Localitatea este situată pe cursul râului Suceava, afluent de dreapta al Siretului, la
distanța de 21 km de vărsarea ân Siret (lângă orașul Liteni) și 149 km de locul de izvoâre
(Masivul Lucina din Obcina Mestecănișului). Râul separă vechiul oraș Suceava de cartierele
suburbane Burdujeni și Ițcani și a determinat ân timp configurația neobișnuită a reliefului urban
al Sucevei, care include zone de deal (cu platouri și versanți), zone de luncă și două crânguri:
Zmca și Șipote (ambele localizate ân granițele orașului). Teritoriul municipiului Suceava are o
suprafață de aproximativ 52km².
Județul Suceava are în componență următoarele unități adminitrativ-teritoriale: 5
municipii (Suceava- municipiu reședință de județ, Fălticeni, Rădăuți, Câmpulung Moldovenesc
și Vatra-Dornei); 11 orașe (Gura Humorului, Siret, Solca, Broșteni, Cajvana, Dolhasca, Frasin,
Milișăuți, Salcea și Vicovu de Sus); 98 de comune, cu 379 sate.
1.3.STUDIUL FACTORILOR SOCIAL-ECONOMICI

La nivelul municipiului Suceava, structura salariaţilor pe activităţi economice scoate în

evidenţă trei activităţi principale în ceea ce priveşte absorbţia de forţă de muncă locală, serviciile,
industria şi comerţul. Serviciile sunt diversificate şi asigură locuri de muncă pentru cca. 41% din
salariaţii din municipiul Suceava. Industria, dominată de ramura industriei prelucrătoare prezintă
o pondere de 35,8 în totalul salariaţilor, iar comerţul, cea de a treia activitate ce oferă locuri de
muncă, asigură 21,9% din locurile de muncă salariate. În construcţii sunt angajaţi cca. 10% din
totalul salariaţilor, iar activităţile primare luate cumulat (agricultură, silvicultură, piscicultură) nu
depăşesc un procent.
Evoluţia salariaţilor pe activităţi economice se manifestă diferit în cadrul subramurilor.
Pentru anii de comparaţie 2011 și 2007, observăm un proces de restructurare care a condus la
desfiinţarea unui număr de peste 7.000 de locuri de muncă. Cele mai afectate ramuri sunt
serviciile pentru turism, categoria de salariaţi ce lucrează în hoteluri şi restaurante s-a redus cu
36,40%. Serviciile financiare şi cele profesionale, ştiinţifice şi tehnice pierd de asemenea cca. 24
şi respectiv, 17% din salariaţi în perioada comparată.
Industria se restructurează sub impactul scăderii cererii pentru produsele sale şi prin
reducerea consumului. Numărul de salariaţi din industrie se reduce cu cca. 28% în anul 2011
comparativ cu 2007.
Municipiul Suceava, atrage, aşa cum se observă din datele existente, o parte importantă a
salariaţilor la nivel de judeţ. Activităţile ce concentrează cea mai mare pondere a salariaţilor în
municipiul Suceava raportat la salariaţii din tot judeţul sunt: distribuţia apei, salubritate,
gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare, serviciile de informaţii şi comunicaţii,
tranzacţiile imobiliare şi activităţile de servicii administrative şi activităţi de servicii suport.
Aşa cum a reieşit din ancheta socio-urbanistică, turismul este considerat o activitate
economică cu un mare potenţial pentru a genera dezvoltare. Între cele mai importante resurse pe
care se poate sprijini dezvoltarea viitoare a municipiului Suceava, turismul ocupă primul loc
(54%) în opţiunea respondenţilor, fiind urmat de resurse locale (38%) şi industrie (37%). În
categoria resurselor locale au fost introduse variabile ca resursa umană locală, inteligenţa locală,
monumentele existente, oportunităţile de creştere a ocupării prin crearea de locuri de muncă.
Serviciile şi în special comerţul (32%) sunt percepute în continuare ca resurse exploatabile şi
aducătoare de venit, dar şi atragerea fondurilor europene poate constitui o resursă importantă
pentru dezvoltare în opinia a 24% dintre respondenţi.

1.4. CARACTERIZAREA CADRULUI NATURAL

Podișul Sucevei este situat în partea de nord-vest a Podișului Moldovei, este cea mai
înaltă zonă, respectiv subdiviziune a acesteia, înregistrând altitudini cuprinse între 190m la
confluența Moldovei cu Siretul și 688m (vf. Ciungilor). La nord, limita Podișului Sucevei
coincide cu granița țării (frontiera cu Ucraina), la sud de valea Moldovei, la est printr-o serie de
depresiuni de contact dintre culmea Bour-Dealul Mare și Câmpia Moldovei, iar la vest este
mărginit de Carpații Orientali și Subcarpații Moldovei.
 Din punct de vedere pedografic, acest podiș este alcătuit dintr-o alternanță de argile,
marme, nisipuri, gresii, calcare oolitice ți conglomerate, dispuse monoclinal. Prezintă fizionomia
tipică unităților de podiș (podurile interfluviale extinse sunt suprafețe structurale; versamții ce
aparțin unor fronturi au dimensiuni mari). În cadrul acestora se separă: Podișul Dragomirnei
(500m), Podișul Fălticeni; Culoarul Siretului (se întinde pe 100km și are lățimea de 10-13km);
Dealurile piemontane Ciungi-Zeahu(450-688m); Dealurile Botoșanului, la est de Siret (au
altitudini în jur de 400m).
Prin poziția sa, în nord-esul țării și în apropierea Carpațior Orientali, Podișul Sucevei
constituie o subunitate diferențiată de Podișul Bârladului, nu atât prin relieful său foarte
asemănător, cât prin ansamblul condițiilor biopedoclimatice. Astfel, elementele care duc la
conturarea acestei subdiviziuni geografice sunt cele climatice, vegetale și pedologice.
Particularitatea climatică decurge din situarea podișului sub influența curenților de aer
nord-vestici, manifestată prin vânturi dominante de nord-vest, precipitații bogate (600-800mm),
temperaturi medii moderate (6-8°C). Numerele medii de vară scad de la est (20°C) către vest
(16°C), ceea ce arată rolul moderator al influenței nord-vestice.
În condițiile vecinătății obcinilor și a precipitațiilor bogate, rețeaua hidrografică ce
aparține bazinului Sucevei și Moldovei, prezintă un regem al scurgerii medii asemănător
Carpaților Orientali, cu valori maxime primăvara și vara, ridicate vara. De asemenea este de
remarcat o diferențiere altitudinală a aspectelor biopedografice ale peisajului: în sectoarele mai
înalte apar insule importante de făgete (Fagus silvatica) și gorunete (Quercus petraea) pe soluri
brune luvice și luvisoluri albice și pajiști de păiuș (Festuca rubra), iar în cele cu altitudini mai
reduse, păduri de stejar (Quercus robur), pe soluri cenușii.

1.4.1. STUDIUL CLIMATIC

Județul Suceava se înscrie aproape în egală măsură sectorului cu climat continental

(partea de est) și cu climat moderat-continental (partea de vest).
Clima unității teritoriale studiate înregistrează în regimul elementelor meteorologice,
caracteristicile de ansamblu ale climatului specific Europei de Est (fiind situată în nord-estul
țării), deși majoritatea preciptațiilor sunt provocate de masele de aer care se deplasează dinspre
vestul și nord-vestul Europei.
Acest caracter climatic particular, se manifestă prin vânturi dominante de nord-vest,
precipitații moderate (600-800 mm), temperaturi medii moderate (6-8°C) care cresc dinspre S-v
către N-E. Diferențele nord-est-sud-vest ale Sucevei se explică prin ecartul altitudinal, sunt foarte
importante în culturile agricole locale, iar în ultimii ani s-a constatat că tendința termică la toate
stațiile din aria Podișului Sucevei, are sens pozitiv, subliniind o încălzire treptată a climatului
acestei unități geografice.
Între anii 1955-1985 s-au constatat extremitățile termice, astfel maximul de +34°C (16
iunie 1972) și minimul de -31,4°C (15 ianuarie 1978).