BAGALAMUKHI

Lecţia întâi

Marea putere cosmică Bagalamukhi este puterea divină a fascinaţiei-paralizante şi a manifestării

discontinuităţii sau cu alte cuvinte a stopării fulgerătoare care se manifestă în cadrul fluxului devenirii efemere
şi iluzorii în vederea transcenderii ignoranţei sau a neştiinţei (avidyia). Această putere cosmică este desigur o
putere cosmică care implică din partea celui care urmăreşte să o abordeze o anumită putere de înţelegere
pentru că ea, pentru cel ignorant, poate să creeze foarte multe confuzii. În primul rând trebuie, să ştiţi că,
precum celelalte puteri cosmice, ea reprezintă, voinţa lui Dumnezeu şi este o putere cosmică necesară în
procesul manifestării deoarece prin intermediul ei, clipă de clipă, în tot ceea ce este discontinuu, în tot ceea
ce este suspendat, în tot ceea ce se stopează, se revelează, pentru cel care este conştient, vidul creator care
există dincolo de tot ceea ce este manifestat, efemer şi iluzoriu. Prin urmare această suspendare, această
oprire, ne revelează întotdeauna vidul beatific creator şi este de fiecare dată, pentru cel care este capabil să
înţeleagă, o modalitate de basculare în transcendent. Noi am văzut că accesul la vidul beatific creator este
de. asemeni asigurat şi de altă putere cosmică, dar în cazul de faţă, cu ajutorul lui Bagalamukhi, orice
stopare, orice oprire, fie că o realizăm noi, fie că o conştientizăm, ne poate conduce, prin. conştientizarea
continuităţii pe care această suspendare o revelează, la acest vid creator, la această manifestare continuă a
conştiinţei divine, şi astfel ne poate revela pe Dumnezeu pe această cale, chiar în cadrul celor mai
neînsemnate momente ale existenţei noastre, cărora dacă le conştientizăm această discontinuitate ne putem
proiecta în transcendent, în suprema conştiinţă divină continuă şi astfel putem avea o nouă modalitate de a
ne reunifica şi îndumnezei conştiinţa.
Pentru o cât mai bună apropiere de calea spirituală (sadhana) care este specifică celei de-a opta mari puteri
cosmice Bagalamukhi, se cuvine să prezentăm în prealabil, succint, principalele idei forţă care sunt legate de
această mare putere cosmică şi să schiţăm care sunt manifestările sale esenţiale. Este foarte important de
reţinut că toate aceste calităţi specifice lui Bagalamukhi, la fel ca şi anumite aspecte divine spirituale, au în
cazul ei numai manifestări pozitive, benefice, şi ele sunt toate trezite prin rezonanţa cu sfera uriaşă de forţă a
marii puteri cosmice Bagalamukhi. Aceste calităţi divine sunt trezite în adoratorul ei numai într-un scop
benefic, înălţător şi spiritual, fiindcă niciodată manifestarea lor negativa, malefică nu este susţinută şi inspirată
de Bagalamukhi. Spre exemplu, niciodată un fenomen de hipnoză care este egotic angrenat nu va fi susţinut
de Bagalamukhi şi de asemeni nu trebuie să ne imaginăm că un fenomen de stopare fulgerătoare a creşterii
spirituale a unui yoghin, cum ar fi renunţarea lui de a mai frecventa un curs de yoga sau încetarea
antrenamentului spiritual ori influenţarea celorlalţi oameni în rău de către un anumit om prin persuasiune etc.,
s-ar putea produce vreodată cu ajutorul lui Bagalamukhi. Din contră, toate aceste manifestări negative,
malefice vor evidenţia întotdeauna, în mod clar pentru cel iniţiat, absenţa totală a rezonanţei cu sfera de forţă
a marii puteri divine Bagalamukhi. Prin urmare această departajare esenţială este necesar să o înţelegeţi încă
de la început, şi anume să nu vă imaginaţi nici o clipă că această putere cosmică, care este a stopării, a
fascinaţiei, a opririi, a suspendării, ar putea să fie asociată cu acţiuni malefice, cu acţiuni în care fiinţa egoistă
să urmărească să oprească, să stopeze anumite procese fireşti care există în manifestare, care sunt
benefice, care sunt integrate, pentru că în toate aceste situaţii nu avem de-a face cu intervenţia acestei mari
puteri cosmice ci pur şi simplu cu acţiuni ale unor fiinţe perverse, care chiar pentru a reuşi asemenea intenţii
uzează atunci de sferele satanice, demoniace de care sunt inspirate şi care adeseori le susţin, şi în toate
aceste situaţii niciodată nu vom putea spune că în asemenea acţiuni malefice, care au ca fundament
egoismul, sau în practici de magie neagră, Bagalamukhi ar putea în vreun fel să fie amestecată. Această
departajare este esenţială pentru a înţelege că această mare putere cosmică este o putere divină şi că
niciodată ea nu va răspunde celui pervers, celui egoist, celui rău intenţionat care urmăreşte să o apeleze
pentru a realiza acţiuni malefice, acţiuni care nu sunt integrate în legitatea divină, care nu sunt armonioase în
manifestarea macrocosmică, ci ele reprezintă doar violări ale anumitor legi divine. Acest aspect este
fundamental pentru că în unele texte care emană de la unii ignoranţi s-au strecurat pe ici pe colo unele idei
eronate cum că Bagalamukhi ar fi forţa care poate fi apelată de oricine şi oricând, oricine vrea, dacă vrea să
oprească nu contează ce, că e bun, că e rău, că e licit, că e ilicit, o va invoca pe Bagalamukhi şi iată că va fi
cu putinţă oprirea sau suspendarea a nu contează ce fenomen sau acţiune. Prin urmare, ajungând la
concluzia aceasta, presupunând că unul dintre părinţii dumneavoastră care ar fi iniţiat şi şi-ar imagina că vrea
să vă oprească să mai mergeţi la cursurile de yoga, şi-ar putea imagina în mod aberant că, cu ajutorul acestei
puteri cosmice v-ar putea stopa accesul, în sensul că dumneavoastră să renunţaţi, sau v-ar putea opri în
avântul dumneavoastră pentru a mai vă realiza sadhana zilnică sau săptămânală sau lunară şi în felul acesta
să reuşească ceea ce de fapt nu poate să reuşească cu ajutorul acestei puteri cosmice. Ea poate fi apelată în
toate situaţiile licite în care cu adevărat este necesar ca fiinţa să oprească anumite fenomene, anumite
procese, şi sigur că ea este eficientă atunci, sau chiar şi în situaţii neutre, dar în nici un caz ea nu poate să fie
solicitată şi apelată pentru a interveni conform voinţei egoiste sau conform intenţiilor malefice ale unei fiinţe
umane care ar vrea să o ia drept aliat pentru mârşavele sale planuri. Această idee esenţială este important să
o reţineţi pentru a înţelege că chiar fenomenele de aşa zis efect charismă, acea forţă stranie care înconjoară
pe unii oameni datorită amplificării aurei, în cazul în care este vorba de o charismă divină, benefică, acolo
această mare putere cosmică este prezentă şi susţine pe acea făptură umană, pe când în cazul unei fiinţe

1
perverse, a unei fiinţe cu o orientare satanică, a unui despot criminal setos de sânge nu putem nici măcar să
ne imaginăm o clipă că s-ar putea fi susţinut, ajutat sau inspirat de către această mare putere cosmică. De
ce? Pentru că dacă ar fi o clipă măcar cu putinţă să ne imaginăm aşa ceva acesta ar însemna că această
mare putere cosmică nu este o putere divină ci că ea este o putere imorală, nedivină care poate fi folosită de
oricine şi că ea este neutră în funcţie de voinţa celui care o apelează. Dacă respectivul vrea, Icsulescu din
exemplul nostru, poate să facă cu ajutorul ei rău iar Igreculescu, alt om bun, va face cu ajutorul ei bine. Ori,
într-o asemenea situaţie ne-am putea întreba atunci care este caracterul acestei puteri care este numită
divină. Dacă este numită divină atunci posibilitatea ca ea să răspundă unei fiinţe perverse, să o ajute şi să o
susţină este exclusă în totalitate. Această idee am subliniat-o nu întâmplător, pentru că unii dintre
dumneavoastră care veţi citi prin anumite lucrări, în care unii nu au fost capabili să înţeleagă acest aspect
fundamental al caracterului divin al lui Bagalamukhi, au băgat-o în aceeaşi oală cu alte aşa zise divinităţi
malefice şi chiar au considerat-o ca fiind o divinitate ambivalentă care face şi bine, face şi rău. Şi aici avem o
confuzie oarecum asemănătoare cu confuzia care se realizează cu marea putere cosmică Kali, unde tot aşa
unii consideră că Kali distruge la întâmplare pe cine vrea ea, dacă ăla e bun sau e rău nu contează, totul e să
nu-i pice cu tronc lui Kali, pentru că dacă cumva Kali a fost deranjată de el, indiferent de orientarea lui şi
indiferent de intenţiile pe care le are, Kali poate să-l distrugă sau poate să-l ajute, fie în bine, fie în rău.
Aceeaşi confuzie este prezentă prin anumite texte şi în ceea ce o priveşte pe această mare putere cosmică.
Tocmai de aceea am insistat asupra acestui aspect pentru a realiza că în situaţia în care cineva egoist,
pervers şi malefic orientat o apelează, niciodată această putere cosmică nu îi răspunde. Cel mult, într-o
asemenea situaţie îi pot răspunde entităţi satanice, entităţi demoniace sau poate chiar lua legătura,
inconştient sau conştient, cu sferele de forţă satanice, infernale din macrocosmos şi atunci el poate doar să îşi
imagineze că este ajutat de Bagalamukhi dar în realitate să fie ajutat de aceste forţe satanice.
Să vedem acum cu privire la acest aspect al discontinuităţii, care aşa cum arătam este specific acestei mari
puteri cosmice, ce reprezintă această discontinuitate, ce este ea de fapt. Opus al continuităţii, discontinuitatea
reprezintă toate întreruperile, toate stopările care apar în succesiunile fenomenelor şi proceselor care
structurează întreaga manifestare în dinamica ei spaţio-temporală şi pun astfel în evidenţă neomogenitatea şi
variabilitatea structurală a întregii creaţii la diferitele ei niveluri, planuri subtile de manifestare paralele,
ierarhizate de organizare. Aproape întotdeauna discontinuitatea se manifestă prin divizibilitate, variabilitate şi
modificare. În perspectiva înţelepciunii milenare yoga continuitatea neîntreruptă şi perfectă se regăseşte şi
există numai la nivelul conştiinţei absolute a lui Dumnezeu. In rest întreaga manifestare fiind, mai mult sau
mai puţin, caracterizată în primul rând de discontinuitate în raport cu conştiinţa lui Dumnezeu. Prin urmare
această stare de discontinuitate, chiar dacă noi nu suntem capabili să o conştientizăm, există şi este prezentă
pretutindeni în manifestare. Continuitatea există şi este, putem spune, neîntreruptă doar la nivelul conştiinţei
lui Dumnezeu, a Absolutului. Acolo nu se mai poate vorbi de suspendare, nu se mai poate vorbi de pauze, nu
se mai poate vorbi de stopare.
La fel trebuie să ştiţi că în microcosmosul fiinţei umane centrul de forţă care asigură, analogic vorbind,
această continuitate a conştiinţei, în cazul în care este perfect trezit, este sahashrara. La acest nivel fiinţa
umană poate cu adevărat să sesizeze această continuitate şi cu cât sahashrara sa este trezită mai bine, cu
atât acest proces al continuităţii, reflectat analogic vorbind în microcosmosul fiinţei umane, poate fi de
asemeni sesizat aşa cum el există de fapt. La modul absolut această continuitate există de asemeni la nivelul
sinelui suprem, Arman. Acolo niciodată nu se poate vorbi de discontinuitate. Şi Atman, în aspectul său sau
mai bine zis în existenţa sa ca scânteie din Dumnezeu Tatăl, prezintă o deplină, totală şi absoluta
continuitate. În rest toate celelalte procese şi manifestări care există atât în jurul nostru cât şi în propria
noastră fiinţă prezintă grade mai mari sau mai mici de discontinuitate, care pe măsură ce coborâm în nivelele
joase, în planurile cele mai de jos ale manifestării, această discontinuitate este din ce în ce mai accentuată.
Pe măsură ce urcăm această discontinuitate are tendinţa să diminueze, iar la nivelul ultim, suprem ea nu mai
există sau cu alte cuvinte în planul ultim, absolut, la nivelul conştiinţei lui Dumnezeu iar în fiinţa noastră în
Atman, care este sinele suprem, această continuitate este continuă şi absolută. Este şi firesc să fie aşa pentru
că dacă noi în propria noastră fiinţă nu am avea pe Atman care să ne reveleze această continuitate, ar fi
imposibil pentru noi ca să ajungem să o cunoaştem, pentru că atunci noi am fi indirect condamnaţi să bănuim
cum poate fi acea continuitate. Pentru că, dincolo de aceasta, în fiinţa noastră noi am avea doar
discontinuitate. Prin urmare această continuitate pe care noi o putem descoperii, ni-i se revelează mai bine zis
atunci când ne revelăm sinele suprem, este firească şi ea există prin însăşi aceea menire a fiinţei umane de a
fi o copie fidelă a macrocosmosului şi de a fi creată după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu. Ori dacă
Dumnezeu are această continuitate, este firesc ca ceva din această fiinţă, care de altfel este singura realitate
şi care este Atman—sinele suprem, scânteie din Dumnezeu Tatăl—să prezinte această continuitate care este
cu adevărat ideală şi totală. Această idee este de asemeni esenţială şi merită să vă raportaţi la ea pentru a
înţelege şi mai bine care sunt aspectele esenţiale ale acestei mari puteri cosmice.
Continuitatea manifestării nu este prin urmare decât o aparenţă, această continuitate şi "soliditate" iluzorie a
lumii create dispărând aproape definitiv odată cu eliberarea spirituală a yoghinului; iar ştiinţa modernă arată
într-un mod foarte semnificativ că materia în toate formele ei este constituită în realitate, în ciuda aparenţelor,
din succesiuni extrem de rapide—salturi cuantice—ale unor stări cuantice distincte, deşi la nivelul senzorial
obişnuit noi avem de cele mai multe ori iluzia persistentă a continuităţii lumii materiale. Aici dumneavoastră
trebuie să ştiţi că această iluzie persistentă ţine de faptul că noi avem simţurile cu o serie întreagă de
imperfecţiuni şi ele generează, tocmai datorită lipsei lor de acurateţe, această iluzie a continuităţii. Şi aici

2
merită să vă dau un exemplu care vă va permite să înţelegeţi cât de cât cum stau lucrurile cu această
aparentă continuitate. Să pornim de la un film proiectat cu ajutorul unei bobine, cu ajutorul aparatului de
proiecţie pe un ecran. Dacă luăm acea bobină şi, urmărim înainte ca ea să fie proiectaţi să privim cu o
curiozitate foarte mare din ce este alcătuită vom constata că ea este alcătuită din imagini succesive. Şi între
aceste imagini succesive există întotdeauna o bandă de o anumită mărime, care totuşi nu putem spune că
este inexistentă, chiar dacă are şi doi milimetri chiar dacă are şi mai puţin, dar ea există; şi dacă noi de
exemplu privim pe aceste fotograme imaginea saltului lui Ion de la trambulină vom remarca că pe intervalul a
doi metrii sau doi metrii şi ceva de peliculă acest salt apare prin aceste fotografii, în care fiecare dintre aceste
elemente componente ale saltului lui Ion de la trambulină este descompusă fotogramă cu fotogramă şi între
fiecare dintre acestea există aceea pauză specifică, neagră, care caracterizează filmul respectiv. Cu toate
acestea atunci când filmul este pus în aparatul de proiecţie şi respectivul dă drumul la motor vom observa un
lucru aproape miraculos pentru imperfecţiunea simţului nostru vizual şi anume că dacă acele fotograme se
derulează conform unei anumite sincronicităţi care face ca ochiul nostru să nu sesizeze acele discontinuităţi,
pe ecran imaginea lui Ionel care sare apare în mişcare şi niciunul dintre noi nu putem sesiza acele
discontinuităţi care există între fotograme. Şi pentru noi magia proiecţiei filmice face ca acele fotograme care
prezintă discontinuităţi, şi dacă le-am totaliza ele ar putea să ajungă chiar la metrii întregi de spaţii negre, pur
şi simplu pentru noi nu există. Noi atunci când privim filmul nu le observăm. Pentru noi acele spaţii negre nu
există, nu apar. Dacă cumva noi facem o şmecherie în sensul de a încetinii mai puţin decât este necesar
derularea acelor fotograme atunci vom constata la o anumită încetinire că aceste spaţii negre încep să apară
pe ecran. Şi remarcăm într-adevăr cum aceea dungă se proiectează şi pe ecranul nostru cu o anumită
succesiune şi atunci fiecare dintre noi spune:"A, ia uite, astea sunt spaţiile dintre fotograme". Ele ni se
revelează atunci când conştiinţa noastră, practic, devine aptă să le vadă, arunci când această accelerare
iluzorie, necesară pentru simţurile noastre, este încetinită. Dar acuma să pornim de la un element invers. Să
gândim că există în fiinţa umană aspecte la nivelul conştiinţei şi energii care dacă sunt trezite, şi energiile
acelea există din plin, ne pot permite ca noi să sesizăm aceste discontinuităţi, aceste stopări fără ca să fie
nevoie să se încetinească derularea. De ce? Pentru că conştiinţa noastră pe măsură ce începe să
funcţioneze altfel, sau într-un mod superior faţă de conştiinţa celorlalţi oameni ea va revela atunci existenţa
acestor momente de stop, a acestor momente de discontinuitate. Exact această revelare a acestor momente,
de discontinuitate este ceea ce am putea numi prezenţa şi manifestarea lui Bagalamukhi. Această analogie
dacă o înţelegeţi şi o transpuneţi apoi la nivelul întregii manifestări trebuie să vă daţi seama că există aceste
momente de stop care adeseori se derulează…
Aceste momente de stop sunt exact ca nişte goluri care ne revelează existenţa unei realităţi, care există
dincolo de ele. Şi această realitate este însăşi realitatea lui Dumnezeu sau vidul creator. Pentru că
întotdeauna în aceste momente de suspendare ni se dezvăluie vidul creator şi aceasta face ca în noi să
apară experienţa fulgerătoare a acestei stări de vid a întregii creaţii care animă de dincolo întreaga
manifestare, care în momentele ei de discontinuitate revelează tocmai acest vid creator. Prin urmare orice
stopare, orice oprire, orice suspendare ne revelează ceea ce este dincolo de manifestare sau altfel spus ne
revelează nemanifestatul. Înţelegând aceasta noi putem să ne dăm seama că orice oprire este pasibilă să
determine de asemeni suspendarea acestei deveniri iluzorii, a acestei manifestări, şi aceea încremenire să
provoace în fiinţa noastră starea de iluminare. De ce? Pentru că acea încremenire, acea stopare, acea oprire,
acea suspendare face cu putinţă ca noi să basculăm cu conştiinţa în acea continuitate, în acea existenţă
pura, în realitatea supremă a lui Dumnezeu. Şi aceste procese de suspendare, de oprire le găsim
pretutindeni. În fiinţa noastră cea mai banală, încât aproape că trece neobservată este oprirea între inspir şi
expir. Acea oprire poate să fie pe plin sau, culmea, aşa cum spunem noi, pe vid. Dar ea este o oprire. Orice
fiinţă umană ignorantă sau iniţiata, cu o conştiinţă extraordinar de elevată sau chiar oligofrenă,
experimentează totuşi această oprire de care nu poate să scape decât atunci când părăseşte corpul fizic. Sau
în cazul yoghinilor avansaţi atunci când aceştia îşi opresc în mod conştient derularea proceselor fiziologice
vitale şi reuşesc spre exemplu să rămână în acea stare de oprire a respiraţiei, şi atunci pot chiar să fie
îngropaţi de vii sau pot fi puşi într-o cutie de sticlă şi apoi depuşi pe fundul unui lac sau într-un loc unde chiar
toată lumea poate să-i vadă şi pot rămâne acolo zece, cinşpe, douăzeci sau mai multe zile sau chiar mai
multe luni fără a mai fi nevoie ca ei să respire. Fără îndoială că atunci aceste procese sunt de asemeni
condiţionate şi chiar susţinute de manifestarea anumitor puteri cosmice printre care Bagalamukhi. Pentru că
orice proces de suspendare de acest gen sau chiar orice proces în general de suspendare care urmăreşte să
oprească un anumit fenomen, fără însă a fi vorba de o oprire cu conotaţie malefică, egotică, negativă, va fi cu
putinţă prin evocarea acestei mari puteri cosmice. Dar aceasta să fie clar, această suspendare, dacă este să
discutăm de anumite fenomene care au loc în natură, nu poate să fie la nesfârşit. În cazul unei fiinţe umane
sigur că prezenţa acestei puteri cosmice şi evocarea ei ca sferă de forţă pentru a determina chiar această
suspendare a anumitor procese poate după aceea să conducă chiar la o prelungire indefinită a acestei
suspendări. Şi aici mă refer în special la această suspendare a fluctuaţiilor mentalului, care de altfel este chiar
definirea sistemului yoga, dacă dumneavoastră vă mai amintiţi, din Yoga Sutras a lui Patanjali. Acolo, nu
întâmplător, Patanjali spune că yoga este suprimarea sau suspendarea fluctuaţiilor principiului gânditor. Prin
urmare, iată că acest proces de suspendare, de oprire a acestor fluctuaţii, este prezentat ca ceva esenţial în
Yoga Sutras a lui Patanjali şi de aici noi putem să tragem concluzia că marea putere cosmică Bagalamukhi
are, pentru a ajunge la această suspendare a acestor fluctuaţii, la acea încremenire, la acea suspendare, un
rol esenţial. La nivelul la care vă aflaţi după atâţia ani de yoga cunoscând atât cât cunoaşteţi, puteţi astfel să
integraţi aceste învăţături ezoterice şi să le folosiţi ca atare pentru a accentua această creştere lăuntrică şi

3
pentru a realiza cât mai. repede starea de îndumnezeire. Pentru că aşa cum vă veţi da seama, atunci când
dumneavoastră efectuaţi un procedeu de pranayama şi vă aflaţi în retenţie pe vid veţi putea evoca, cu ajutorul
mantrei, prezenţa acestei puteri cosmice sau altfel spus veţi evoca rezonanţa cu sfera de forţă a lui
Bagalamukhi şi atunci dumneavoastră veţi putea realiza lăuntric un salt spiritual. De ce? Dacă până acum
dumneavoastră să zicem că realizaţi pranayama şi chiar retenţia pe vid într-un mod oarecum mecanic, acum
această retenţie pe vid va putea fi asociată de fiecare dintre dumneavoastră care veţi primi această iniţiere, cu
invocarea ajutorului acestei mari puteri cosmice în propria dumneavoastră, fiinţă şi astfel va fi cu putinţă ca
dumneavoastră să ajungeţi la acea suspendare, la acea oprire a principiului gânditor, despre care vorbeşte
Patanjali. Şi această stopare, această oprire vă va face să basculaţi în acest vid creator care există dincolo de
manifestare şi pe care manifestarea lui Bagalamukhi ca forţă a suspendării îl va face cu putinţă.
De asemenea se cuvine să arătăm că ştiinţa contemporană a ajuns să considere, la unison cu tradiţia
milenară yoga şi tantra că continuitatea, stoparea sau suspendarea ca posibilitate şi manifestare se află în
realitate la baza oricărei transformări de stare a materiei precum şi de asemeni la baza oricărei modificări ce
apare în sfera conştiinţei. Prin urmare se poate spune că marea putere cosmică Bagalamukhi intermediază
aproape întotdeauna, fie, că ştim, fie că nu ştim, orice salt spiritual, ajutând imens fiinţa umană să acceadă,
uneori fulgerător, la condiţia supremă, divină.
În gândirea indiană ideea discontinuităţii ca structură reală tainică a manifestării apare de foarte timpuriu încă
din perioada vedică. Înţelepţii şi yoghinii acelor timpuri străvechi au fost adeseori foarte preocupaţi de
paradoxul aparent al realităţii naturii discontinue a timpului, timp alcătuit din alternanţa zilelor şi nopţilor, dar
care cu toate acestea apare conştiinţei umane obişnuite ca fiind o durată continuă, şi în plus, prin intermediul
actului sacrificial (tapasul) această continuitate relativă şi aparentă conduce totuşi fiinţa umană sensibilă,
detaşată şi elevată la descoperirea continuităţii absolute a conştiinţei lui Dumnezeu. Pe de altă parte această
misterioasă putere divină a discontinuităţii care este caracteristică marii puteri cosmice Bagalamukhi face ca
din ceea ce este continuu să apară discontinuul si tot ea face ca însăşi discontinuitatea manifestării să
permită totuşi actualizarea şi revelarea continuităţii conştiinţei divine. Aici dumneavoastră trebuie să înţelegeţi
că deşi, în aparenţa sau mai bine zis în lumea iluzorie în care noi existăm, această iluzie a continuităţii este
cea care ne păcăleşte, ne face să avem impresia că totul este continuitate când de fapt în manifestare totul
este discontinuitate, această putere cosmică ajută imens pe căutătorul spiritual pentru că îl face să înţeleagă
că, dincolo de iluzia acestei continuităţi, realitatea ne dezvăluie de fapt discontinuitatea. Iar această
discontinuitate nu face altceva decât să puncteze, clipă de clipă, existenţa acestui vid creator beatific care
îmbrăţişează totul, prin care totul este alimentat, din care totul provine, şi astfel iată că această continuitate
aparentă ne revelează cu ajutorul lui Bagalamukhi discontinuitatea, iar această discontinuitate odată sesizată
de noi ne permite ca fiecare asemenea moment de discontinuitate, de stopare, de oprire să ne facă să
basculăm literalmente în continuitatea divină, în continuitatea celui mai înalt plan al manifestării, ultimul,
absolutul în care această continuitate există întotdeauna şi este perfectă. Prin urmare revelându-ne
discontinuitatea, într-o lume iluzorie în care continuitatea ne apare ca existând când de fapt ea nu există,
această putere cosmica face cu putinţă revelarea pentru noi tocmai în acele scurte momente de
discontinuitate a acelei realităţi supreme care este tocmai această continuitate a conştiinţei lui Dumnezeu
Tatăl.
Bagalamukhi este tainica magie sau fascinaţie (maya) a lui Dumnezeu ce se manifestă ca o putere teribilă şi
incomprehensibilă minţii umane obişnuite. Astfel în această ipostază a sa de divină şi supremă fascinatoare
marea putere cosmică Bagalamukhi realizează o paradoxală şi uluitoare inversare de perspectivă în trecerea
de la transcendenţa divină la creaţie şi invers, în trecerea de la creaţie la transcendenţa divină. In timp ce din
perspectiva conştiinţei limitate şi supuse devenirii conştiinţa este în realitate discontinuă— deoarece conştiinţa
individuală limitată este mai mereu fragmentată, suspendată între nenumăratele momente atât de uitare, cât
şi cele de somn, de reverie, de zăpăceală, de neatenţie etc.— iar lumea obiectivă exterioară este aglutinată în
iluzia continuităţii— universul exterior şi în general materia, ne apar în mod obişnuit ca fiind continue— din
perspectiva Divinului precum şi din acea a fiinţelor umane care deja au atins desăvârşirea spirituală—
conştiinţă care în cazul lor este identificată cu conştiinţa absolută a lui Dumnezeu— conştiinţa este cea care
cu adevărat este continuă, întreaga manifestare sau creaţie fiind în realitate permanent discontinuă,
fragmentată sau altfel spus suspendată clipă de clipă între două străfulgerări de conştiinţă divină supremă,
care în acele momente de suspendare revelează chiar în acele clipe de stop realitatea vidului creator beatific.
Este exact ceea ce v-am punctat şi mai înainte. Prin urmare acţiunea principală la nivelul fiinţei individuale a
graţiei marii puteri cosmice Bagalamukhi este aceea de revelare a suspendării omniprezente şi de stopare,
oprire fulgerătoare a acelei false şi iluzorii continuităţi a conştiinţei limitate şi înlănţuite de multiplele aspecte
ale devenirii efemere, pentru al face pe adoratorul ei plin de fervoare să acceadă la continuitatea reală şi
absolută a conştiinţei lui Dumnezeu care se manifestă sau mai bine zis care ni se revelează atunci ca fiind
vidul creator beatific. În legătură cu acest aspect este foarte important să reţinem că toate formele structurate
de maya— putere irezistibilă de fascinaţie a lui Dumnezeu — au o trăsătură comună, şi anume
discontinuitatea; ele nefiind în realitate altceva, după cum de altfel confirmă şi fizica actuală, decât o
succesiune de "imagini", cadre autonome, succesiune fragmentată, stopată fulgerător la fiecare cuantă, atom,
truti a timpului şi spaţiului de teribila şi nesfârşita forţă a marii puteri divine Bagalamukhi care clipă de clipă
suspendă literalmente fiecare dintre aceste "imagini", sau altfel spus veritabile, analogic vorbind, cadre filmice
autonome, finite şi succesive între două infinităţi de conştiinţă dumnezeiască supremă, realitatea vidului
absolut beatific. Prin urmare, în toate aceste suspendări pe care noi le putem conştientiza ni se revelează

4
întotdeauna Supremul absolut, ni se dezvăluie această continuitate care există dincolo de manifestare în
aspectele cele mai înalte, respectiv la nivelul conştiinţei lui Dumnezeu iar în cazul microcosmosului fiinţei
umane la nivelul, lui Atman, şi toate acestea fac ca pentru fiecare dintre noi, clipă de clipă, acest continuu
absolut care se revelează prin vidul beatific, prin aceste suspendări, să puncteze permanent existenţa
noastră, fie prin pauza dintre inspir şi expir, fie prin pauza atunci când rămânem cu respiraţia suspendată pe
vid, fie când rămânem cu respiraţia suspendată pe plin, toate acestea ne revelează această apartenenţă la
infinitatea lui Dumnezeu, la continuitatea conştiinţei sale supreme. Şi fiecare asemenea moment de
discontinuitate ne dezvăluie tocmai această îndumnezeire care este permanentă prin aceste momente de
suspendare; la care cel mai adesea noi asistăm inconştienţi. Datorită inconştienţei noastre noi nu putem
participa şi nu putem trece dincolo de acest joc al continuităţii şi discontinuităţii care există în fiecare clipă în
noi. Pentru că aşa cum vă puteţi da seama, iată, avem continuitate în însăşi acea discontinuitate sau stopare
şi discontinuitate în aparenta continuitate pe care noi o credem când de fapt ea este cu totul altceva. Aceste
stopări, aceste opriri sunt însăşi ca un fel de momente sau mai bine zis ca un fel de focare de infinit care sunt
în fiinţa noastră.
Mai mult decât atât, toate formele şi structurările manifestării nu sunt niciodată continue şi permanente în
timp, ci ele sunt supuse diverselor ritmuri şi cicluri— alternanţe polare— care susţin în fiecare moment
dinamica întregului macrocosmos. Cu toate acestea graţie aceleiaşi tainice şi uluitoare magii divine (maya)
toate aceste forme şi structurări discontinue sunt unificate prin înţelegere superioară şi aduse la o condiţie de
deplină coerenţă în conştiinţa celui care aspiră frenetic la eliberarea spirituală cu ajutorul marii puteri cosmice
Bagalamukhi.
Practica spirituală şi în general orice acţiune autentic integrată cu caracter sacru este deci fundamentul
totalităţii şi unităţii universului. Din fragmentele împrăştiate aparent haotic şi diferenţiate la extrem ale lumii
create iniţiatul reface prin iluminarea sa spirituală lăuntrică un întreg (svara) dens şi continuu în care el
reintegrează toate aceste forme dispersate şi fragmentate ale lui Prajapati, demiurgul divin creator al
universului, consolidându-le, reunificându-le şi dăruindu-le în final ceea ce le lipsea înainte de această
iluminare, şi anume coerenţă şi continuitate. De altfel acest aspect fundamental caracterizează această stare
de iluminare spirituală, În cazul iluminării spirituale dumneavoastră aţi remarcat că ceea ce înainte apărea ca
a fi discontinuu, a fi fără sens, a fi fără rost se leagă, se corelează şi apoi ne apare ca un tot coerent. De
exemplu legea rezonanţei ne face să înţelegem că există o legătură continuă care uneşte partea cu totul şi
totul cu partea. Fiecare microcosmos este o copie a macrocosmosului şi există acea legătură care face cu
putinţă ca orice parte să comunice cu întregul, să ia legătura cu orice plan al acestui întreg, şi prin iluminare
noi devenim gradat din ce în ce mai conştienţi de acest proces de unificare care ne face să realizăm că există
o coerenţă şi un sens al acestei manifestări şi că dincolo de acest haos aparent care există pentru cel
ignorant în realitate există ordine, sens şi inteligenţă divină care coordonează totul în permanenţă.
Continuitatea unui anumit aspect nu este astfel în realitate decât o perfectă coordonare şi coerenţă a tuturor
acţiunilor şi proceselor subtile care sunt inerente acelui aspect. Aceste acţiuni şi procese subtile datorită
armonizării lor perfecte se integrează astfel unele cu altele pentru a forma în final totul sau întregul divin
(svara) în care toate straturile sau treptele sale ierarhizate, care prezintă diferite frecvenţe de vibraţie, sau
altfel spus sferele sale subtile, vor fi identificate şi puse în strânsă legătură unele cu altele. În esenţă putem
spune că atunci partea se află integrată în tot şi totodată ea este legată prin conexiuni subtile de celelalte părţi
ale întregului. Iar întregul sau totul există şi se reflectă în fiecare dintre părţile sale care îl compun. Acesta
ecuaţie totală apare în gândirea indiană încă din cele mai vechi upanishade şi este chiar prezentată în
scrierile tradiţionale anterioare acestora, cum ar fi brahmanele, ca o cheie iniţiatică fundamentală şi universală
care-i permite fiinţei umane iniţiate şi conştiente de valoarea acestei revelaţii, să descifreze marea taină divină
a legăturii enigmatice, pentru cei neiniţiaţi, şi a translaţiei de la unitate la multiplicitate, sau cu alte cuvinte de
la freamătul continuu şi transcendent al inimii lui Dumnezeu-sursă a oricărei forme şi structuri—la jocul
discontinuu, supus ritmurilor timpului şi spaţiului, al tuturor acestor forme şi structuri care sunt manifestate.
La nivel uman obişnuit discontinuitatea nedeterminată care generează totuşi iluzia continuităţii, dar a unei
continuităţi amorfe şi monotone, se manifestă prin trei aspecte esenţiale: sperma-retas (care sunt secreţiile
sexuale corespondente în cazul femeii), gândirea (manas) şi suflul subtil respirator (prana). Tocmai din
această cauză fiecare dintre aceste trei aspecte fundamentale ale naturii umane poate deveni, prin graţia
inconfundabilă a marii puteri divine a discontinuităţii Bagalamukhi, o extraordinară poartă de acces la
continuitatea beatifică şi perfectă a conştiinţei lui Dumnezeu.
O să ne oprim acum aici. Data viitoare vom continua să prezentăm mai departe. Dacă aveţi întrebări deci vă
rog să veniţi să le puneţi. Zece minute.

Lecţia a doua
… de fascinaţie. Ori această stare este indusă tocmai datorită acestei intensităţi excepţionale a energiei care
se manifestă şi sigur că, dincolo de:aceasta, pentru ca fenomenul de fascinaţie să se producă trebuie să
existe din partea celui în cauză, care va fi fascinat o stare de receptivitate. Fără aceasta fascinaţia nu se va
produce, iar dacă acesta este capabil să transceandă acel fenomen atunci el va remarca că acolo este vorba
de o energie uriaşă dar cu toate acestea, deşi va fi într-o anumită măsură impresionat, totuşi starea de
fascinaţie acea stare aproape de încremenire, de uimire, de rămânere în acea comuniune declanşată datorită

5
acestei intensităţi copleşitoare a energiei care se manifestă acolo, nu se va produce pentru că fiinţa în cauză
dispune de o forţă de control care este angrenată şi îi va permite ca să nu fie fascinat. Prin urmare acest
proces are la bază fenomene de rezonanţă, şi dacă din punct de vedere comun este o taină şi a ridicat foarte
multe probleme în ceea ce priveşte definirea şi explicarea sa atât de către psihologi cât şi de către specialişti
din domeniul parapsihologiei, prin corelarea cu legea rezonanţei acest fenomen se dezvăluie a fi înainte de
toate un proces de rezonanţă care se declanşează cu o forţă copleşitoare şi care datorită acestei receptivităţi
a celui sau a celor care se află în imediata sa apropiere va genera în aceştia o stare similară cu mesajul pe
care acea energie îl induce şi de aici va rezulta starea de fascinaţie. Evident că această stare de fascinaţie
poate să fie atât benefică cât şi malefică. O fiinţă se poate, întâlni cu o altă fiinţă cu un înalt grad de
spiritualitate care are o mulţime de virtuţi şi de calităţi spirituale şi poate să fie fascinată şi la fel, într-o altă
situaţie, o altă fiinţă se poate întâlni cu o structură demoniacă care este evident orientată malefic sau
demoniac şi care datorită acestei energii colosale pe care a dezvoltat-o în structura ei va genera în ea, sau
chiar într-un număr foarte mare de fiinţe, acea influenţă care va persista după aceea şi va genera în cei care
se lasă influenţaţi şi care adeseori chiar dacă nu vor sunt influenţaţi datorită proceselor de rezonanţă care se
declanşează şi care sunt atât de intense încât copleşesc pe respectivul. Această energie uriaşă face ca cei
care sunt în prezenţa unei fiinţe care degajă o asemenea putere pur şi simplu să fie îmbătate de acea
energie. Datorită incapacităţii lor mentale de a se detaşa, de a controla, de a-şi păstra luciditatea, de a
rămâne într-o anumită stare de expectativă, de a fi detaşate ele vor fi pur şi simplu prinse în acel flux uriaş
care le copleşeşte şi de aici va rezulta acest fenomen complex al fascinaţiei. Fără îndoială că acest fenomen
se poate declanşa fie conştient fie inconştient. Să vă dau un exemplu de fascinaţie care rezultă în mod
inconştient prin cumul, indirect atras în aură, care este determinat prin admiraţia persoanelor care chiar se
poate declanşa la distanţă. Să luăm cazul unei femei frumoase care este la un moment dat selecţionată într-
un film unde ea va juca un anumit rol care, acel rol, în conştiinţa celor care vor viziona filmul generează
anumite reacţii energetice. Prin intermediul proiecţiilor pe care aceştia le provoacă, prin trăirile pe care le au,
ei vor asocia instantaneu prezenţa actriţei respective nu cu rolul pe care aceasta îl joacă, sau chiar dacă vor
face această asociere cu rolul, prin faptul că acea actriţă este ea însăşi o structură umană distinctă care are o
anumită frecvenţă vibratorie aurică, ei vor transmite instantaneu prin simpatia sau prin admiraţia lor, la
distanţă, o energie subtilă specifică care va avea drept ţintă aura respectivei persoane. Chiar dacă această
persoană se află la trei kilometrii, la zece kilometri, la o sută de kilometri, la o mie de kilometrii sau la
douăşicinci de mii de kilometri instantaneu aceea energie care este angrenată va ajunge la ea şi o va încărca
auric. Aceasta va funcţiona în cazul ei exact ca şi realizarea unui procedeu de laya yoga de către o persoană
care este consecventă. Dar aici procesul ăsta este masiv pentru că imaginaţi-vă să zicem şase milioane de
oameni care se concentrează asupra chipului actriţei Icsuleasca în momentul în care emisiunea respectivei
este dată la televizor, ce energie colosală îi va acumula în aură. De aici acea fiinţă, fără să ştie, se va trezi că
are o senzaţie cu totul stranie de forţă, de putere, pe care ea sigur că nu o va asocia cu acest fenomen pentru
că acest proces pentru ea este inconştient, şi de aici la ea va rezulta această energie colosală pe care apoi în
alte situaţii în existenţa ei de zi cu zi, atunci când va apare, va genera o veritabilă psihoză în masă în sensul
că toţi cei care vor fi receptivi la genul de energie care este acumulată în aura ei vor reacţiona conform acelei
încărcături şi ea va avea de aici impresia că doar făptură ei şi talentele neobişnuite pe care le are şi care s-au
decuplat aşa înzecimiit peste noapte, fac ca ea să fie atât de fermecătoare şi de fascinantă cum este. În
realitate însă avem de a face cu aceste procese de rezonanţă care odată declanşate vor provoca în ea aceste
acumulări uriaşe, şi astfel vom asista la ceea ce în limbaj obişnuit este naşterea unei stele. Această stea este
tocmai această acumulare de energie din partea maselor şi care sigur că poate să fie o acumulare mediocră,
o acumulare bună, o acumulare slabă sau chiar o acumulare perversă. De regulă în actuala etapă datorită
pervertirii pe care umanitatea o suportă la nivel colectiv pe această planetă, acest fenomen este în marea
majoritate a cazurilor, cu marea majoritate a starurilor, a stelelor care sunt admirate, un proces mai mult de
pervertire, de coborâre, de deviere, de anulare a aspectelor spirituale din fiinţă. Şi de aici asistăm la
fenomene absolut stranii în care o fiinţă dezechilibrată şi ciudată, cum este acest straniu Jackson, este
admirat şi adulat şi adorat deşi în realitate el este o nulitate din nenumărate puncte de vedere. Dar totuşi
datorită acestui proces cumulativ de energii modulate pe o anumită frecvenţă de vibraţie el capătă această
forţă care face ca el să se impună, cât de mediocru şi de nul este, ca o mare forţă a nulităţii şi mediocrităţii, şi
toate complexele şi problemele pe care el le are vor fi evident însutit amplificate şi vor conduce la tot ceea ce
el trăieşte. De aici trebuie să trageţi de asemeni concluzia că orice rol pe care o fiinţă admite să îl joace
totodată poate să se repercuteze în mod dramatic sau în mod divin asupra naturii ei intime. Din această
cauză au fost situaţii când persoane care au jucat în roluri negative după aceea existenţa lor a luat o turnura
negativă, cumplită. Şi aici, dacă tot aveţi curiozitate, fără îndoială că aţi putut să observaţi în cadrul serialelor
ce s-a produs cu aceste personaje negative şi ce au avut de tras după acea, şi chiar acest J.R. care este
acum o epavă umană să ştiţi că îşi datorează printre altele această stare şi datorită faptului că a admis acest
rol şi prin aceasta a devenit un tel de ţap ispăşitor a milioane de oameni care au avut reacţii de ură, de
oprobiu, de respingere care au cumulat în aura lui energii negative cumplite şi care au determinat apoi ceea
ce au determinat. Din această cauză este important să reţineţi că această asumare a unui anumit rol, fie de
lider, fie de ghid spiritual, fie de persoană charismatică, dacă este neconformă cu legile armoniei divine şi
angrenează asupra fiinţei respective energii malefice, aceasta va suporta după aceea consecinţa acestor
energii, va avea ... Prin urmare în toate aceste fenomene avem de a face cu procese de fascinaţie, procese
care pentru omul ignorant sigur că trec neobservate. Sunt puţini cei care îşi dau seama că mentalizând cu
fervoare echipa, preferată de fapt ei se deposedează, se autotâlhăresc de o energie care ar putea să fie

6
orientată într-o altă direcţie şi o transferă la distanţă asupra a cine ştie ce prăpădit uman, asupra a cine ştie ce
nemernic sau asupra a cine ştie ce idiot sau inhibat sau handicapat, pe care datorită faptului că trei milioane
au ajuns să-l admire, îl mai admiră apoi încă şase milioane datorită acestei sfere de forţă pe care ei o
dezvoltă, şi care sigur că după aceea provoacă prin rezonanţă o transformare a fanului în sensul că el va
avea tendinţa să se îmbrace, să gândească, să simtă să se comporte aşa cum se comportă starul sau steaua
pe care el o admiră. Şi de aici rezultă un cerc vicios care apoi va avea repercursiuni de lungă durata, aşa cum
am constatat şi cum de altfel probabil că aţi constatat şi dumneavoastră în cazul fanilor muzicii rock, trash,
folk şi aşa mai departe unde acest fenomen conştient de rezonanţă cu energiile malefice este adeseori în
mod implicit urmărit şi care generează apoi în cei care ascultă acest gen de muzică şi care îi admiră pe aceşti
"fascinanţi" cântăreţi satanici, fenomene dezastruoase care se perpetuează apoi şi îi duc pe mulţi dintre ei la
sinucidere, la tulburări psihice grave, la dezechilibre, la boală, la suferinţe, la însingurare şi aşa mai departe.
În toate aceste situaţii avem de a face cu fenomene de fascinaţie, dar evident fenomene de fascinaţie
malefică, şi în aceste cazuri cel care devine fanul unui asemenea om josnic nici măcar nu-şi dă seama că de
fapt semnează indirect un pact cu forţele abisale, satanice, demoniace şi că prin acţiunea lui, aparent banală
şi nevinovată, că el admiră la televizor pe nu ştiu ce cântăreţ folk sau metalic, de fapt îl încarcă cu un anumit
gen de energie pe care şi-o rupe din propria lui fiinţă iar respectivul creşte în putere malefică pe care apoi o
va folosi forţele satanice şi îl va folosi mai departe pe el în sensul de a deveni un instrument al lor de
manifestare pe acest Pământ şi care va conduce la un fel de cerc vicios cu consecinţe uriaşe pentru echilibrul
acestei planete.
Starea de fascinaţie implică deci o irezistibilă convergenţă declanşată printr-un copleşitor proces de rezonanţă
a unui important sector al câmpului conştiinţei subiectului. În paranteză fie spus, cuvântul latin fascia, de la
care derivă cuvântul fascinatio, înseamnă în limba română mănunchi şi aceasta ilustrează foarte clar ideea de
unitate a unor raze sau direcţii care converg toate în acelaşi punct— centrul— întocmai ca un mănunchi de
spice, de exemplu, convergenţă ce se manifestă atunci datorită energiei specifice uriaşe care se manifestă fie
printr-o fulgerătoare imobilizare, stopare a mişcărilor corporale, fie printr-o foarte intensă trăire afectivă şi prin
blocarea, suspendarea activităţii mentale datorită energiei gigantice care se manifestă atunci acolo. De altfel
acest fenomen de energizare extraordinară, care se află la baza oricărei fascinaţii, îi face pe cei care
sesizează că dobândesc o asemenea putere să realizeze veritabile fenomene de hipnoză în masă şi de aici
sigur că ele nu sunt conştiente de forţele care se află în spatele acestor manifestări pe care ele le
declanşează, şi având în vedere că puţini oameni au forţa mentală şi au trezirea la nivelul cauzal pentru a se
opune unor asemenea influenţe, pentru că acestea sunt de natură subtilă, deci simt invizibile, atunci fiinţa
este copleşită şi se lasă în voia acestei beţii energetice imense care se manifestă în jurul oricărui om care are
această putere de a fascina şi dacă acele energii sunt perverse, inferioare, malefice de aici va rezulta o
influenţă foarte mare pe care el o va realiza. În cazul tuturor liderilor, mai ales în cazul liderilor anumitor
partide politice, a anumitor grupări, acest fenomen de transfer şi de asemenea de dinamizare care rezultă la
nivelul aurei lor, se produce de asemeni. Si întotdeauna când prin intermediul emisiunilor televizate, sau prin
intermediul anumitor discursuri cei care sunt, să zicem, membrii respectivului partid îl aclamă şi îl ovaţioneză
pe respectivul, energia pe care ei o manifestă va ajunge de asemeni la liderul respectiv şi la egregorul
grupului sau a partidului respectiv şi după aceea rezultă de asemeni acelaşi fenomen de comuniune, de
rezonanţă care va provoca apoi, atât asupra liderului cât şi în egregorul grupului respectiv, un aflux de
energie, cât şi în cel care, în conformitate cu rezonanţa pe care o va declanşa prin admiraţia pe care el o
manifestă, va fi la rândul lui transformat sau schimbat în funcţie de elementul fascinator care îl influenţează.
Prin urmare, nu este cu putinţă să îi admirăm pe nu ştiu ce cântăreţ satanic, dezaxat şi totodată noi să
creştem în spiritualitate şi pe zi ce trece să constatăm că devenim tot mai înţelepţi, tot mai elevaţi, tot mai puri,
tot mai buni. Este un fenomen imposibil. Şi totdeauna ceea ce noi admirăm va genera totodată în fiinţa
noastră anumite transformări sau anumite schimbări. Prin urmare, dacă admirăm un mare înţelept şi realizat
care a trăit acum cinci sute sau acum o mie sau acum două mii de ani, deşi de aceia ne despart două mii de
ani, sau o mie de ani, sau cinci mii de ani, cu toate acestea noi vom rezona totuşi în akasha cu acea fiinţă,
chiar cu aura lui, şi va fi cu putinţă ca noi să fim îmbogăţiţi la modul spiritual, să suportăm o influenţă benefică,
care ne va eleva, care ne va amplifica ceea ce este divin şi sublim în aură, pe când aceeaşi admiraţie
manifestată pentru un sadic, pentru un dezaxat sau pentru o fiinţă cu evidente deviaţii sau care are o
orientare vădit satanică, va genera, de asemeni în fiinţa noastră o schimbare uluitoare, în sensul că la o
anumită perioadă de timp în fiinţa noastră se vor produce modificări conforme cu ceea ce noi admirăm. Dar
până când să ajungem ca noi să fim fascinaţi de nu ştiu ce fiinţă care a trăit acum două sute de ani, sau acum
cinci mii de ani, adeseori acest fenomen de fascinaţie, mai ales negativă, se produce datorită mijloacelor
mass-media care facilitează acest proces de rezonanţă prin intermediul unui film, prin intermediul unei
emisiuni televizate, prin intermediul chiar a unui disc sau a unui compact-disc sau a unei casete pe care
glasul cântăreţului iubit de noi, daca este luat ca punct de reper, va funcţiona pentru noi ca o ţintă pentru
energia de admiraţie pe care noi o vom manifesta şi atunci admiraţia noastră, care de asemeni poate să fie o
formă de fascinaţie, dacă va fi manifestată pentru o fiinţă cu tulburări psihice, cu dezechilibre, cu orientări
malefice sau satanice acesta va genera apoi în structura noastră fenomene de rezonanţă cu exact aceleaşi
aspecte cu care rezonează fascinatorul, sau cel pe care îl admirăm, şi de aici va rezulta pentru noi o
decădere, sau în cazul admiraţiei unei fiinţe spirituale, a unui sfânt sau a unui model divin, va rezulta în cazul
acesta o transfigurare, o elevare, o înnobilare şi chiar o sfinţire a fiinţei noastre: Prin. urmare este; foarte,
important pentru noi să fim conştienţi şi lucizi atunci când avem tendinţa să admiram şi să nu ne lăsăm prinşi
în acest fenomen de fascinaţie care adeseori se manifestă inconştient, şi pentru omul de rând, mai ales

7
pentru cel prost, pentru cel neiniţiat, pare o activitate copilărească. "Păi ce fac eu rău că îl admir pe cutare
cântăreţ satanic? Ce fac eu? Ce, mă duc eu la el să fac ce face el", spune respectivul în imensa lui prostie.
Dar cu toate acestea prin actul lui de admiraţie el va pactiza cu anumite forţe satanice care îl inspiră şi prin
intermediul aurei cu care va comunica prin admiraţia, prin emanarea unei energii modulate pe frecvenţa de
vibraţie a fascinatorului el totodată va fi la rândul lui schimbat. Frecvenţa de vibraţie a aurei lui va fi de
asemeni modificată şi de aici pentru el vor rezulta în timp în mod ineluctabil, proporţional cu intensitatea
acestei fascinaţii şi acestei admiraţii care poate să ajungă până la i ceea ce numim a fi fanul lui; şi în direcţia
aceasta noi ştim că aceste cluburi chiar care proliferează şi care adeseori nu fac decât să contamineze pe cei
ignoranţi în sensul acestei admiraţii pentru cine ştie ce dezaxat cântăreţ, toate acestea vor genera apoi în cel
în cauză, în fanul respectiv o modificare conformă cu rezonanţa fascinatorului.
Starea de fascinaţie este totdeauna favorizată de manifestarea pe de o parte a unor energii subtile gigantice
cât şi de anumite evenimente exterioare având un mare potenţial afectogen, situaţii care generează o maximă
stimulare afectivă: apariţia unei femei sigure pe ea, vitală şi extraordinar de frumoasă în faţa unui bărbat
puternic, un spectacol minunat, un anumit film care conţine scene foarte interesante, o lectură care pentru noi
este extraordinar de captivantă etc. etc., şi pe de altă parte receptivitatea sau sensibilitatea specifică a acelei
fiinţe umane exact la acele categorii de evenimente, fenomene, fiinţe, situaţii, imagini sau conjuncturi. Prin
urmare, pentru ca acest fenomen de fascinaţie să se producă este absolut necesară această stare de
receptivitate şi totodată este necesară această energie gigantică care se manifestă atunci, dar un element
foarte important este această stare de receptivitate afectivă, acea stare altfel spus "de simpatie cu" şi care se
manifestă adeseori chiar printr-o anumită participare afectivă. Prin acea, dacă vreţi, investitură a celui care ne
fascinează cu o energie afectivă, cu o energie de simţire, cu o energie psihică cu această predominanţă
rezonatorie de tip afectiv şi care va provoca după aceea în noi, prin repetare, obişnuinţa. Dacă l-am ascultat
de cinsprezece ori pe nu ştiu ce cântăreţ satanic după aceea deja avem tendinţa, prin aceasta afinitate pe
care a trezit-o în fiinţa noastră, să avem o reacţie afectivă— ne e simpatic acuma— şi după aceea dacă ne e
simpatic deja avem tendinţa să-1 ascultăm numai pe el, ascultându-l numai pe el ne obişnuim cu el,
obişnuindu-ne cu el după aceea dorim să îi avem poza lângă noi, mar cumpărăm zece postere, le punem în
cameră şi tot timpul suntem cu ochii pe el. Dacă apare la televizor trăim o stare din ce în ce mai pregnantă de
admiraţie, de fascinaţie şi considerăm că e bine aşa că nu ne simţim singuri, dar cu toate acestea noi suntem
fascinaţi şi destinul nostru poate fi modificat, după aceea într-un sens chiar malefic dacă respectiva fiinţă
prezintă în aura ei anumite deviaţii, anumite perversităţi, anumite tendinţe malefice, satanice sau demoniace.
Ori de acesta, aşa cum puteţi să constataţi cu toţii, nu ducem lipsă. Şi aproape că număr pe degetele de la o
singură mână cântăreţii care au în această direcţie o integrare divină, armonioasă şi care pot fi consideraţi
demni de admiraţie de către o fiinţă înţeleaptă şi care are bun simţ. Restul, majoritatea, au fel şi fel de vicii, fel
şi fel de perversiuni, fel şi fel de ciudăţenii ... de către fani şi în acea situaţie efectiv ei sunt iertaţi dar totodată
prin aceasta ei îi modifică într-un sens similar pe cei care îi admiră. Şi de aici rezultă acel proces de
modificare, de schimbare a fanului în conformitate cu cel care îl fascinează. Elementul cel mai important aici îl
constituie însă nu atât de influenţa exterioară cât natura particularităţilor rezonatorii psihomentale ale celui sau
celei care receptează această influenţă extraordinar de puternică. Prin urmare dacă respectivul are o anumită
afinitate, dacă el de exemplu are în structura lui o simpatie pentru natura perversă, atunci foarte uşor el va fi
fascinat de nu ştiu ce cântăreaţă perversă şi va fi încântat că ea se exhibă în fel şi chip şi că îşi face un
veritabil titlu de glorie din perversităţile pe care le afişează cu nonşalanţă. Şi de aici sigur că va rezulta
această stare de fascinaţie pentru fanul respectiv şi el va admite că e minunat să o admire şi că după aceea
în mod tainic în fiinţa lui se vor dezvolta acelaşi gen de perversităţi şi aceleaşi comportamente care sunt la
cântăreţul pe care el sau ea îl admira. O să ne oprim acum aici. Dacă aveţi întrebări vă rog să veniţi la
microfon.
Întrebare:— ai spus că asimilăm atât calităţile cât şi defectele. Deci majoritatea oamenilor din jurul nostru au
de toate şi calităţi şi defecte. Cum fac ca să asimilez doar calităţile?
Grig:—Deci pentru aceasta nu trebuie să alunecăm în starea de a ne lăsa fascinaţi. Deci să ne păstrăm exact
acea luciditate de care am vorbit. Una e fascinaţia şi altceva este aceea stare în care noi suntem lucizi şi
spunem: "Uite, acest om are zece calităţi, îl admir pentru aceasta, dar are şi nişte defecte şi sunt conştient şi
lucid asupra lor. Pe acestea eu le resping, nu sunt de acord cu ele. Dar aceste calităţi sunt deosebite şi pentru
aceasta eu am admiraţie". Şi atunci noi suntem selectivi, pe când în cazul fascinaţiei noi... Câţi dintre fanii lui
Jackson, dacă dumneavoastră îi spuneţi că el este infantil, o să admită? Vă rog să faceţi această testare, sau
în cazul unui fan a lui Madona c-o să-i spuneţi că ea-i o perversă. O să fie chiar dispus să vă sară în cap, să
spună: "Cum îndrăzneşti, ce ai cu ea ?". Deci aici trebuie să fiţi lucizi de acest fenomen de orbire care rezultă
în cazul fascinaţiei. Sau câţi din cei care l-au urmat pe Hitler erau conştienţi de defectele şi de erorile pe care
el totuşi le avea. De aici puteţi să trageţi concluzia că a admira în mod lucid şi detaşat este una şi a te lăsa
fascinat de aşa manieră încât să-ţi pierzi bunul simţ şi luciditatea este alta. Ori fascinaţia aceasta face. Una
este, de exemplu, să admiri o femeie ca este frumoasă şi că are un anumit potenţial sexual şi altceva este să
te laşi atât de fermecat de ea încât dacă ea zice: "De mâine să nu te mai duci la yoga" tu să zici: "Bine, nu
mai mă duc". Ai înţeles acuma?
Eugen:—Ştiţi că în ceea ce priveşte manifestarea acestei forţe a discontinuităţii exemplul cu ploaia şi de
asemenea exemplul în cazul cutremurelor, care se mai foloseşte în unele cărţi, nu sunt tocmai adecvate
pentru că ... sau nu neapărat nu sunt tocmai adecvate dar sunt date pentru yoghinii care cunosc mai puţin

8
despre legile naturii şi pot înţelege... ca să înţeleagă mai uşor. De ce spun asta? Pentru că ploaia are nişte
cauze precise şi ploaia nu se opreşte din senin ci în momentul în care aceste cauze care au generat-o pur şi
simplu nu mai sunt valide. De exemplu norii care sau condensat în apă sau terminat şi atunci ploaia se
opreşte. Cred că mai semnificative sunt exemplele... deci asta nu înseamnă că această forţă nu există, dar nu
cred că este tocmai exemplul tipic. Ştiţi că sunt anumite legi ale universului sau forţe sau fenomene care se
manifestă în special la anumite nivele cum ar fi de exemplu legi care sunt valabile în fizici ca fizica cuantică şi
care pur şi simplu nu există pentru fizica obişnuită. Şi acele exemple mai tipice cred eu că sunt legate cel mai
mult de procesele psihice şi de asemenea de fenomenele spirituale. De exemplu foarte tipic mi se pare ca
manifestare a, să spunem, forţei discontinuităţii ceea ce se petrece cu un yoghin atunci când continuitatea
aceasta a legii karmice face ca el să mai aibă mult timp până la eliberare şi când la un moment dat conştiinţa
intervine ca o surpriză, ca ceva diferit de acest determinism şi de această continuitate şi face ca la un moment
dat prin graţie divină karma lui să fie arsă instantaneu şi el să acceadă la o stare de realizare spirituală. Totuşi
există, cred eu, şi manifestări la nivelul lumii neanimate, ca să zic aşa, a forţei şi puterii discontinuităţii dar ca
exemple tipice cred eu că se pot da fie fenomenele de falii spaţio-temporale, unde clar este întreruptă în mod
drastic continuitatea spaţiului şi a timpului obişnuit şi de asemenea aproape toată lumea microscopică este
dominată de acest principiu al discontinuităţii, unde se ştie că de exemplu nici nu există particule continue sau
în mişcare continuă. De exemplu, electronul dacă vrei să-l fotografiezi la un moment dat el nu există, este ori
într-un loc ori în altul, nu poate fi într-un loc intermediar. De asemenea la scara timpului dacă ne ducem la o
scară foarte mică vedem că de fapt totul este discontinuu pentru că dacă urmărim un om în mişcare, de
exemplu, la o scară foarte mică de timp constatăm că la un moment dat este ca-ntr-un film, deci există nişte
cadre şi există o durată minimă de timp, cronomul, dincolo de care nu mai există nici o subdiviziune a
acestuia. Şi, deci...
Grig:—Ba mai există dar nu le ştii tu.
Eugen:—Bine, deci chiar textele tantrice ştiu că vorbesc de o durată minimă de timp.
Grig:—Există, chiar uluitor de mult. Asta este în strânsă legătură numai cu acest fenomen, dacă vreţi, de
focalizare a conştiinţei care face cu putinţă să se sesizeze chiar fracţiuni infime ale timpului.
Eugen:—Da. Revenind la lumea manifestată, cred că de fapt chiar legea de bază a lumii manifestate aşa cum
o percepem noi prin simţuri şi aşa cum o gândim cu mintea este continuitatea pentru că în această lume este
validă legea determinismului şi legea continuităţii şi cred că în special conştiinţa este aceea care poate să
intervină în această lume şi să creeze surprize. Şi două exemple mari pe care vreau să vi-i le dau este însăşi
evoluţia universului. Potrivit legii entropiei universul ar trebui nu numai să nu producă viaţă dar chiar să
avanseze către un grad de dezordine maximă. Şi cu toate acestea universul se comportă paradoxal. El
evoluează spre viaţă — printr-un şir de accidente, spun evoluţioniştii, ceea ce este absurd — şi în cele din
urmă chiar omul tinde de asemeni să evolueze spiritual. Aici este clar intervenţia conştiinţei care produce
discontinuităţi în legitatea asta normală a universului care ar trebui să ducă la o dezordine şi la un haos
maxime. Şi o altă manifestare a acestei discontinuităţi este manifestată chiar la nivelul civilizaţiilor pentru că
dacă observăm evoluţia sau, mai bine zis, involuţia unei civilizaţii constatăm că mai toate civilizaţiile au
tendinţa să decadă. Şi la un moment dat chiar Divinul intervine producând o discontinuitate şi face ca o astfel
de civilizaţie care a căzut foarte mult la un moment dat să renască. Aduceţi-vă aminte de acele epoci, kalpa
sau yuga care de fapt sunt descrescătoare şi la un moment dat intervine o discontinuitate care din nou ridică
nivelul spiritual. Iar uneori această discontinuitate este chiar încarnată prin venirea unui mesia sau a unei
fiinţe extrem de spirituale.
Grig:—Sau a unui avatar. Deci, după părerea ta, tu consideri că în procesul stopării unui cutremur nu există
nici un fel de intervenţie a acestei puteri.
Eugen:—Doar în cazul când intervine Divinul, dar în mod obişnui, cutremurul apare ca o formă de relaxare a
unor tensiuni care apar în scoarţă. În momentul în care aceste tensiuni sau relaxat cutremurul se opreşte.
Acum evident că oricând Divinul poate să intervină prin această forţă a stopării, dincolo de aceasta anumite
fenomene din natură îşi continuă evoluţia până la epuizarea cauzelor care le-au generat Deci ca aceste cauze
să fie valabile ar trebui de exemplu ca la un moment dat o ploaie să se întrerupă brusc. Deci pur şi simplu
plouă, plouă, mai sunt nori pe cer dar la un moment dat ploaia se întrerupe brusc. Şi se poate asta dacă acolo
intervine un magician să spunem tantric şi aşa mai departe şi invocă forţa lui Bagalamukhi şi ploaia se
opreşte brusc atunci da. Dar dacă ploaia se termină când s-au terminat norii nu cred că neapărat este forţa lui
Bagalamukhi. Deci la fel şi cu un cutremur, dacă un cutremur de exemplu începe să se producă şi încă nu s-
au relaxat toate tensiunile din falie dar acolo este un om sfânt care invocă pe Dumnezeu şi Dumnezeu îl ajută
pe acel care folosind forţa lui Bagalamukhi ...
O fată:—Eu ştiam că legitatea este forma esenţială de manifestare a Divinităţii, este forma ei cea mai amplă,
cea mai vizibilă, cea mai elocventă. Şi atunci cum să pun eu deoparte legile, începând cu cauzalitatea şi
determinismul şi terminând cu legile probabilistice, şi să le dau deoparte de Divinitate.
Grig:—Are dreptate.
Aceeaşi fată:—Adică să fac disjuncţia între ele.
Grig:—Are dreptate, Eugen. Aici ai manifestat o contradicţie

9
Eugen:—Nu, nu-i nici o contradicţie. Nu, este vorba de altceva, este. vorba de faptul că există legi care sunt
mai puternice decât altele. Şi pentru mine este evident că atunci când această lege a discontinuităţii intervine
ea este mai puternică decât orice altă lege care se manifestă pe un plan inferior. Da, este interesant.
Grig:—Merită să mai reflectezi să ştii.
Relu:—Mi se pare că dacă Eugen face o eroare ea e legată de faptul că separă planurile existenţei, cele fizice
de celelalte, şi încearcă să extindă ceea ce se petrece în planul fizic la ceea ce se petrece la scara existenţei
unice care este Dumnezeu. Deci cred că de aici provine eroarea. Ele de fapt nu pot fii separate, n-avem legi
în planul fizic, fizicul nu există în sine; pentru sine, separat de tot restul. Ori Bagalamukhi se leagă de
existenţa în totalitatea ei, unde aceste lucruri nu pot să fie separate.
Eugen:—Deci dacă aţi fost atenţi, eu am spus că anumite legi se manifestă sau devin evidente numai la
anumite nivele. Deci de exemplu legile care sunt valabile în lumea cuantică de fapt sunt valabile în tot
universul dar ele se observă numai la nivel cuantic. Şi dacă aţi fost atenţi, şi dacă nu subliniez acum ideea,
este că de fapt continuitatea este o iluzie, o iluzie la nivelul universului observat prin simţuri, perceput prin
simţuri şi gândit cu mintea. Dar dincolo de aceasta când ne apropiem mai mult de realitate observăm că de
fapt universul este discontinuu, deci din punctul acesta de vedere este clar că pe măsură ce ne apropiem de
divinitate mai evidentă această lege a discontinuităţii. Dar la nivelul universului observabil şi gândit cu mintea
ea este cel mai adesea neobservată Ca dovadă a faptului că oamenii obişnuiţi de obicei, aşa cum a remarcat
şi Grig, nu o constată şi nu o observă.
Grig:—Tu pe ce poziţie te plasezi?
Eugen:—Eu pe poziţia celui care caută să privească din toate punctele de vedere. Grig:—Aţi văzut, asta era
taina.
Aceeaşi fată:—Dar oricum distincţia mi se pare totuşi "blasfematorie" pentru că abordând problema din punct
de vedere biblic asta înseamnă că eu să consider că odată creaţia făcută ea s-a separat prin esenţă şi prin
accident de Creator şi că are un destin separat în care Creatorul intervine numai dacă vrea el. Ori eu, cel
puţin aşa am înţeles că nu pot să fac distincţie existenţială, fenomenologică, ontologică între Creator şi creaţie
Grig:—E adevărat, e adevărat. Aşa este.
Aceeaşi fată:—Deci, eu din punctul de vedere al cunoaşterii nu ai obiectului cunoaşterii, eu din punctul meu
de vedere ca subiectului cunoscător consider că aşa-i corect să abordezi problema.
Şi mai vrea să fac o observaţie în legătură cu aceste energii care sunt folosite ca instrument de manipulare la
nivel planetar, pentru că în secolul nostru, de fapt în ultimele milenii am putea spune, subiectul uman a fost un
subiect uman decompensat din punct de vedere afectiv. Nevoia de iubi şi nevoia de a fi iubit este cea mai
mare lipsă, cea mai mare nevoie nesatisfăcută la nivelul speciei umane. Iar tovarăşii, prietenii noştri simpatici
pe care îi cunoaştem folosesc această...
Grig:—În ghilimele.
Aceeaşi fată:—Da, absolut. Folosesc această nevoie a noastră de iubire a tuturor oamenilor din toate
timpurile pentru a ne manipula. Şi lucrul acesta se vede foarte bine în folosirea acestor aşa zise satisfaceri ale
nevoii noastre de frumos care e o formă a iubirii în fond, în domeniul artistic, prin crearea pur şi simplu a unor
modele estetice şi modele afective negative care sunt promovate cu extraordinar de multă cheltuială, ar fi bine
să aflaţi şi să vă interesaţi câte milioane de dolari au costat crearea acestei perechi satanice care sunt
Madonna şi cu Michael Jackson, au costat zeci de milioane de dolari pentru a se crea şi a se impune ca
imagine şi a deveni simbolul Americii. Simbolul Americii luat în globalitate este un ideal de standard de viaţă
pentru orice altă ţară şi pentru orice alt neamerican şi în momentul în care îţi doreşti stilul de viaţă american în
subsidiar asimilezi şi aceste modele umane. Pentru că ele sunt prezentate ca modele artistice dar de fapt ele
ajung să funcţioneze ca modele umane goale în ceea ce priveşte esenţa şi malefice în ceea ce priveşte
conţinutul cotidian, deci acesta de zi cu zi.
Grig:—Foarte adevărat şi aici să ştiţi că francmasoneria urmăreşte cu o încăpăţânare teribilă acest gen de
ideal în ghilimele, pentru că de fapt nu e vorba de un ideal ci de fapt de o răsturnare a valorii.
Aceeaşi fată:—Şi promovarea urâtului şi crimei ca model artistic. Dacă vă aduceţi aminte că Tăcerea Mieilor a
primit câteva, două sau trei sau cinci parcă, Oscar-uri. Nu mai ştiu, în orice caz ceva fabulos. Ori ca să aduci
crima la superlativ, să o tratezi din punct de vedere estetic la superlativ, să faci o operă de artă din crimă este
satanic. Este superlativul satanismului.
Grig:—Aşa este. Şi nu e singurul caz.
Eugen:—Cred că totuşi antevorbitoarea mea a fost puţin cam aprinsă când m-a acuzat de blasfemie pentru
că eu n-am spus că Dumnezeu nu există ci am spus doar ce s-ar petrece şi cum ar acţiona aceste legi în
universul fizic observabil daca nu ar exista... La fel cum şi unele texte tantrice spun: "Dacă nu ar fi Divinul ar fi
numai inerţie şi deci determinism şi deci continuitate. Dar lucrurile nu stau aşa. Şi...
Grig:—-Eugen, eu îţi sugerez să gândeşti mai adânc acasă la ceea ce am spus până aici şi să vezi. Să nu te

10
pripeşti. Că tocmai dai din gafă în gafa. Da?
Eugen:—Nu, dar revenind la exemplu cu ploaia vreau doar să spun atât că nu este nevoie să apelăm la
explicaţia aceasta legată de puterea stopării ca să explicăm cum se opreşte ploaia. Deci aceasta o pot explica
şi meteorologii.
Grig:—Dar atunci cum se opreşte ploaia?
Eugen:—Deci în momentul în care nori care se condensează...
Grig:—Măi, ţi-am spus, dai din gafă în gafă. Eu zic lasă. Mai gândeşte-te şi...
Eugen:—Dar este păcat să...
Grig:—Te încăpăţânezi.
Eugen:—...să folosim...
Grig:—Te încăpăţânezi.
Eugen:—...să folosim o lege atât de înaltă ca să explicăm o chestie banală.
Grig:—E păcat? Nu e nici un păcat să ştii. Dacă ele există şi în mod obiectiv sunt, de să spunem că vine
gândacul pe firul de la curent când vine curentul?
Eugen:—Grig, am vrut doar să spun că această lege este mult mai evidenta şi mult mai...
Grig:—Să ştii că chiar cum ai început ai zis: "Mie mi se pare". Am vrut să punctez acest aspect.
Eugen:—Eu nu am pretenţia că cunosc...
Grig:—Atunci dacă nu ai pretenţia de asta ţi-am zis. Mai meditează asupra a ceea ce ai spus şi a ceea ce a
spus şi doamna şi după aceea te rog să vii data viitoare cu mintea clară. Da? Că altfel spui gafă după gafă şi
ai văzut. Dacă vrei să-i faci să râdă pe colegii tăi continuă.
Eugen:—Grig, nu-i vorba de asta dar dacă vom vorbi cu un om de ştiinţă şi vom da exemplul acestei forţe în
cazul ploii el ne va putea contrazice dar dacă noi îi aducem de exemplu cazul unui om care brusc se
hotărăşte să evolueze spiritual el nu va putea explica legic treaba asta şi acolo este clar că a intervenit ceva.
Sau dacă îi aducem de exemplu cazul apariţiei vieţii pe Pământ iarăşi oamenii de ştiinţă nu mai pot explica
asta cu toate teoriile lor. Deci aici într-adevăr această lege este evidentă. Şi oricum ca să destind altfel
atmosfera...
Grig:—E momentul, da? Hai.
Eugen:—...vreau să vă relatez apropo de ce spunea Grig, de modul în care Grig insista că elementele unui
ritual trebuiesc respectate întocmai, să vă relatez o întâmplare, de fapt o povestire, un fapt hazliu petrecut în
tren, când eram cu Narcis, veneam de la Bacău şi ne pregăteam să realizăm un ritual în Bucureşti în care
urma să invocăm prezenţa unei fiinţe foarte spirituale care a trăit în planul fizic la Bacău căruia noi îi spunem
Moşu. Şi cunoşteam în linii mari detaliile acestui ritual dar noi ne gândeam că unele lucruri nu se prea
potriveau aşa întocmai cu ceea ce ştiam noi de yoga şi erau acuma două variante: să facem totul exact ca la
carte, deci era exact aşa cum era descris în acel grimoar, sau să intervenim şi să facem nişte mici modificări,
consideram noi, pentru a face o corelare mai bună cu ceea ce învăţasem noi la yoga. Şi când discutam acest
lucru, bineînţeles ieşisem afară din compartiment ca să nu şocăm pe ceilalţi călători şi discutam aprins despre
treaba asta, oricum urma să ne consultăm cu Grig la Bucureşti deci în nici un caz nu luam decizia şi atâta,
deci urma în final Grig să aibă ultimul cuvânt, cert este că noi discutam despre asta când vine un beţiv
clătinându-se pe culoar şi vorbea aşa ca pentru toată lumea dar la un moment dat s-a fixat pe noi şi
clătinându-se aşa cu sticla în mână zicea: "Băieţi, băieţi uitaţi-vă la mine, ascultaţi-mă pe mine în viaţă să
faceţi totul ca la carte" şi în momentul acela evident că am înţeles. Şi evident că şi Grig la Bucureşti ne-a spus
acelaşi lucru, dacă facem un lucru să respectăm toate detaliile din...
Grig:—Dar aici vreau să vă fac o specificare că cuvântul grimoar se aplică numai în cazul ritualurilor de magie
neagră. Aşa că eu cred că aici ai făcut o mare greşeală spunând cuvântul grimoar. Deci nu există consfinţit în
toate tratatele decât pentru magie neagră cuvântul grimoar. Deci tratat de magie neagră. Când spui grimoar
automat spui tratat de magie neagră, implicit cei care te-au ascultat fără îndoială că au putut trage concluzia
că tu realizai un ritual de magie neagră.
Eugen:—Totuşi am citit undeva că Paracelsius a făcut nişte ritualuri după nişte grimoare şi cred că nu era
magician negru că ştiu că vindeca oameni. Pot să-ţi arăt chiar cartea unde am citit despre asta.
Grig:—Astăzi este ziua în care vrei să faci gafe după gafe. Atunci probabil că n-ai auzit de "Grimoarul găinii
negre" şi "Grimoarul papei Honorius". De ăsta n-ai auzit, nu? Te sfătuiesc să mai citeşti, îţi prinde bine.
Eugen:—Paracelsius făcea magie neagră?
Grig:—Ţi-am spus. Deci te rog să te informezi asupra acestor două tratate: "Grimoarul găinii negre" şi
"Grimoarul papei Honorius". Da?

11
Eugen:—Dar "Micul Albert" este tot grimoar de magie neagră?
Grig:—E cu totul altfel. Şi acela este tot de magie neagră.
Eugen:—Da, atunci însemnă că ai dreptate. În ori caz deci nu era un ritual de magie neagră vreau să vă
spun. Să fiţi liniştiţi.
Grig:—Eu zic poate mai sunt şi alţii care vor să pună întrebări aşa că...
Eugen:—Chiar asta vroiam să spun şi eu.
Întrebare:—Apropos de discuţia lui Eugen, ca să leg prima întrebare, găsim în diverse lucrări descrise foarte
multe ritualuri dar nu toate sunt foarte riguros descrise ba chiar unele sunt chiar intenţionat să zicem
ezoterizate sau distorsionate. Dacă ne poţi indica o metodă sau dacă ne poţi spune cum putem să procedăm
ca să realizăm corecturile necesare în cazul în care pot fi făcute.
Grig:— Metoda implică intuiţie, înţelepciune şi cunoaşterea legii rezonanţei.
Aceiaşi:—Ştiu că de pildă yoni mudra ne poate ajuta foarte mult în a corecta o mantră sau chiar a o dinamiza
în fiinţă. Există vreo tehnică specifică în cazul acesta în care putem dinamiza aceste aspecte pe care le-ai
amintit ca să recunoaştem autenticitatea unui ritual?
Grig:—La care anume te referi, la mantre sau la yantre?
Acelaşi:—În ceea ce priveşte cursivitatea întregului ritual.
Grig:—Aceasta, ţi-am spus ţine de cunoaşterea legilor rezonanţei.
Aceiaşi:—Şi a doua întrebare: ai amintit la un moment dat că un anumit ritual este foarte eficace, cel puţin eu
aşa am înţeles, pentru cel ce crede. Pentru un ignorant el devine ineficient. Cum rămâne în cazul de faţă cu
ritualurile magice sau farmecele care acţionează totuşi şi pentru cei care nu cred.
Grig:—Păi staţi puţin, el nu crede dar cel care îl face crede. El declanşează energii pe care dacă respectivul
în aura lui are elemente de rezonanţă ele se vor prinde în aura lui şi vor genera efecte.
Acelaşi:—Deci cu alte cuvinte are foarte mare importanţă credinţa celui care emite...
Grig:—Exact, care manifestă.
Acelaşi:—...şi care manifestă în comparaţie cu credinţa celui care recepţionează.
Grig:—Da, exact. Dar în schimb vrea să vă fie clar că niciodată un rimai magic nu va fi eficient dacă cel care
realizează nu crede în el. Asta să vă fie clar. Invers poate să fie dar aşa nu. Că nu o să realizaţi intrarea în
samadhi făcând maithuna în timp ce dumneavoastră batjocoriţi ritualul şi spuneţi: "E, îl fac aşa ca să mă joc"
şi în final să se trezească respectivul în samadhi. Să se uimească şi uimit să spună: "Ia uite ce chestie". Dacă
nu mai sunt întrebări ne oprim aici.

Lecţia a treia
Vom continua astăzi prezentarea noii puteri cosmice Bagalamukhi. Cu ajutorul lui Bagalamukhi fiinţa umană
iniţiată realizează, de exemplu, o suspendare, discontinuitate la nivelul fluctuaţiilor mentale intrând astfel în
starea de yoga sau fuziune cu Dumnezeu, conform chiar definiţiei procesului de yoga oferi de Patanjali: "Yoga
este suprimarea, suspendarea conştientă a tuturor fluctuaţiilor mentale" (Yoga sutra 1-2). Acelaşi proces
poate fi obţinut însă şi prin suspendarea, care trebuie atunci să fie dublată de o adecvată conştientizare a
suflului subtil respirator în cadrul procedeelor complexe de pranayama, de ritmare a suflului, atât în situaţia în
care plămânii yoghinului sunt plini cu aer, respectiv retenţia sau stoparea pe plin, cât şi în situaţia în care
plămânii săi sunt complet goliţi de aer, respectiv retenţia sau stoparea pe vid. In ambele situaţii rezonanţa
yoghinului cu mare putere cosmică Bagalamukhi, care va fi evocată atunci intens şi ferm, va atrage spontan
după sine prelungirea din ce în ce mai mare, care va realizată aproape fără nici un efort, a acestor perioade
de suspendare, de discontinuitate a suflului subtil respirator iar rezultatul final va fi atunci acelaşi: accederea
prin însăşi starea de yoga care este oferită fulgerător de marea putere cosmică Bagalamukhi la continuitatea
conştiinţei absolute a lui Dumnezeu şi la transcenderea tuturor perechilor de contrarii — opuşii polari — care
în cadrul respiraţiei sunt reprezentaţi de inspiraţie, suflul subtil inspirator, şi de expiraţie, suflul subtil expirator.
În mod cu totul similar realizarea discontinuităţii, stopării conştiente la nivelul fluidelor sexuale, sperma în
cazul bărbatului, potenţialul sexual specific în cazul femeii, graţie suspendării nelimitate a procesului de
descărcare orgastică şi intrării ambilor iubiţi în stare extatică de orgasm controlat, fără descărcare, va produce
tot prin intermediul graţiei fulgerătoare şi copleşitoare a lui Bagalamukhi, cu atât mai mult dacă ea va fi chiar
atunci invocată cu fervoare, transcenderea de către ambii iubiţi a tuturor limitărilor conştiinţei individuale şi
deplina fuziune cu Dumnezeu respectiv intrarea în starea de samadhi sau extaz divin. De altfel este bine să
nu uităm că tradiţia secretă tantrică afirmă că în cazul realizării continenţei orgasmul controlat, fără
descărcare, ce atrage prin însăşi natura să focar neutru şi extatic recunoscut în mod firesc şi spontan de
conştiinţa celor doi iubiţi suspendarea şi transcenderea tuturor perechilor de contrarii reprezintă cea mai
accesibilă, cea mai naturală şi în acelaşi timp cea mai rapidă cale de acces către Dumnezeu în actuala
perioadă Kali yuga a umanităţii. Tot la nivel uman un exemplu foarte familiar oricui de continuitate obţinută

12
prin compunerea şi integrarea fragmentelor într-un tot coerent, care este fără îndoială cu mult mai mult decât
suma părţilor sale, îl constituie vorbirea, limbajul care după cum ştim este compusă din cuvinte distincte şi
separate unele de altele, discontinue dar care sunt într-un aşa fel aranjate şi armonizate încât mesajul global
pe care ele îl compun respectiv propoziţii, fraze etc. depăşeşte şi de multe ori chiar transcende, de exemplu în
cazul limbajului poetic, conţinutul semantic al fiecărui cuvânt luat în parte. Mai mult decât atât chiar cuvintele
însele sunt structuri semantice care exprimă o continuitate de sens, continuitate bazată tot pe asocierea
integratoare ale unor unităţi lexicale şi totodată fundamentale, fonemele, discontinue şi separate care nici
măcar nu au în general o semnificaţie, un înţeles distinct. Din acest punct de vedere pare destul de clară
legătura foarte strânsă care există între marea putere divină a suspendării şi discontinuităţii Bagalamukhi şi
orice formă de limbaj, vorbire împreună cu toate metafizicile şi sistemele spirituale care sunt bazate pe
cuvântul sau cu alta cuvinte pe logosul creator divin, între toate acestea la loc de frunte fiind şivaismul din
Kaşmir.
În timpurile vedice reunificarea şi îndumnezeirea conştiinţei umane era asigurată mai ales prin participarea
conştientă la anumite sacrificii şi ceremonii rituale. A realiza cu adevărat un anumit sacrificiu spiritual, sau a
efectua un ritual înseamnă de fapt pentru cel înţelept conştientizarea şi actualizarea continuităţii perfecte a
acestuia prin intermediul legăturilor complexe, de sincronicitate şi de corelare care sunt generatoare de
procese de rezonanţă dintre diversele sale părţi componente; aici trebuie să înţelegeţi că fundamentul oricărui
ritual sau oricărui sacrificiu spiritual este întotdeauna declanşarea proceselor de rezonanţă prin reluarea
anumitor gesturi, acţiuni sau procese ori procedee care au fost realizate cândva, şi care prin această evocare
generează, în fiinţa celor care participă la această evocare, sau. chiar la mimarea lor, o stare de raportare la
acel gest, la aceea acţiune, la acel fenomen, la acel proces care s-a produs cândva. Şi astfel prin acest
fenomen se realizează în fiinţa participantului sau în fiinţa participanţilor o stare de comuniune cu anumite
realităţi, cu anumite dimensiuni, cu anumite aspecte, cu anumite energii, cu anumite fenomene şi astfel este
cu putinţă să survină anumite stări spirituale, anumite salturi, accederea celor care participă la anumite
dimensiuni, la anumite stări spirituale înalte; şi aici este esenţial să remarcaţi că întotdeauna în cadrul oricărui
ritual avem de-a face cu declanşarea implicită a unor fenomene de rezonanţă prin această repetare a unor
anumite acţiuni, a unor anumite gesturi sau a unor anumite procedee consfinţite a fi eficiente pentru a provoca
acea rupere de nivel, acea accedere la acei aspect şi prin urmare este fundamental să înţelegeţi că
întotdeauna ceea ce validează orice ritual, orice procedeu spiritual sacrificial este tocmai această stare de
rezonanţă care se creează între cel care participă sau între participanţi şi o anumită realitate sau un anumit
proces sau gest care este mimat, care este imitat şi acea imitaţie are loc implicit acea comuniune care se
stabileşte, acea instantanee intrare în stare de rezonanţă şi care va face ca între acele procese sau între care
sau produs cu mii, cu sute de mii, sau cu milioane de ani să survină totuşi un proces de actualizare prin
această evocare şi care va provoca astfel redeclanşarea lor. Prin urmare este esenţial să realizaţi acest
aspect pentru că adeseori, mai ales pentru omul ignorant, un ritual sau un anumit sacrificiu ceremonial,
spiritual, este privit, datorită necunoaşterii, ca ceva aberant, ca ceva lipsit de sens şi adeseori există tendinţa
de a fi batjocorit, de a fi anulat ca valoare; dar toate acestea ţin de ignorarea acestor procese de rezonanţă
care se declanşează atunci. Ca dovadă fiind însăşi faptul că, deşi umanitatea nu a cunoscut, cel puţin până la
cursul dumneavoastră, complexitatea acestor fenomene de rezonanţă care se declanşează atunci, totuşi
empiric aceste fenomene au existat, s-au perpetuat sub forma ritualurilor sau a acestor aşa zise ceremoniale,
în care datorită credinţei celor care participau acele gesturi realizau acest proces de punere la unison, de
chemare a unor anumite energii, de reevocare a anumitor situaţii în akasha şi astfel devenea cu putinţă ca
ceea ce s-a produs cândva să se reproducă din nou, să se multiplice şi astfel să aibă loc acel fenomen
specific pentru care ritualul este conceput. Şi aici să ne gândim numai la actul botezului care pentru mulţi
sigur că este un act sacru dar extrem de puţini sunt aceia care să-şi dea seama de aceste fenomene
complexe de rezonanţă care se produc în momentul declanşării acelui complex de elemente constitutive care
alcătuiesc ceea ce numim taina botezului şi care, tocmai aici este taina, avem de a face cu fenomene de
rezonanţă care se declanşează prin puterea credinţei şi care refac din nou şi din nou şi din nou şi în mod
continuu un proces care a existat cândva şi care astfel poate fi reluat de fiecare dată prin aceasta stare de
credinţă a celui care angrenează acel procedeu al botezului cât şi a celui care participă şi este botezat şi care
astfel cu adevărat este încărcat cu anumite efluvii spirituale, înalte, divine tocmai prin angrenarea acelor etape
specifice acelor elemente componente care pentru o fiinţă sceptică, ignorantă sau care are tendinţa să
dispreţuiască ceea ce este declanşat acolo, evident că este lipsit de semnificaţie nu pentru că în realitate
procedeul respectiv nu ar fi semnificativ, ci pentru că ea este incapabilă să îi perceapă semnificaţiile sale.
Analogic vorbind, pentru a vă face să înţelegeţi şi mai bine această idee şi pentru a vă face totodată să
înţelegeţi care este taina ritualurilor şi a ceremoniilor spirituale, ne putem imagina următoarea situaţie: o sută
sau două sute de oameni sunt adunaţi în jurul unui casetofon şi ascultă o muzică sublimă. Pe feţele lor sigur
că se citeşte o stare de transfigurare, o stare euforică, ei sunt într-o stare de reculegere, resimt prin rezonanţa
pe care muzica o declanşează o trăire cu totul deosebită. Să zicem că acolo intră pentru prima dată un surd
care evident că nu a auzit niciodată în viaţa lui de muzică, nu ştie ce reprezintă aceasta şi privind la toţi cei
care sunt adunaţi acolo atitudinea lui bazată pe ignoranţă va fi acea de a râde, de a dispreţui, de a batjocorit
ceea ce se petrece acolo, el fiind convins datorită incapacităţii lui de a percepe ceea ce ceilalţi percep că
acolo nu se produce în realitate nimic şi că acei oameni pur şi simplu se înşeală, sunt într-o stare de
abrutizare, de imbecilizare şi pur şi simplu se află într-o stare ciudată în jurul a ceva pătrat sau dreptunghiular
şi nu se ştie ce fac acolo, dar sunt stranii şi evident bizari în ceea ce realizează ei faţă de el care are alte

13
lucruri şi care nu s-ar preta la asemenea acţiuni lipsite de sens pentru că el de exemplu are de spart lemne
sau de construit o casă. Prin urmare această acţiune a lor i se pare lipsită de sens şi este pierdere de vreme,
o aiureală. E, această analogie dacă dumneavoastră o veţi transpune în ceea ce priveşte un ritual veţi putea
astfel să vă daţi seama de ceea ce se declanşează în cazul realizării unui ritual şi care poate fi atitudinea din
interiorul acelui fenomen, a celui care participă sau a celor care participă şi atitudinea din exterior a unuia care
este ignorant şi care nici nu vrea să înţeleagă, nici nu vrea să ştie şi care evident că este convins prin prostia
lui fără margini că ceea ce fac ceilalţi este lipsit de valoare şi prin urmare, concluzionează el, este o aiureală.
După aceea în fiinţa participantului urmează să se realizeze armonizarea profundă şi simultană a părţilor sale
chiar dacă toace aceste părţi, care reprezintă o manifestare simultană sau succesivă, pot să ne apară ca fiind
în aparenţă distincte şi separate. Exact cum avem, spre exemplu, în cazul tainei botezului unde fiecare dintre
acele elemente dacă sunt luate separat sigur că nu reprezintă mare lucru. Dacă sunt integrate însă în mod
coerent în ritualul botezului şi regizate în succesiunea care este indicată atunci ele declanşează în final acea
stare de comuniune cu graţia divină care va coborî asupra celui botezat şi îi va purifica şi totodată îi va
spiritualiza aura încărcându-l cu efluvii înalt divine care vor rămâne apoi pentru totdeauna în structura sa, ele
fiind oricând gata să genereze apoi fenomene de rezonanţă cu energii divine atunci când sunt reactivate prin
evocarea, prin apelul la sursele infinite, divine sau altfel spus la Împărăţia lui Dumnezeu care există în afara
fiinţei botezatului dar care datorită acestei semănări, datorită acestei însămânţări, ca să spunem aşa, devin
deci pasibile să crească, să înflorească şi apoi să dea rod.
De fapt această continuitate care a fost revelată marilor înţelepţi, clarvăzători vedici, formează însăşi esenţa
sacrificiului vedic care tocmai de acea poate fi privit simultan că o activitate şi ca o ştiinţă divină, care ne
revelează sinteza manifestării şi continuitatea supremă care îl caracterizează pe Dumnezeu. Vedeţi
dumneavoastră în cazul oricărui ritual divin, în cazul oricărui sacrificiu spiritual de fapt ceea ce realizează cei
care participă la acest ritual este evocarea unor procese, a unor fenomene, a unor aspecte, a unor declanşări
care se produc şi care de fapt îi pun pe participanţi în comuniune, altfel spus în rezonanţă cu o realitate în
care aceste procese rămân şi sunt continue. Prin urmare în cazul botezului, dacă ar fi să ne raportăm la acest
ritual pentru că l-am dat drept exemplu, acea acţiune de a boteza o fiinţă umană nu face altceva decât să
pună acea fiinţă în comuniune cu acele sfere divine unde acele energii şi acele manifestări sunt continue. Ele
sunt neîntrerupte. Însă ritualul botezului nu face altceva decât să evoce această continuitate şi să o facă să
acţioneze în fiinţa botezatului şi astfel acesta va avea acces la aceia stare de continuitate divină care altfel
pentru el era inaccesibilă. De ce? Pentru că în structura lui nu era trezită rezonanţa care să facă să comunice
acea realitate divină, Împărăţia lui Dumnezeu, cu fiinţa sa. Potenţial exista în el acea disponibilitate de a lua
legătura cu acea realitate dar datorită faptului că nu era trezită acel proces de punere în rezonanţă, de punere
în stare de comuniune nu se realiza. Evident că ea, continuitatea, implică pe de o parte o succesiune perfectă
în ordinea sau desfăşurarea ritualului fără de care apare inversarea, alterarea sau ineficienţa fazelor sale şi
pe de altă parte este absolut necesară absenţa oricărei întreruperi, discontinuităţi în ceea ce priveşte
focalizarea atenţiei transfiguratoare a participanţilor. Prin urmare să ne imaginăm că la un botez în loc să se
realizeze toate fazele specifice la un moment dat preotul spune: "Lasă că îl facem repede, acuma băgaţi
copilul repede în locul în care se realizează botezul şi acuma hai plecaţi acasă că am o treabă şi v-am făcut
mai repede". Evident că o asemenea situaţie vă face să zâmbiţi şi o asemenea manieră de a proceda ar
apărea pentru cei care participă la acest ritual ca o blasfemie şi deşi ei nu ar cunoaşte legile rezonanţei şi
aceste principii ale continuităţii şi această succesiune a elementelor componente ale ritualului, sigur că ei ar fi
uimiţi la modul evident al unei uluiri generatoare de respingere a unui asemenea procedeu din partea
preotului şi sigur că nu ar deloc încântaţi de această accelerare iar cel care ar fi botezat, dacă am admite să
zicem că este o fiinţă care are un anumit grad de conştiinţă şi care sesizează ceea ce se produce atunci, ar
constata că acolo nu a avut nici un fel de transfer de natură spirituală şi că în aura sa nu s-a produs mai nimic
şi că doar el a suferit o banală baie şi după aceea acesta a fost prezentată ca o aparenţă a tainei botezului.
Prin urmare această continuitate a fazelor precum cât şi derularea lor conform unei anumite aranjări este
fundamentală tocmai pentru a provoca, pentru a declanşa un anumit efect. Este exact ca şi în cazul în care
dumneavoastră faceţi plăcintă acasă ştiţi că trebuie să realizaţi anumite acţiuni pentru a ajunge în final care
va aburi pe platoul dumneavoastră, la o serie întreagă de acţiuni care dacă o să le faceţi în sens invers în nici
un caz nu veţi ajunge în final să puteţi mânca plăcintă. Deci este o succesiune de acţiuni, de etape şi care
este absolut necesară şi fără de care nu se poate ajunge la ceea ce de fapt s-a ajuns întotdeauna. De aici
este de aceea foarte importantă această respectare a succesiunii care este implicată de orice ritual, de orice
sacrificiu spiritual şi atunci când noi suntem ignoranţi asupra semnificaţiei acestor etape şi totuşi avem
curiozitatea de a realiza un anumit ritual, fie că el este indian, fie că este chinez,... această comunicare cu
împărăţia lui Dumnezeu, cu lumile divine, cu aspectele sublime, benefice din macrocosmos există— de ce să
nu recunoaştem?— şi ritualuri care permit punerea la unison a participanţilor cu aspectele malefice, satanice
abjecte, inferioare, infernale, demoniace din manifestare. Şi în această direcţie sigur că cei care îndrăznesc
să abordeze asemenea ritualuri vor suferi apoi pentru mult timp după aceea în existenţele care vor urma
consecinţele profund nefaste ale acţiunii lor. Dar trebuie să ştiţi că şi în acele situaţii toate acele manifestări
sunt de asemenea corelate cu fenomene de rezonanţă dar aceste fenomene de rezonanţă nu mai sunt de
data aceasta de natură să pună pe participant în comuniune sau în rezonanţă cu aspecte divine, înalte
elevate, sublime, benefice ci exact cu opusul lor. Şi de aici rezultă, de asemeni, o eficienţă a acelor ritualuri, o
încărcare cu acest gen de energii subtile opuse armoniei divine, pe care participanţii o realizează, dar dincolo
de aceasta acest gen de ritualuri să ştiţi că sunt eficiente datorită acestor fenomene de rezonanţă care se

14
declanşează atunci. Şi pe această linie sigur că aţi putut să constataţi proliferarea satanismului, care începe
deja să ia proporţii chiar şi în această ţară, şi în toate aceste situaţii, cei care participă la asemenea acţiuni de
contactare a acestor realităţi inferioare, infernale, opuse Divinului realizează acest gen de procedee tocmai ca
inconştient sau adeseori chiar conştient să îşi atragă în aură aceste energii inferioare distructive şi astfel ei
vor provoca în structura lor comuniunea cu acele lumi inferioare care apoi va avea tendinţa să îi folosească ca
pe nişte mesageri sau ca pe nişte instrumente ale răului.
Se spune că asuraşii au început cândva să construiască un templu cu care ei urmăreau să ajungă până la
ceruri. Această acţiune încăpăţânată a lor punând serios în pericol existenţa zeilor. Atunci Indra, deghizat în
brahman, a coborât personal pe pământ şi a spus că vrea să aşeze şi el o cărămidă la temelia acestui templu,
fapt cu care asuraşii au fost cu toţii de acord. În momentul în care templul era tocmai gata să fie încheiat şi să
atingă cerurile Indra a coborât din nou, de data aceasta într-o formă glorioasă, şi le-a spus asuraşilor: "Acum
să ştiţi că eu vreau să iau înapoi ceea ce este al meu". Astfel el şi-a luat înapoi cărămida plasată la baza
templului şi acesta s-a prăbuşit imediat împreună cu toate forţele antidivine, asuraşii. Este evident aici
analogia, cât se poate de semnificativă, cu alegoria similară a Turnului Babel din Biblie care ilustrează într-un
mod puţin diferit aceeaşi ipostază a Divinului de forţă divină, de protecţie, teribilă şi implacabilă care în tradiţia
secretă yoga este numită Bagalamukhi, marea putere cosmică a discontinuităţii şi a stopării răului ce în
contextul creştin asigură suspendarea acţiunii demoniace care este realizată prin amestecarea, diferenţierea
până la imposibilitatea de a mai comunica a limbilor. După cum am arătat limbajul şi vorbirea articulată sunt în
strânsă legătură cu energia tainică a lui Bagalamukhi. O altă imagine a continuităţii absolute este oferită în
Upanişade de suflul subtil vital prana, aici în sensul de svara. Astfel în Brihadaranayaka Upanishad înţeleptul
Iajnabalkhia este întrebat: "Cunoşti tu oare care este firul cel tainic (sutra) care leagă această lume de toate
celelalte lumi (sau altfel spus de celelalte sfere subtile de existentă sau de lumile paralele) precum şi absolut
toate fiinţele şi lucrurile?". Iar atunci Iajnabalkhia răpunde: "Acest fir tainic (sutra) este suflul subtil prana,
vehicolul lui Atman fiindcă precum prin intermediul acestui suflu subtil prana toate fiinţele sunt astfel unite şi în
acest suflu subtil prana se întâlnesc în ultimă instanţă toate fiinţele". Mai departe în acelaşi text respectiv
Brihadaranayaka Upanishad se spune că suflul subtil vital, universal şi divin (prana) care este continuu devine
în cadrul manifestării structura discontinuă, dharma acesteia, care este alcătuită din nume (nama), formă
(rupa) şi acţiune (karman). Privind dintr-o altă perspectivă substratul continuu care umple toate interstiţiile şi în
acelaşi timp înglobează în el întreagă această manifestare discontinuă principiul emanator şi elementul de
disoluţie al întregii creaţii este akasha tattva eterul cel subtil, atât macro cât şi microcosmic. Akasha tattva
este de asemenea pentru întreaga manifestare puterea irezistibilă a vidului creator şi a discontinuităţii, cea
de-a cincea forţă fundamentală care face cu putinţă apariţia şi care în acelaşi timp controlează toate celelalte
energii ale universului. Prin urmare aproape toate fenomenele subtile extraordinare împreună cu toate puterile
paranormale (siddhi) ce ţin de akasha tattva sunt în strânsă legătură cu marea putere cosmică Bagalamukhi
care asigură rapid yoghinului controlul asupra întregii manifestări fizice, subtile şi chiar cauzale. In concluzie
discontinuitatea reprezintă un aspect esenţial şi indispensabil al creaţiei. Fără această putere infailibilă a lui
Dumnezeu creaţia ar fi doar un haos absurd. Spre exemplu: dacă s-ar declanşa o ploaie ea ar continua după
aceea la nesfârşit dacă nu ar exista nici o modalitate de a o stopa şi aşa mai departe. Prin urmare, de aici vă
puteţi da seama ca acest principiu al stopării, al discontinuităţii, care reprezintă tocmai puterea divină,
esenţială a lui Bagalamukhi este absolut necesar în manifestarea universală. Şi acest exemplu cu ploaia vă
permite foarte bine să înţelegeţi de ce în orice proces este necesară şi o forţă fundamentală care la momentul
oportun, în această integrare armonioasă a manifestării, în acest joc al forţelor care sunt declanşate, există şi
o putere divină care să stopeze şi care să facă această manifestare discontinuă. Altfel, odată declanşată o
anumită manifestare ar putea să se continue la infinit pentru că datorită proceselor de rezonanţă, pe care
ştim cu toţii că se află ia baza manifestării, odată un proces declanşat el ar putea continua şi continua şi tot
continua. Şi această stopare este absolut necesară în cadrul manifestării pentru ca un anumit echilibru să
existe. Pe de altă parte aceeaşi putere teribilă a discontinuităţii care este Bagalamukhi este cea care face cu
putinţă transcenderea, adeseori fulgerătoare a întregii deveniri efemere graţie suspendării conştiente a
fluxului iluzoriu al proceselor şi fluctuaţiilor mentale ale yoghinului. Fără această suspendare conştientă a
dinamicii aspectelor iluziei cosmice (maya) nu ar fi evident cu putinţă nici un fel de transcendere a acestora şi
implicit nu ar fi posibilă eliberarea spirituală. Astfel, deloc întâmplător energia specifică a discontinuităţii,
energia controlată de mare putere divină Bagalamukhi se află la baza celor două legi fundamentale ale
manifestării— legea celor trei forţe independente, legea lui trei, şi legea celor şapte faze procesuale, legea lui
şapte— prin aspectele sau punctele lor nodale, de hiatus, discontinuitate, care au o polaritate neutră, zero şi
care guvernează toate celelalte aspecte sau faze. Aceste două legi fundamentale vor fi prezentate în curând
în cadrul cursului nostru de yoga integrală. Este prin urmare de o importanţă fundamentală, pentru cei care
urmăresc atingerea cât mai grabnică a eliberării spirituale ultime, adorarea constantă şi intensă a marii puteri
divine a discontinuităţii Bagalamukhi.
Tot cu privire la marea taină a discontinuităţii, care este descrisă de yoghini sub forma marii puteri cosmice
Bagalamukhi, este extrem de important să înţelegem că Bagalamukhi inspiră, susţine şi face posibile numai
acele stopări, suspendări sau discontinuităţi ale unor procese sau fenomene cu caracter malefic, ea fiind în
această direcţie personificarea cea mai importanţă a protecţiei divine. Dincolo de aceasta niciodată nu este
susţinută de ea blocarea unor procese sau manifestări spirituale şi benefice. Spre exemplu, niciodată
întreruperea, stoparea înainte de momentul fixat dinainte a unui proces de concentrare sau de meditaţie, laya
yoga, lucrul cu o anumită yantră etc, nu arată niciodată rezonanţa cu Bagalamukhi ci exact contrariu. La fel

15
stau lucrurile şi cu stoparea evoluţiei spirituale, devierea sau renunţarea la practica spirituală, întreruperea,
datorită plictiselii sau a agitaţiei mentale, a realizării unei posturi corporale (asana) etc, toate aceste
manifestări arată deci cu claritate tocmai absenţa rezonanţei cu Bagalamukhi marea putere divină a stopării
răului. Prin urmare este esenţial pentru dumneavoastră să înţelegeţi că în cazul acestei mari puteri cosmice în
nici un caz, niciodată şi sub nici o formă nu trebuie să faceţi imensa greşeală de a asocia întreruperea unei
meditaţii sau faptul că nu vă vine azi chef sau că vă opriţi la un moment dat să mai realizaţi o asana drept [...]
o sublimă, rezonanţă cu marea putere Bagalamukhi. care s-a manifestat în fiinţa dumneavoastră şi uite ce
provocat. Niciodată, şi sub nici o formă o asemenea asociere cretină nu trebuie să faceţi pentru că aceasta nu
reprezintă decât o fantasmă malefică fundamentată doar pe prostia a dumneavoastră şi în nici un caz în
realitate asemenea opriri, asemenea stopări nu au nimic de a face cu această mare putere cosmică care aşa
cum am arătat şi aşa cum v-am subliniat de mai multe ori până acum este o putere care suspendă şi opreşte
doar manifestarea răului. Aceste stopări, dacă intervin cumva în dumneavoastră, nu au nimic de-a face cu
această putere cosmică ci reprezintă doar manifestări ale unor entităţi malefice satanice sau demoniace care
vă tentează şi care găsesc în dumneavoastră terenul propice pentru a vă face sa vă opriţi din concentrare, din
execuţia unei asane, să vă opriţii dintr-o meditaţie, să vă opriţi şi să nu mai practicaţi yoga şi să deviaţi dar nu
au, nu au avut şi nu vor avea niciodată nimic de-a face cu această mare putere divină care este Bagalamukhi.
Este un aspect pe care vreau să-l înţelegeţi şi să nu cădeţi niciodată în această confuziei.
Aceste blocări, stopări de natură demoniacă sau chiar satanică a unor procese sau manifestări spirituale, de
fapt pervertirea, devierea aspiraţiilor profunde şi esenţiale ale sufletului fiinţei umane de la căutarea rodnică a
lui Dumnezeu ca urmare a atracţiilor, tentaţiilor inferioare care sunt exercitate de domeniul senzorial exterior.
În această direcţie este util să ne amintim acum de recomandarea marelui model divin Isus Cristos de a ne
ruga la Dumnezeu implorându-l, printre altele, "să nu ne ducă în ispită", în sensul de a ne apăra de tentaţii,
ispite, în cadrul rugăciunii fundamentale "Tatăl nostru", sau cu alte cuvinte să ne protejeze de eventualele
întreruperi, discontinuităţii ale ascensiunii conştiinţei noastre către El, Dumnezeu, discontinuităţi care ne-ar
putea fi atunci inspirate, în mod pervers "de cel rău şi viclean", Satana. Prin urmare însăşi prezenţa în
rugăciunea "Tatăl nostru" a cuvintelor "şi nu ne duce pe noi în ispită" este totodată o evocare, adeseori
inconştientă, a acestei forţe Bagalamukhi care stopează în mod eficient această manifestare a forţelor
satanice, negative, malefice şi care astfel poate să asigure în fiinţă această continuitate în ascensiunea celui
care se roagă către Dumnezeu. Prin urmare, privită din acest unghi, al iniţierii în comuniunea cu sfera de forţa
a marii puteri cosmice Bagalamukhi, aceste cuvinte: "şi nu ne duce pe noi în ispită" ne permit să intrăm în
comuniune cu această sferă de forţă a stopării răului care este tocmai sfera de forţă a marii puteri cosmice
Bagalamukhi. La acest nivel ne putem da seama acum că marea putere divină care ne apăra prompt şi
eficient de aceste discontinuităţi de natură perversă sau infernală este chiar Bagalamukhi, puterea divină a
stopării fulgerătoare a răului, putere esenţială care este controlată de Dumnezeu Tatăl. Într-adevăr aşa cum
ne spune şi sfântul Maxim Mărturisitorul "răul este în realitate neatingerea de către capacităţile şi aspiraţiile
noastre native a scopului lor suprem şi nimic altceva. Cu alte cuvinte răul nu este altceva decât o mişcare
iraţională şi perversă a energiilor noastre naturale primite de ia Dumnezeu către altceva decât ţelul lor ultim
pentru care ne-au fost dăruite. Eu înţeleg aici prin scop final cauza tuturor lucrurilor şi fiinţelor, Dumnezeu,
cauza absolută, către care tind în mod firesc, conştient sau nu, toate lucrurile şi toate fiinţele în eternitate".
Prin urmare, marea putere cosmică Bagalamukhi ne ajută imens să ne armonizăm dorinţele şi aspiraţiile cu
voinţa lui Dumnezeu, astfel încât dobândim o tot mai profundă continuitate a aspiraţiilor noastre, sincere şi
intense către Dumnezeu, vom putea elimina definitiv aceste discontinuităţi negative pentru a fuziona apoi
extatic în vidul sublim şi beatific al inimii lui Dumnezeu.
În continuare, deoarece această discontinuitate sau stopare (sambana) divin inspirată de marea putere
cosmică Bagalamukhi înseamnă totodată transcenderea contrariilor, vom defini aici pe scurt conceptul de
aspecte contrarii. Prin urmare, contrarii sunt acele aspecte, faţete, caracteristici sau tendinţe opuse din punct
de vedere polar, plus şi minus, unele altora. Contrariile se exclud, se neutralizează reciproc iar opoziţia lor
inerentă reprezintă conţinutul şi sursa interioară a dezvoltării unui sistem obiect-proces. Întotdeauna
contrariile constituie o unitate, existenţa unui aspect este condiţia existenţei aspectului contrar, polar opus:
pozitiv, solar, yang,plus— negativ, lunar, yin, minus; asimilaţie — dezasimilaţie, inducţie — deducţie, interior
— exterior etc. Unitatea contrariilor este întotdeauna dinamică deoarece în procesul dezvoltării aspectele
contrare ale sistemului sunt înlocuite cu alte noi care sunt modificate din punct de vedere calitativ. Ştinţele
moderne cele mai avansate; de exemplu fizica şi biologia, recunosc prezenţa simultană a unor forţe opuse uf
orice fiinţă şi în orice manifestare energetică. De unde şi apariţia şi acceptarea unui alt tip de logică diferită de
aceea a terţiului exclus. Ca atare este admisă astăzi şi în cadrul ştiinţei modeme întocmai ca şi în
simbolismului tradiţional dubla polaritate a fiecărui fenomen, fiinţă sau aspect aici fiind admisă atât faţeta lor
diurnă, pozitivă, plus cât şi cea nocturnă, negativă, minus, atât variabilitatea cât şi constanţa acestora.
Interacţiunea contrariilor este considerată în yoga ca fiind sinonimă cu întreaga manifestare, ea caracterizând
atât dezvoltarea oricărui obiect, fiinţă sau proces cât şi transformările lor calitative. Întotdeauna însă existenţa
contrariilor este produsă, susţinută şi în cazul transcederii anulată de prezenţa unui al treilea aspect, niciodată
manifestat dar controlând tainic întreaga complexitate a manifestării, aspectul neutru, zero, expresie a vidului
creator divin.
Să vedem acum şi câteva noţiuni referitoare la coincidenţa contrariilor. Coincidenţa contrariilor, privită ca o
condiţie fundamentală a stării de iluminare spirituală (samadhi), reprezintă exact transcenderea, resorbţia
perechilor de opuşi polari, plus şi minus, în sursa lor eternă care este vidul divin beatific, zero, iar acest

16
proces de transcendere este intermediat cu precădere de graţia marii puteri cosmice Bagalamukhi. O altă
ilustrare
tradiţională, deosebit de sugestivă, a dinamicii esenţiale a manifestării datorită contrariilor, polarizării şi
complementarităţii, o reprezintă faimoasa diagramă Tai Chi, imagine a celor două forţe sau tendinţe polare
universale, respectiv vin, minus, chandra şi yang, plus, surya.
Şi pentru că aşa cum am discutat la început aceasta mare putere cosmică Bagalamukhi este totodată şi o
putere a fascinaţiei să vedem acum ce este, din punct de vedere ezoteric, fascinaţia. Cuvântul fascinatio
înseamnă fermecare, vrăjire în limba latină. Fascinaţia reprezintă din punct de vedere yoghin o stare specială
de conştiinţă a unei fiinţe umane care asistă uluită, copleşită la o scenă, eveniment, fenomen sau care
percepe o imagine etc, care pot avea un caracter intens plăcut sau intens neplăcut şi care exercită asupra sa,
datorită energiilor subtile uriaşe care sunt angrenate acolo şi care energii declanşează un proces de
rezonanţă copleşitor, o influenţă…

Lecţia a patra
... prezentarea aspectelor legate de puterea cosmică Bagalamukhi. A fascina reprezintă deci o mare putere
de atracţie, charisma, exercitată asupra altor fiinţe umane cu ajutorul unor energii subtile gigantice. Şi atunci
aceasta are drept consecinţă, aproape imediată, atragerea irezistibilă spre sine şi captivarea am putea spune
chiar seducerea "celuilalt, ceea ce constituie pentru respectiva fiinţă umană o stare limită în care uneori
câmpul conştiinţei sale se îngustează foarte mult, fiinţa umană în cauză fiind literalmente absorbită de o
scenă, de o situaţie sau de o altă persoană fără a fi în mod direct hipnotizată, atunci ea este doar puternic
impresionată şi ajunge să fie aproape incapabilă să se desprindă de fenomenul, evenimentul, fiinţa umană
sau scenariul la care asistă copleşită. Prin urmare în toate aceste manifestări avem de-a face cu o energie
uriaşă care, odată manifestată, generează datorită receptivităţii specifice care există la cei care asistă sau la
fiinţa care asistă, o stare specifică de fascinaţie. Elementul esenţial pentru a apare această fascinaţie este ca
să se creeze rezonanţa între aspectul respectiv fascinator şi cel care va fi fascinat. În absenţa acestei stări de
rezonanţă nu poate să survină fascinaţia. Prin urmare, dacă avem de a face cu o anumită energie care deja în
structura unei fiinţe umane a fost transceansă, care pentru aceea fiinţă umană nu mai reprezintă un element
de atracţie, care, acel aspect a fost transcens sau altfel spus aceea fiinţă s-a detaşat complet de acele
manifestări, fenomenul de fascinaţie nu" poate atunci să apară în cazul ei, dar în schimb apare la toate
celelalte fiinţe sau la fiinţa la care acest fenomen de transcendere şi detaşare nu s-a produs. Dar cum în
această lume noi ştim că fiinţele umane au anumite afinităţi pe anumite zone de vibraţie, pe anumite planuri
de manifestare, este deci firesc ca aceste aspecte de fascinaţie, care au atât o conotaţie benefică în cazul în
care este vorba de energii înalte, divine, sublime, cât şi o conotaţie malefică atunci când avem de a face cu
energii inferioare, fie chiar perverse, demoniace, satanice şi aşa mai departe, ca să rezulte deci acest
fenomen în sine de suspendare aproape a activităţii, a mentalului la fiinţa care va fi fascinată şi de aici rezultă
acea stare specifică care poate să prezinte aceste două manifestări, una benefică şi alta malefică. La nivel
bazai şi într-o formă foarte rudimentară fenomenul de fascinaţie, în formele sale negative, poate fi privit,
analog, forţei irezistibile pe care o exercită unele animale asupra prăzii, aceasta constituind de fapt o paralizie
a voinţei subiectului care va avea spontan tendinţa chiar de a imita, de cele mai multe ori mecanic, acţiunile,
gesturile, mimica sau chiar de a prelua ideile fascinatorului. Prin urmare fascinaţia este un fenomen foarte
complex şi în esenţă neutru, care poate fi însă manifestat atât în sens pozitiv, benefic, evolutiv şi creator — de
exemplu fascinaţia exercitată asupra yoghinului de o mare putere cosmică, de sunetul sublim perceput în
timpul tehnicii de laya yoga, de un peisaj minunat, de un poem înălţător, de chipul iubitei sale, de prezenţa
fizică ori subtilă a unui mare înţelept sau iniţiat etc.— cât şi în sens negativ, malefic, involutiv şi alienant— de
exemplu fascinaţia luciferică a beţiei puterii şi a orgoliului exacerbat, atracţia răului, puterea de fascinaţie a
unor fiinţe umane care sunt inspirate şi susţinute de planurile infernale şi satanice; exemple: Stalin, Hitler, Jim
Jones, aşa numitele megastaruri de muzică rock etc. În toate aceste situaţii dumneavoastră ştiţi că apar
procese mimetice în care cei care se lasă fascinaţi au după aceea tendinţa să rezoneze cu câmpul fascinator
şi de aici va rezulta gradat o schimbare sau o transformare care poate să fie de lungă durată. Şi în această
direcţie atunci când avem de a face cu un fenomen de fascinaţie benefică aceasta poate să genereze în fiinţa
celui care va fascinat tendinţa de a se transforma, de a imita, dar în sens benefic, şi de a dobândi obişnuinţele
creatoare, înalte, sublime ale modelului ales dar pe de altă parte avem în cazul acestei fascinaţii malefice şi
reversul acestei situaţii când cel care se va lăsa fascinat va avea apoi tendinţa să preia în structura sa toate
caracteristicile rele, toate viciile, toate tendinţele negative ale elementului fascinator şi aceasta este mai ales
vizibil, asta pentru ca să puteţi să înţelegeţi profunzimea şi complexitatea fenomenului din punct de vedere
practic, mai ales în cazul a ceea ce numim fani. Fanii sunt o ilustrare foarte clară a acestor fenomene de
rezonanţă în masă care sunt generate, aşa cum v-am descris şi data trecută in extenso, de acele energii care
sunt proiectate asupra starului respectiv care după aceea sunt modulate de aura lui în funcţie de orientarea
preponderent malefică pe care o are şi care apoi sunt manifestate de el, apar chiar fenomenele de cataliză,
care sunt determinate adeseori de entităţi satanice, care îl preiau şi îl posedă, şi după aceea datorită aurei
gigantice pe care o asemenea fiinţă, care altfel poate să fie un infirm sau o nulitate, dar o nulitate cu putere,
analogic vorbind este exact cum un tembel, cretin are acces la un microfon, la o staţie de radio sau la un post
unde el poate să aibă o staţie de amplificare colosală şi atunci el poate să-şi spună inepţiile şi să genereze
sugestii care vrând-nevrând vor fi preluate de ceilalţi, într-un cartier unde dacă el, să zicem, pune o mulţime
de boxe de o anumită-putere vrând-nevrând îi va face pe cei de acolo să audă şi să asculte şi să preia în

17
subconştient acele mesaje pe care el le manifestă. Şi de aici vor rezulta o serie întreagă de sugestii vor fi
preluate şi astfel va rezulta prin repetare anumite fenomene de sugestie care sunt corelate cu acest fenomen
de fascinaţie pe care vi l-am descris. Prin urmare în toate aceste situaţii avem de a face cu manifestări
gigantice de forţă, cu procese de rezonanţă care după aceea atrag şi fac sa survină în aura celui care are
acest exces de energie, energii şi mai mari, şi astfel acesta va avea susţinerea necesară pentru a o manifesta
atât în bine c; şi în rău. Şi de aici rezulta consecinţele în lanţ pe care cred că le puteţi bănui. Ca yoghini este
foarte important să reţinem că marea putere cosmică Bagalamukhi susţine şi controlează numai acele
fenomene de fascinaţie profund benefică, sublimă, divină şi în plus este bine să ştim că Bagalamukhi
reprezintă cea mai simplă şi cea mai eficientă protecţie divină împotriva oricăror fenomene de fascinaţie
malefică aici intrând şi toate formele de magie neagră, vrăjitorie, satanism, hipnoză etc. Prin urmare, în cazul
în care urmărim să ne apărăm de asemene manifestări, fie că suntem într-un anumit loc în care asemene
forţe fascinatorii, de factură malefică, sunt la apogeul lor, simpla evocare a sferei de forţă a acestei puteri ne
protejează pentru a nu cădea pradă aceste influenţe abjecte, infernale, inferioare, de tip satanic care s-ar
putea să aibă asupra celorlalţi efecte rapide şi situaţia în care dorim să devenim imuni la anumite fenomene
de hipnoză în masă, de asemeni evocarea aceste puteri cosmice şi comuniunea cu sfera sa de forţă ne va
ajuta pentru a rezista unor asemenea agresiuni de natură hipnotică. De fapt, privind realitatea dintr-un alt
punct de vedere putem spune că intenţia — care totdeauna nu este altceva decât o rezonanţă, de cele mai
multe ori inconştientă la fiinţa umană obişnuită, cu anumite energii entităţi subtile sau planuri paralele sau aşa
zisele lumi sau tărâmuri paralele, care au o anumită frecvenţă de vibraţie si care pot fi benefice sau
malefice— e cea care conferă fenomenului de fascinaţie, care este neutru în esenţă, o manifestare ulterioară
care va fi benefică sau malefică. De exemplu, în cazul stării de orgasm apare spontan o fascinare,
convergenţa aproape irezistibilă a conştiinţei oricărei fiinţei umane în acea plăcere copleşitoare specifică
acelei stări, fascinare care produce tot în mod spontan suspendarea, stoparea fluctuaţiilor mentale, cu alte
cuvinte face să se instaleze o stare neutră, zero, care este produsă de fuziunea şi de echilibrarea,
compensarea perfectă dintre aspectele plus şi minus. În acest moment neutru, zero, de hiatus,
discontinuitate, ni-l se oferă practic toate posibilităţile. Dacă acum intenţia noastră, sau cu alte cuvinte
rezonanţa noastră profundă, autentică şi sinceră, este de a ne apropia de Dumnezeu, atunci acest moment
de discontinuitate, produs în mod spontan de starea de fascinaţie care este caracteristică experienţei
respective, respectiv starea de orgasm tară descărcare care este atinsă în cadrul actului amoros,
transfigurator împreună cu fiinţa iubită, va intra automat sub incidenţa marii puteri cosmice Bagalamukhi a
cărei graţie necondiţionată ne va face atunci să transcendem, în urma fenomenelor complexe de sublimare, în
vidul creator divin beatific şi atunci această trăire ne va amplifica foarte mult starea de continuitate a
conştiinţei. În schimb, dacă în momentul stării de orgasm intenţia noastră, sau altfel spus rezonanţa noastră
profundă", este dimpotrivă aceea de a ne focaliza doar în plăcere strict sexuală, grosieră, sau dacă această
intenţie este direcţionată către alte aspecte, mai mult sau mai puţin demoniace, atunci stare de neutralitate,
zero, specifică orgasmului, va intra instantaneu sub incidenţa unor entităţi inferioare care îi vor atrage pe cei
doi iubiţi într-o stare de gol pasiv, tamasic, aceasta, fie în cazul ejaculării, descărcării respectiv în cazul femeii,
fie chiar şi dacă ejacularea sau descărcarea nu se va produce deloc ca urmare asupra exercitării controlului
asupra funcţiei sexuale. Această stare de gol, care este evident considerabil diferită de cea din situaţia
ejaculării se va manifesta ulterior prin tendinţe mai mult sau mai puţin stranii, prin unele tensiuni între cei doi
iubiţi, prin amplificarea stării de disipare şi zăpăceală etc, precum şi prin anumite acumulări karmice. Această
ambivalenţă a procesului de fascinaţie, proces care poate fi înţeles şi mai bine dacă se vor relua, corelând
toate aceste aspecte cu informaţiile legate de tainele sugestiei şi autosugestiei care au fost prezentate în anul
trei de studiu al cursului nostru de yoga, este un aspect fundamentai care poate fi înţeles in profunzime numai
prin comuniunea extatică cu sfera divină de forţă a marii puteri cosmice Bagalamukhi. O ilustrare deosebit de
plastică a acestei ambivalenţe a stării de stopare, suspendare fizică, psihică şi mentală produsă de fenomenul
de fascinaţie o putem întâlni şi în spiritualitatea greco-romană în legenda meduzei, a cărei privire exercită aşa
cum ştim o irezistibilă putere fascinatorie, fascinaţia sa transformând astfel implacabil pe orice muritor în stare
de piatră, imagine simbolică a stării de totală suspendare sau stopare a oricăror fluctuaţii ale conştiinţei
umane individuale precum şi a tuturor tendinţelor inferioare şi limitative care sunt inerente egoului. Atunci
când eroul iniţiat Perseu, sprijinit de zei, i-a tăiat meduzei capul, simbol al cuceririi şi stopării de către Perseu a
acestor teribile forţe fascinatorii din gâtul ei retezat au ieşit cei doi fii pe care îi dăruise acesteia Poseidon,
stăpânul apelor primordiale şi al tridentului, asociat prin aceasta cu o anumită ipostază a lui Shiva, singurul
dintre zei care a avut curajul de a se uni cu ea. Primul ei fiu a fost Krisaor de la Krisis, care înseamnă "aur" în
limba greacă, simbol al cunoaşterii spirituale divine, aurul alchimic al înţelepciunii lui Dumnezeu, iar cel de-al
doilea a fost calul înaripat Pegasus, simbol al tainicei puteri transformatoare a sublimării şi transcenderii. Într-
un mod foarte semnificativ mai târziu Atena, zeiţa înţelepciunii, şi-a împodobit egida cu chipul meduzei, care
chiar şi desprins de corp şi-a păstrat intactă puterea fascinatorie irezistibilă. În plus sângele meduzei, simbol
al esenţei subtile al acestei puteri fascinatorii, adunat de Perseu putea fi folosit atât ca otravă ucigătoare şi
instantaneu paralizantă pentru cei impuri, răi, perverşi şi orientaţi către distrugerea aspectelor spirituale pe
care le remarcă la ceilalţi, cât şi un elixir tămăduitor al oricăror boli pentru cei puri şi dăruiţi total şi sincer lui
Dumnezeu. Ca svara yoghini noi putem acum recunoaşte în descrierea acţiunii implacabile a sângelui
meduzei manifestările specifice ale lui akasha tattva, cea de-a cincea forţă fundamentală, care este astfel într-
o strânsă legătură cu acţiunea marii puteri cosmice Bagalamukhi. Un alt exemplu de fascinaţie sublimă,
elevată îl constituie arta autentică şi înalt transfiguratoare. O adevărată operă de artă fascinează literalmente
mintea celui înzestrat cu o sensibilitate elevată necesară, putând adeseori, în cazul creaţiilor artistice geniale

18
să stopeze cu uşurinţă cursul monoton şi stereotip al gândurilor respectivei fiinţe umane, redirecţionându-l
apoi, pentru un interval de timp mai scurt sau mai lung în funcţie de profunzimea impactului acelei opere de
artă asupra conştiinţei celui care o savurează, în direcţii sublime, divine îmbogăţindu-l astfel pe admirator cu
noi şi minunate rezonanţe care nu sunt altceva decât stări superioare de conştiinţă. Încântarea sau plăcerea
estetică (rasa) se dovedeşte aşadar a fi o suis-generis armă "eficientă împotriva tendinţelor şi manifestărilor
inferioare şi perverse ale fiinţei umane. evident dacă în aceea fiinţă preexistă deschiderea necesară sau altfel
spus receptivitatea pentru această formă sublimă de artă. Aici trebuie să vă fie clar că arta, oricât de sublimă
şi de extraordinară ar fi, nu poate să realizeze impact asupra celui care nu are o anumită trezire, o anumită
afinitate cu aspectele care sunt incluse în respectiva opera de artă. Prin urmare degeaba ai să pui un ţăran
grosier care este fascinat de muzica lăutărească, de pahar, să asculte sublima simfonie a lui Bach, pentru că
el nu o să reacţioneze, ba chiar o să fie agasat şi plictisit şi o să considere aceasta ca pe o tortură. Şi invers,
dacă evident ai să pui o fiinţă care este elevată să asculte o asemenea muzica abjectă sigur că se va simţi de
asemeni chinuită şi torturată. De ce? Pentru că atât într-un caz cât şi în celălalt nu există acea receptivitate
care implică preexistenţa acestor sensibilităţi în fiinţa celui care se află în prezenţa respectivei opere de artă.
Atunci când aceste receptivităţi există sigur că va apare acest impact fascinator şi acolo unde o fiinţă obtuză
şi mărginită nu vede nimic şi chiar dispreţuieşte o asemenea stare estetică, care poate chiar să apară ca un
veritabil extaz, ea va fi incapabil să înţeleagă ce vede respectivul acolo care îi generează asemenea stare şi el
evident că va spune că acolo nu e nimic şi nu poate să fie şi că n-a fost niciodată. În toate aceste situaţii o
asemenea reacţie evidenţiază această lipsă de receptivitate care va face să nu existe acest impact fascinator.
Acest aspect este cunoscut de mii de ani, atât în orient cât şi în tradiţia egipteană sau în tradiţia greacă şi el
este redescoperit astăzi în diversele forme moderne de arterapie, aşa zisa terapie prin artă, meloterapie,
unele forme de psihodramă, adaptările unor dansuri tradiţionale etc. In toate aceste situaţii este evident că
apar procese de rezonanţă şi între conştiinţa privitorului va interveni un impact cu opera respectivă de artă,
indiferent că este muzică, pictură, sculptură, dans şi aşa mai departe, în toate aceste situaţii se va declanşa
implicit fenomene de rezonanţă, fenomene care adeseori sunt incluse în opera de artă şi prin simpla
vizualizare a unei sculpturi în care sculptorul a condensat prin trăirea pe care a avut-o în acei moment o
anumită acumulare energetică, aceasta face ca implicit respectiva operă de artă să fie purtătoarea acelei
forme gând care în situaţia în care ea este privită de cel care are afinităţi cu formele gând care au fost acolo
impregnate, va genera o stare de rezonanţă, care proporţional cu intensitatea acelor investiri subtile va
provoca în respectivele fiinţe umane o stare corespondentă şi sigur că prin acest proces de reinvestire a
energiilor prin admiraţie este chiar posibil ca forma gând a respectivei opere de artă, deci acea formă
energetică subtilă, chiar să crească. În această direcţie, cei care aţi avut ocazia care citiţi mai mult, aţi aflat
probabil despre fenomenele stranii care sunt conexe cu Gioconda, faptul că au existat fiinţe umane care s-au
îndrăgostit de ea, unele au ajuns până la sinucidere deşi acolo orice om inferior ar spune că este o nebunie şi
că e de neînţeles pentru că acolo este doar vorba de o pânză pictată pe care se află o femeie, e adevărat
frumoasă, cu un zâmbet misterios dar de la asta şi până a te îndrăgosti de ea e ceva care este misterios şi de
neînţeles. Cunoscând astfel aceste aspecte de natură ezoterică, pe care vi le prezentăm pentru prima dată în
acest curs şi care în general nu sunt cunoscute nici de artişti nici de criticii de artă, puteţi să înţelegeţi de fapt
care sunt mecanismele subtile care generează a s e menea fenomene, care sunt obiective dacă avem în
vedere aceste mecanisme care se declanşează şi care prin aceste acumulări energetice conduc apoi gradat
la manifestări de acesta factură. Prin urmare înţelegând aceste procese aceste fenomene nu mai reprezintă
pentru noi mistere, ci dimpotrivă ne permit ca să le înţelegem ca pe nişte aplicaţii de natură subtilă a acestor
legi, a acestor fenomene care se declanşează atunci.
Astfel, atât în tradiţia orientală cât şi în civilizaţia greco-romană antică, se considera că artistul (poieta în limba
latină) care în anumite momente era sublim şi divin inspirat (bates), aşa cum era ei considerat arunci (deci
bates era acesta stare de inspiraţie divină sublimă), ştie, de exemplu în muzică sau în poezie să folosească
într-un asemenea mod cuvintele, intonaţiile şi sunetele încât vibraţiile subtile ale acestora sau mai bine zis
rezonanţele lor tattvice specifice, să se armonizeze spontan cu vibraţiile sau cu rezonantele tattvice sau altfel
spus cu subtilele şi misterioasele ritmuri interioare specifice ale existenţei reale a lucrurilor şi fiinţelor, reuşind
astfel să le atragă, fascineze întocmai ca un magnet, transfigurându-le în acelaşi timp într-un mod sublim. În
această putere tainică a ritmului poetic şi melodic rezidă deci operativitatea magică, de catharsis, sau
purificare, şi de sublimă fascinare, fermecare a artei divin inspirate. Un faimos exemplu de iniţiat în misterele
fascinaţiei şi exorcizării răului prin artă...
... de abia începând cu Hesiod şi Pindar cuvintele poiesis şi poetes se confundă cu "acela care face versuri",
păstrând însă contactul cu sensul iniţial care apare în diverse locuri din operele lor. Pe de altă parte este
foarte interesant de remarcat că termenul latin echivalent cu grecescul poiesis, deşi nu este de loc înrudit
etimologic cu acesta, denotă de asemeni o acţiune operativă. De aici ne putem da seama că în antichitate
arta era privită ca o modalitate subtilă de a da naştere, chiar de a crea în anumite planuri subtile sublime. Într-
adevăr cuvântul latin karmen derivă direct din sanscritul karma, care în primul rând înseamnă acţiune sau
activitate, conţinutul semantic al cuvântului sanscrit karma este însă mai bogat, el desemnând şi orice fel de
acţiune rituală. Limba franceză a păstrat termenul latin sub forma lui charm (farmec) atât la propriu cât şi la
figurat La fel, şi având acelaşi înţeles în limba engleză charm iar cea italiană l-a păstrat numai sub forma
karme (cânt imn, poem). Rezultă deci că sensul iniţial al cuvântului poiesis - karmen era de incantaţie, adică
de cuvinte ritmate care erau exprimate printr-un melos, temă muzicală, de către aed, poetul înţelept. Aceasta
înseamnă că poiesis era în Grecia antică un adevărat ritual, mai bine zis o ceremonie rituală prin care se

19
provoca o acţiune operativă, karma, profund benefică şi spiritualizantă graţie puterii sale sublim fascinatorii
specifice, aceasta ca urmare a inspiraţiei şi susţinerii din partea marii puteri cosmice Bagalamukhi, atât
asupra sufletului uman cât şi asupra naturii întregi. Prin urmare cântul divin al lui Orfeu prin intermediul căruia
aedul trac putea să îmblânzească chiar şi puterile infernale care nu i-au putut rezista, inima lor de piatră
înmuindu-se la auzul cânturilor sale, era un veritabil ceremonial ritualic, dacă înţelegem prin cuvântul rit ceea
ce semnifica el la origine. Românescul rit provine de la termenul sanscrit rita care înseamnă "ordine cosmică".
Acest termen este explicat pe larg în cursul de prezentare a marii puteri cosmice Bhuvaneshvari, aşa că puteţi
să vă raportaţi el el dacă doriţi să aprofundaţi acest aspect. Deci o acţiune ceremonială, ritualică înseamnă
exact punerea în rezonanţă cu ordinea cosmică sau altfel spus implică intrarea plenar conştientă a iniţiatului
în această ordine cosmică" şi care este determinată de acţiunea specifică a ritului care va intermedia atunci
un proces specific de rezonantă cu această ordine. Nu orice rostire umană are însă această valoare sublim
fascinatorie a artei iniţiatice. Pentru a fi cu adevărat un Logos divin încărcat cu puterea de fermecare şi
fascinare extatică a conştiinţei umane, cuvântul şi vorbirea umană trebuie să fie, se arată în spiritualitatea
greacă, pline de inspiraţia muzelor, adică pline de fiinţă, de adevăr şi de viaţă cosmică, aspecte care traduc
foarte fidel dimensiunile limbajului inspirat de marea putere cosmică Bagalamukhi. Sub influenţa sublimă a lui
Bagalamukhi poetul înţelept, poeta bates, participă şi el la viaţa divină având capacitatea de a exprima
cuvântul infailibil al vieţii veşnice; iar puterea misterioasă care transmite şi exprimă acest cuvânt divin, sub
forma limbajului uman inspirat, este numită în tradiţia secretă tantrică marea putere cosmică Bagalamukhi.
Vorbirea umană însoţită de melos, aşa cum este ea exprimată în arta sacră, poiesis, este deci purtătoarea
acestor energii secrete ale universului diferenţiindu-se foarte net tocmai prin acest aspect esenţial de vorbirea
obişnuită şi într-un mod şi mai radical de cuvântul scris. Filozoful Platon ilustrează acest fapt, ce este adesea
redat prin expresia: "litera ucide, spiritul dă viaţă", printr-o străveche legendă, egipteană. Zeul Theut prezintă
lui Tamos, regele Egiptului, arta scrisului descoperită de el care va fi "un remediu împotriva uitării şi
ignoranţei". În loc să primească însă elogii Theut asistă la o critică neaşteptată pentru el a acestei descoperiri.
Iată cei spune regele:-"Tu atribui, din ignoranţă, acestei arte a scrisului o eficacitate contrară aceleia pe care o
are, pentru că ea va produce uitarea în suflete facându-le să neglijeze memoria. Încrezători în scriere, care
este exterioară, prin caractere străine, nu interioară, cum este cuvântul divin inspirat, din adâncul lor oamenii
vor înceta să îşi mai reamintească. Iată deci că tu ai găsit mijlocul nu de a reţine ci de a reînnoi amintirea şi
ceea ce tu vei procura discipolilor tăi va fi doar închipuirea că ei posedă cunoaşterea şi nu cunoaşterea însăşi.
Când vor fi citit mult fără învăţătură, deci cu alte cuvinte fără iniţiere directă, ei se vor crede foarte savanţi deşi
nu vor fi în general decât nişte bieţi ignoranţi nesuferiţi, pentru că se vor crede învăţaţi fără să fie. Prin urmare
scrierea este un gând mort, pe când vorbirea divin inspirată are darul de a da viaţă la ceea ce este rostit sau
cântat. Cunoaşterea adevărată a iniţiatului este, spune mai departe Platon, "ca un foc aprins, ca o lumină
strălucitoare înălţată în zbor şi care odată ivită în suflet se hrăneşte etern din ea însăşi". De asemeni
străvechile ştiinţe tradiţionale de vindecare puneau acelaşi deosebit accent pe valoarea spirituală şi
tămăduitoare a cuvântului divin inspirat, incantaţia, aspect care mai subzistă şi astăzi, parţial însă şi având o
eficienţă de multe ori îndoielnică prin pierderea cheilor magic incantatorii de intrare în rezonanţă cu marea
putere cosmică Bagalamukhi care permite stoparea fulgerătoare a maladiei, sub forma descântecelor în
medicina folclorică. Prin urmare, iată că aceste rudimente care s-au păstrat sunt doar acele descântece care,
aşa cum ştiţi cu toţii, sunt prezente în toate tradiţiile folclorice şi ele sunt eficiente tocmai prin această putere
incantatorie care va face cu putinţă acest fenomen de rezonanţă cu anumite aspecte subtile din
macrocosmos, care vor face astfel să fie atrase în structura celui care este descântat anumite forme de
energie subtilă care vor înlocui sau chiar vor distruge ceea ce este malefic şi astfel vor face cu putinţă ca
acesta să se vindece pe o cale paranormală, miraculoasă, magică. Astfel, noi întâlnim în Atharva Veda foarte
multe asemenea procedee incantatorii de aşa zisă fermecare sau fascinare a conştiinţei bolnavului în vederea
suspendării imediate a răului care pusese stăpânire pe el, procedee pe care acum, în lumina acestor
informaţii secrete, le putem înţelege şi aprecia la justa lor valoare, ele fiind în realitate modalităţi de punere în
rezonanţă cu divina sferă de forţă a marii puteri cosmice Bagalamukhi. Vedeţi că în toate aceste rituri avem
de a face cu invocarea unei stopări, a unei opriri, care va genera apoi prin invocarea energiilor specifice a
sferei de forţă a iui Bagalamukhi această suspendare, această oprire a răului existent şi va genera astfel o
vindecare prin eliminarea acestuia prin această suspendare. De exemplu: "O, voi plante puternice şi
minunate, dătătoare de forţă şi vigoare, eliberaţi acest om de răul de care suferă. Eu voi prepara acum cu
ajutorul vostru acest remediu". Acest citat este luat din Atharva Veda capitolul opt sutra şapte. Aici apare
foarte clar această punere în rezonanţă cu sferele subtile specifice ale plantelor care sunt preparate de
respectivul tămăduitor. Şi iată, să reluăm din nou acest citat pentru a îl decodifica în lumina principiilor
rezonanţei. Deci "O, voi plante puternice", prin acesta se face automat apel la sferele de forţă care
alimentează plantele respective, care noi ştim că nu sunt altceva decât nişte sisteme rezonante care atrag
prin rezonanţă specifică, datorită codurilor lor caracteristice, anumite tipuri de energii din anumite sfere de
forţă din macrocosmos, ele generând astfel acest proces de acumulare în structura lor, chiar fizică, a acelor
energii specifice care vor fi totodată purtătoare ale respectivei energii din respectivul plan,care vor fi deci
atrase în această lume, în acest plan, în această dimensiune şi prin această invocaţie practic tămăduitorul
amplifică, această stare de rezonanţă a plantelor respective cu sferele lor de forţă care le-a alimentat şi le-au
făcut să fie ceea ce erau, şi prin aceasta le măreşte eficienţa curativă. Credinţa lui va determina ca să survină
prin rezonanţă această legătură trainică între structura plantei respective şi sfera de forţă care le alimentează.
Apoi se invocă ca aceste energii: specifice, care sunt deci amplificate în respectivele plante, să intre în aura
bolnavului şi să îl elibereze, prin aportul energetic benefic de răul: sau de boala de care suferă. Aici avem de

20
asemeni o ilustrare a acestui fenomen de compensare. Deci răul, care există în acel om sub forma chiar a
acestor energii şi fluide malefice, negative, este astfel pus în balanţă şi compensat cu energii benefice
echilibrante, binefăcătoare care vor fi astfel aduse în structura sa prin intermediul plantelor tămăduitoare
respective: Apoi se spune mai departe "eu voi prepara acum", deci în acest moment, "cu ajutorul vostru, acest
remediul". În felul acesta, prin aceste cuvinte se încheie acest descântec şi astfel se realizează acel sfârşit
care încoronează opera şi care permite să se creeze astfel aceasta manifestare a voinţei vindecătorului în
sensul unui fel de "amen" sau altfel spus "aşa să fie cum eu gândesc". Aici alături de valoarea re integratoare
şi armonizatoare a incantaţiei, intervin şi virtuţile curative, naturale ale plantelor medicinale, însă ar fi o
greşeală să credem că elementul evocator al forţei subtile vindecătoare a acestor plante nu ar avea nici o
importanţă. Pe de altă parte marea putere cosmica Bagalamukhi fiind prin excelenţă puterea divină de
fascinaţie irezistibilă este cea mai eficientă modalitate pe care yoghinul o are la dispoziţie pentru a se lupta şi
pentru a învinge toate formele de fascinaţie malefică, demoniacă, ori satanică, sugestii negative, hipnoză,
atacuri subtile cu procedee de magie neagră etc, Bagalamukhi fiind marele protector sau păzitor divin, forţa
gardiană atotputernică a lui Dumnezeu care operează eficient împotriva tuturor acestor aspecte infernale. Prin
urmare, în toate cazurile de magie neagră cooperarea cu sfera de forţă a lui Bagalamukhi poate fi de un real
şi rapid folos.
În cele ce urmează, întrucât puterea tainică şi irezistibilă de fascinaţie, prin intermediul limbajului, a marii
puteri divine Bagalamukhi este cea care susţine şi manifestă orice formă de persuasiune benefică, vom defini
pe scurt acest termen. Prin urmare, persuasiunea este aptitudinea sau puterea misterioasă de a face pe
cineva să adopte o convingere, să ia o hotărâre sau să acţioneze într-un fel prin argumente logice inspirate,
prin felul de a vorbi şi comporta, prin puterea sugestivă a exemplelor citate sau a consecinţelor invocate.
Astfel, prin persuasiune detaşată şi având drept sprijin adevărul divin, inspiraţi, susţinuţi şi ghidaţi de marea
putere cosmică Bagalamukhi, noi putem orienta şi dirija într-o direcţie benefică, divină, spirituală, sublimă
motivaţiile conştiente sau inconştiente ale celorlalţi, în măsura în care destinul lor le permite aceasta, şi pe de
altă parte putem contracara în mod eficient şi chiar învinge în discuţii orice formă de persuasiune perversă,
diabolică, pentru că argumentele noastre vor exprima întotdeauna adevărul infailibil ai lui Dumnezeu. La nivel
general uman persuasiunea, ca formă de convingere, aflată într-o relaţie polară cu constrângerea, reprezintă
mijlocul cel mai important al influenţării educative şi al transformării şi evoluţiei fiinţelor umane, întrucât ea se
bazează pe însuşirea conştientă de către fiinţă a unor idei, concepţii şi atitudini morale şi spirituale care sunt
conforme cu adevărul divin suprem.
Şi să vedem acum şi cu un alt termen pe care îl explicăm şi din punct de vedere ezoteric şi anume harisma
sau charisma. Harisma, sau aşa zisul dar spiritual, care vine de la cuvântul har, în limba greacă, reprezintă în
cazul tradiţiei creştine un domeniu cu totul aparte, care derivă de la termenul harisma sau charisma. Aplicat
unei fiinţe umane desemnează o înzestrare cu totul excepţională cu daruri spirituale extraordinare, sau aşa
cum sunt ele considerate veritabile haruri sau daruri divine, conferite de Dumnezeu spre binele celorlalţi — de
exemplu: puterea miraculoasă este vindecare, clarviziunea, telepatia, intuiţia spirituală, premoniţia,
capacitatea de a influenţa în bine mulţimile mari de oameni etc. Introdus şi în limbajul politic, acest termen a
fost adaptat şi precizat de către sociologul Max Weber pentru a denumi unul din cele trei tipuri ideale de
dominaţie politică şi socială, alături de cea tradiţională şi cea raţională sau legală, care sunt în acelaşi timp şi
tipuri de legitimitate politică. El defineşte astfel puterea charistmatică ca "o atitudine, o autoritate întemeiată
pe graţia personală şi extraordinară a unui individ". Ea se caracterizează prin devotamentul personal, cu totul
ieşit din comun al subordonaţilor faţă de cauza şi idealurile unei anumite fiinţe umane care îi conduce şi prin
încrederea lor doar în persoana acestuia, în măsura în care ea se singularizează prin calităţi extraordinare,
prin eroism sau prin alte calităţi exemplare. Denumită uneori şi putere profetică baza puterii harismatice sau
charistmatice apare a fi în primul rând una de natură emoţională iar motivaţia sa este de regulă iraţională şi
incontrolabilă. Se ştie de asemenea că în prezenţa anumitor vindecători bolnavii se vindecă numai pentru a le
face pe plac. Încrederea bolnavului este atunci susţinută, alimentată de puterea charismatică a vindecătorului
iar exemplele de acest gen sunt foarte numeroase. Forţa colosală şi precis modulată a fiinţei charistmatice se
poate manifesta pe orice nivel. Poate avea preponderenţă pe orice centru subtil de forţa, chakra. În tradiţia
secretă yoga se consideră că forţa charistmatică este amplificată extraordinar de mult în fiinţa sau aura
yoghinului în special prin adorarea frenetică a marii puteri divine Bagalamukhi şi atât în tradiţia ezoterică
yoghină cât şi în numeroase tradiţii spirituale un rol iniţiatic esenţial îl are harisma divină manifestată de ghidul
spiritual, guru, faţă de discipolii săi care sunt pregătiţi pentru aceasta. Astfel legătura spirituală directa şi divin
transfiguratoare dintre maestru şi discipol permite maestrului să reverse graţia nesfârşită a lui Dumnezeu
asupra acelor discipoli care sunt suficient de puri şi deschişi spiritual iar aceasta poate fi adesea singura
condiţie necesară aspirantului pur şi sincer care este hotărât să atingă starea de desăvârşire sau eliberarea
spirituală. Prin urmare, harisma, identificată aici cu revărsarea copleşitoare a luminii şi conştiinţei divine prin
intermediul maestrului spiritual, guru, revărsare numită în tradiţia secretă a şivaismului shaktipata (coborârea,
pata, duhului sfânt, shakti, aici având şi sensul de parashakti, suprema energie divină creatoare), poate fi în
aceste condiţii chiar o cale spirituală completă şi desăvârşită, fără a mai fi nevoie de aici înainte de nici un fel
de alte practici şi tehnici spirituale, atât de importante însă înaintea acestei etape pentru pregătirea spirituală
a aspirantului. În această direcţie putem acum să identificăm, manifestare graţiei inefabile şi divin fascinante a
marii puteri cosmice Bagalamukhi chiar şi în modalitatea prin care au fost creaţi, în lumina necreată a duhului
sfânt, apostolii de către Isus Cristos, care le-a oferit harurile spirituale, divine într-un mod direct, fără medierea
unor tehnici şi exerciţii spirituale, în special în momentul cinei celei de taină; mai mult decât atât, însăşi atracţia

21
irezistibilă pe care c simţeau apostolii şi ceilalţi discipoli apropiaţi faţă de Isus relevă fară îndoială aceeaşi
dumnezeiască putere de fascinaţie, charistma, putere divină pe care înţelepţii şi yoghinii tantrici au numit-o de
mii de ani Bagalamukhi. Şi cu aceasta deci am prezentat aspectele generale ale aceste puteri cosmice, deci
cum s-ar spune ideile forţă care. sunt corelate cu ea şi va urma ca la începutul anului de după vacanţă să
continuăm şi în prima lună de curs să primiţi iniţierea în această putere cosmică. Dacă aveţi întrebări deci vă
rog să veniţi la microfon.

{am realizat în continuare o selecţie a răspunsurilor date de Grig la întrebări}

—Sunt multe taine între cer şi pământ pe care le aflaţi gradat.

—Acesta creaţie care este "Pescăruşul Jonatan Livingston" este o creaţie cu totul excepţională. Bach s-a
depăşit pe sine în această creaţie, după aceea el a încercat să realizeze şi alte creaţii dar nu a reuşit să aibă nici
una înălţimea Pescăruşului Jonatan, pentru că după aceea lipsea acel dicteu, acea inspiraţie care evident că nu
a mai venit să susţină ceea ce el a scris după aceea. A urmărit să meargă pe aceeaşi linie dar nu a mai avut
impactul pe care l-a avut Pescăruşul.
—În cazul kuanurilor zen starea de transcendere care survine se face tot prin sfera de forţă a lui
Bagalamukhi. Şi există chiar în jurul acestor kuanuri un fel de energie colosală a lui Bagalamukhi şi care chiar
facilitează acest fenomen de transcendere fulgerătoare prin această stopare care survine, şi chiar dacă cei
care practică zenul nu ştiu de fapt mecanismul care se declanşează atunci, iată că din punct de vedere al
iniţierii în aceste sfere de forţă ale marilor puteri cosmice putem să înţelegem cum ele operează chiar şi atunci
când această iniţiere nu este integrat realizată. Şi de altfel trebuie să ştiţi că chiar şi în cazul acestei absenţe
totale a iniţierii, faptul că prin anumite acţiuni noi totuşi intrăm în rezonanţă, chiar inconştient, cu sfera de forţă
a unei puteri cosmice, aceasta va face ca ea să răspundă chiar dacă noi nu suntem iniţiaţi atunci în respectiva
comuniune cu sfera de forţă pentru că în toate aceste situaţii dacă rezonanţa se declanşează atunci orice
putere cosmică care este conexă cu acel gen de gând sau acţiune sau manifestare va răspunde instantaneu
şi roadele se vor vedea.
—Yoga Swami chiar spunea că singurul templu viu este chiar fiinţa noastră. Toate celelalte temple să ştiţi că
sunt nişte copii foarte parţiale a acestui templu viu. Aşa că nu este vorba de întâmplare ci doar de necesitate.

Lecţia a cincea
... prezentarea aspectelor teoretice legate de marea putere cosmică Bagalamukhi. În lecţiile de până acum
am prezentat aspectele generale legate de această mare putere cosmică. În continuare vom detalia o serie
întreagă de aspecte concrete. Deci vom prezenta o serie întreagă de elemente care vă vor permite să
înţelegeţi şi mai bine importanţa acestei mari puteri cosmice. O să începem prin prezentarea unui citat: "O,
mamă divină, tainica şi uluitoarea ta putere dumnezeiască de a stopa toate lucrurile, fiinţele şi procesele
cosmice din întregul univers (aceasta se referă atât la microcosmosul făpturii umane cât şi la ceea ce ţine de
macrocosmos) nu este alta decât fermecătoarea ta ipostază numită Bagala." (citat din Huma Sahasram după
înţeleptul Ganapathi Muni). Frumuseţea are adeseori, mai ales asupra fiinţelor sensibile, un efect uluitor. De
exemplu, o femeie foarte frumoasă mergând poate face un bărbat să se oprească spontan şi "să i se
oprească respiraţia". Acesta se produce numai la vederea ei. Frumuseţea ne poate uneori chiar, în viaţa de zi
cu zi, paraliza complet simţurile şi mintea lăsându-ne muţi de uimire şi de încântare, creând astfel un vid,
hiatus, în activitatea mai mult sau mai puţin mecanică a corpului, psihismului şi a minţii noastre. Prin urmare
farmecul nesfârşit al eternului feminin divin, shakti, are puterea de a fascina, de a stopa sau de a paraliza
fulgerător activitatea egoului nostru, oferindu-ne astfel posibilitatea de accede instantaneu la vidul sublim
beatific al Fiinţei divine supreme, Dumnezeu Tatăl. Aceste uluitoare puteri de stopare şi de fascinaţie înţelepţii
şi iniţiaţii tantrici i-au dat numele de Bagalamukhi sau uneori şi mai simplu Bagala. În limba sanscrită cuvântul
bagala înseamnă literalmente frânghie sau frâu iar termenul mukhi înseamnă faţă sau chip. Astfel cuvântul
Bagalamukhi înseamnă "cea al cărei chip fascinant are puterea de a stăpâni şi de a controla totul". De
asemeni în limba sanscrită bagala (sau bagla) este şi o transformare lingvistică a termenului bagla folosit
adeseori atât în scrierile secrete tantrice cât şi în Vede ca atribut al supremei energii divine creatoare Sakti, iar
semnificaţia lui atunci este "cea atotputernică".
Să vedem acum unele aspecte legate de puterea esenţială a tăcerii. Marea putere cosmică Bagalamukhi este
legată şi ea, întocmai ca şi marea putere cosmică Tara, de un anumit aspect al Cuvântului, Logosului divin
creator, astfel încât unele tratate tantrice secrete vorbesc despre ea ca despre o ipostază a lui Tara. La fel
cum am mai văzut în textul de prezentare a marea putere cosmică Tripura Sundari, că adeseori Bagalamukhi
este identificată cu Dandanatha, o ipostază a lui Tripura Sundari. Atunci când sublimul sunet subtil, Logosul
divin, este perceput ca lumină esenţială Tara devine sau altfel spus lasă locul lui Bagalamukhi. Atunci când
apare strălucirea uluitoare a luminii cuvântului lui Dumnezeu, altfel spus rezonanţa divină esenţială,

22
rezonanţele umane obişnuite, egotice şi limitative, vorbirea umană, încetează instantaneu; aici vorbirea are
sensul de orice activitate umană atât fizică, grosieră cât şi subtilă sau mentală deoarece întreaga viaţă umană
nu este altceva decât o palidă reflexie a vieţii Cuvântului sau Logosului divin.
La nivelul vorbirii şi elocvenţei umane obişnuite marea putere divină Bagalamukhi dăruieşte adoratorului ei
perseverent o asemenea putere de argumentare înţeleaptă, încât toţi oponenţii yoghinului rămân aproape
neputincioşi, amuţiţi, tară să-şi poată găsi cuvintele prin care să-1 mai contrazică. Ea, Bagalamukhi, conferă
adoratorului său care proclamă adevărul divin puterea paranormală, charisma, de persuasiune irezistibilă sau
altfel spus ultimul cuvânt, formulare înţeleaptă şi infailibilă a argumentului ultim. Astfel ea este deosebit de
indicată spre a fi adorată tuturor acelora care trebuie să proclame şi să exprime adevărul: divin suprem sau
diferitele faţete, ale acestuia, în special atunci când ei se adresează unui mediu ostil sau care este mai puţin
spiritual. Nimeni nu poate învinge teribila forţă de argumentare inspirată de marea putere cosmică
Bagalamukhi deoarece natura proprie a lui Bagalamukhi este chiar adevărul divin suprem şi absolut. Prin
urmare, în cazul acestei puteri cosmice, ea conferă celui care intră în rezonanţă cu sfera sa de forţă această
teribilă putere de persuasiune covârşitoare, această evident pusă în slujba binelui (şi aici este vorba de
asemeni de manifestarea ei ca aspect divin). Şi subliniez din nou pentru cei care sunt incapabili sa înţeleagă
că niciodată nu se pune problema ca această putere cosmică să fie folosită de un escroc sau de un tiran care
să-şi amplifice forţa de persuasiune reuşind să intre în rezonanţă cu ea, pentru că acest aspect este imposibil.
Fiind o putere divină nimeni care are intenţii malefice sau care are anumite tendinţe egoiste sau meschine nu
va ajunge să rezoneze cu sfera ei de forţă şi nu se va putea deci folosi de aceste extraordinare puteri pe care
ea le conferă. Cel care are această dăruire către Divin, care se pune trup şi suflet în slujba adevărului, acela
este implicit capabil să intre în rezonanţă cu sfera ei de forţă şi astfel va dispune de o modalitate extraordinară
de influenţă benefică care îi va permite să se impună şi să impună adevărurile divine pe care le proclamă.
Arma teribilă care pune definitiv capăt oricăror conflicte sau neclarităţi, atât în fiinţa yoghinului cât şi în
universul exterior, este arma infailibilă a cunoaşterii spirituale este numită în tradiţia yoghină secretă "arma
invincibilă a lui Dumnezeu, brahmastra. Pe plan individual cea mai înaltă formă de manifestare a lui
brahmastra este introspecţia profundă a naturii noastre esenţiale sau altfel spus căutarea dincolo de cuvinte şi
gânduri a răspunsului la întrebarea fundamentală "Cine sunt eu?". Dacă realizăm lucizi şi suficient de profund
această căutare esenţială a Sinelui nostru divin nemuritor, Atman, vom constata foarte repede că deşi putem
cunoaşte foarte multe lucruri exterioare Sinele nostru suprem divin ne rămâne în mod obişnuit ascuns şi
misterios. Ceea ce oamenii numesc de obicei "eu" nu este de regulă altceva decât un conglomerat efemer şi
fluctuant de gânduri, emoţii, senzaţii cu care el se identifică pripit, datorită ignoranţei, şi astfel nu ajung să
cunoască natură esenţială a conştiinţei lor. Dacă însă noi ne readuce mereu în minte aspiraţia sinceră şi
intensă de a afla cu adevărat cine suntem de fapt, dincolo de toate aspectele imperfecte şi tranzitorii cu care
ne identificăm în mod obişnuit, aceasta ne va stopa la început temporar şi în cele din urmă definitiv, toate
fluctuaţiile mentale parazite, toate celelalte întrebări, dorinţe şi căutări interioare care ni-i se vor revela atunci
ca fiind, în comparaţie cu această aspiraţie fundamentală, neimportante. Astfel Logosul divin creator devine
prin intermediul marii puteri cosmice Bagalamukhi căutarea interioară de dincolo de gânduri a esenţei noastre
divin supreme, Atman, care ne va stopa sau altfel spus ne va suspenda în mod eficient şi definitiv agitaţia
mentală, conducându-ne în final la tăcerea transcendentă a Conştiinţei divine supreme, Eul suprem şi
absolut, Aham, care este în realitate inima lui Dumnezeu, Paramatman. În această direcţie este important să
reţinem că această căutare fundamentală a identităţii noastre absolute, Sinele etern Atman, care este identic
în esenţă cu Sinele divin macrocosmic Paramatman, este adeseori reprezentată în cele mai importante tradiţii
secrete ale sistemului yoga, prin identificarea conştiinţei aspirantului cu Cuvântul sau Logosul suprem al lui
Dumnezeu, suprema rezonanţă divină Spanda în cadrul şivaismului Kaşmirian. Acest suprem Logos divin
este numit atunci mantra inimii sau a esenţei deoarece permite accesul în modul cel mai direct la esenţa
noastră supremă şi absolută care este Sinele nemuritor Atman sau suprema vibraţie creatoare Parabija. Prin
urmare putem acum să înţelegem că adorarea constantă şi frenetică a lui Bagalamukhi reprezintă o
modalitate foarte importantă de a deveni apţi, de a ne pregăti altfel spus, să primim iniţierea în această
supremă vibraţie divină creatoare Parabija. Bineînţeles acest lucru este valabil şi pentru celelalte nouă mari
puteri cosmice, însă fiecare dintre ele oferă aspirantului o cale diferită către mantra inimii, a esenţei, Parabija.
Întotdeauna însă, fie că ştim, fie că nu ştim, stoparea fulgerătoare a agitaţiei mentale la apariţia sau atunci
când survine revelarea tăcerii transcedentale a Sinelui divin esenţă Atman, implică inspiraţia şi graţia
copleşitoare a marii puteri divine Bagalamukhi. Marea putere divină Bagalamukhi, identificată astfel cu
suprema "armă" al lui Dumnezeu împotriva forţelor demoniace şi satanice, ne conferă prin urmare puterea
invincibilă de a suspenda, de a stopa şi de a învinge în mod definitiv aceste forţe infernale care la nivelul
structurii individuale se manifestă prin gândurile, trăirile şi dorinţele perverse, rele şi egoiste.
Ea este de asemenea vorbirea înţeleaptă şi convingătoare utilizată ca armă împotriva ostilităţii şi negativităţii.
În această direcţie Bagalamukhi este similară marii puteri cosmice Tripura Bhairavi însă în timp ce Bhairavi
arde treptat aceste aspecte negative şi ostile binelui prin puterea ocultă a tapasului, Bagalamukhi le striveşte
şi le dizolvă fulgerător, îngheţându-le, stopându-le într-o formă total inofensivă. Din acest punct de vedere s-ar
spune că ajutorul lui Bagalamukhi în aceste situaţii dificile este mai prompt decât acela a iui Tripura Bhairavi
deoarece în definitiv negativitatea şi ostilitatea trebuiesc privite de un yoghin mai curând ca nişte condiţii sau
stări perturbatoare ale mentalului (manas) care pot fi suspendate instantaneu prin liniştirea minţii şi dispariţia
acestor turbioane mentale (vritis) negative, decât ca nişte energii autonome care trebuie să fie distruse. Să nu

23
uităm că în realitate răul nu este altceva decât absenţa binelui. Pe de altă parte Bagalamukhi prezintă
similarităţi cu Chinnamasta, amândouă manifestând forţă preponderent electrică, luminoasă şi fulgerătoare
(vajra). Totuşi în timp ce Chinnamasta oferă yoghinului capacitatea de a vedea prin lucruri şi fiinţe, yoghinul
pătrunzând astfel de la percepţia senzorială la natura lor esenţială, Bagalamukhi conferă capacitatea de a le
stopa şi transcende fulgerător în Logosul divin suprem. Atât Chinnamasta cât şi Bagalamukhi trebuie să fie
cât mai frenetic adorate de toţi cei care urmăresc o transformare radicală în viaţa lor şi o elevare decisivă a
nivelului lor de conştiinţă. Astfel, în timp ce Chinnamasta taie fulgerător "nodurile"- ignoranţei dându-ne
puterea de a străpunge iluzia, Bagalamukhi "sparge" şi suspendă, stopează la fel de fulgerător falsele
construcţii ale minţii (manas). Marea putere divină Bagalamukhi este comandanta supremă a tuturor forţelor
divine gardiene, protectoare ale Creaţiei, fiind în acelaşi timp şi "unitatea de şoc" — subliniez, în ghilimele
unitatea de şoc — a supremei energii divine creatoare Parashakti, împotriva forţelor răului. În timp ce graţia lui
Chinnamasta — produce îndeosebi stoparea, suspendarea de la nivelul percepţiilor senzoriale, graţia lui
Bagalamukhi produce acelaşi efect de stopare asupra vorbirii, gândirii şi activităţii pranice, ea reprezentând
prin excelenţă punctul central de nemişcare şi tăcere dintre oricare două mişcări şi totodată care există în
spatele oricărei mişcări, punct central, imobil, sau altfel spus zero, care se află între plus şi minus, prin
intermediul căruia se poate obţine controlul asupra oricărei acţiuni. Dumneavoastră ştiţi că aspectul plus şi
aspectul minus, atunci când sunt în mod armonios polarizate, generează starea de putere şi această
polarizare perfectă a lor conduce la acea stare de neutralitate care poate fi definită prin acea stare de zero şi
care poate fi asociată, această stare de zero, chiar şi cu vidul creator beatific. Cu privire la acest aspect vom
oferi mai departe, în cadrul unor lecţii viitoare ale cursului nostru de yoga, informaţii revelatoare despre legea
fundamentală a celor trei forţe independente, legea lui trei, informaţii care vor aprofunda revelaţiile legate de
unele aspecte ale marii puteri divine Bagalamukhi.
De asemeni ea reprezintă şi focalizarea deplină a conştiinţei (ekagrata) sau altfel spus puterea atenţiei
perfecte şi hiperconştiente care distruge orice stare de confuzie mentală. Din acest motiv ea este deosebit de
indicat a fi apelată în special de cei care, deşi practică yoga, anemic, de mai mult timp, încă se mai confruntă
cu stări de zăpăceală, de năuceală, de superficialitate, de neatenţie etc. Din acest punct de vedere cei care
încă remarcaţi că există aceste aspecte care vă toacă mărunt merită să urmăriţi să intraţi în comuniune cu
sfera de forţă a acestei mari puteri cosmice deoarece aceasta vă poate ajuta să depăşiţi această mizerabilă
complacere. Graţia marii puteri cosmice Bagalamukhi va elimina astfel ...
Acum o să vă prezint unele informaţii strict secrete, de o deosebită importanţă, mai ales în actuala perioadă
de decadenţă spirituală Kali yuga, în care asistăm la răsturnarea dramatică a ierarhiei valorilor şi la atacurile
tot mai îndârjite ale forţelor răului, dintre care la loc de frunte se află secta satanică a francmasoneriei,
împotriva aspectelor şi grupărilor spirituale, benefice şi divin orientate. Puterea extraordinară de stopare,
suspendare fulgerătoare, stambana, a acţiunilor forţelor negative, demoniace sau satanice, este o
manifestare particulară a marii puteri divine Bagalamukhi. Printre practicile şi procedeele foarte secrete ale
tradiţiei ezoterice yoga şi tantra se numără şi cele destinate obţinerii puterii paranormale (siddhi) de stopare,
de suspendare temporară sau paralizare, stambana, a unei acţiuni sau a unui eveniment cu un caracter
negativ, malefic deosebit de puternic şi cu consecinţe foarte grave fie pentru yoghin, fie pentru comunitatea în
care el trăieşte, grupul spiritual, societate, naţiune etc. sau chiar pentru întreaga planetă dacă forţa cu care
acel yoghin manifestă graţia marii puteri cosmice Bagalamukhi este într-o asemenea situaţie suficient de
mare. Prin urmare această putere cosmică, spre deosebire de puterile cosmice pe care le-am trecut în revistă
până în prezent, oferă celui iniţiat posibilitatea de a acţiona rapid şi eficient pentru a stopa diferite acţiuni
malefice care sunt adeseori declanşate, urmează să se producă, şi ea, această putere cosmică, permite
această suspendare, această oprire a unor asemenea manifestări şi această stopare adeseori poate să fie
salutară pentru că după aceea va orienta direcţia de evoluţie în mod benefic dacă sfera sa de forţă este
folosită adecvat şi la momentul oportun. Prin urmare, din acest unghi, este foarte important să reţineţi că atât
în existenţa dumneavoastră în plan individual, cât şi în cadrul unui grup, atunci când apar asemenea acţiuni
malefice care urmează să se desfăşoare rezonanţa cu sfera de forţă a acestei puteri cosmice va permite
această oprire fulgerătoare a unei asemenea acţiuni. Aceasta evident dacă cel în cauză sau grupul care
apelează realizează cu adevărat o profundă stare de comuniune cu sfera de putere a acestei mari puteri
cosmice. Pentru că n-aş vrea să vă imaginaţi că cel mai ageamiu care îi umblă mintea alandala dacă o să
vrea el, chiar dacă nu prea a lucrat şi chiar dacă nu reuşeşte să se focalizeze, dacă o să rostească anemic de
trei ori mantra o să reuşească să stopeze nu ştiu ce fenomen malefic ce urmează să se producă în existenţa
lui numai pentru că a intenţionat el aşa, a încercat. Şi după aceea se miră de ce nu apar rezultatele scontate
şi chiar va avea tendinţa să-şi imagineze că uite nu e ceea ce se spune pentru că eu am vrut să opresc nu
ştiu ce aspect malefic şi n-a funcţionat. Aşa că m-am convins că nu e. Şi mulţi în imensa lor prostie au
tendinţa ca la anemica lor angrenare rezultatele să fie imediate şi dacă nu apar lenea lor se manifestă prompt
şi vor avea tendinţa să spună că nu este, nu că au fost ei anemici. Prin urmare, atunci când ne confruntăm cu
anumite situaţii limită, care evident sunt generate de karma negativă acumulată la nivel individual sau colectiv
şi care ne ameninţă grav viaţa, libertatea sau evoluţia noastră spirituală ulterioară, ori care pun serios în
pericol o întreagă colectivitate umană, noi putem recurge la anumite procedee secrete de stambana, stopare
sau suspendare, a acelor conjuncturi, şi evenimente negative, procedee care fac apel sau altfel spus ne pun
fiinţa în inefabilă stare de rezonanţă în primul rând cu sfera de forţă a marii puteri cosmice Bagalamukhi.
Acţionând astfel noi putem "amâna", acele conjuncturi sau atacuri malefice un anumit interval de timp în care
am avea posibilitatea să le contracarăm şi să le neutralizăm după aceea eficient sau chiar să le anihilăm

24
direct datorită graţiei inefabile şi copleşitoare a acestei mari puteri divine.
Exista deci, chiar în afara iniţierii în mantra secretă a marii puteri divine Bagalamukhi, numeroase modalităţi
secrete revelate, conform tradiţiei tantrice ezoterice, chiar de către Dumnezeu în ipostaza sa manifestat ca.
Shiva, pentru a-i putea ajuta eficient pe yoghinii care se confruntă cu asemenea situaţii limită, malefice şi
foarte periculoase, modalităţi care permit o modulare specifică a energiilor cosmice ale stopării fulgerătoare a
fluxului devenirii efemere, energii care sunt controlate de marea putere cosmică Bagalamukhi, în vederea
obţinerii unor efecte strict particulare cum ar fi: stoparea unor calamităţi naturale, a unei agresiuni, a unei
persecuţii etc. Un exemplu în acest sens îl constituie versiunea ezoterică a tratatului tantric Sundaria Lahari.
Acest tratat— care este cunoscut de către orientali şi care chiar a văzut lumina tiparului şi în occident într-o
traducere, dar care datorită ignoranţei occidentalilor este foarte puţin accesibil pentru cel care nu ştie cum să
îl folosească— poate fi utilizat cu succes folosind yantrele care sunt date în acel tratat şi operând conform
descrierii metodologice care este dată în respectivul tratat, respectiv Sundaria Lahari — şi acolo sunt expuse
diferite procedee care atunci când sunt realizate în mod sistematic pentru perioada de timp indicată,
focalizându-se în acelaşi timp o anumită yantră care trebuie întotdeauna să fie adecvată ţelului propus - şi în
această direcţie trebuie să ştiţi că în Sundaria Lahari sunt descrise o gama complexă de direcţii în care pot fi
folosite aceste procedee— şi astfel se pot obţine rezultatele care sunt descrise în acel text. Pentru cel care
are iniţierea în această putere cosmică este evident că pe măsură ce el ajunge la o stare de comuniune cu
sfera sa de forţă, modalitatea utilizată va fi cea a comuniunii cu sfera de forţă a acestei puteri cosmice şi
atunci nu mai este necesar ca noi să recurgem la procedeele descrise în Sundaria Lahari. De altfel aici chiar
trebuie să vă punctez un aspect şi anume că modalităţile care sunt descrise în Sundaria Lahari implică
întotdeauna utilizarea acestor procedee dinainte. Dacă, să zicem, cineva urmăreşte să utilizeze Sundaria
Lahari în nici un caz nu va putea să realizeze pe intervalul unei singure ore ceea ce iniţierea în această putere
cosmică permite ca să se realizeze în intervalul chiar a unui minut. Pe această linie puteţi să vă daţi seama că
eficienţa operării cu sfera de forţă a lui Bagalamukhi, atunci când fiinţa în cauză a ajuns cu adevărat să intre
în rezonanţă cu această sferă de forţă, este mult mărită, pe când în cazul lui Sundaria Lahari noi nu vom
putea să folosim acea modalitate decât atunci când dispunem de anumite perioade de timp. Acolo, dacă
avem de oprit un anumit aspect nu merge să spunem: "trebuie să opresc cutare fenomen care urmează să se
producă astăzi peste o oră şi am să folosesc Sundaria Lahari". Este imposibil pentru că procedeele care sunt
descrise în Sundaria Lahari se întind pe zile sau uneori chiar pe luni de zile şi din acest punct de vedere vă
apare clar că ele nu pot fi utilizate instantaneu, pe intervalul unui minut. Dar iniţierea în această putere
cosmică, Bagalamukhi, ne permite ca să reuşim chiar pe intervalul unui minut o stopare pe care Sundaria
Lahari ne-ar permite să o realizăm pe un interval să zicem a două sau trei săptămâni. Dar aceasta implică ca
noi să dispunem de acel timp. Dar când perioada respectivă este foarte scurtă Sundaria Lahari este deci
ineficientă într-o asemenea situaţie. Pentru că dacă noi vrem să folosim într-un minut, chiar dacă ştim metoda
din Sundaria Lahari, nu vom putea să condensăm în intervalul unui minut o modalitate care se poate extinde
pe şapte zile sau pe douăzeci şi una de zile cu un anumit modus operandi care este descris acolo. Am făcut
această paralelă pentru a vă permite să înţelegeţi că între Sundaria Lahari, care conţine metode eficiente dar
care implică ca noi să avem la dispoziţie timpul suficient pentru a opera în voie nesiliţi de nimeni, şi
Bagalamukhi, atunci când ne aflăm în situaţii extreme, critice, care implică o perioadă foarte scurtă de timp,
comuniunea cu sfera de forţă a lui Bagalamukhi este de zeci de mii de ori mai eficientă. Asta vă spun pentru a
înţelege valoarea cu totul deosebită a acestei iniţieri. Şi nu numai a iniţierii ci chiar a realizării acestei stări
profunde de comuniune cu sfera sa de forţă printr-o sadhana adecvată. Pentru că, aşa cum v-am spus, dar
cred că este necesar să o mai repet pentru cei care încă n-au înţeles, nu este suficient doar să cunoaşteţi
mantra şi să fi lucrat aşa anemic din joi în douăzeci de ani, din paşte în paşte, ca să spuneţi: "Da, acum am
primit iniţierea, am făcut de cinci ori în opt ani de când cunosc această putere cosmică aşa că dacă vreau eu
să opresc liftul care se prăbuşeşte cu mine o să o fac acuma şi sigur dacă rostesc odată mantra se opreşte,
că am iniţierea, am lucrat de cinci ori, aşa că gata". E o manieră prostească de a pune problema. Asta vă
spun vizavi de faptul că această putere cosmică implică o profundă comuniune a adoratorului ei cu sfera sa
de forţă pentru a obţine cu adevărat acea suspendare. Este vorba de această eficienţă pe care noi trebuie să
o atingem sau altfel spus trebuie să fim capabili de măiestrie în comuniunea noastră cu sfera sa de forţă.
Dacă această stare de măiestrie nu este atinsă atunci să nu ne surprindă dacă la o sadhana anemică
realizată, aşa cum vă spuneam, din joi în paşte, atunci când urmărim să folosim această putere cosmica
pentru a stopa un anumit eveniment să constatăm că nu iese nimic şi că nu reuşim. Când se produce asta
trebuie să ne dăm seama că suntem mediocrii şi că dacă vrem cu adevărat să obţinem această stopare
trebuie să avem puterea necesară care vine prin practică. Să nu uităm că, aşa cum spune un text al
înţelepciunii orientale, pe maestru îl face exerciţiul. Exersarea cu această mantră, intrând în stare de laya,
care ne va permite cu adevărat să fuzionăm cu sfera de forţă a acestei puteri şi să devenim apţi să folosim
energia acestei suspendări, va permite să stopăm anumite evenimente. Dacă nu, să nu ne aşteptăm la
miracole pe degeaba. Adică, mai bine zis aşa, fără o adecvată pregătire.
Marea putere protectoare divină prin excelenţă, Bagalamukhi, mai este în particular şi cea mai adecvată
energie divină care poate fi apelată de yoghin pentru a suspenda, stopa foarte rapid un atac sau o agresiune
exprimată în cuvinte, de exemplu o calomnie verbală sau care este difuzată prin mass media, atunci când
acei yoghini nu au nici o altă posibilitate de a răspunde acelor calomnii aberante. Aici trebuie să înţelegeţi un
aspect, că utilizare acestei puteri cosmice, după ce a avut loc asemenea acţiune, nu va face ca în ziar să
apară paisprezece articole de laudă de la dumneavoastră. Dar va face ca efectul acelei calomnii să fie

25
anihilat, să fie stopat. Şi aceasta practic îngheaţă eficienţa acelei calomnii din punctul de vedere al impactului
asupra celorlalţi şi aceasta face ca ceilalţi să rămână mai departe neinfluenţaţi de acea calomnie.
O altă formă foarte importantă de stambana, stopare a unor acţiuni şi energii negative, malefice, reprezintă
puterea paranormală de fascinaţie (charistma) asupra celorlalţi, yoghinul determinându-i, prin graţia marii
puteri divine Bagalamukhi, pe cei din jurul său sau în anumite situaţii chiar mulţimi sau colectivităţi umane
uriaşe cărora, de exemplu, el le vorbeşte sau care urmăresc în direct ori printr-o înregistrare magnetică un
discurs al său, în măsura în care conjunctura karmică permite aceasta, să acţioneze în sens benefic conform
voinţei lui Dumnezeu, voinţă pe care acel yoghin o împlineşte astfel şi el datorită stării sale de continuă
rezonanţă cu energiile divine ale fascinaţiei şi persuasiunii benefice, care sunt controlate de Bagalamukhi.
Prin urmare orice yoghin care urmăreşte să proclame către ceilalţi oameni într-o formă cât mai adecvată şi
convingătoare a adevărului divin, aspirând să îi determine, prin acţiuni care vizează trezirea lor spirituală, şi
pe ceilalţi să urmeze căile de lumină a lui Dumnezeu, trebuie să invoce intens şi cât mai frecvent graţia
acestei marii puteri cosmice. Rezultă deci că orice muncă de "apostolat", care înseamnă de fapt
propovăduirea adevărului şi al cuvântului lui Dumnezeu, este întotdeauna susţinută de marea putere cosmică
Bagalamukhi şi în această direcţie putem acum să înţelegem că întreaga religie creştină, în special în
perioadele primilor creştini, a manifestat din plin prin succesele adesea miraculoase în aparenţă, ajungând să-
i convingă şi pe ceilalţi de adevărul învierii şi dumnezeirii lui Isus Cristos, succese care au aparţinut atât
apostolilor cât şi celorlalţi care au urmat după ei inspiraţia şi graţia marii puteri divine Bagalamukhi despre
care se poate spune pe drept cuvânt că a patronat acest proces de răspândire a creştinismului timpuriu.
Evident că această influenţă s-a realizat şi se realizează chiar şi atunci când cel în cauză nu este conştient,
nu este iniţiat dar cu toate acestea fenomenele de rezonanţă survin atunci când noi acţionăm în mod just. Să
nu ne imaginăm că o putere cosmică va susţine numai pe cel care are iniţierea şi pe ceilalţi îi lasă că nu sunt
iniţiaţi şi ei trebuie să fie ciuma. Aşa şi în cazul acestor succese legate de difuzarea creştinismului, această
putere cosmică a avut un rol foarte mare chiar dacă nu s-a ştiut că de fapt ea era cea care susţinea şi inspira
o serie întreagă de acţiuni eficiente care au condus la această impunere a creştinismului pe glob.
Dealfel, orice mare yoghin actualizează şi el această divină fascinaţie, charisma, deoarece aşa cum am văzut
desăvârşirea spirituală implică întotdeauna cunoaşterea adevărului ultim împreună cu puterea divină de a
transmite acest adevăr etern şi infailibil celorlalţi. Astfel, mai ales atunci când în dezbateri, polemici, discuţii,
controverse etc. cu persoane care sunt ostile, suspicioase sau răuvoitore, chiar de rea credinţă faţă de
aspectele spirituale şi divine pe care noi ca yoghini le proclamăm sau le apărăm, suntem adeseori puşi în
dificultate sau chiar intimidaţi ori dominaţi de aceşti interlocutori care sunt ostili binelui sau este cu putinţă să
nu găsim argumentele cele mai adecvate, cele mai inteligente şi într-o asemene situaţie replica noastră poate
să fie anemică iar aceasta indică fără îndoială că noi nu suntem în rezonanţă cu marea putere divină
Bagalamukhi şi că în plus, sau datorită acestui lucru, în aura noastră mai există multe elemente focar de
rezonanţă cu energii inferioare, aspect care ne face incapabili să combatem eficient şi să neutralizăm
argumentele inteligent perverse sau inteligent diabolice ale interlocutorului nostru.
În această direcţie amintim un aforism din tradiţia sufită care ilustrează foarte plastic această neputinţă de a
lupta împotriva răului: "Nu-i de ajuns să fi bun, trebuie să fi şi bun la ceva". Prin urmare în anumite situaţii, aşa
cum de alfel noi am mai analizat acest aspect şi când am comentat rostirea lui Isus în Evanghelia după Toma,
nu este suficient să fim buni dar slăbuţi. În confruntarea noastră cu o fiinţă rea dar puternică, în situaţia în care
noi suntem buni dar slăbuţi, vom fi învinşi una două. Şi nu vom avea posibilitatea să ne impunem chiar dacă
de partea noastră este adevărul divin, chiar dacă noi îl ştim, chiar dacă este foarte clar pentru noi că celălalt
este un pervers şi că vrea să îi năucească sau să îi devieze pe alţii o sută sau o mie sau zece mii. Aceasta nu
va avea nici o importanţă. Chiar dacă vom plânge, chiar dacă ne vom lamenta şi vom spune: "Ah, uite ce
face, uite ce rău este, uite ce adevăr clar ştiu eu" toate acestea nu vor avea aproape de loc importanţă. De
ce? Pentru că, în situaţia în care noi suntem anemici, nu vom reuşi să luptăm în mod eficient, cu arme egale,
cu arma binelui, cu cei care este puternic în rău. La o fiinţă care este puternică în rău trebuie să se poată
opune o fiinţă puternică în bine. Dacă nu sunt măcar la egalitate atunci cel care este foarte puternic în rău va
învinge. Şi în multe situaţii, în decursul istoriei, aţi văzut că au fost cazuri de acest gen în care un tiran a reuşit
să năucească milioane de oameni pe care după aceea i-a angrenat să facă aberaţiile pe care el le intenţiona.
Şi avem două cazuri care vă sunt destul de clare: Hitler şi Stalin. Prin urmare, aşa cum spune şi acest
aforism, a fi doar bun ...
... aşa inamici. Cine îi vede chiar sigur că are aşa un fel de milă faţă de el. "Ia uite amărâtul ăsta", zice el când
îl vede pe un asemenea yoghin care este bleg de bun sau chiar prost de bun. Şi toţi profită de el, îşi fac chiar
mendrele pe spinarea lui, profită de el din plin şi în prostia lui zice "A, păi eu îs bun" şi cu toate acestea în
realitate această stare de bunătate nu este stare de bunătate eficientă, nu se aseamănă cu bunătatea lui
Dumnezeu. Şi sigur că este o stare lamentabilă. Prin urmare este foarte important să reţinem că pe lângă
puterea divină de fascinaţie şi de convingere, charisma divină, care este inspirată şi susţinută de marea
putere cosmică Bagalamukhi, există şi o fascinaţie a răului, pe care noi o putem numi charisma demoniacă ori
satanică care nu este susţinută niciodată de Bagalamukhi ci doar de forţele răului, de zonele satanice, de
sferele luciferice şi demoniace. Este cred că pentru dumneavoastră că acest gen de charisma satanică sau
demoniacă pe care au prezentat-o din plin marii despoţi, marii tirani— şi în această direcţie, aşa cum vă
spuneam, avem exemplul lui Hitler şi a lui Stalin şi chiar şi a lui Ceauşescu— era clar că deşi: aceste fiinţe nu
excelau în inteligenţă aveau această voinţă, această foame de putere şi pe acest fundal ele rezonau cu

26
aceste" lumi satanice care transfuza în aura lor o energie malefică, datorită acestei voinţe de putere, care se
amplifica şi care le dădea această forţă charismatică demoniacă sau satanică. Şi, ca un aspect, semnificativ,
se ştie că la un moment dat că Hitler a respins chiar proiectul de începere a construirii bombei atomice pentru
că cel care a prezentat această idee era ministrul poştelor şi telecomunicaţiilor. Iar lui. Hitler i s-a părut
inadmisibil ca acela să prezinte un asemenea proiect şi l-a anihilat cu forţa lui charismatică, l-a făcut să tacă,
şi deşi acolo erau foarte multe minţi lucide care şi-au dat seama despre importanţa unui asemenea proiect,
datorită acestei charisme demoniace a lui Hitler, nimeni nu a îndrăznit să îl contrazică. Nimeni dintre cei
prezenţi nu s-a ridicat să spună "Staţi că aici nu aveţi dreptate". Atunci iată că avem chiar un caz semnificativ
în care această charismă s-a întors chiar împotriva autorului iei, pentru că vă daţi seama că dacă Hitler ar fi
aprobat acest plan al construirii bombei atomice, ar fi fost posibil ca soarta războiului să fie cu totul alta. Dar
aşa el s-a opus pentru a considerat că ce legătură are poşta şi telecomunicaţiile cu o asemenea idee, în
mintea lui a apărut că este o aiureală întreagă, iar cei care erau prezenţi nu au îndrăznit nici unul să îl
contrazică şi atunci iată că acest exemplu semnificativ arată că această forţă poate deseori să opereze chiar
împotriva intereselor autorului, celui care deţine acest câmp charistmatic. La Hitler veneau oameni care erau
porniţi să îl contrazică, care erau foarte hotărâţi să se certe cu el şi să-i arate că n-are dreptate şi apoi ieşeau
convinşi şi năuci şi nu ştiau ce s-a produs şi plecau aşa într-o stare foarte stranie, neputând să înţeleagă cum
de şi-au putut întoarce convingerile şi nu au putut să spună nimic împotriva planurilor sau a ideilor pe care
Hitler le susţinea. Am punctat aceste aspecte pentru a înţelege că în toate aceste; fenomene este vorba de
procese de rezonanţă, de amplificare care are loc la nivelul aurei şi care face ca aceste energii să fie
acumulate arunci când această forţă, această voinţă de putere ajunge să fie o idee forţă ea poate să
genereze rezonanţe continue şi atunci aura respectivului ajunge să fie încărcată exact ca şi cum ar fi branşat
un rezervor la un ocean, cu o ţeavă suficient de mare şi chiar dacă din rezervor iei câte douăzeci de tone pe
oră se încarcă la loc tot cu douăzeci de tone şi practic cantitatea de lichid din rezervor este constantă. Acest
fenomen este valabil atât în bine cât şi în rău. Şi sigur că fenomenele de influenţă în masă, mai ales când
avem de-a face cu asemenea fiinţe charismatice, evidenţiază întotdeauna fenomene de rezonanţă şi numai
cunoaşterea, acestei legi a rezonanţei permite să înţelegem această taină a celor care sunt înzestraţi cu
această charismă. Altfel, pentru istorici şi pentru multe categorii de cercetători care au urmărit să înţeleagă
misterul acestei influenţe, acestea sunt deocamdată enigme. Pentru cel care însă cunoaşte legea rezonanţei
acestea sunt, dacă vreţi, aplicaţii şi oricine se poate edifica în această direcţie recurgând la procedeele de
laya yoga şi va observa că aceasta generează efectele scontate. Dealfel, pe această linie merită să ştiţi că
chiar cei care au lansat meditaţia transcedentală au constatat după câţiva ani de practică, în occident, un
aspect pe care ei l-au enunţat dar nu au putut să-1 explice şi anume că cei care practică laya yoga au, la
scurt timp după aceea, acces la vârfurile intreprinderii sau locului de muncă în care se află şi au tendinţa să
fie promovaţi în a fi conducători. Aspectul acesta este clar, şi în foarte multe situaţii cei care aţi practicat laya
yoga în cadrul cursului nostru s-au convins, dar dincolo de aceasta este exact acest fenomen de rezonanţă
care face ca aura lor să fie din ce în ce mai mare şi aceasta îi impune faţă de ceilalţi iar, datorită acestei
creşteri a aurei, ceilalţi în mod spontan ajung să îi simtă ca pe o autoritate şi tot aşa în mod firesc îi propun să
fie conducători, îi avansează, îi promovează în funcţii de conducere. V-am dat acest exemplu pentru a
înţelege şi mai natura acestui fenomen de charismă în masă şi cum se manifestă el în mic, în cadrul unei
colectivităţi. Sigur că, trebuie să ştiţi că toate aceste fenomene sunt proporţionale. Cu cât aura fiinţei în cauză
creşte, cu atât această putere de influenţă creşte. La o aură de cinci sute de metrii te poţi juca cu o
intreprindere, la o aură de douăzeci de kilometri te poţi juca cu un oraş şi aşa mai departe. Pentru că aşa cum
vă spuneam aura umană nu are limite; stomacul putem să introducem în el o anumită cantitate, dacă vrem să
băgăm douăzeci de litrii în acelaşi stomac el explodează, aura nu. Aura se poate extinde... Putem să avem o
fiinţă care poate să aibă şi aura de cinci sute de mii de kilometri. Astfel putem înţelege de ce Isus
îmbrăţişează la ora actuală această planetă şi toată această planetă este în aura lui Isus exact cum ar fi o
pară în stomacul dumneavoastră după ce aţi înghiţit-o, să zicem, pe nemestecate. În viaţa umană obişnuită
fascinaţia infernală, aparent irezistibilă pe care o exercită anumiţi lideri politici malefici— Stalin, Hitler ca
exemplu— asupra unor persoane deschise şi ele faţă de asemenea planuri inferioare sau care, deşi nu îi
agreează, nu li se pot opune totuşi datorită faptului că ele nu au forţa benefică la nivelul să se poată opune cu
adevărat, într-o asemenea situaţii ele se simt turtite, se simt mici şi insignifianţi, şi într-o asemenea situaţie pe
aceşti oameni îi puteţi remarca după starea lor, că dau din umeri şi ce să facă "eu îs mic, n-am ce face,
trebuie să mă supun", şi se supune, deşi ceea ce face este împotriva voinţei lui dar el nu se poate opune
eficient pentru că aura lui este mică şi anemică.
Totuşi atracţia pe care o au anumite mode satanice— muzica hard rock, curentul pank sau chiar satanismul
însuşi— pentru mulţi tineri de astăzi sunt toate expresii de charisma demoniacă ori satanică care nu are nimic
de-a face, ele fiind chiar opuse charismei divine care este susţinută de marea putere cosmică Bagalamukhi.
În plus, este foarte bine să se ştie că orice fenomen de hipnoză fie individuală, fie colectivă, gen mind
control— aici reamintim că este necesar să se studieze cu atenţie informaţiile care au fost prezentate în
cursurile anterioare respective— sunt şi ele tot atâtea fenomene de charisma satanică. În această direcţie
merită să reţineţi că acolo unde asemenea manifestări ating apogeul, operarea cu sfera de forţă a acestei
puteri cosmice, şi această energie specifică a lui Bagalamukhi atunci când este suficient de dezvoltată în aura
noastră ne permite să combatem în mod eficient asemenea manifestări, să îi convingem pe cei cu care venim
în contact de maleficitatea orientări lor şi astfel să realizăm un fenomen de dezemfutare a lor ajungând ca
într-o scurtă discuţie, atunci când aura noastră este suficient de puternică, să realizăm o orientare benefică, a
unor asemenea fiinţe care va fi salvatoare pentru ele dacă, evident, avem în aură această energie a acestei

27
puteri cosmice şi dacă ea este suficient de puternică. Altfel este foarte dificil să convingi pe un pankist sau pe
un fan al rockului că este rău ceea ce face Dar realizând această comuniune cu sfera de forţă a lui
Bagalamukhi este foarte uşor să îl convingi şi chiar să îl faci să renunţe la o asemenea orientare. Asta cu
condiţia să existe un dialog şi să avem posibilitatea să acţionăm asupra aurei fiinţei respective. Uneori
această acţiune se poate realiza chiar prin rezonanţă pe care noi nu o urmărim dar cu toate acestea eficienţa
va fi extraordinar de mare. După aceea fiinţa respectivă pur şi simplu nu va mai simţi atracţie pentru ceea ce
era înainte pentru ea fascinant şi malefic. Din acest punct de vedere rezultă în mod clar faptul că în epoca
actuală de extremă decădere spirituală, Kali yuga, umanitatea, luată ca ansamblu, rezonează extrem de puţin
cu marea putere, divină Bagalamukhi, aspect care este foarte vizibil dacă ne gândim numai la imensul nivel
de robotizare şi de hipnoza hi care trăieşte omul modern, care "uitându-şi" sufletul divin, Jivatma, este
aproape total fascinat de tentaţiile inferioare, degradante, vicioase, perverse ale societăţii de tip francmasonic,
guvernată de acumulările materiale, în care spiritualitatea autentică este extrem de rară. Prin graţia lui
Bagalamukhi yoghinul poate însă anihila foarte repede şi eficient toate aceste atracţii degradante, charisma
satanică, atât pentru el însuşi cât şi pentru ceilalţi. De asemeni este demn de reţinut că la fel ca şi
Chinnamasta, Bagalamukhi este deosebit de indicată în orice acţiune de exorcizare, îndepărtare şi
neutralizare, rezonanţelor demoniace ori satanice, atât din fiinţa proprie cât şi din ceilalţi. Pentru cei dintre
dumneavoastră care simţiţi că există asemenea fenomene de posesiune, mai mică sau mai mare cu care vă
confruntaţi sau în situaţia în care rudele sau apropiaţii dumneavoastră se confruntă cu aşa zisele fenomene
de vrajă, de magie neagră, pe care în general le cunoaşteţi, operarea cu această putere cosmică este
extraordinar de indicată pentru a îi ajuta sau, înainte de toate, pentru n e ajuta. Chiar nu vă indic ca să treceţi
la acţiunea de a ajuta pe nu ştiu ce rudă când încă în dumneavoastră fenomenele acestea de posesiune sunt
destul de pregnante şi într-o asemenea situaţie este indicat întâi să urmăriţi să realizaţi această
autoexorcizare, să deveniţi conştienţi că aceste influenţe au fost în totalitate eliminate şi de abia după aceea
să treceţi la faza în care să urmăriţi să îi ajutaţi pe alţii. A îi ajuta pe alţii, mai ales pe această linie, atunci când
dumneavoastră încă mai prezentaţi asemenea fenomene de posesiune este chiar periculos pentru sănătatea
şi echilibrul dumneavoastră psihomental. Acest aspect este important de reţinut şi a urmării să faceţi
exorcisme la mătuşa, când la dumneavoastră sunt asemenea fenomene demoniace prezente care le-aţi
remarcat în decursul timpului şi care încă aşa sporadic mai apar, poate să determine ca entitatea care iese
din respectivul să intre prompt în dumneavoastră şi după aceea să te ţii fenomen.
La nivel lăuntric marea putere cosmică Bagalamukhi este cea care conferă yoghinului controlul deplin şi
perfect asupra tuturor activităţilor sale mentale precum şi asupra tuturor energiilor şi forţelor sale. La nivel
general Bagalamukhi oferă adoratorului ei constant controlul deplin asupra tuturor mişcărilor lui precum şi
capacitatea de a le opri oricând instantaneu, la voinţă. Această putere extraordinară de a te putea opri
fulgerător din cursul firesc al fiecărei acţiuni provine din reamintirea constantă a yoghinului divin sine însuşi şi
pe de altă parte ea amplifică şi mai mult la acel yoghin atât atenţia lui hiperlucidă asupra sa, ca subiect cât şi
detaşarea lui spontană de fructele oricărei acţiuni pe care o realizează. Pentru a ne dezvolta cât mai mult
această prezenţă de spirit lucidă, detaşată şi conştientă trebuie să învăţăm mai întâi să ne oprim instantaneu
şi să ne autoobservăm cât mai obiectiv în timpul activităţilor noastre zilnice în deosebi în timpul acelor acţiuni
în care implicarea noastră emoţională este foarte mare. Prin urmare dacă, spre exemplu, atunci când apare o
emoţie, o stare de frică sau tocmai ne certăm cu cineva şi atunci totodată noi suntem foarte atenţi asupra
noastră, aceasta ne va ajuta să devenim lucizi, să ne putem detaşa şi într-o asemenea situaţie, constant, prin
exersare, vom deveni capabili să atingem o exersare extraordinară. Chiar în cazul celor mai solicitante emoţii
sau angrenări noi vom fi totodată capabili să rămânem complet detaşaţi, undeva... ca şi cum am fi în afara
noastră şi să ne contemplăm lucid şi rece. Ajungând acolo sigur că acesta conferă pentru noi înalte salturi
spirituale care vor apare la scurt timp după aceea. Şi de la acest nivel va fi chiar posibil să acţionăm fară să
fim implicaţi. Chiar dacă continuăm să ne manifestăm ca şi până atunci cu toate acestea noi suntem dincolo
de ceea ce facem. Astfel dacă ne cultivăm capacitatea de suspendare instantanee, la voinţă, pentru un
anumit interval de timp mai ales a acelor acţiuni fizice, psihice sau mentale în care implicarea noastră în ele
este în mod obişnuit foarte mare, de exemplu o conversaţie captivantă, vizionarea unui film foarte interesant,
o stare de mânie intensă, gândurile care revin obsesiv, un eveniment neaşteptat care ne provoacă o imensă
uimire sau groaza sau o bucurie imensă etc. atunci starea noastră de detaşare, starea noastră de martor activ
se amplifică foarte mult şi putem atunci trăi spontan prin intermediul acestui hiatus, vid" creator, indus chiar de
noi în mod conştient, trascenderea aspectelor duale complementare şi putem atinge starea de iluminare
spirituală prin rezonanţa continuă cu vidul divin beatific, rezonanţă care ne este indusă fulgerător prin graţia
marii puteri cosmice Bagalamukhi. Acest aspect este foarte important şi în măsura în care realizaţi aceasta vă
veţi convinge că este cu putinţă să realizaţi această stare o transcendere. În această direcţie, una dintre cele
mai importante şi mai minunate ocazii accesibile oricărei fiinţe umane de a accede la iluminarea spirituală prin
intermediul graţiei lui Bagalamukhi o constituie trăirea erotic plenară şi transfiguratoare realizată în timpul
actului amoros, cu continenţă de către cei doi iubiţi. Astfel suspendarea ejaculării şi a fenomenului analogic de
descărcare sexuală la femeie pe o durata nedeterminată şi trăirea plenară şi perfect lucidă a stării de orgasm
tantric fără descărcare, face cu putinţă ca la ambii iubiţi transcenderea rapidă a oricăror bariere şi limite ale
conştiinţei lor prin fuziunea extatică pe care ei o realizează cu vidul creator şi beatific al conştiinţei divine şi
obţinerea în cuplu a stării de extaz cosmic, samadhi, şi chiar de eliberare spirituală.
O să ne oprim acum aici. Acestea au fost aspectele pe care le-am prezentat în seara aceasta. Dacă aveţi
întrebări vă rog să veniţi la microfon.

28
{am realizat în continuare o selecţie a răspunsurilor lui Grig la întrebări}

— Bagalamukhi nu face ca această stopare să fie definitivă ci este o stopare de moment. Dacă în perioada
aceea noi ajungem să modificăm ceva se pot modifica multe lucruri.

Lecţia a şasea
Deci mergem în continuarea lecţiei de data trecută. Există prin urmare nenumărate asemenea ocazii în care,
pe fondul unei trăiri, emoţii extraordinar de intense yoghinul realizează atunci o totală suspendare a
fluctuaţiilor mentalului, manas, şi astfel, prin graţia marii puteri divine Bagalamukhi, el transcende în vidul
creator divin şi realizează chiar starea de extaz divin, samadhi. Aceste procedee yoga, cu totul speciale,
diferă fundamental de practicile yoghine obişnuite prin faptul că ele nu implică aproape de loc un efort
individual cumulativ din partea yoghinului, cum ar fi de exemplu realizarea unui anumit tapas într-o anumită
perioada de timp dată şi ele implică doar scufundarea perfect conştientă şi lucidă în acea stare, emoţie foarte
intensă pe care atunci el o resimte spontan simultan cu stoparea fulgerătoare şi suspendarea, pe un interval
de timp suficient de mare, a tuturor fluctuaţiilor mentale. Aceste modalităţi extraordinare sunt rezervate însă
numai acelora la care consonanţa telepatică, care poate fi uneori chiar inconştientă, cu sfera de forţă divină a
marii puteri cosmice Bagalamukhi este într-un asemenea moment îndeajuns de intensă, altfel fenomenul de
discontinuitate, de suspendare care este autoindus nu se menţine atât cât este necesar şi, cea ce este cel
mai grav, în cazul trăirilor negative, cum ar fi mânie, groază, sau chiar în timpul stării de orgasm tară
ejaculare, proces de rezonanţă cu sfera de forţă a lui Bagalamukhi insuficient realizat atrage aproape automat
pierderea controlului şi lucidităţii de către respectivul aspirant şi atunci cam toată acea energie care este
acumulată în cazul procedeelor sexuale, prin transmutaţie, va fi pierdută fulgerător de el, în mod ireversibil.
Prin urmare, în toate aceste stări, fiinţa umană se confruntă cu o suspendare, cu o stare cu totul specială şi
ceea ce este esenţial într-un asemenea moment este capacitatea noastră de a sesiza un asemenea moment,
de a deveni conştienţi de el şi de a ne focaliza asupra lui realizând o stare de continuitate în acea
suspendare. Dacă acea stare de continuitate se menţine atunci fiinţa transcende pur şi simplu în starea de vid
beatific şi poate chiar stări supreme de iluminare şi chiar de eliberare. Şi această direcţie este cunoscut— şi
despre aceasta am mai discutat dar se impune să mai discutăm— cazul lui Koesler, care fiind condamnat la
moarte, în timpul celui de-al doilea război mondial, îşi aştepta într-o stare, cred că bănuiţi, de tensiune
cumplită moartea şi la un moment dat, înainte de ora H în care el trebuia să fie scos şi adus în faţa plutonului
de execuţie de către germani, a intrat, datorită acestei stare de groază, de tensiune cumplită, într-o asemenea
stare de suspendare şi din acel moment în el s-a declanşat acest proces iluminator, miraculos, cu toate că
Koesler nici nu studiase yoga, nici nu avea cunoştinţe despre aceste metode speciale. Ceea ce a urmat a fost
de asemeni integrat, în sensul că până la urmă pedeapsa lui cu moartea a fost comutată. După aceea
evenimentele au condus ca el să fie eliberat, mă refer din închisoare, şi sigur că a apărut o cu totul altă fiinţă
umană care era transformată complet din punct de vedere spiritual. Şi în urma acestei trăiri limită, pe care
dealtfel a recunoscut-o, a rezultat la el o stare excepţională din multe puncte de vedere, atât din punct de
vedere spiritual cât şi din punct de vedere al creativităţii, inteligenţei şi inspiraţiei, încât el a scris mai multe
lucrări care au fost considerate geniale. Cei dintre dumneavoastră care aţi avut ocazia, dintre cei care sunteţi
aici, să citiţi măcar una probabil că aţi remarcat bogăţia ideilor. A citit cineva ceva de Koesler? Asta arată că
citiţi numai cursurile divin yoga. Şi am vrut să vă dau acest exemplu pentru a constata că, iată, în mod
spontan apar asemenea situaţii în care o fiinţă umană va vibra la unison cu sfera de forţă a lui Bagalamukhi,
va realiza această stare de transcendere, chiar fără să îşi dea seama, tară să fie. conştientă de procesele
care se amorsează atunci şi acea suspendare care rezultă tocmai datorită acelei groaze a morţii, poate să
conducă la o asemenea stare iluminatorie spirituală, înaltă. Nu trebuie însă să trageţi concluzia că numai în
cazul unei stări de groază, a unei stări de spaimă sau a unei stări de furie exacerbată rezultă asemene
suspendări. Pentru că ele pot să rezulte şi în cazul unei stări de bucurie, şi în cazul unei stări de uluire, şi în
cazul unei stări de fericire, şi în cazul unei stări de surpriză maximă benefică sau de altă natură, dar ceea este
esenţial şi ceea ce este fundamental să reţineţi este oportunitatea de a fi pe fază în acea clipă şi de a nu vă
lăsa duşi de stare ca în final să spuneţi: "A, ia uite ce stare am avut şi acuma... Ia uite, acum îmi dau eu
seama, trebuie să aplic trebuia să aplic procedeul acela cu Bagalamukhi". Şi exact atunci, în asemenea
momente, în acea stare de maxim să deveniţi conştienţi de acea suspendare, să o menţineţi, să fiţi cum s-ar
spune cât mai apţi să realizaţi priza conştiinţei, şi o asemenea trăire poate să conducă la acea suspendare de
natură să vă facă să basculaţi în transcendent, în vidul beatific. Tocmai de aceea insist asupra acestui aspect
şi veţi vedea că o să vă prezentăm şi un procedeu foarte simplu şt totodată extrem de eficient, care a fost
prezentat de către un mare iniţiat, Gurdjieff, aşa zisul procedeu al stopului sau tehnica stopului, cum mai este
cunoscută, pe care bineînţeles ca el a adus-o din orient dar n-a avut totuşi profunda iniţiere pe care o veţi
avea dumneavoastră pentru că nu a cunoscut cât cunoaşteţi dumneavoastră sau cât veţi cunoaşte, dar cu
toate acestea ca metodă a adus-o şi ea să ştiţi, că a dat roade în foarte multe situaţii şi pe baza acestor
cunoştinţe iniţiatice pe care în cazul dumneavoastră le posedaţi, ea poate să fie de zeci de mii de ori,

29
îndrăznesc să spun mai eficientă decât în cazul celor care o aplicau aşa empiric, pentru că spre deosebire de
acea care ştiau că trebuie să se oprească... De exemplu se dansa şi la un moment dat cel care îi ghidează în
a realiza acest procedeu rosteşte comanda "stop". În momentul în care rosteşte, bineînţeles că trebuie să
aibă şi o anumită stare interioară care să emane într-adevăr acea energie a sferei de forţă a lui Bagalamukhi
pentru a crea o contaminare în masă, instantanee, prin evocarea sferei de forţă, şi totodată prin această
manifestare în expansiune explozivă a energiei pe care o captează şi pe care o remanifestă în sistemul canal,
prin rezonanţă, respectivul, mai ales dacă el a realizat anumite stări profunde în ceea ce priveşte comuniunea
cu sfera de forţă a lui Bagalamukhi, îi poate ajuta imens pe ceilalţi să realizeze această stare de suspendare.
Pentru că sensul ei să ştiţi că nu a fost niciodată decriptat în occident. Au fost foarte mulţi care au vorbit
despre acest procedeu a lui Gurdjieff, mulţi chiar au râs de el şi au spus că era o aiureală, că era o tâmpenie,
că Gurdjieff nu prea se pricepea şi de aia îşi bătea joc de ei, că îi punea să danseze şi la un moment dat,
când era dansul era în toi, el spunea "stop" şi atunci unii cădeau ca bulumeţii iar alţii rămâneau într-o anumită
poziţie urmărind să-şi ţină echilibrul cât mai mult timp în acea stare. Şi sigur, că există chiar şi situaţii
anecdotice care sunt descrise, ba unele dintre ele chiar au şi un aspect, aşa, la limita tragicului dar care arată
că cel care era angrenat să realizeze procedeul stopului era o persoană foarte plină de dăruire. Pentru că într-
o anumită situaţie, în timp ce se foloseşte spre o asemenea realizare a acestui procedeu, Gurdjieff relatează
că cineva care a rostit odată comanda nu a ştiut că în canalul în care se lucra exista la capătul celălalt o
ecluză şi cel care săpa la canal sigur că a realizat stopul dar între timp canalul fusese deschis şi intra apă. Şi
deşi intra apă respectivul a avut tăria să reziste şi chiar să rămână până când apa îi acoperea... deci a trecut
chiar, se spune, destul de mult, făcându-l chiar să trăiască această groază a morţii dar după aceea, datorită
unei anumite integrări divine, s-a dat comanda de oprire şi el totuşi nu a păţit nimic. Dar Gurdjieff relatează
acea situaţie care este, aşa cum vă spuneam, la limita tragicului sau tragi-comică. dar ceea ce este esenţial
pentru dumneavoastră, care veţi fi iniţiaţi şi care cunoaşteţi în plus rezonanţa, este că acest procedeu al
stopului poate fi realizat atât individual, cât şi în grup. Pentru aceasta, atunci când vă aflaţi într-o tabără
spirituală, este suficient ca în grupul în care vă aflaţi cineva să fie cel care va ghida o asemenea angrenare şi
vi se cere ca, din când în când, pe neaşteptate, când evident ceilalţi nici nu trebuie să se aştepte, să se dea
comanda de stop iar ceilalţi, aceasta este una dintre regulile esenţiale pentru procedeu, trebuie într-adevăr să
urmărească să înlemnească din toate puncte de vedere, atât fizic cât şi psihic şi mental în poziţia în care se
află şi să nu mai facă absolut nici o mişcare, absolut nici una, exact ca şi cum ar fi o stană de piatră— şi aici
sigur că se pot face analogii şi cu poveştile noastre cu cei care erau făcuţi stană de piatră şi puteţi să
înţelegeţi mai mult dincolo de aparenţe — şi în felul acesta, mai ales pentru cei leneşi şi care încă se mai
târăsc să ştiţi că aceasta este o metodă rapidă care vă facilitează transcendenţa. Aşa că dacă până acum aţi
constatat că eraţi încă în fruntea cozii cu această metodă, chiar aplicând-o, este cu putinţă să ajungeţi chiar
să fiţi fruntea frunţii, pentru că ea conferă posibilităţi fulgerătoare de realizare. Adică, e exact cum spune acei
proverb că "nu ştii de unde sare iepurele". Şi într-adevăr e exact. Că chiar şi iepurele cel mai mediocru dintre
yoghini poate într-adevăr să sară, poate să sară foarte sus.
Prin urmare, este esenţial ca atunci când aveţi asemenea stări să urmăriţi să fiţi conştient de acel fenomen de
suspendare care rezultă şi să căutaţi să basculaţi în vidul beatific, în transcendent tocmai utilizând acea
suspendare, acea înlemnire, acea încremenire. Sigur că, aceasta poate fi realizat şi în cazul unor trăiri
benefice, intense: fericire intensă, uimire intensă, bucurie intensă, încântare intensă, surpriză intensă şi aşa
mai departe, dar totdeauna este pe momentul de maxim. Dacă realizaţi pe momentul de maxim aveţi
posibilitatea de a realiza această instantanee comuniune cu sfera de forţă a lui Bagalamukhi şi atunci survine
instantaneu, fulgerător acea suspendare generatoare a stării de transcendere şi care poate chiar să vă
introducă în stare de samadhi, să nu vă surprindă. Este normal şi firesc să rezulte. Dar dacă în schimb vă
vine ideea după ce a trecut starea sau după ce aţi pierdut momentul de maxim, atunci să nu vă aşteptaţi la ...
că n-are cum să apară. Adică metoda trebuie, cum s-ar spune, să fie bătut fierul cât este incandescent. Că
dacă îl bateţi după aceea nu trebuie să vă surprindă că nu este nimic. Şi mulţi dintre dumneavoastră aţi putea
în ignoranţa sau în această superficialitate care vă caracterizează, să spuneţi "A, am făcu eu de cinşpe ori şi
am văzut că nu iese nimic". Nu iese atunci când nimeriţi pe de lături. Pentru că nu trebuie făcut nici înainte şi
nici după ci exact pe momentul de maxim, de culme. Deci exact ca şi în cazul stării de climax, de orgasm, în
momentul acela, de culme, de intensitate maximă. Nici după şi nici înainte. Şi aici nu se pune problema să vă
puteţi provoca asemenea stări pentru că ţin de o anumită spontaneitate care integrează anumite fenomene de
rezonanţă care se declanşează atunci. A spune "Hai lasă, că mâine mă întâlnesc cu mama, n-am văzut-o de
cinşpe ani şi să vezi că aplic procedeul, şi mă şi bucur şi intru şi în samadhi", să ştiţi că n-o să vă puteţi să vă
programaţi încât să puteţi spune că veţi reuşi. Deci întotdeauna, pe baza stării de spontaneitate rezultă aceste
fenomene de transcendenţă. Pentru cei pregătiţi însă, pentru aceia care sunt într-o cât mai perfectă stare de
rezonanţă cu sfera subtilă de forţă a lui Bagalamukhi, orice trăire benefică foarte intensă este, datorită blocării
sau suspendării lucide a activităţii mentale parazite, c extraordinară ocazie care face cu putinţă transcenderea
în starea de unitate divină. Tocmai din această cauză faimosul tratat tantric secret a tradiţiei şivaite Vijnana
Bhairava Tantra pune un foarte deosebit accent pe astfel de tehnici care fructifică de fapt în mod spiritual
anumite evenimente şi trăiri umane fireşti care îi apar oricui Un mare număr de modalităţi de iluminare
spirituală spontană şi prezentate în el, fac apel la asemenea procedee În continuare, pentru a ilustra doar din
punct de vedere practic aceste aspecte, oferim traducerea şi comentariul succint la o anumită sutră a unui alt
tratat faimos al aceleiaşi tradiţii şivaite din Kaşmir. Este vorba de Spanda Karika, strofele despre suprema
rezonanţă divină, Spanda ,care mai poate fi echivalată în sfera înţelegerii şi prin suprema energie divină
creatoare, Parashakti, sau într-un cadru creştin prin puterea duhului sfânt. Este bine să se ştie cu anticipaţie

30
că anumite lecţii din cursul nostru de yoga vor cuprinde şi o prezentare detaliată, preponderent practică a
întregii lucrări ezoterice care este Vijnana Bhairava Tantra. De aceea, deocamdată nu ne vom referi la
procedeele din Vijnana Bhairava care sunt în legătură cu această suspendare. Ele există şi vor fi studiate la
momentul oportun, corelat evident cu iniţierea în această marea putere cosmică. Dar pentru că Spanda
Karika nu o s-o studiem în totalitate ilustrăm acum cu o sutră din Spanda Karika şi anume sutra douăzeci şi
doi. Vă oferim acum traducerea şi urmează să o corelaţi cu ceea ce v-am explicat. "Exact atunci când ne
aflăm în culmea furiei sau mai ales atunci când ne aflăm purtaţi pe aripile bucuriei, sau chiar atunci când
suntem atât de uimiţi încât, încremeniţi, nu mai ştim ce să facem, sau când fugim din răsputeri pentru a ne
salva viaţa etc, în toate aceste momente în care suntem confruntaţi cu stări extreme, precum şi în altele de
acelaşi gen care sunt extraordinar de intense şi plăcute, putem atinge cu o fulgerătoare uşurinţă tărâmul, sau
altfel spus sfera subtilă divină, în care rezidă Spanda, vidul creator beatific al conştiinţei divine." Pentru ca să
vă fie şi măi clar şi să putem să trecem apoi la o decriptare a acestei sutre am s-o vă mai citesc odată, vă rog
să fiţi atenţi. "Exact atunci când ne aflăm în culmea furiei sau mai ales atunci când ne aflăm purtaţi pe aripile
bucuriei, sau chiar atunci când suntem atât de uimiţi încât, încremeniţi, nu mai ştim ce să facem, sau când
fugim din răsputeri pentru a ne salva viaţa etc, în toate aceste momente în care suntem confruntaţi cu stări
extreme, precum şi în altele de acelaşi gen care sunt extraordinar de intense şi plăcute, putem atinge cu o
fulgerătoare uşurinţă tărâmul, sau altfel spus sfera subtilă divină, în care rezidă Spanda, vidul creator beatific
al conştiinţei divine." Prin urmare, aşa cum v-am prezentat şi mai înainte, acum, în această sutră, puteţi să
realizaţi cum anume se operează şi puteţi să vă daţi seama că toate aceste trăiri extrem de intense, plăcute
sau neplăcute, dar intense, care apar spontan sunt tot atâtea oportunităţi de a realiza această suspendare
sau altfel spus, în limbajul acestei iniţieri în sfera de forţă a lui Bagalamukhi, sunt tot atâtea momente de
comuniune, de intrare în rezonanţă profundă cu sfera de forţă a marii puteri cosmice Bagalamukhi. Dacă
aceasta se produce atunci fiinţa va realiza o stare de transcendenţă şi totodată această stare îi permite să
aibă revelaţia lăuntrică a lui Spanda, a acelei pulsaţii divine creatoare, a acelei manifestări ezoterice a lui
Shiva. Prin urmare această sutră conturează cu claritate un spectru foarte mare de posibilităţi care determină
revelarea misterului lui Spanda, inima lui Dumnezeu sau suprema rezonanţă divină. Nu este vorba aici de
aplicarea unei tehnici în care se produc voit asemenea situaţii extreme. Producerea lor voită este chiar
contraindicată, fiind considerată satanică mai ales în cazul stărilor negative. Aşa cum vă spuneam nu veţi
putea trişa, nu veţi pute spune "A, lasă că îmi creez eu o stare nemaipomenită şi atunci o să realizez
regizarea ca să pot pe baza stării intense să realizez suspendarea şi în felul acesta rezultă la mine
iluminarea, starea de transcendenţă şi gata". Nu. Procedeul în sine este strâns legat de starea de
spontaneitate pe care dumneavoastră o aveţi. Deci, într-o sinteză pe care am putea să o realizăm, este
esenţial intensitatea stării şi spontaneitatea acestei reacţii a dumneavoastră în ceea ce priveşte priza de
conştiinţă, într-o asemenea situaţie spontană, a acelui moment de o intensitate extremă. Exact, dacă vreţi, pe
vârful acelei stări, în orice situaţie spontană dumneavoastră trebuie totodată să fiţi cum s-ar spune pe fază dar
în stări spontane nu în stări pe care să vi le induceţi. Şi de altfel veţi vedea că chiar dacă veţi urmări să
realizaţi aceasta autoinducându-vă o stare de acest gen, nu veţi reuşi să şarjaţi momentele la care se referă
sutra sunt totdeauna acelea care se pretează la aceasta şi care prin urmare apar spontan, subliniez, apar
spontan. Şi din acest punct de vedere să ştiţi că viaţa nu vă scuteşte de asemenea momente spontane. Totul
este ca atunci dumneavoastră să daţi dovadă de luciditatea necesară şi de prezenţa de spirit ca exact atunci
şi nu după aceea să fiţi şi să vă branşaţi instantaneu în acea suspendare care vă face să transcendeţi, să
realizaţi această stare specială de basculare în vidul beatific De exemplu, în culmea furiei, în momentul
maxim al acesteia, nici prea devreme şi nici la sfârşit la fiinţa obişnuită energia acestei stări de furie este atât
de mare încât îi depăşeşte cu mult posibilităţile de control, ea neputând cel mai adesea cuprinde înlăuntrul
său atât de multe energii. Mintea sa, manas, este aproape totdeauna depăşită, înecată, înghiţită de această
energie subtilă uriaşă a furiei. Despre un asemenea om spunem atunci de regulă că, parcă atunci, el "îşi
pierde minţile". Egoul său este şi el depăşit dar cu toate acestea conştiinţa sa nu poate să beneficieze deloc
de această stare, ba din contră ea este disipată şi perturbatoare. Şi acest aspect dumneavoastră l-aţi văzut,
probabil cu extrem de rare excepţii— pentru că nu vreau să consider că este regulă— puţini aţi fost sau
extrem de puţini aţi fost sau poate doar unul sau poate niciunul, care în asemenea momente de furie, mai
ales, să vă treziţi că intraţi într-o stare de suspendare care să vă facă să basculaţi în vidul beatific şi în final să
vă conducă la o trăire iluminatorie. Dacă cineva dintre dumneavoastră a avut o asemenea experienţă chiar
este minunat să vină şi să relateze. Dar, în schimb, cunoscând ceea ce cunoaşteţi, de acum înainte atunci
când vă mai apar asemenea stări spontan, lucid trebuie să vă branşaţi şi să le fructificaţi din punct de vedere
spiritual. Într-o asemenea situaţie sigur că ele vor prezenta o cu totul altă conotaţie, pentru dumneavoastră
decât cea de până atunci. Pentru omul obişnuit, aşa cum vă spuneam, ele sunt disipate, şi perturbatoare.
Pentru că acea stare face mentalul să fie depăşit, să debordeze, egoul este de asemeni solicitat chiar
suprasolicitat; pentru omul obişnuit aceste stări sunt chiar vlăguitoare, epuizante Pentru cel însă care
realizează această transcendenţa mergând numai pe culmea lor şi sesizând, în funcţie de spontaneitatea pe
care o are, acel moment de culme şi încremenindu-se, înlemnind, suspendându-se în acea stare de maxim,
atunci această stare va fi de natură să conducă la o stare transcendentă, înaltă. Sper că am repetat de multe
ori şi poate în felul acesta aţi înţeles. Prin urmare fiinţa respectivă se identifică cu mintea sa, manas, aflată în
starea de furie iar în afara experienţei conştiinţa sa nu câştigă nimic din această situaţie. El atunci aproape că
nu mai gândeşte, mentalul lui este blocat dar aproape că nici nu este plenar conştient de această stare de
fapt. La un yoghin, dacă totuşi din când în când mai apare starea de furie, indiferent de situaţia concretă în
care ea apare. atunci aceasta trebuie să fie în mod obligatoriu interiorizată, cât mai bine. Este esenţial deci să

31
realizăm această stare de implozie nu de explozie, deci în locul exteriorizării, cunoscând aceste elemente
atunci când sesizăm că o asemenea stare apare să o facem să implodeze. Apărând această implozie în
momentul de intensitate maximă atunci noi trebuie să conştientizăm suspendarea şi branşându-ne asupra ei
să savurăm apoi starea de basculare în vidul beatific şi care urmează prin aceasta suspendare care este
asigurată prin comuniunea cu sfera de forţă a lui Bagalamukhi. Prin urmare, iată cum această putere cosmică
ne ajută dar într-un alt mod, dar în mod fulgerător, spre_deosebire de cealaltă putere care de asemeni ne
conduce la starea de vid beatific, dar în mod lent, în cazul trăirilor de frustrare, de tensiune, de tristeţe, de
dezamăgire şi aşa mai departe, dar acolo noi ne confruntăm cu ele şi starea poate să apară chiar după ce noi
am realizat acea fuziune prin laya yoga, după o oră, după două, după o zi, după cinci zile sau aşa mai
departe. În cazul de faţă această basculare este fulgerătoare. Nu implică ca noi să lucrăm trei ore şi să zicem
"Ah, ia uite iar n-a apărut sau de abia de abia a apărut starea de comuniune. Aici această stare de
transcendenţă, această basculare în vidul beatific se poate produce fulgerător atunci când am suspendarea
aceasta arată că suntem în comuniune cu sfera de forţă a lui Bagalamukhi iar după aceea noi brusc vom fi
capabili să realizăm starea de transcendere. În mod normal energia subtilă a furiei, nemaiîncâpând în mental,
manas, ea tinde atunci să se reverse în afară, să se disperseze. Cea ce va face atunci yoghinul chiar în acel
moment va fi să-şi suspende, să-şi retragă imediat atenţia de la exterior, de la cauza exterioară care i-a
generat starea de furie. În mod normal egoul său poate să controleze doar o anumită cantitate de energie
subtilă pe care o putem stăpânii dar dacă starea sau energia respectivă se amplifică în mod exploziv vom fi
depăşiţi complet. Singurul lucru care trebuie făcut fulgerător în chiar culmea acelei stări de furie, care ar putea
să fie dezastruoasă altfel, este ca pur şi simplu în clipa aceea să conştientizăm starea de suspendare care
rezultă şi de aici să pătrundem în starea de vid beatific mental care va fi cu putinţă să fie atinsă prin stoparea
tuturor gândurilor şi a fluctuaţiilor mentale şi acest vid va absorbi instantaneu întreaga energie a furiei. În
cazul de faţă, aşa cum vă puteţi da seama, are loc chiar un proces de sublimare, această energie negativă
este brusc deviată prin această priză a conştiinţei, are loc acea suspendare tocmai datorită intensităţii ei, în
acel moment se declanşează procesul de sublimare şi din energia furiei ea devine brusc energie a
suspendării care ne face apoi să basculăm într-o energie a vidului beatific în care noi nu vom mai descoperi
nici urmă de energie a furiei pe care o aveam la început. Deci acest proces de sublimare este exact similar cu
cel care se produce în cazul sublimării energiei erotice, care la nivel mental să şi căutăm noi, nu vom mai găsi
în ea acele impulsuri instinctuale care la început ne făceau să acţionăm şi în final noi putem avea cele mai
sublime trăiri estetice chiar urmărind să decelăm aproape că ne întrebăm "Unde este animalitatea acea care
m-a făcut pe mine la început acum două ore să acţionez şi care acum, iată, ea este o înaltă trăire divină sau o
stare de iubire copleşitoare sau o stare de voinţă formidabilă sau o stare de inspiraţie genială." Acest proces
al sublimării sigur că a fost intuit de Freud dar să nu vă imaginaţi că yoghinii au aşteptat ca să vină Freud ca
să-l poată pune în practică. Îl cunoşteau de foarte mult timp şi pe această linie sigur că l-au utilizat din plin. O
să ne oprim acum aici. Dacă aveţi unele întrebări vă rog să veniţi la microfon.

{în continuare nu am redactat nimic din cele aproximativ douăzeci de minute de relatări, întrebări şi răspunsuri
dar care merită să fie audiate}

Lecţia a şaptea
.....continuarea aspectelor legate de marea putere cosmică pe care o studiem, deci în continuarea celor
prezentate data trecută. Vom uita astfel de cauza furiei, ea nu va exista pentru noi deoarece acum ne
proiectăm conştiinţa către interior. Practic, dacă nu reuşim de la început să realizăm această raportare
instantanee la Bagalamukhi, ne putem de exemplu, imagina fulgerător că fiinţa cu care ne certăm nu mai
există, că nu mai avem nimic în exterior către care să ne orientăm şi atunci orientându-ne atenţia numai către
interior, în starea de vid mental, energia inferioară a furiei va fi suspendată şi ea şi apoi va fi sublimată şi
absorbită de către vidul mental beatific sau cu alte cuvinte va fi transformată prin sublimare într-o energie
superioară, benefică. Realizând această focalizare lăuntrică absorbţia energiei se realizează spontan, fără a
mai fi necesar altceva. Este vorba de un proces de perfectă focalizare, ekagrata, făcut cu putinţă de graţia
copleşitoare a marii puteri divine Bagalamukhi. Prin urmare este vorba de un proces de perfectă focalizare
sau altfel spus se păstrează în atenţie permanent stare de vid sublim beatific. Dacă deja culmea furiei a trecut
şi mânia s-a declanşat iar yoghinul a uitat de această focalizare lăuntrică asupra vidului atunci este prea târziu
şi el nu mai are ce face. Cea mai mare parte a energiei care l-a mobilizat s-a irosit, s-a risipit iar mentalul său
a fost deja inundat de această energie subtilă inferioară care îl depăşeşte. Focalizarea, ekagrata, nu mai
poate fi acum o tehnică de iluminare spirituală, ea va fi doar o tehnică de autocontrol. Astfel poţi să redevii
lucid, să-ţi ceri scuze etc, însă şansa de a intra spontan în Spanda, adică în inima lui Dumnezeu, a fost de
data aceasta, pierdută. Aceasta este o tehnică, care face apel la o priză de conştiinţă deosebit de clară şi
fermă. Fără această fermitate lăuntrica în efortul de suspendare şi de transcendere a acelei energii foarte,
intense este aproape imposibil să reuşim. Trebuie ca atât timp cât durează, acest proces să fim foarte lucizi.
La început practicanţii începători uită de această luciditate. Totuşi, gradat, pe măsură ce intră în rezonanţă tot
mai bine cu sfera de forţă a lui Bagalamukhi ei nu vor mai uita şi astfel tehnica va reuşi din ce în ce mai bine.
Criteriul de verificare al tehnicii este că, treptat, aceste stări de furie vor înceta să mai apară. Ele nu vor

32
dispărea brusc deoarece tendinţele reziduale subconştiente, samskaras, le vor determina reapariţia pentru un
anumit interval de timp. Dispariţia va fi gradată, ele apărând, din ce în ce mai estompat, până ce vor dispărea
aproape în totalitate. Dar dacă este realizată cu succes tehnica de stopare, prin graţia mani puteri cosmice
Bagalamukhi, deşi mintea rămâne blocată conştiinţa yoghinului nu va intra într-o stare de uitare de sine, de
ocnupilare, ca în cazul omului obişnuit. Mintea, manas, se va bloca deoarece ea nu poate să cuprindă energia
aceea atât de mare, însă datorită stării de vid mental pe care o realizăm conştiinţa individuală, citta, care este
deasupra minţii, manas— este evident că această tehnică de apelare a graţiei lui Bagalamukhi este rezervată
doar acelora care şi-au trezit măcar parţial sufletul, Jivatma— nu are unde să meargă în altă parte decât în
conştiinţa supremă. Prin urmare atât atunci mintea, manas, va fi depăşită, în cazul omului obişnuit, cât şi
atunci când se va realiza cu succes focalizarea lăuntrică în cazul yoghinului, ea mintea este astfel blocată sau
altfel spus suspendată. Această stare de transcendere prin intermediul energiei foarte intense nu este
specifică doar trăirilor negative. Este analogic vorbind exact situaţia celor care practică surfingul, ei rămânând
pe culmea valului până când ajung la ţărm spre deosebire de cineva care nu ştie surfing şi care este ridicat
mai întâi de val şi apoi doborât, scufundându-se. Pe această cale, orice obstacol în yoga poate deveni cu
uşurinţă un prilej de transcendere rapidă. În alte cazuri bucuria este energia activă, cu alte cuvinte eşti purtat
pe aripile bucuriei. De exemplu, nu ne-am văzut cu un prieten drag sau cu iubita o perioadă lungă de timp.
Starea de dor care s-a tot acumulat în timp face să apară între noi şi fiinţa iubită rezonanţe afective foarte
intense iar emoţia, bucuria revederii este imensă, copleşitoare astfel încât ne simţim transportaţi de această
bucurie, ne simţim chiar pe culmea ei. Dacă în clipa aceea în care percepţia vizuală a fiinţei iubite a declanşat
în noi starea de bucurie copleşitoare, "uităm" complet de fiinţa respectivă şi ne orientăm doar spre interior,
datorită realizării fulgerătoare prin intermediul energiilor stopării controlate de sfera de forţă a lui Bagalamukhi
a stării de vid creator, putem de asemeni atinge starea de iluminare spirituală. Dacă în cazul bucuriei tehnica
nu ne reuşeşte pe deplin, ea rămâne totuşi total benefică fiind vorba, în acest caz de o trăire pozitivă. Energia
bucuriei fiind foarte mare va depăşi atunci mentalul, manas, care se va bloca şi ea va tinde să se reverse în
afara noastră. Dacă nu suntem foarte focalizaţi lăuntric vom revărsa acea energie însă la un nivel mult mai
redus, doar către fiinţa respectivă. Ea va beneficia de această energie dar la un nivel mai redus decât nivelul
iniţial pe care l-am resimţit noi, pentru că, odată direcţionată către ea, perceperea acestei energii este
fragmentată de procese gândirii care au reînceput şi care consumă în mod nenecesar energia subtilă, adică
chiar o mare parte din energia iniţială. Apoi verbalizarea noastră interioară ne arată foarte clar că tehnica a
eşuat, deoarece este evident că bucuria noastră şi-a pierdut puritatea ei iniţială de energie care transcende
atât mintea, manas, cât şi dualitatea, ea scurgându-se acum într-o condiţie net inferioară stării iniţiale doar
către exterior. În ambele cazuri, atât în cel al furiei, cât şi în acela al bucuriei, energia subtilă de început este
la fel de pură. Această puritate este dată de faptul că orice stare lăuntrică am avea ea este creată, susţinută şi
în ultimă instanţă chiar identică cu Spanda, Suprema rezonanţă divină sau Shakti. Aşa cum am arătat anterior
şi în cazul actului amoros, în momentul orgasmului fără descărcare... Deci se pare că au reuşit. O să ne oprim
acum aici.

Lecţia a opta
O să continuăm prezentarea aspectelor legate de marea putere cosmică Bagalamukhi. Deci mergem în
continuare la ceea ce am prezentat ultima dată. Aşa cum am arătat anterior, şi în cazul actului amoros realizat
cu continenţă, în momentul orgasmului fără ejaculare, descărcare respectiv la femeie, când starea de plăcere
este extrem de intensă această focalizare spontană, ekagrata, către interior dacă este simultan însoţită de
apelarea marii puteri cosmice Bagalamukhi ne permite să realizăm fulgerător starea de vid mental şi
determină brusc în noi o nouă şi divină perspectivă. Prin urmare iniţierea în această putere cosmică vă pune
la dispoziţie o importantă posibilitate de a realiza această stopare, această blocare, de a trăi starea de
orgasm fără ejaculare, respectiv fără descărcare în cazul femeii, şi totodată face cu putinţă acea transcendere
fulgerătoare în starea de vid beatific. Pe de o parte este important că ajută ca această stopare, care este atât
de necesară mai ales în cazul bărbatului să se realizeze cu succes şi totodată această stopare şi această
conştientizare a acelui moment de culme pe care îl reprezintă orgasmul facilitează această translaţie
instantanee în starea de vid beatific şi privind din acest unghi actul amoros cu continenţă, el ne revelează
astfel posibilitatea atingerii stării de iluminare prin el. Şi astfel putem înţelege chiar demersul tantric care
consideră fuziunea amoroasă cu continenţă, chiar în cazul clasic al maithunei, drept o cale privilegiată de
realizare a iluminării spirituale, şi corelând acest aspect ne putem da seama că cei care realizează acea
stopare şi urmăresc să nu atingă descărcarea, respectiv ejacularea, chiar fără să ştie rezonează instantaneu
cu sfera de forţă a lui Bagalamukhi pentru că în această focalizare a lor de a se opri de a stopa acea
descărcare; de a o evita, de a trăi starea de culme a orgasmului fără a pierde potenţialul creator chiar şi prin
aceasta ei vor intra în rezonanţă chiar fără a avea iniţierea respectivă, cu această mare putere cosmică, cu
sfera sa de forţă şi astfel vor reuşi după aceea să pătrundă instantaneu şi starea de vid beatific care
echivalează cu atingerea unei stări de iluminare. Corelând aceste aspecte apare foarte clar pentru
dumneavoastră astfel, de ce fuziunea amoroasă este considerată o cale care în accepţia continenţei sexuale
conduce fiinţa la iluminare. Şi aici aveţi foarte clar înţelegerea acestui mecanism într-un mod indubitabil. Dacă
până acum acest aspecte nu vă erau clare, acum ele sunt clare chiar ca mecanism subtil şi chiar ca fenomen
de rezonanţă care se declanşează atunci, respectiv această rezonanţă cu sfera de forţă a acestei marii puteri

33
cosmice. Atunci nu mai este de loc nevoie să urmărim mental să sublimăm sau să ne concentrăm pe un
anumit centru de forţă deoarece în acel moment privilegiat mentalul, manas, este transcens în totalitate.
Această stopare generează instantanee această comuniune cu sfera de forţă a lui Bagalamukhi şi aceasta va
atrage după sine această sublimare energiilor care se află din abundenţă în etajele inferioare ale fiinţei şi
aceasta declanşează o focalizare a acestora în sahasrara şi de aici va rezulta acea stare de scufundare în
vidul beatific care este echivalentă cu starea de transcendenţă. Schimbându-se brusc nivelul de conştiinţă la
ambii iubiţi, energia uriaşă ce se manifestă arunc nu mai poate rămâne pe svadhistana chakra şi datorită
ascensiunii ei conştiinţa celor doi se va integra firesc în vidul creator al conştiinţei divine.
Să vedem acum ce fenomen subtil se produce atunci când brusc suntem confruntaţi cu starea de uimire. Fără
îndoială că ştiţi că această stare de uimire este de asemeni tot un proces de rezonanţă care se declanşează
Atunci când suntem extrem de surprinşi de ceva neaşteptat sau atunci când ceva absurd ne face să rămânem
perplecşi este un alt moment adecvat pentru a aplica tehnica revelată în această sutră, deoarece astfel de
stări sunt de asemeni stări care fac să se instaleze în fiinţa noastră acea stopare, acea oprire. Şi aici este
foarte important să fiţi atenţi de acum înainte, mai ales dacă până acum nu aţi fost conştienţi de ceea ce se
produce fiindcă astfel de stări sunt stări de oprire. De altfel şi obişnuim să spunem când suntem confruntaţi cu
ceva aberant, cu un aspect este uluitor de absurd "mi-a stat mintea-n loc" şi într-adevăr, dincolo de această
expresie există chiar o realitate că astfel de stări generează în momentul lor de maxim o asemenea stopare, o
asemenea oprire. Vedeţi, nu întâmplător insist asupra acestor aspecte şi am realizat mai multe lecţii în cadrul
acestei puteri cosmice pentru că în cazul ei sunt aspecte cu care vă confruntaţi zi de zi. Şi tocmai de aceea
dacă până acum unii dintre dumneavoastră n-aţi atins anumite stări divine sau iluminarea recurgând la ceea
ce aţi avut până în prezent şi chiar sunteţi ba uimiţi, ba stresaţi, ba îngroziţi, ba terorizaţi, ba furioşi, aceste
momente în sfârşit pot f: utilizate în mod înţelept pentru a declanşa în fiinţa dumneavoastră acel declic să vă
facă să basculaţi în vidul beatific. Şi în acest caz mintea, manas, rămâne fulgerător blocată. Această stare de
uimire este provocată tot de o energie şi dacă într-o asemenea situaţie ea este suficient de intensă poate de
asemeni să ne conducă la o stare de iluminare spirituală. De exemplu în cazul glumelor, bancurilor,
anecdotelor etc. totul are mai întâi o înşiruire logică pentru ca apoi, brusc, să apară un deznodământ
imprevizibil, poanta, care brusc ne uimeşte şi ne face după aceea să râdem. Aceasta este atunci o sublimare
ce se realizează numai până la nivelul lui manipura chakra. De altfel dumneavoastră ştiţi că râsul este strâns
corelat cu anumite manifestări care se declanşează la nivelul lui manipura chakra şi de asemeni este în
strânsă legătură cu anumite fenomene de sublimare. Cei, de exemplu, care obişnuiesc să ducă energia doar
pe svadhistana şi au un surplus acolo, sau chiar în cazul fiinţelor care încă nu şi-au început viaţa amoroasă şi
care se află de asemeni confruntate cu o energizare amoroasă ceva mai mare, această stare de râs se
declanşează foarte uşor, fiinţa, în cazul acela, la cele mai mici aspecte care sunt comice în ambianţă va
reacţiona prompt şi se va manifesta ca atare; prin urmare, la nivelul lui manipura chakra uimirea ce se
declanşează în asemenea situaţii obişnuite, nefiind suficient de profundă şi intensă — deci asta în cazul în
care noi doar râdem fără a urmări să ducem această energie mai departe. Pentru reuşita deplină a tehnicii
energia subtilă a uimirii trebuie să fie atât de intensă şi de profundă încât ea trebuie să blocheze, să stopeze
complet mintea. Atunci, în loc să ne orientăm doar către exterior, căutând să explicăm ce se petrece în afara
noastră, noi revenim instantaneu în interior prin graţia instantanee a lui Bagalamukhi şi după ce intrăm
fulgerător, ne menţinem într-o stare de vid beatific. De altfel, aici este cu putinţă să urmăriţi, atunci când
ascultaţi anumite glume, bancuri, poante care sunt chiar deosebit pline de umor, să realizaţi o interiorizare u
acestei explozii în râs şi să urmăriţi să realizaţi acea stopare, acea blocare despre care noi am mai vorbit şi în
loc să vă manifestaţi printr-un râs exterior, să urmăriţi să trăiţi acea stare de culme, poanta, interiorizându-vă
şi urmărind după aceea ca acea blocare a minţii să fie utilizată pentru a vă conduce la o stare de basculare în
vidul beatific. Aceasta este simplu cu o singură condiţie: să mi uitaţi. Că dacă uitaţi o să fie aşa cum a fost ca
şi până acuma. Dacă aplicaţi această idee care este aparent simplă atunci va fi cu putinţă să basculaţi în vidul
beatific, realizând această stare de interiorizare a râsului. Doar atât este necesar să facem atunci căci în rest
intensitatea extrem de mare a energiei subtile ce se manifestă ne va purta ea singură către Spanda, inima lui
Dumnezeu. Este la fel ca în exemplul cu valul, tot ceea ce trebuie să facem atunci este doar să ne menţinem
şi după aceea echilibrul, zero, între tendinţele contrarii, respectiv plus şi minus, fără să ne mai gândim la nimic
altceva. În toate aceste procedee despre care am vorbit echilibru înseamnă deci să ne menţinem în starea de
vid beatific, zero, şi să nu trecem în nici o extremă, respectiv plus sau minus. Procedând astfel energia subtilă
a emoţiei noastre intense ne va duce către sursa ei transcendentă, Dumnezeu, iar aceasta va declanşa în
fiinţa noastră un fenomen de resorbţie. Atunci veţi constata că rezultă acea interiorizare care face să se
instaleze acea stare de transcendere şi aceasta sigur că va fi întotdeauna însoţită de o stare de iluminare. Şi
pe măsură ce această stare de iluminare suntem capabili să o menţinem, sigur că aceasta va însemna pentru
noi un important salt spiritual. Un mod prin care poate fi atinsă Spanda, inima lui Dumnezeu, este utilizarea
similară a momentelor de groază, de epuizare, de disperare şi de neputinţă extremă. Aici iarăşi este esenţial
ca atunci să avem prezenţa de spirit şi să nu uităm. Dacă atunci Când ne aflăm în asemenea momente, care
sunt chiar foarte intense, copleşitoare, suntem capabili să ne amintim şi să spunem "A, uite acuma e
momentul să aplic procedeul care îmi permite să realizez starea de transcendenţă". Toate aceste momente
vor deveni pentru dumneavoastră tot atâtea oportunităţi de a realiza starea de. basculare în vidul beatific şi
chiar să realizaţi o stare de iluminare. V-am mai spus despre experienţa lui Koesler, nu mai insist, şi sigur că,
dacă la el care era un om obişnuit a fost cu putinţă, eu zic că la dumneavoastră, care deja ştiţi acest aspect,
ar trebui să se declanşeze deja la foarte mulţi dintre dumneavoastră suiri de iluminare. Cu condiţia ca viaţa să
vă rezerve asemenea momente şi în direcţia asta aţi văzut că vă ajută. Aceste momente pot apărea de

34
exemplu atunci când fugim până la epuizare pentru a ne salva viaţa, atunci când suntem disperaţi sau chiar
atunci când simţim o acută lipsă vitală. Deci toate aceste stări, şi chiar şi altele: gelozie, disperare,
singurătate, deci flecare dintre ele dacă sunt trăite la momentul lor de maxim, brusc ne conduc, dacă survine
acea stare de blocare a minţii, toate acestea ne conduc la comuniunea instantanee cu sfera de forţă a lui
Bagalamukhi şi aceasta va declanşa în noi acea resorbţie în vidul beatific. Nici aceste stări copleşitoare nu
pot fi cuprinse de minte, manas, aceasta fiind depăşită de ele. Este necesar ca în aceste momente să ne
orientăm ferm către interior invocând intens graţia şi ajutorul marii puteri divine Bagalamukhi. Deci în clipele
de groază, de disperare, în cele în care suntem spontan înfricoşaţi sau epuizaţi trebuie să ne menţinem de
asemeni într-o perfectă neutralitate mentală, dincolo de aspectele plus şi minus, pentru a transcende
instantaneu, folosind chiar energia acelor stări negative drept vehicul, în vidul creator beatific al conştiinţei lui
Dumnezeu. Aceste stări şi altele similare pot fi întâlnite în multe situaţii de viaţă. Dansul dervişilor, efectuat
până la senzaţia de epuizare, în sens yang, sau până la comanda "stop", şi atunci ei se aruncă brusc la
pământ, este un exemplu foarte accesibil în acest sens. A intra în starea extremă de epuizare şi rotaţia în
sens yang favorizează instalarea acestei stări de transcendenţă. Şi aici trebuie de asemeni să ştiţi că această
comandă "stop" este cu putinţă chiar să v-o daţi singuri. Pentru aceasta trebuie să înţelegeţi mecanismul şi
trebuie de asemeni să fiţi capabili să vă supuneţi acelei comenzi pe care chiar dumneavoastră sunteţi cei care
o daţi. Făcând aceasta chiar de unul singur este cu putinţă să realizaţi astfel instantaneu comunicarea,
rezonanţa cu sfera de forţă a marii puteri cosmice Bagalamukhi. Pentru aceasta nu este neapărat necesar să
vă daţi comanda cu voce tare, dar dacă sunteţi singuri o puteţi face. Dar pentru asta să ştiţi că este necesară
o mare spontaneitate lăuntrică şi dacă nu o aveţi cumva, utilizarea acestui procedeu aparent simplu, a
stopului despre care vom mai vorbi imediat, vă poate ajuta să deveniţi mult mai spontani. Ce implică aceasta?
Brusc, când nici măcar nu vă gândeaţi în prealabil, fulgerător spuneţi "stop". Şi vă opriţi instantaneu indiferent
de poziţie sau de acţiunea pe care o faceţi. Este ceva similar cu ceea ce realizaţi atunci când în fuziunea
amoroasă simţiţi că se apropie starea de orgasm cu descărcare şi atunci acţionaţi în sensul de a stopa
descărcarea sau ejacularea. Dar atât că, acest proces de stop îl realizaţi în situaţia de faţa chiar
dumneavoastră înşivă în orice situaţie. Chiar când să zicem urcaţi o scară, chiar când la un moment dat
mâncaţi ceva, chiar când vă aflaţi într-o anumită stare, chiar când realizaţi o activitate care vă pasionează ia
culme, practic în orice situaţie. Dar sigur dincolo de aceasta trebuie să nu urmăriţi să împingeţi absurdul până
la a vă spune "stop" atunci când vă aflaţi cu o oală de ciorbă fierbinte în palme şi tocmai o puneţi pe masă. Că
o să vă alegeţi cu arsuri. Dar dincolo de aceasta sigur că realizaţi această tehnică a stopului şi veţi remarca
că apar stări chiar uluitoare, cu condiţia de asemenea să nu uitaţi. Pentru că pentru mulţi dintre
dumneavoastră chiar dacă vi se revelează un procedeu extraordinar, el e exersat cât e exersat şi apoi este
uitat. În cadrul şcolii spirituale a lui Gurdjieff, aşa cum aţi mai citit unii dintre dumneavoastră, cei care aţi citit,
acest procedeu al stopului să ştiţi că este baza acestei căi şi Gurdjieff 1-a învăţat la rândul lui de la cel care 1-
a iniţiat şi a folosit adeseori acest procedeu dar fără să fi ştiut de fapt ce declanşează din punct de vedere
ezoteric. Nu a avut această iniţiere pe care dumneavoastră o aveţi. Dar cu toate acestea asta nu l-a oprit ca
să nu expună şi să nu răspândească acest procedeu al stopului care a fost realizat de mulţi dintre cei care au
recurs la această şcoală de trezire spirituală a lui Gurdjieff şi care are, trebuie să recunoaştem, şi unele lucruri
autentice. Să nu uităm de asemeni că tot Gurdjieff este cel care a revelat în occident eneagrama care la ora
actuală este folosită chiar şi de cei din C.I.A. în Statele Unite ale Americii ca mijloc de testare a personalului
care... De asemeni este foarte important de reţinut că tot ceea ce trăim sau simţim trebuie primit de noi cu
maximă deschidere fiind ferm convinşi că totul vine de la Dumnezeu. Însă nimeni nu poate aplica foarte bine
aceste tehnici, mai ales cele referitoare la stările negative, mânie, groază, epuizare, disperare, anxietate,
singurătate etc, până când nu ajunge suficient de puternic mental şi până când nu-şi trezeşte suficient de mult
sufletul, Jivatma. Dacă nu suntem suficient de lucizi aşa zisa scufundare în aceste stări negative face şi mai
mult rău. Ele se vor chiar putea amplifica iar mentalul nefiind suficient de puternic nu se va putea rămâne pe
creasta valului. Inevitabil, cel cu o minte slabă care se hazardează să se abandoneze stării negative va
constata ulterior că se află într-o stare chiar mai rea decât înainte. El va fi mai frustrat, mai supărat, mai
tensionat, mai epuizat, deoarece el nu a rezonat decât anemic sau poate chiar de loc în starea respectivă cu
marea putere divină Bagalamukhi. Acest aspect este de fapt cheia pe care trebuie să vă bazaţi aplicarea
acestei metode. Pentru că cel care nu are o minte suficient de puternică acela nu va reuşi să realizeze
această stare de transcendere pentru că rezonanţa cu sfera de forţă a lui Bagalamukhi nu va surveni în cazul
în care el nu are acea forţă şi ca sfat esenţial vă sugerez ca atunci când aplicaţi, dacă constataţi că nu se
instalează acea stare de transcendere o dată, de două ori, de cinci ori şi dimpotrivă apare chiar o amplificare
a stării negative aceasta arată indubitabil că mentalul dumneavoastră este larvar, anemic, slab şi că nu vă
rămâne decât să urmăriţi să îl întremaţi. După aceea, atunci când vă veţi afla în starea de forţă mentală
minimă, sublimez minimă, va fi cu putinţă să recurgeţi ia aceste procedee cu succes şi veţi constata că
rezultatele despre care am vorbit apar. Deci acest amendament este pentru cei care au mintea atât de slabă
încât la ei nu se poate vorbi de această rezonanţă cu Bagalamukhi de la început. Dar dincolo de aceasta,
antrenamentul sistematic cu această putere cosmică facilitează acea dezvoltare care ulterior va face cu
putinţă ca şi în cazul unui mental care nu este foarte puternic totuşi prin această obişnuinţă a comuniunii cu
sfera de forţă a acestei mari puteri cosmice, să beneficiem de ajutorul ei. Dar aceasta implică un antrenament
sistematic, consecvent şi după aceea va fi cu putinţă să beneficiem de aceste procedee. Dar pentru cei care
au mental suficient de puternic şi care au înţeles mecanismul, dacă constată că aceste rezultate apar, ei vor
putea să le folosească, aceste procedee, chiar şi începând din seara aceasta, mereu şi mereu. De asemeni
nu trebuie uitat că toate aceste stări specifice condiţiei umane obişnuite îşi au sursa în Dumnezeu şi că

35
această acceptare a lor înseamnă de fapt transcenderea egoului. Prin urmare, prin toate aceste modalităţi,
totodată noi avem la dispoziţie metode de transcendere a egoului pe cale, am putea spune, naturală. Pentru
că aceste stări sunt pâinea cea de toate zilele mai ales în cazul omului care încă se mai târăşte, a omului
larvar. Dincolo de etichetele pe care el şi le aplică, că este yoghin în anul opt sau că a atins nu ştiu ce
cunoaştere prin lectura nu ştiu cărui text şi acuma este clar că el este nemaipomenit şi este o fiinţă realizată.
Dacă la el totuşi aceste stări apar modalitatea de a transcende egoul şi de a face salturi spirituale este tocmai
prin utilizarea acestor procedee. Pe de altă parte ne poate fi de un mare ajutor şi o altă modalitate practică,
mult mai uşor accesibilă ca stare de rezonanţă cu sfera subtilă şi tainică de forţă a lui Bagalamukhi. Pur şi
simplu noi ne putem efectiv opri brusc chiar în timpul unei mişcări oarecare observându-ne atunci cu luciditate
starea lăuntrică, care poate fi degajată, preocupată, implicată, confuză etc. Astfel avem posibilitatea să ne
cunoaştem, pentru că aceasta este exact ca o lamelă pe care noi o recoltăm din fiinţa noastră şi pe care apoi
o putem analiza detaşat, lucid. Şi astfel de analize ne pot revela ceea ce noi cu adevărat suntem, nu ceea ce
ne imaginam, nu cea ce spuneau ceilalţi care să zicem că aveau interes să ne ridice în slăvi sau să ne
prezinte o imagine edulcorată că ne sunt prieteni şi că nu vor să ne supere şi aşa mai departe. Această
tehnică de stopare bruscă a oricăror mişcări corporale, fluctuaţii emoţionale şi gânduri parazite, pe fundalul
unei cât mai lucide şi mai profunde prize de conştiinţă asupra noastră înşine în calitate de subiecţi observatori
conştienţi şi detaşaţi poate oferi şi ea prin graţia lui Bagalamukhi, spontan, iluminarea spirituală. Aşa cum
demonstrează multe şcoli ezoterice din Orientul Mijlociu, tradiţia sufită îndeosebi, şi cum arăta în occident
faimosul iniţiat Gurdjieff. Oferim în cele ce urmează ca exemplificare celebra tehnică a stopului aşa cum era
ea practicată în cadrul şcolii lui Gurdjieff şi cum este descrisă de cel mai cunoscut dintre discipolii acestuia,
matematicianul de origine rusă Uspenski. Înainte de a trece la aceasta ţin să subliniez că şi alte procedee pe
care dumneavoastră le aveţi în cadrul sistemului hatha yoga sunt în strânsă legătură cu această stopare, cu
această oprire. De exemplu stoparea respiraţiei pe vid, stoparea respiraţiei pe plin, stoparea ejaculării sau a
descărcării, stoparea într-o postură într-o nemişcare totală, stoparea privirii asupra unui anumit obiect sau a
unei yantre, a unei lumânări şi aşa mai departe. Sigur, chiar şi anumite mudras-uri pe care de asemeni le
cunoaşteţi: ashwini mudra care de asemeni stopează, yoni mudra care de asemeni stopează, uddiyana
bandha care de asemeni realizează o anumită stopare a scurgerii energiilor în jos şi le antrenează în sus. Iată
deci această descriere a lui Uspenski cu privire la această faimoasă tehnică a stopului pe care Gurdjieff a
prezentat-o: "Gurdjieff ne-a arătat de asemeni un exerciţiu complet nou pentru noi fără de care, spunea el,
este imposibil să ajungi să stăpâneşti musculatura somatică. Era ceea ce ei numea tehnica stopului. Fiecare
rasă, a spus el, fiecare epocă, fiecare naţiune, fiecare ţară, fiecare clasă, fiecare profesie posedă un număr
definit de poziţii şi de mişcări care-i sunt proprii. Mişcările şi poziţiile sau atitudinile având o mare importanţă
în planul fizic, ele controlează modul său de gândire precum şi sentimentele sale." Aceasta să ştiţi că este o
remarcă plină de înţelepciune. Este cu putinţă ca unii dintre dumneavoastră care aţi mers chiar de la un oraş
la altul, chiar de la o localitate la alta, chiar de la o casă la alta, chiar de la o ţară la alta să constataţi că este
extraordinar de adevărat acel proverb care spune "Câte bordeie atâtea obiceiuri". În fiecare dintre aceste
situaţii aţi putut să remarcaţi cum, de la o ţară la alta se schimbă gestica, modul de gândire, comportamentul
şi aşa mai departe, care generează o serie întreagă de modificări profunde. Pentru omul obişnuit aceste
specificităţi ţin, la prima vedere, de ceva tainic, enigmatic. Nu ştim de ce japonezii sunt aşa cum sunt, nu ştim
de ce laponii sunt aşa cum sunt, nu ştim de ce ţiganii sunt aşa cum sunt, nu ştim de ce românii sunt aşa cum
sunt şi aşa mai departe. Şi adeseori ne mulţumim să spunem: "E, aşa sunt ei" şi cu aceasta noi avem
impresia că ne-am explicat dar în realitate este exact cum am spune că hipnoza e hipnoză sau yoga e yoga
sau că yoga e mai ştiu eu ce, cum definesc unii pripit, sectă, şi cu asta au senzaţia că au cunoscut şi că
trebuie să treacă mai departe să se uite la meciul de fotbal, acela este foarte important pentru ei. Prin urmare,
aşa cum aţi constatat, chiar şi în cazul sistemului hatha yoga sunt indicate anumite poziţii care, aşa cum ştiţi,
de fapt sunt nişte atitudini corporale care induc prin rezonanţă aptitudini specifice. Acesta este un adevăr
cunoscut probabil de dumneavoastră încă din anul întâi. Dar cei care n-aţi ajuns să-l pătrundeţi, corelând
ceea ce vi se spune în această lecţie veţi reuşi să înţelegeţi adevărul profund al acestei afirmaţii şi anume să
vă daţi seama că fiecare poziţie corporală, fiecare gest, fiecare manifestare fizică prin ceea ce ea este, o
atitudine, determină apoi o aptitudine. In cazul unei naţiuni anumite atitudini tip vor genera, aşa cum cred că
vă daţi seama, aptitudini tip. Şi de aici va rezulta acea specificitate care pentru omul obişnuit este de
neînţeles. Şi, siguri, aceasta va determina apoi şi un anumit mod de a se hrăni şi multe alte modificări. Prin
urmare, în situaţia în care noi ne transformăm atitudinile sau le modificăm, aceasta va determina instantaneu
în fiinţa noastră şi o mutaţie care survine şi la nivelul aptitudinilor. Şi invers, o modificare şi chiar trezirea
anumitor aptitudini, chiar dacă nu a fost însoţită neapărat de acele gesturi sau de acele atitudini corporale, va
avea drept efect apariţia după aceea a respectivelor atitudini. O fiinţă care atinge înţelepciunea va fi după
aceea automat transformată şi atitudinile se vor modifica, se vor transforma în consecinţă. Deci reiau această
idee: "Fiecare rasă, a spus el, fiecare epocă, fiecare naţiune, fiecare ţară, fiecare clasă, fiecare profesie
posedă un număr definit de poziţii şi de mişcări care-i sunt proprii. Mişcările şi poziţiile sau atitudinile având o
mare importanţă în planul fizic, ele controlează modul său de gândire precum şi sentimentele sale." De fapt
aici dumneavoastră trebuie să înţelegeţi că provoacă, generează, pentru că, pentru omul obişnuit, nu este cu
putinţă ca el să facă anumite gesturi, să asume anumite poziţii, anumite atitudini şi să scape cu toate acestea
de consecinţele, pe care acestea le vor avea. Este imposibil să vă imaginaţi că o fiinţă care abordează o
atitudine umilă şi prăbuşită va scăpa totuşi de acea consecinţă a acestei atitudini şi nu va, această atitudine,
nu va dezvolta în ea o anumită aptitudine către umilinţă, către prăbuşire, către pesimism şi aşa mai departe.
De aici dumneavoastră vă puteţi da seama că fiecare dintre acţiunile pe care le faceţi generează rezonanţe şi

36
pe măsură ce aceste atitudini devin obişnuinţe, ele vor cristaliza în fiinţa dumneavoastră aptitudini. Şi cei mai
ilustrativ în această direcţie, dacă aţi avut ocazia să observaţi oameni care au anumite ticuri chiar maladive,
aţi văzut că la ei se manifestă, aproape ca la nişte roboţi, anumite gesturi pe care le fac şi care determină
după aceea anumite stări lăuntrice care ajung să îi prindă şi este un veritabil cerc vicios care se declanşează
acolo. Dar omul nu foloseşte toate poziţiile şi mişcările care îi sunt posibile, asta cred că v-aţi putut da seama
iar dacă nu aflaţi acum. Nu întâmplător sistemul hatha yoga are 8.400.000 de asane. De ce? Pentru că a
urmărit să epuizeze toate gamele de atitudini care generează rezonanţe benefice, creatoare în fiinţa umană.
De la acest nivel, se spune în textele fundamentale, că sunt epuizate toate posibilităţile benefice. Deci se
poate vorbi de 8.400.000 de combinaţii de energii benefice, cosmice pe care fiinţa le poate trăi prin aceste
atitudini care generează prin asumarea lor sistematică şi conştientă anumite aptitudini sunt aspecte
fundamentale. Astfel repertoriul poziţiilor şi mişcărilor unui fiecărui individ este foarte limitat Şi mai ales în
cazul fiinţelor umane obişnuite, care prezintă un anumit grad de robotizare şi care se află într-o stare de
somn, una dintre caracteristicile cele mai izbitoare şi care sunt chiar aproape penibil evidente pentru o fiinţă
trezită spiritual, este faptul că respectivul este previzibil, gesturile lui sunt previzibile, acţiunile lui sunt
previzibile, modul de a gândi este previzibil, atitudinile pe care le ia sunt previzibile. De ce? Pentru că el nu
mai are acea spontaneitate care să îi permită să rupă această închistare într-un anumit program cu care el s-
a obişnuit. De aici şi proverbul că obişnuinţa e a doua natură. El este exact ca un roboţel. Şi pe această linie,
aşa cum aţi observat, adeseori convenienţele, prejudecăţile şi aceste reguli sociale au tendinţa să provoace în
fiinţă tocmai asemenea programări, asemenea uniformizări, şi ceea ce este mai tragic este că adeseori
aceste aspecte, chiar dacă sunt negative, chiar dacă sunt profund negative dar dacă sunt generalizate nu
creează nici un fel de reacţie de uimire, de uluire în cei care le privesc. Dacă în schimb în aceeaşi comunitate
apare o fiinţă care face ceva care este diferit de ceea ce ştiu ceilalţi, atunci ea apare imediat ca fiind stranie.
Şi cel mai banal exemplu, dacă într-un loc douăzeci de mii de oameni fumează la unison acţiunea lor este
absolut banală, dacă însă prin aceştia cinci rămân într-o postură de interiorizare cu ochii închişi ei vor apărea
ca fiind foarte stranii, extrem de stranii. Deşi ceea ce fac cei care fumează este cumplit de dăunător pentru
sănătatea lor, chiar dezastruos, nimeni nu remarcă, este ceva firesc cu care ne-am obişnuit. Însă dacă ceilalţi
meditează aceştia deja sunt stranii, vor fi priviţi ca atare. Deşi, dacă ar fi să avem această stare de libertate
lăuntrică am putea să spunem: "Treaba lor noi fumăm, ei Z rămân cu ochii închişi, nu ştiu ce fac, dar aşa cum
noi fumăm şi nu ne zice nimeni nimic, deşi ştim cu toţii că nicotina este extrem de otrăvitoare şi ne distruge
sănătatea, îi lăsăm în pace şi pe aceştia. Poate s-or fi distrugând în felul lor, noi ne distrugem în felul nostru.
Dar cu toate acestea intoleranţa se va manifesta prompt, aceia care meditează vor fi ostracizaţi şi chiar
batjocoriţi sau chiar huliţi. Toţi vor fi cei care vor spune: "Dar ce, n-au altceva de făcut decât să stea cu ochii
închişi şi să se gândească la nemurirea sufletului". Dacă toţi cei cinci se vor plia şi se vor hotărî şi ei să
fumeze nimeni nu va spune după aceea: "Ia uite ce au făcut mă. Fumează." Nu. Totul e normal. De ce?
Pentru că ce fac respectivii, cei cinci, fac şi ceilalţi şi aceasta nu deranjează pe nimeni. Pentru o fiinţă care
însă este trează spiritual şi care a depăşit această stare de larvaritate, toate aceste aspecte sunt vii şi
evidente. Mintea sa nu poate fi păcălită de aparenţe. Pentru omul care doarme acestea nu sar în ochi. Pentru
că el nu este treaz, nu sesizează ceea ce este valoros şi ceea ce este lipsit de valoare, ceea ce este bun şi
ceea ce este rău. Şi aici este mare tragedie care a condus această planetă în starea în care ea se află la ora
actuală. Caracterul mişcărilor şi atitudinilor fiecărei epoci, fiecărei rase şi fiecărei clase este indisolubil legat
de formele definite ale gândurilor şi sentimentelor. Omul obişnuit este incapabil să schimbe natura gândurilor
şi sentimentelor sale atât timp cât nu şi-a schimbat repertoriul poziţiilor şi mişcărilor. Natura gândurilor şi a
sentimentelor poate fi asociată cu poziţiile şi mişcările fiinţei respective şi fiecare fiinţă umană obişnuită are un
număr determinat de asemenea atitudini. Toate poziţiile fizice, intelectuale şi emoţionale sunt strâns legate
între ele. O analiză şi un studiu, coordonat a gândurilor şi sentimentelor noastre pe de o parte şi a funcţiilor
motorii pe de altă parte arată că fiecare dintre mişcările noastre voluntare sau involuntare este în realitate o
trecere inconştientă de la o poziţie la alta, amândouă la fel de mecanice. Atât timp cât ne vom menţine la un
nivel larvar de conştiinţă este o iluzie să credem că mişcările noastre ar fi voluntare. Toate mişcările noastre
sunt nişte automatisme. Şi gândurile şi sentimentele noastre sunt la fel. Automatismul gândurilor şi al
sentimentelor noastre corespunde în mod exact automatismului mişcărilor noastre, unul nu poate fi schimbai
fără celălalt. În felul acesta dacă atenţia omului se concentrează să spunem asupra transformării gândurilor
sale automatice mişcările şi atitudinile obişnuite vor interveni imediat în noul curs al gândirii impunându-i
vechile asociaţi intrate în rutină. În circumstanţele obişnuite noi nu ne putem imagina modul în care funcţiile
intelectuale emoţionale şi motorii depind unele de altele. Şi totuşi, noi ignorăm modul în care dispoziţiile şi
stările noastre emoţionale pot depinde de mişcările şi poziţiile noastre. Dacă un om adoptă o poziţie, o
atitudine care corespunde la el unui sentiment de tristeţe sau de descurajare, atunci el poate fi sigur că se va
simţi foarte repede trist sau descurajat. O schimbare deliberată a poziţiei poate provoca în el frică, dezgust,
nervozitate sau din contră calm, fericire, bucurie. Dar toate aceste funcţii umane intelectuale, emoţionale şi
motorii ... constant unele cu altele, omul obişnuit nu poate să iasă niciodată din cercul vicios al poziţiilor sale.
Şi pe această linie vă puteţi da seama că hatha yoga este tocmai un asemenea sistem care urmăreşte să
decondiţioneze fiinţa de aceste poziţii prin impunerea unor poziţii, a unor atitudini care vor genera apoi, prin
rezonanţă cu anumite focare de putere din macrocosmos, anumite aptitudini benefice, sublime binefăcătoare,
înalte, elevate, de natură să ilumineze şi să îi permită fiinţei umane să-şi depăşească această stare larvară,
chiar dacă un om recunoaşte aceste legături şi începe să se lupte cu ele, pentru a se elibera, voinţa sa nu
este suficientă. Trebuie să înţelegeţi că acest om are doar destulă voinţă pentru a guverna un singur centru
instinctual, emoţional sau motor pentru un scurt moment. Dar ceilalţi doi centrii i se opun şi voinţa omului

37
obişnuit nu este niciodată suficientă pentru a guverna trei centri simultan. Pentru a se opune acestui
automatism şi pentru a dobândi un control asupra poziţiilor şi mişcărilor diferiţilor centrii există un exerciţiu
special. E constă în următoarele: la un cuvânt sau la un semn stabilit prealabil de maestru, toţi elevii care îl
aud sau îl văd trebuie să se suspende instantaneu, gesturile lor, oricare ar fi acestea, să se imobilizeze în
locul, în poziţia chiar în care semnalul i-a surprins. În plus, ei trebuie nu doar să înceteze să se mişte ci să-şi
păstreze ochi fixaţi chiar pe punctul pe care priveau în momentul semnalului, să rămână cu gura deschisă
daca tocmai vorbeau, să-şi păstreze expresia fizionomiei şi dacă surâdeau să păstreze acest surâs pe faţa
lor. În această stare de stop fiecare trebuie, de asemenea, să-şi suspende mulţimea gândurilor, să-şi
focalizeze atenţia, menţinându-şi tensiunea muşchilor săi în diferitele părţi ale corpului la acelaşi nivel la care
se găseau, plimbând-o ca să spunem aşa dintr-o parte în alta a corpului. El trebuie să rămână în această
stare şi în această poziţie până ce un alt semnal convenit îi permite să reia o atitudine normală sau până când
cade de oboseală, fiind incapabil să se mai menţină mai mult timp în atitudinea iniţială. Dar el nu are dreptul
să schimbe nimic, nici privirea, nici punctele de sprijin, nimic, nimic. Dacă nu se poate ţine şi cade, trebuie să
cadă ca un sac, fără să încerce să se protejeze de vreo lovitură. La fel dacă ţinea un obiect în mâini, trebuie
să-l păstreze atât timp cât îi este posibil. Şi dacă mâinile sale refuză să asculte de el şi obiectul îi scapă
aceasta nu este considerată o greşeală. Maestrul are datoria să vegheze să nu se producă nici un accident
ca urmare a căderii sau a poziţiilor neobişnuite şi din acest punct de vedere elevii trebuie să aibă încredere
deplină în maestrul lor şi să nu se teamă de nici un pericol. Acest exerciţiu şi rezultatele sale pot fi privite în
diferite moduri. Să privim mai întâi acest exerciţiu din punctul de vedere al studiului mişcărilor şi poziţiilor. El
conferă omului posibilitatea de a ieşi din cercul automatismului său şi este de neînlocuit mai ales la începutul
angrenării spirituale. Un studiu de sine nemecanic nu este posibil decât cu ajutorul stopului sub conducerea
unui om trezit spiritual care îl înţelege. Să urmărim acum să vedem ce se produce. Un om tocmai se aşează
sau merge să lucreze. Deodată, el aude semnalul. Imediat mişcarea începută este întreruptă fulgerător de
acest stop. Corpul său devine imobil, îngheaţă parcă în timpul trecerii de la o poziţie la alta, într-o poziţie în
care el nu se opreşte niciodată în viaţa obişnuită. Deci este un aspect foarte important, pentru că aceste
momente pe care noi le parcurgem— şi care multe dintre ele, dacă noi ne-am opri, ne-ar revela, tocmai
pentru că ne dezvăluie noi şi noi atitudini intermediare sau poate chiar atitudini autentice care declanşează în
fiinţa noastră rezonanţe de un anumit gen— noi nu le luăm, noi nu suntem conştienţi de ele, pentru că
întotdeauna facem mişcarea respectivă de la un capăt la altul. Asumând aceste momente ale stopului noi
putem să descoperim brusc prin asumarea acelei stări, a stopului, ceea ce declanşează în fiinţa noastră acea
oprire. Pentru că, vreau să vă fie clar, nici o asemenea oprire nu se va asemăna cu alta. Ea va declanşa pe
lângă acea stare de transcendere finală anumite fenomene de rezonanţă cu aceste atitudini pe care noi
instantaneu le conştientizăm în urma acestui stop şi care declanşează în fiinţa noastră anumite stări sau altfel
spus anumite aptitudini. Pentru faza de început această oprire ne poate revela foarte mult. Pentru faza finală
ea ne face chiar să basculăm în vidul beatific. Dacă la început noi însă nu suntem capabili să basculăm direct
în vidul beatific, o asemenea oprire ne va dezvălui pentru noi, prin diferitele atitudini pe care noi le
conştientizăm astfel, diferite aptitudini care sunt resimţite instantaneu în fiinţa noastră. Corelând cu legea
rezonanţei acest procedeu al stopului pe care Gurdjiefff a pus un deosebit accent, se dovedeşte a fi extrem
de important şi mai ales pentru occidentalii care sunt leneşi şi care adeseori n-au ei timp să rămână în asane
sau să facă nu ştiu ce meditaţii sau să recurgă la nu ştiu ce procedee, este totodată extrem de simplu şi
totodată foarte eficient, pentru că asta poate fi realizat de oricine. Oprindu-se în această stare, în această
poziţie insolită uneori omul fără să vrea se priveşte pe el însuşi din unghiuri noi. El este în măsură să
gândească, să simtă astfel atunci fulgerător, într-o manieră nouă, să se cunoască pe el însuşi într-o manieră
nouă. În acest mod cercul vechiului automatism este instantaneu spart. Corpul se străduieşte în van să reia o
poziţie confortabilă, cu care este obişnuit, voinţa omului, în rezonanţă cu voinţa maestrului său, i se opune şi
lupta continuă, dar în acest caz poate învinge.

38
 LECŢIA ULTIMĂ
... a cunoaşterii spirituale ultime care determină fiinţa sa se orienteze către interior pentru a se putea astfel
identifica gradat, prin graţia lui Bagalamukhi, cu sinele ei nemuritor, divin, esenţă (Atman). Astfel, la modul
general, orice formă de sugestie sau de autosugestie divină, elevantă, creatoare, care trezeşte şi înalţă
făptura umană, este inspirată şi susţinuta de Bagalamukhi. Aceste sugestii şi autosugestii pozitive, benefice şi
sublime, care sunt de mai multe feluri, după cum am văzut în lecţiile respective ale anului trei ale cursului
nostru de yoga, fiind de altfel şi cei mai eficientă modalitate de luptă împotriva sugestiilor şi autosugestiilor
negative, malefice, demoniace sau satanice.
Să vedem acum despre interschimbarea şi transcenderea perechilor de opuşi complementari. Marea putere
cosmică Bagalamukhi poate veni în ajutorul adoratorului ei constant transformând fulgerător pentru el
aspectele şi energiile rele în chiar opusul lor, datorită miracolului stopării, suspendării temporare sau uneori
definitive a desfăşurării acestora. Din această cauză marea putere cosmică Bagalamukhi este privită de
yoghini ca protecţie divină prin excelenţă, graţia sa copleşitoare putând suspenda fulgerător karma, sau altfel
spus destinul, de suferinţă acumulată de yoghin, până când acesta, ca urmare a practicii sale asidue,
reuşeşte să o anihileze, să o ardă complet, sau aproape complet, trecând dincolo de această povară karmică
negativă. Ea transformă astfel ignoranţa în cunoaştere, tăcerea în elocvenţă, neputinţa în putere teribilă,
înfrângerea în victorie. Ea reprezintă acea cunoaştere divină esenţială prin intermediul căreia orice aspect
rău, negativ, inferior sau imperfect se transformă ca prin farmec în opusul său graţie sublimării. Conştientizată
de yoghinul ferm dăruit lui Dumnezeu, în domeniul neutru ai stării de vid creator divin, care transcende toate
dualităţile polare, respectiv aspectele plus-minus, ea îl ajută imens şi decisiv să controleze perfect aceste
aspecte duale şi chiar să le transceandă. De asemeni noi conştientizăm graţia ei de fiecare dată când
percepem lucid elementele opuse, complementare din fiecare conjunctură şi astfel nu mai suntem înşelaţi de
aparenţe. A vedea declinul şi căderea ascunse în gloria efemeră, moartea ascunsă în viaţă sau bucuria
ascunsă în suferinţă înseamnă tot atâtea modalităţi prin care îi putem contacta realitatea ei profundă.
Bagalamukhi reprezintă deci, atât la nivel macrocosmic (universal) cât şi la nivelul microcosmosului fiinţei
noastre prezenţa secretă a aspectului opus din orice lucru sau fenomen precum şi procesul tainic de
transcendere a oricărei perechi de energii şi forţe complementare în realitatea ultimă, nenăscută şi necreată a
lui Dumnezeu.
Să vedem acum despre localizarea la nivelul corpului uman sau care este acest punct de rezonantă pe care
în microcosmosul fiinţei noastre îl are această putere cosmică. Marea putere cosmică Bagalamukhi este într-o
strânsă legătură la nivelul fiinţei umane cu zona moale a palatului, mai precis locul subtil secret Indra Yoni
(matricea lui Indra) care se află în plan subtil perfect echidistant faţă de ochi, urechi, nas şi limbă. Această
zonă secretă (focar de forţă) este în conexiune directă cu cel de-al treilea ochi (ajna chakra) aşa că, întocmai
ca şi Chinnamasta, Bagalamukhi are ca focar corespondent de forţă şi ajna chakra. În plus tradiţia secretă
yoga arată că prin concentrare cu o maximă focalizare mentală a yoghinului în zona palatului (respectiv Indra
Yoni) se obţine controlul paranormal asupra simţurilor şi asupra energiilor subtile vitale care animă şi susţin
corpul respectiv prana vayu, apana vayu, samana vayu, udana vayu, vyana vayu precum şi suflurile vitale
secundare pe care le cunoaşteţi din celelalte lecţii anterioare. De asemeni marea putere cosmică
Bagalamukhi este legată şi de centrul secret al inimii (anahata chakra) ca reşedinţă esenţială a energiei
subtile vitale (prana), precum şi de centrul esenţial ultim al conştiinţei (sahasrara) ca element omniprezent de
transcendere a oricărei dualităţi. Prin retragerea sau suspendarea tuturor energiilor subtile vitale la nivelul
inimii (respectiv anahata chakra în plan subtil) yoghinul devine stăpânul propriului său destin, transcenzând
gradat toate fluctuaţiile mentale, respectiv aspectele plus-minus ale vieţii sale, ale morţii, aşa cum se afirmă
chiar în yoga clasică.
Să vedem acum care este descrierea formei simbolice pentru meditaţie în cazul acestei mari puteri divine,
Bagalamukhi. Bagalamukhi este o altă ipostază teribilă a lui Shakti. Culoarea sa simbolică este galbenul. Ea
este îmbrăcată cu veşminte galbene şi este împodobită cu minunate podoabe de culoare galbenă precum şi
cu flori galbene; tradiţional în India se utilizează de regulă floarea champak. Cu mâna stângă ea prinde strâns
limba adversarului său iar cu mâna dreaptă îl loveşte năucitor şi mortal cu o măciucă. Este aşezată, în
reprezentările sale tradiţionale simbolice, pe un tron de aur curat înconjurat de minunate flori roşii de lotus. În
unele descrieri ea poartă şi o semilună de argint pe cap drept diademă. Simbolic culoarea sa galbenă, care
tradiţional este realizată cu rădăcina de turmeric, ilustrează energia ei luminoasă şi purificatoare. Fiind cea
mai strălucitoare culoare din spectrul vizibil, galbenul simbolizează după cum ştim strălucirea atoatputernică a
cunoaşterii divine esenţiale (respectiv suddha vydia) care înlătură orice impuritate sau stare de ignoranţă.
Tradiţional se recomandă ca ceremoniile de adorare a puterii cosmice Bagalamukhi, oficianţii să se îmbrace
de asemeni în haine de culoare galbenă. Adversarul ei în aceasta imagine simbolică este egoul. Ea scoate
afară şi imobilizează limba egoului, înclinaţiile către flecăreală, verbalizarea inutilă, diferitele prejudecăţi,
sistemele mentale şi verbale negative care constituie toate împreună nucleul conştiinţei egoului. Deci, pe
această linie cei care aţi constatat şi încă remarcaţi că există asemenea tendinţe la dumneavoastră către
vorbărie goală, bârfa, flecăreala şi aceste scheme mentale care determină apoi acea subjugare a
dumneavoastră de către prejudecăţi, această putere cosmică vă ajută să vă detaşaţi de ele, să realizaţi
această transcendere a acestor aspecte care vă condiţionează şi vă menţin într-o stare larvară. Imaginea ne
arată astfel cu claritate că atât timp cât continuăm să ne complăcem larvar în asemenea scheme şi obişnuinţe
mecanice negative, egoiste, rele vom ajunge inevitabil să ne confruntăm cu mânia divină a marii puteri

39
cosmice Bagalamukhi. Măciuca sau ghioaga din mâna acestei reprezentări simbolice a acestei mari puteri
cosmice reprezintă în primul rând infailibila putere divină, arma magică. Astra, cum este ea cunoscută în
tradiţia Orientului, de distrugere a răului fiind în acelaşi timp atât puterea de acţiune cât şi de dispersie pe care
această putere cosmică o manifestă. Valoarea tradiţională simbolică ghioagei este foarte asemănătoare cu
aceea a fulgerului care reprezintă aşa cum ştim o caracteristică esenţială a marii puteri cosmice
Chinnamasta. Forţă duală de esenţă unică dar putând avea efecte opuse, distrugerea sau dominarea răului
conferă fiinţei o putere de a se opune acestuia şi j chiar de al neutraliza. Pe de altă pane măciuca
simbolizează şi puterea de a cunoaşte fiind adeseori o imagine, a cunoaşterii primordiale şi este asociată de
multe ori chiar cu axa lumii, respectiv aşa cum este ea numită în tradiţia orientală a înţelepciunii Bramadanda.
În acelaşi timp protector şi călăuză ghioaga mai este şi un simbol al suveranităţii, al puterii şi al capacităţii de
a comanda atât în plan intelectual cât şi spiritual şi de asemeni chiar în sfera ierarhiei sociale. Simbolismul
ghioagei sau al bâtei este asociat cu acela al focului aşa cum apare şi în sistemul ezoteric iniţiatic al Tarotului
şi prin urmare acest simbolism este de asemeni corelat cu ideea de fertilitate şi de regenerare, ghioaga fiind
de altfel foarte frecvent comparată în mitologia indiană chiar cu un falus. Această semnificaţie falică de putere
irezistibilă de dominare divină a întregii manifestări atât a vieţii cât şi a morţii este o caracteristică esenţială a
marii puteri cosmice Bagalamukhi. Mantra secretă a lui Bagalamukhi, având puterea de a stopa felurite
fenomene, procese, acţiuni, lucruri sau fiinţe care fiind negativ sau malefic orientate sunt ostile, ne ajută
treptat să conştientizăm că duşmanul nostru esenţial care trebuie paralizat şi neutralizat este chiar propriul
nostru ego generator al falsei dualităţi separatoare din noi şi din ceilalţi. Puterea interioară negativă a egoului
se manifestă cel mai mult în viaţa umană obişnuită printr-un limbaj necorespunzător, agresiv, urât, ironic,
trivial, sarcastic etc. Această stare negativă trebuie obligatoriu să fie stopată dacă urmărim să ne controlăm
mintea şi să facem progrese importante în practica meditaţiei. Prin urmare o cheie fundamentală pentru
controlul mentalului este controlul prealabil asupra limbajului, a vorbirii iar acest control poate fi obţinut cel mai
uşor prin intermediul mantrei secrete a acestei mari puteri cosmice care este Bagalamukhi. De asemeni
întocmai ca şi în cazul celorlalte mari puteri cosmice se poate folosi cu succes separat sau simultan cu emisia
mentală a mantrei şi yantra marii puteri divine Bagalamukhi.
Să vedem acum câteva aspecte esenţiale cu privire la marea putere cosmică Bagalamukhi în ipostaza sa de
divină inspiratoare şi susţinătoare a practicii yoga. Fiecare formă benefică, elevantă şi divină de stopare
eficientă (stanbhana) este în acelaşi timp o modalitate eficientă de adorare a lui Bagalamukhi. Datorită
accederii de multe ori fulgerătoare, după cum am arătat în lecţiile anterioare, la starea de fuziune beatifică ca
Dumnezeu, care dealtfel această stare poate fi considerată a fi suprema stare de yoga. Astfel întregul sistem
hatha yoga este strâns legat de energiile specifice a lui Bagalamukhi mai întâi prin intermediul posturilor
corporale, respectiv asanele, care implică după cum ştim menţinerea corpului complet nemişcat într-o
anumită poziţie, aceasta reprezentând de fapt o anumită configuraţie energetică subtilă, de asemenea
stoparea sau blocarea mişcărilor sau a fluctuaţiilor pranice prin intermediul ritmării adecvate şi conştiente a
suflului subtil respirator, respectiv pranayama, reprezintă o altă importantă modalitate hatha yoghină de
adorare, adeseori inconştientă, a marii puteri cosmice Bagalamukhi. Iată că, cu această iniţiere, deveniţi
conştienţi că cei care îşi blochează suflul pe plin sau pe vid, ca şi cei care rămân nemişcaţi într-o asană, acea
stare de stopare de asemeni este totodată o modalitate de a intra în rezonanţă cu sfera ascunsă de forţă a
acestei mari puteri cosmice. Tocmai de aceea atunci când realizaţi asemenea procedee, având această
iniţiere, atunci când doriţi cu adevărat să conştientizaţi această comuniune cu această putere cosmică merită
ca în anumite momente să realizaţi în cadrul acestei stopări a suflului fie pe plin, fie pe vid, această evocare
cu ajutorul mantrei care va fi emisă mental a acestei mari puteri cosmice şi astfel veţi sesiza o dimensiune
nebănuită pe care vi-o revelează respectivele tehnici hatha yoga; graţia ei fiind dealtfel indispensabilă pentru
dobândirea controlului deplin asupra suflului subtil vital (prana). În direcţia asta noi ştim cu toţii că se
urmăreşte chiar această oprire, această stopare, această încremenire a suflurilor, ori această comuniune cu
sfera sa de forţă ne ajută extraordinar de mult în sensul acestei stopări.
Un alt mod de adorare a acestei mari puteri divine este acela de a ne putea stopa, suspenda la voinţă agitaţia
psihomentală sau cu alte cuvinte de a ne putea controla perfect toate energiile lăuntrice, aceasta fiind dealtfel
şi modalitatea spirituală specifică sistemului raja yoga. Un exemplu în acest sens îl constituie concentrarea
perfectă şi neîntreruptă (dharana) asupra oricărui aspect atât exterior (de exemplu o yantră, flacăra unei
lumânări, cerul senin etc.) cât şi interior (asupra unei chakre, asupra unei mantre, asupra unei anumite stări
de conştiinţă etc). Cea mai elevată formă de concentrare (dharana) o reprezintă însă focalizarea intensă şi
continuă a conştiinţei practicantului asupra sinelui său nemuritor, divin, a spiritului care este scânteia din
Dumnezeu Tatăl prezentă în fiecare om (Atman), focalizare care poate avea cel mai bine drept suport fie
sahasrara, fie anahata chakra, fie ajna chakra, conform tratatelor yoga secrete. Purificarea şi amplificarea la
extrem a voinţei datorită integrării ei armonioase în voinţa" atotputernică a lui Dumnezeu este deci un aspect
foarte important în procesul adorării marii puteri cosmice Bagalamukhi. Pentru a ajunge la aceasta noi trebuie
la început să asimilăm, intens la cunoaşterea adevărului divin şi la trăirea sa distinctă şi nemijlocită prin
practica spirituală.
O altă metodă foarte eficientă de punere în rezonanţă cu marea putere cosmică Bagalamukhi o constituie
reamintirea constantă, fără nici un fel de întrerupere a adevăratei şi divinei noastre naturi de suprem subiect
conştient, ceea ce ne focalizează atenţia şi ne înlătură fulgerător identificarea eronată cu aspectele exterioare
conştiinţei noastre cum ar fi: corp, minte, senzaţii etc. Această metodă; foarte dificila la început poate fi

40
comparată, pentru a avea un model intuitiv, cu efortul de a ne reaminti ceva important pe care l-am uitat dar
de care ne simţim totuşi foarte aproape. Dacă ne urmărim lucizi mişcările, respectiv vibraţiile mentalului nostru
(manas) într-un asemenea efort de reamintire vom remarca fără îndoială că el (manas) devine spontan mult
mai ferm şi mai stabil. Astfel reamintirea sau actualizarea constantă fermă şi neîntreruptă a sinelui nostru
esenţă (respectiv Atman) reprezintă cea mai bună metodă de adorare a marii puteri cosmice Bagalamukhi.
Toate procesele yoghine de stopare (respectiv stanbhana aşa cum sunt ele cunoscute) a agitaţiei mentale
prin dharana, dhyana şi samadhi respectiv concentrare mentală, meditaţie profundă şi extaz divin, cât şi cele
respiratorii, prin pranayama, sau fizice, prin asane nu sunt altceva decât diferite mijloace de a putea accede la
practica spirituală spontană a acestei metode, a acestei actualizări continue a Sinelui divin esenţă, Atman.
O altă modalitate mult mai accesibilă însă de a intra în rezonanţă cu sfera energetică subtilă a marii puteri
divine Bagalamukhi o reprezintă controlul perfect asupra cuvântului, respectiv limbajului, pentru a nu rosti,
pentru a nu exprima nimic răutăcios la adresa celorlalte fiinţe, mai ales când acestea nu merită. De asemenea
de fiecare dată când noi devenim nişte observatori lucizi şi atenţi ai proceselor şi fenomenelor exterioare sau
interioare ne desprindem sau altfel spus ne detaşăm treptat de mişcările agitate ale minţii (manas) putând
astfel treptat controla şi suspenda altfel spus stopa aceste fluctuaţii mentale la voinţă ... În plus, în legătură cu
fenomenele de continuitate neobişnuită a conştiinţei individuale datorită focalizări ferme şi intense a atenţiei în
diferitele focare tainice de putere (respectiv chakrele) se arată în tradiţia yoga secretă că blocarea, stoparea
energiei subtile (prana) la nivelul lui ajna chakra conferă yoghinului conştientizarea neîntreruptă a Sinelui
suprem (Atman) în starea de veghe (respectiv jagrat); blocarea sau stoparea energiei subtile vitale (prana) la
nivelul palatului (soma chakra) conferă yoghinului conştientizarea neîntreruptă a Sinelui său suprem (Atman)
în stare de vis (respectiv svapna) iar blocarea sau stoparea energiei subtile (prana) la nivelul inimii (anahata
chakra) conferă yoghinului conştientizarea neîntreruptă a Sinelui său suprem (Atman) în starea de somn
profund fără vise (respectiv susupti) iar stoparea sau blocarea energiei subtile vitale (prana) la nivelul
creştetului (respectiv sahasrara sau brahmarandra) conferă yoghinului conştientizarea deplină, totală a Sinelui
său suprem (Atman) în toate stările sale posibile de conştiinţă, el devenind astfel prin această conştientizare
supremă un eliberat în viaţă, un jivanmukta.
Să vedem acum unele aspecte specifice marii puteri cosmice Bagalamukhi aşa cum sunt ele exprimate de
tradiţia creştină sau am putea spune elemente de creştinism ezoteric care sunt corelate cu această putere
cosmică chiar dacă nu sunt cunoscute decât de către un iniţiat, ca reprezentând o inspiraţie şi o manifestare a
acestei puteri şi graţii a acestei mari puteri cosmice. In mod firesc şi necesar la fel ca şi în cazul altor mari
puteri cosmice atât tradiţia, spirituală creştină cât şi creştinismul ezoteric exprimă în termeni foarte clari, cu o
asemenea precizie încât apare evident paralela profund semnificativă dintre creştinism şi tradiţia tantrică
secretă a sistemului Mana vidya yoga similaritatea de sens şi de viziune a acestor două căi spirituale. Astfel,
dacă citim cu atenţie Biblia, întâlnim foarte frecvente ilustrări şi dovezi ale rolului esenţial pe care stoparea
sau fascinaţia divină, benefic orientată, atât, în manifestarea creatoare a puterilor lui Dumnezeu cât şi în orice
acţiune de protecţie divină. De exemplu, una dintre cele mai evidente şi mai precise raportări la puterea
discontinuităţii, Bagalamukhi din Mana vidya yoga, manifestată de Dumnezeu în Creaţie o reprezintă chiar
Geneza, emanaţia universului, descrisă însă într-o formă alegoric simbolică. Astfel observăm în primul rând
că întregul proces al creaţiei este discontinuu. Lumea, universul, atât cel vizibil, cât şi cel invizibil este
zămislită din voinţa absolută a lui Dumnezeu în şapte etape distincte şi aparent autonome, complete în ele
însele. Mai mult decât atât, prima şi cea mai esenţială lege a întregii Creaţii este, se arată chiar la începutul
Genezei, legea rezonanţei care structurează şi ordonează cu anticipaţie în nediferenţierea primordială a
nemanifestării toate frecvenţele de vibraţie sau altfel spus rezonanţele posibile începând, în ordinea
emanaţiei, cu cea mai înaltă, Cerul, sau în tradiţia tantrică secretă Shiva tattva, şi încheind cu cea mai joasă,
grosieră, pământul sau în termenii tradiţiei secrete tantrice prithivi tattva: "La început Dumnezeu a făcut Cerul
şi pământul" (Geneză 1.1). Urmează după această "aranjare" primordială care va rămâne şi mai departe în
întreaga dinamică a Creaţiei, legea ei esenţială, legea rezonanţei şi care aşa cum am văzut ilustrează
caracterul discontinuu al manifestării celor şapte etape, succesive, distincte şi discontinue, care ele sunt
cunoscute după cum ştiţi sub denumirea celor şapte zile ale Genezei pe care le putem identifica acum cu cele
şapte niveluri sau planuri vibratorii distincte ce corespund celor şapte centrii de forţă (chakras). De asemeni
aceste şapte etape ale Genezei împreună cu cele trei aspecte polare denumite încă din ziua întâi lumină
(plus, surya svara)- întuneric (minus, chandra svara) şi hiatusul sau discontinuitatea (zero sau sunnya svara)
care este o expresie a vidului creator divin care separă etapele sau zilele Creaţiei, toate acestea constituie
baza fundamentală, divină a legilor fundamentale ale manifestării discontinuităţii în Creaţie, legi conţinute într-
un mod implicit, aşa cum am arătat, în legea fundamentală a rezonanţei şi anume legea lui trei şi legea lui
şapte. Tot în cartea Genezei este înfăţişat şi un alt aspect esenţial al voinţei lui Dumnezeu în manifestare şi
anume controlul perfect, şi transcenderea perechilor de contrarii. Puterea divină care am văzut anterior că
este văzută de înţelepciunea yoghină şi tantrică secretă ca o caracteristică fundamentală a mari puteri
cosmice Bagalamukhi, simbolic acest aspect este ilustrat de alegoria celor doi arbori din grădina paradisului:
arborele dualităţii generând polaritatea, complementaritatea şi aspectele contrarii respectiv pomul cunoaşterii
binelui şi răului care se regăseşte la nivelul microcosmosului fiinţei umane în cele două nadi-uri polare
respectiv ida nadi (minus, în legătură cu chandra svara) şi pingala nadi (plus, în legătură cu surya svara) şi
arborele vieţii sau al nemuririi spirituale aşezat chiar în centrul Edenului element axial neutru (zero) şi
transcendent în acelaşi timp care poate stopa fulgerător fluxul manifestării dualităţii şi care corespunde la
nivelul microcosmosului fiinţei umane canalului subtil, median (shushumna nadi, zero) aflat în strânsă legătură

41
cu suflul subtil ai transcenderii (respectiv sunnya svara) despre care noi am vorbit în cadrul sistemului svara
yoga. Raportarea la puterea divină a cuvântului care exprimă adevărul infailibil, această putere dumnezeiască
corespunzând unui alt aspect al marii puteri cosmice Bagalamukhi apare deasemeni foarte frecvent în Biblie.
Iată spre exemplu, ilustrarea puterii purificatoare şi distrugătoare a răului, a cuvântului divin inspirat aşa cum
apare ea şi în diferitele pasaje din psalmi: "Pierde-va Domnul Dumnezeu toate buzele viclene şi limba cea
plină de mândrie, pe cei care au zis: «Cu limba noastră ne vom mări căci buzele noastre la noi sunt, cine nu
este domn.» Cuvintele Domnului, cuvinte curate, argint purificat în foc, curăţat de pământ, curăţat de şapte ori
Tu Doamne ne vei păzi şi ne vei feri de neamul acestora (cu alte cuvinte de acele fiinţe rele, perverse şi
malefice) în veac." (Psalmi 11.3,4,6,7). Sau iată în acelaşi sens un alt citat: "Glasul Domnului, cel care varsă
para focului, glasul Domnului, cel care cutremură pustiul.". Pustiul semnifică aici starea de gol lăuntric
caracteristică fiinţelor de natură demoniacă ori satanică. Alt citat: "O, Doamne, mute să fie buzele cele viclene
care grăiesc fărădelege împotriva dreptului, cu mândrie: şi cu defăimare." (Psalmi 30.18). Aici este ilustrată,
puterea divină de stopare (stambhana) a afirmaţiilor şi insinuărilor perverse şi malefice, putere divină infailibilă
şi irezistibilă deoarece cuvântul divin inspirat care exprimă adevărul divin participă prin aceasta la viaţa şi la
adevărul Cuvântului, a" Logosului creator divin. După cum am arătat anterior chiar şi paralela turnului Babei
(Geneză XI. 1.9) exprimă aceeaşi putere divină de protecţie împotriva tuturor aspectelor rele, putere care în
această situaţie acţionează la nivelul limbajului. O imagine chiar şi mai plastică a acestei puteri dumnezeieşti
esenţiale de distrugere a răului prin graţia cuvântului lui Dumnezeu se poate întâlni de exemplu în Apocalipsa
lui Ioan: "Şi numele lui se cheamă Cuvântul lui Dumnezeu iar din gura lui ieşea sabia ascuţită ca să lovească
neamurile rele şi viclene cu ea şi el îi va păstori cu un toiag de fier şi va călca teascul vinului aprinderii mâniei
lui Dumnezeu atotţiitorul." (Apocalipsă-19.13,15).

42