Spirale Internationale

Prof. dr. Dumitru V.
MARIN
„SPIRALE”INTERNA}IONALE
Vasluieni pe spi]e din roata istoriei
1

At@t de pu]ini pot fi ale[ii…
2

Prof. dr. Dumitru V. MARIN
„SPIRALE” INTERNA}IONALE
Vasluieni pe spi]e din roata istoriei
Editura PIM, 2013

3

Reprezentarea de mai sus:
O cup\ cu capac sau poate un ulcior (dar nu gol); o putem
considera ca pe o clepsidr\ care ne m\soar\ clipele de via]\; dac\
nu, o lum=nare, stilizat\, speran]a `n via]\ [i lumin\. De ce n-ar fi
f\clia culturii [i `n]elepciunii ?
Via]a ca reprezentare: la nivelul de jos p\m=ntul care ne
]ine, sub care cre[te iarba [i exist\ via]\.
Cei doi p\rin]i `[i cresc (separat) fata [i b\iatul care cresc [i
`[i unesc destinele, `mplinind cercul familiei din care s\ r\sar\
pruncii, apoi nepo]ii.
Activeaz\ o via]\, mai lung\ dec=t p=n\ la maturitate,
sc\z=nd `n puteri [i importan]\ social\.
Revigorarea scurt\ e legat\ de nepo]i. Moartea [i
amintirea.
D. V. M.
4

I. ~N SPIRALE INTERNA}IONALE
- pe spi]e din roata istoriei -
Un vasluian pe spi]e din roata istoriei, drept, cam

ciudat vine; dar asta nu se `nt=mpl\ `n oricare loc [i mai
ales arar cu persoane obi[nuite.
E drept, autorul acestor r=nduri n-a fost vreun fel
de pirat, nici Marco Polo (care, [i el, aventurierul, `n
scop de c=[tigarea existen]ei, era), nici vreun Nicolae
Milescu Sp\tarul s\ c\l\toreasc\ `n China `n scop
diplomatic [i nici solie ca Dimitrie Cantemir.
{i mai drept este c\ misiunea de jurnalist adev\rat
cerea interven]ii, cercet\ri, explor\ri [i nici m\car cu un
singur scop. Deci, nu doar demersuri jurnalistice [i
contacte de suprafa]\ pentru relat\ri la grupul de pres\
(tv, radio, ziar) av=nd ca finalitate educarea - informarea
publicului, nu numai local.
Mi[carea `ntr-un spa]iu greu de delimitat, `ntr-o
perioad\ de timp destul de mare (aproape 5 decenii) cu
,,cercet\ri” din toate sferele sociale de[i preponderen]a a
fost sfera cultural - social\, `ndr\zneala de a `nfrunta
adversit\]i reale ori `nchipuite dar mai ales nep\sarea,
dezinteresul, secretomania sau ne`ncrederea celor
intervieva]i a fost complinit\ cu priceperea de a aborda
orice fel de aspect al realit\]ii `ncep=nd de la s\r\cia
5

vasluienilor [i p=n\ la dispari]ia indienilor (`n
continentul latino - american) [i, poate n-o s\ crede]i, cu
iubire pentru subiec]i c\ [i ace[tia, dac\ te sim]eau ostil,
te aruncau c=t colo! Pe prefectul din provincia Touraine
l-am `mbl=nzit prin `ntreb\ri la care-i f\cea pl\cere s\
r\spund\. Anterior, pre[edintelui Fran]ei, Francois
Mitterand, nici nu-i puteam pune alte `ntreb\ri dec=t cele
legate de rolul s\u de promotor al democra]iei `n lume,
deci lider autorizat. Lui Piotr Lucinski, pre[edintele
Republicii Moldova, despre care [tiam c\ e KGB-ist,
nu-l puteam `ncurca cu `ntrebarea dac\ e, ci cum vede el
c\ activitatea sa folose[te Republicii Moldova. C=nd a
auzit de unirea cu Rom=nia, a devenit uscat [i retractil.
Mai deschis a fost alt pre[edinte al Basarabiei, Mircea
Snegur care `ns\ preciza ,,asta e pentru voi” dar d\dea [i
r\spunsuri pentru pres\, din cauza asta mi-a fost [i-mi
este foarte drag. La `nt=lnirea Iliescu - Snegur de la
Sculeni, se `ncheiase conferin]a de pres\ (`n aer liber, pe
un frig uscat) [i am ridicat, totu[i, m=na cer=nd s\
vorbesc: Pre[edintele Snegur a f\cut semn [i a zis
,,pentru prietenul nostru de la Vaslui, ultima `ntrebare”,
nominaliz=ndu-m\ dintre cei c=teva zeci de ziari[ti [i
l\murindu-m\ cum e cu zona liber\ preconizat\,
stabilit\… de care nu s-a mai ales nimic!
S\ reu[e[ti cam c=t pentru 3 vie]i a fost nevoie de
energie fizic\, nu glum\, for]\ spiritual\ (s\ cad pe
6

subiect [i s\ incit cu `ntrebarea), de `ndr\zneal\ vecin\ cu
riscul (Voronin m-a arestat l=ng\ Palatul Parlamentului
din Chi[in\u, [i abia dup\ vreo 3 ore am reu[it s\ strig la
un coechipier s\-l informeze pe Snegur [i chiar el l-a
`ntrebat pe pre[edinte dac\ m\ cunoa[te sau sunt un
spion). Deh, era [eful poli]iei capitalei moldovene [i nu
prea m-am mirat c\ a ajuns Pre[edintele Republicii
Moldova, pentru c\ s-a aflat pe felia serviciilor secrete
`n c=rd\[ie cu Moscova.
Nu pot spune c=t am r\bdat de foame sau frig [i
nici c=te r\ut\]i am `nt=mpinat. Mai contau, dup\ ce
ob]ineam interviul cu personajul cel mai `nalt din punct
de vedere social sau al interesului jurnalistic ?
Mi-a convenit ca o m\nu[\ pozi]ia de jurnalist
b\t\ios dar nu neavizat, nu slab, nu jigodie. N-am
speculat dec=t esen]a lucrurilor generatoare de idei care
s\ foloseasc\ alor mei. Acolo nu eram nicicum prof. dr.
Marin ci NOI care vrem s\ [tim, s\ `nv\]\m, s\ lu\m
exemplu, s\ fie democra]ie.
{i cu democra]ia asta… e un subiect cu titlu
aparte: o fi exist=nd ea dar, mereu, din ce `n ce mai
departe, ca [i linia orizontului !
Ce-am urm\rit: s\ fiu de folos, s\ impun chiar
puncte de vedere utile [i accesibile, dat fiind perioada de
tranzi]ie parcurs\ de Rom=nia, confuzia general\ [i jaful
`n economie care s-a declan[at `n ]ar\, atacul asupra
7

limbii rom=ne, dezintegrarea ]\rii prin pierderea
autonomiei asupra resurselor naturale, mentalitate nou\.
Nu m-am substituit nim\nui.
Ce am realizat: observ\ri, cu reveniri, cu suflet [i
pr\p\stii suflete[ti, cu suferin]e dar nu umilit sau `njosit.
M-am reprezentat pe mine, ai mei [i }ARA (acum, c=t
mai `nseamn\ ceva) cu demnitate inclusiv la tratativele
cu Ioschka Fischer, ministrul de externe german, pe 2
decembrie 2001, la Budapesta.
Pe ceilal]i, i-am cam luat eu la `ntreb\ri... Dac\ tot
mi s-au deschis por]ile pentru cei ale[i…
Nu m-am dus s\ m\n@nc sau s\ beau,

ci s\ g@ndesc [i s\ `nv\] !
Mi-am umplut [i sufletul !
8

a) MOMENT IE{EAN
Fost\
capital\ a unui
principat, Ia[ul e
azi, capital\
cultural\ prin tot ce
ofer\ (universit\]i,
muzee, biblioteci,
teatre, reviste etc.), Palatul Culturii - Ia[i
glorie, tradi]ie, ambi]ie, concuren]\ spiritual\ etc., etc.

Ia[ul marilor iubiri care e `n dezvoltare de dou\
decenii, r\m=ne centru important de cultur\ [i via]\
economic\. Cam 100.000 de studen]i vor s\ asalteze
lumea, anual. Universitatea „Al. I. Cuza”, „Petre
Andrei”, „Apollonia”, Inst. „Gheorghe Asachi” [i multe
altele fac din ora[ un promotor al noului [i al speran]ei.
Ora[ universitar, deci cu poten]ial, capital\
cultural\, economic\, social\ a Moldovei - Ia[ul e locul
marilor speran]e de azi ([i chiar `n perspectiva unei
regionaliz\ri).
Spiritul concentra]ionar nu lipse[te. Studen]imea
valoroas\ se fixeaz\ [i aici, absolven]ii de top g\sesc
slujbe tot pe aici, mai mult, alte valori jinduiesc vreun
fotoliu de prin municipiu.
9

Ziarul nostru care e de 16 ani `n pia]\ (1996), e de
un an [i la Ia[i, unde ,,poart\” informa]ia cea mai divers\
[i inspira]ia proverbial\ local\ inclusiv la Chi[in\ul care
seam\n\ excep]ional de mult cu acest municipiu si care a
r\mas mult `n urm\ ca dezvoltare. Mai sunt [i alte ziare
prin Ia[i.
Pe 14 octombrie (a oric\rui an) Mitropolia devine
centrul spiritual al ]\rii: se adun\ f\r\ greutate peste 1,5
milioane de credincio[i s\ se `nchine moa[telor Sfintei
Parascheva.
Dar... Ia[ul e dintotdeauna UN VIS.
„...Dl. Dumitru Marin merit\ cea mai înalt\

pre]uire [i ca savant, în calitatea-i de doctor în filologie.
Pe acest t\râm s-a manifestat prin peste 60 de studii
[tiin]ifice publicate...”
(MIRCEA SNEGUR,
Primul Pre[edinte al Republicii Moldova,
24 martie 2011, `n volumul omagial ,,MARIN 70”)
10

b) MOMENT VASLUIAN
N-am de unde [ti c=t\

vreme se va mai vorbi
despre jude]ul Vaslui `n
cadrul acestui fenomen de
globalizare, c=nd Europa
Centru Civic - Vaslui devine o ap\ [i-un p\m=nt,
adic\ [i la noi va fi prea pu]in necesar\ o structur\
administrativ\ pitic\, deci jude] sau comun\ mai mic\.
Regionalizarea e mult prea aproape [i greu ne
putem `mpotrivi `n fa]a marilor interese, un stat vasal ca
al nostru. Vor fi avantajate marile ora[e ca Ia[i, Bac\u,
Suceava [i boga]ii de acolo, `n timp ce Hu[iul va sc\dea
drastic dac\ va fi acceptat\ [i Republica Moldova `n
U.E. {i a[a are un loc insignifiant.
Vasluiul [i B=rladul vor s\r\ci progresiv, pe
m\sura retragerii filialelor locale, a sl\birii structurilor
administrative. Vor s\r\ci tot mai mul]i, vor rezista tot
mai pu]ini `ntreprinz\tori, via]a cultural\ se va tot r\ci,
limba rom=n\ va fi a[a de „modernizat\” `nc=t nu va
sem\na prea mult cu cea de la Revolu]ie. Pentru limba [i
neamul rom=nesc se va face din ce `n ce mai pu]in, pe
c=t puterea banului unificator (globalizator) e mai mare.
De Sf. M\rie (15 august) sufleti[tii jude]ului au
mai realizat c=te ceva pentru minte [i sim]ire [i m-am
11

bucurat pentru Emilian Agafi]ei din Laza (primar),
pentru Constantin Pintilie - V\leni, Victor Popa din
Dode[ti [i al]i c=]iva care „au convocat” c=nt\re]i [i chiar
poe]i pentru ac]iunile lor culturale. Am ajuns s\ ne
bucur\m m\car cu vreo echip\ de dansuri (de copii) sau
de vreo forma]ie schiload\. E greu.
M-am bucurat s\ aud despre c=]iva scriitori locali
c\-[i lanseaz\ c\r]i [i stau de vorb\ cu publicul. Printre
ace[tia, prietenul nostru Val Andreescu, tot mai prezent
cu autoritatea condeiului de poet, prozator, umorist.
Despre asta va scrie el…
Cel mai mult m\ bucur c\ se face porumbul. Gr=ul
normal, orzul la fel, dar m\m\liga (popu[oiul) e bun,
tare bun cam peste tot [i astfel avem baza alimentar\
asigurat\. N-o s\ fie miere (pentru c\ a fost an r\u - r\u
`n apicultur\) [i fructe. Cum produsele turce[ti ne-au
invadat, o s\ avem de gustat destule chimicale.
Viata politic\… e moart\, afacerile-s pe butuci [i
e doar o mic\ bucurie s\ v\d str\zile dalate (Frunzelor,
C.D. Gherea, C\lug\reni, care s-au `nfrumuse]at `n iulie
- august) [i intr\rile `n municipiu asfaltate [i
modernizate. De men]ionat c\ echipa lui Porumboiu se
bate (joi) pentru cupele europene, din nou cu Sparta
Praga. Poate…
(Meridianul, an XIII, nr. 33 (902), joi, 18 august 2011)
{i mai valabil, `n 2013.
12

TOT, LA TREAB| !
Cineva scria c\ n-am f\cut ocolul lumii degeaba.

{i e un adev\r; recenta croazier\ `n Caraibe v-a fost
povestit\ pentru sufletele Dvs. din datoria mea de om de
pres\ [i lider `n acest domeniu, m\car ultimii 21 de ani: a
fost o alt\ experien]\ a unui om deprins cu munca [i
c=nd se odihne[te (pentru c\ mintea nu se poate lenevi,
dac\ o ai…). Am fost buzun\rit (c\utat cu am\nuntul) [i
c=nd am intrat `n avion la Bucure[ti, [i la Amsterdam [i
la Montreal, [i la New York, [i pe vapor, [i `n Statuia
Libert\]ii… m\ rog, filtre pentru terori[ti !
Nimeni n-a putut
s\-mi cenzureze sim]irile [i
impresiile, pe care vi le-am
transmis `n acele
coresponden]e speciale. S\
z\bovesc asupra lor ar fi…
Muzeu New York
de o carte ! Senza]ia c\
„cine trebuie” din S.U.A. [tie despre mine [i ce-am
m=ncat [i ce-am b\ut [i ce-am f\cut, am avut-o la
Muzeul Natural din New York (imens [i la propriu [i la
figurat !), c=nd (dup\ zeci de controale) am fost acceptat
cu un z=mbet ! Curios, nu m-am sim]it strivit de zg=r=ie
nori [i nici a[a de mic precum pe str\zile Moscovei.
Poate din cauza aglomera]iei infernale din Times Square
13

sau Brooklyn sau chiar `n National Park, poate pentru c\
m\ sim]eam protejat de familie (fiul meu Sergius [i so]ia
lui Ina, ne-au purtat ca pe bra]e !) ori, poate c\ am mai
v\zut mari ora[e `n Europa unde m-am r\t\cit printre
oameni !
Experien]\ de via]\ unic\, aceast\ c\l\torie m-a
eliberat psihic de toate du[m\niile dimprejur, de prostia
colegial\ negativ\ a unora care-s egali cu mine doar `n
g=ndul lor g\unos, de dou\-trei nulit\]i care se cred
purt\tori de opinii publice, de problemele locale [i
imediate.
Nicolae Iorga scria c\ e[ti pierdut c=nd te a[tep]i
la recuno[tin]\. A[a c\ nu-s pierdut [i nici impresionat
foarte, nici c=nd vreun pinguin atac\ vulgar pe net,
insidios `n vreun ziar sau, ca de obicei, se face a nu
observa oper\ sau om (la o important\ aniversare,
totu[i!) vreun [efule] de revist\ o scald\ cu medalioanele.
S\ v\ spun drept l-am crezut pe Mihai Apostu…
apropiat! Hm!
A[a c\, hai la munc\, neamule (adic\ eu…) pentru
c\ nimeni nu-]i d\ nimic, dar toat\ lumea se va `nfrunta
din partea ta de glorie, autoritate, competen]\ [i chiar
avere! La chefuri [i la poman\, nu lipsim!
Se dovede[te `nc\ o dat\ c\ fiecare tr\ie[te (dar [i
moare) singur…
14

Realitatea social\ `n care tr\im e din nou,
bulversat\ de inten]ii materializabile legate de o nou\
`mp\r]ire administrativ - teritorial\, prima dup\ 1968.
Jude]ul Vaslui este opera lui Virgil Trofin, fost prim
secretar UTC, fost din Chi]oc, fost dansator l=ng\ mine
(elev) `n hora de la Podu-Turcului, `n detrimentul
B=rladului, ajutat …s\ aib\ un atac de cord ca adversar
al lui Ceau[escu. Municipiul a ajuns ce este pentru c\ a
fost centru administrativ.
Dac\ jude]ul se desfiin]eaz\, ora[ul va ajunge,
repede, cel mai p\c\tos din Moldova pentru c\ nu are
resurse [i nici mari personalit\]i s\-l apere, s\ pompeze
bani din buget. {i a[a lumea pleac\ de pe aici, puterea
economic\ e foarte slab\, speciali[tii se `mpr\[tie,
materia cenu[ie emigreaz\. Tinerii mai erau atra[i de
posturi bunicele `n structurile administrative, speran]ele
ren\[teau de la bugetari.
Numai s\-[i `nchipuie cineva c=t de `mb=csit va
ajunge [i-[i ia lumea `n cap ! Din momentul desfiin]\rii
jude]ului `ncepe [i marele exod [i dispari]ia crea]iei [i
creatorilor.
A nu se uita c\ `n condi]iile unor speran]e ale
dezvolt\rii locale, a efervescen]ei deceniilor de la
Revolu]ie, au fost posibile realiz\rii urbanistice notabile,
culturale de excep]ie, sociale, rare. Se va adeveri ce-am
scris `n 2006, `n „TVV - 15 … explozia”, c\ va r\m=ne
15

unic acest Curent Cultural - Informa]ional, `n consecin]\,
cu promovarea unor talente [i valori locale.
Du[m\nia e du[m\nie, dar recunoa[terea unei
REALIT|}I ]ine de logic\, bruma de minte, de
personalitate. Va mai fi ceva asem\n\tor cu TVV -
Unison - Meridianul ?; va mai avea municipiul echip\ de
fotbal (puternic\) `n Liga I, vor mai fi construite cl\diri
somptuoase ca Tribunalul, Finan]ele, BCR, Palatul
administrativ… etc. ? Poate, doar, du[m\niile vor fi mai
puternice !
Vasluienii NU POT CERE nou\ organizare
administrativ - teritorial\.
~nchei r=ndurile acestui editorial, tot despre
TURISM, cu o constatare grav\: c=nd oamenii nu se mai
minuneaz\ de zg=r=ie nori, ce s\ le oferim noi ? R\spund
[i celor care m\ invidiaz\ pentru realiz\rile mele,
inclusiv pentru aceast\ croazier\ `n Caraibe, cu un fel de
proverb: s\ fiu o zi rege, muncesc [ase ca un sclav; trei
s\pt\m=ni de odihn\, deconectare, instruire pentru un an
de munc\ serioas\, concretizat\ `n 3 c\r]i (istorie
cultural\, pres\), la ziar, la ferm\ [i oriunde a fost
nevoie! Chiar c\ munca ne men]ine ! TOT, TOT, LA
TREAB| !
(Meridianul, an XIII, nr. 24 (893), joi, 16 iunie 2011)
16

II. ~N LUMEA LARG|
1. ANGLIA
Ca un fel de ]inut de vis dup\ at=tea lecturi [i

filme, nu un ]inut al f\g\duin]ei ci potolirea curiozit\]ii [i
confirmarea unei realit\]i generate de at=tea informa]ii [i
laude. N-am fost sub semnul legendei… ci a unei
realit\]i asigurate de prestigiosul post de radio.
LA … B.B.C.!
C=nd citi]i aceste r=nduri, poate, eu sunt pe
malurile Tamisei, adic\ `n Londra lui Blayer cel
r\zboinic ! Dac\ sunt s\n\tos, dac\ nu izbucne[te
r\zboiul, dac\…
Fac parte dintre pu]inii oameni ai acestei ]\ri
oarecum purta]i prin lume m=nat de probleme [i
interese. Ar fi prima oar\ c=nd merg altundeva [i pe ceva
bani ai altora, pentru c\ m\ aflu `n postura de invitat al
BBC World Service `n calitate de om de pres\. {i, atunci
c=nd reprezentan]ii Albionului m-au chemat al\turi de
al]i 8 reprezentan]i ai celor peste 120 de posturi de radio
din ]ar\ cred c\ am g\sit posibilitatea unui schimb de
experien]\ profitabil de ambele p\r]i. Ar fi deci, `n
primul r=nd, autoritatea [i audien]a celor dou\ posturi de
radio Unison care reprezint\, `n teritoriul na]ional,
17

jude]ul nostru; ar fi aprecierea obiectivit\]ii noastre `n
cei 9 ani de existen]\; ar mai fi credibilitatea
partenerului…
~ncerc s\ ,,zic” o realitate: c\ se aude p=n\-n
Londra, de Vaslui, prin intermediul mijloacelor de pres\
pe care le conduc !
Mai spun c\, pe unde-am fost, am reprezentat [i
jude]ul [i grupul de oameni, cu autoritate [i greutate a
cuv=ntului.
Invita]ia BBC World Service m\ onoreaz\ dar m\
[i oblig\. Deci, [i acolo, ca [i aici, conta]i pe mine !
(Meridianul, An IV, nr. 18 (355), 6-9 martie 2003, editorial)
La … B.B.C.
{i ast\zi poporul rom=n mai ia la cuno[tin]\ direct
realit\]ile lumii, prin reprezentan]ii s\i, pentru c\ altfel
imaginile TV n-au ,,limite”.
Important e dac\ aceia mai simt rom=ne[te sau ì
mai reprezint\ `n vreun fel pe ai no[tri.
Pe aici, prin Londra, ROM+N sunt!
V\ redau, pe scurt, programul zilelor de joi,
vineri, s=mb\t\.
Joi, 6 martie 2003
9.30 - `nt=lnire cu Zdenka Krizman, [eful pentru Europa
a BBC;
10.00 - vizit\ la sec]ia rom=n\ a BBC;
18

11.00 – discu]ii cu Ruxandra Obreja, din conducerea
sec]iei rom=ne a BBC;
11.30 – directorul adjunct al BBC WS, Nigel Chapman,
a avut o `ntrevedere cu rom=nii;
12.00 – emisiune radiofonic\; cu noi `n transmisii
directe; (M-am adresat tuturor rom=nilor… din Londra!)
14.30 – 17.00 – vizitarea studiourilor BBC.
Vineri, 7 martie
09.00 – deplasarea cu tr\sura la universitatea Oxford;
11.00 – vizit\ la postul de radio Fox FM de la Oxford,
care apar]ine de Capital Radio Network;
12.30 – pr=nz la Oxford, apoi vizitarea ora[ului; la
`ntoarcere, delega]ia s-a oprit [i `ntr-o localitate rural\.
S=mb\t\, 8 martie
Diminea]\ - turul Londrei [i o plimbare pe ap\, pe
Tamisa.
Dup\-amiaz\ - program lejer;
Seara – dineu de adio `mpreun\ cu reprezentan]ii BBC.
Ce-am v\zut la Londra ?

Turnul Babel, cu mul]i negri [i galbeni, adic\
invazia de str\ini pe teritoriul cel mai conservator cu
putin]\.
19

Oameni singuri [i
`nsingura]i care pur [i
simplu dispar de pe
str\zile necomerciale dup\
ora 9 seara. E vorba mai
ales de englezii care n-au
Turnul Londrei - Anglia
resentimente (par?) fa]\ de
veneticii de pe toate continentele dar ì evit\ [i, se ap\r\
astfel.
Amabilitatea excesiv\, iar din partea rom=nilor de
la BBC c\ldur\ [i ospitalitate.
Cur\]enie peste tot, cu grij\ pentru am\nunt [i
mare pre]uire pentru fiecare palm\ de p\m=nt.
Ploaie [i vreme schimb\toare (de c=teva ori pe zi).
Str\zi vechi [i `nguste cu tot felul de piloni printre
care se strecoar\ cu u[urin]\ inimaginabil\ omnibuzele
etajate. N-am v\zut, n-am auzit de accidente dar am
auzit [i v\zut sirenele [i rapiditatea cu care se deplaseaz\
ma[inile poli]iei.
Poli]i[tii par elemente de decor. Practic nu
intervin, nu legitimeaz\, nu dreseaz\ procese-verbale.
Unde se parcheaz\ ilegal se pune o soma]ie de plat\ pe
parbriz.
N-am v\zut dec=t mult prea pu]ini copii [i aproape
deloc femei frumoase.
20

Agricultur\… sub 1%. Cum de-or fi m=nc=nd
\[tia at=t de bine [i variat c=nd agricultorii s-au
preocupat doar de boala vacii nebune ?
(restul… pe alt\ dat\…)
Ce-am mai v\zut la Londra ?

~ncerc s\ v\
spun c=teva dintre
impresiile la fa]a
locului [tiind c\ neam
de neamul meu n-a
mai fost la Londra [i
convins c\ neam din Podul peste Tamisa
neamurile unora dintre Dvs. nu vor ajunge vreodat\ pe

acolo. Literatura e una ([i am citit din marea literatur\
englez\ destul) [i realitatea azi e cam alta. {i, cum m-am
tot g=ndit acolo ce pot comunica aici (dovad\ filmele
f\cute), `ncerc s\ v\ fiu util. Am v\zut :
Londonezi… aproximativ 40%, mongoloizi,
chinezi, arabi, indieni etc. deci ,,galbeni” cam 40% [i
negri 20%;
Str\zi `nguste, scurte, `ntre cl\diri vechi cu 4-5
etaje, de o uniformitate de speriat; dar toate purt=nd
`nsemnele bog\]iei [i vechimii;
21

Cl\diri cu turle, cupole sau `nsemne aurite (ca [i
`n alte foste capitale de imperii: Moscova, Budapesta,
Viena) cu ferec\turi de aur ale unor interioare (la noi,
doar, `n biserici);
C=t este de legat un ora[ de ap\ [i… lacuri. ~n
toat\ Londra sunt doar 2-3 parcuri de[i ora[ul se `ntinde
pe 70-80 km. Unele cl\diri au mici parcuri pe l=ng\ ele.
Dar la Tamisa care… face toate paralele (vreau s\
spun… din turism !);
Inima Albionului este centrul finan]elor mondiale
(b\nci de tot felul), centrul de electronic\, de
calculatoare [i informatic\, centrul turismului insular;
Au disp\rut: smogul, co[urile fumeg=nde de
fabrici, uzinele poluante, mineritul… M\ tot `ntreb cu
ce-[i c=[tig\ \[tia existen]a… [i r\spund (de la fa]a
locului): cu servicii `n informatic\, turism, comer],
transporturi. Apropo de transport: au c=teva linii de
metrou (aglomerate, nu glum\) [i n-am sim]it nic\ieri
miros de motorin\ sau benzin\… (deci au filtre c=t
trebuie).
~n ora[ nu vezi autoturisme sta]ionate pretutindeni
(ca `n Bucure[ti). Sunt elegante, scumpe [i, probabil, `n
parc\ri subterane sau duse la periferie `n parc\ri de peste
10.000 de buc\]i.
La serviciu, B.B.C.-i[tii no[tri, ca [i mul]i al]i
func]ionari superiori, merg cu metroul, autobuzul, taxiul,
22

ma[ina personal\ (`n trafic nu [i parcat\). ~n centru e…
lini[te [i turism !
Slujba e la ore convenabile, `ntrerupt\ pentru
mas\ [i este principala preocupare a vie]ii, dar cu calm.
NU SE FUMEAZ| nici pe strad\, nici la locul de
munc\. Doar `n spa]ii special amenajate !
~n zile de meci e nebunie `n ora[. Abonamentele
la meciurile Arsenalului sunt epuizate cu 6 luni `nainte.
N-au grija zilei de m=ine…
E interesant ?
(Meridianul, An IV, nr. 21 (358) 17-19 martie 2003, editorial)
Tot de la… Londra

Impresiile de mai jos pot fi [i ale Dvs., dar `mi
asum paternitatea pentru c\ sunt de la fa]a locului.
R\m=n [i ca ,,documente” de epoc\…
Sintetic:
Statul nu are `n proprietate aproape nimic. Poate
[oselele, drumurile, apele. Dar controlul statului e mai
mare ca la noi prin impozitele legale [i locale, amenzi [i
prin sistemul autorit\]ilor.
Se construie[te foarte pu]in `n Anglia. Asta pentru
c\ pe acolo nu sunt cutremure, revolu]ii, r\zboaie [i alte
,,posibilit\]i” de d\r=mat, ca apoi s\ se reconstruiasc\.
Proprietatea e sf=nt\. Cei care au avere o
p\streaz\, cei care n-au, reu[esc uneori cu mintea [i cu…
23

nout\]ile `n informatic\ s\ mai adune ceva. Primul g=nd
e locuin]a pentru c\, chiriile sunt foarte mari.
M\n=nc\ bine to]i (6-7 feluri de m=ncare), au
siguran]a zilei de m=ine, dar to]i sunt datori ! Datori
unul la altul, la societ\]i, la b\nci, se p\zesc unul pe altul
doar pentru a-[i recupera datoriile.
Pentru pl\]ile `n avans `nlesnirile sunt
excep]ionale: p=n\ la 1/2 din pre]ul zilei. Cu c=t
termenul `n devans este mai mare, cu at=t se pl\te[te mai
pu]in, iar dup\ data convenit\ (contract scris sau verbal)
penalit\]ile sunt de 2 ori mai mari. Din aceast\ cauz\,
exactitatea pl\]ilor e aproape perfect\. Rezerv\rile sunt
practici curente.
Nu sunt c=ini [i pisici la vedere, pe str\zi sau `n
parcuri (cu les\). Cine vede un patruped sun\ la mediu
[i, la sfert, ace[tia sosesc. O pisic\ se d\ cu acte ca [i un
copil `n plasament familial.
Heatrow - principala poart\ aerian\ este un ora[
industrial cu mul]i kilometri de band\ rulant\ [i zeci de
camere pentru public.
Supraveghere video, cam peste tot.
{i multe altele… !?
24

Alte impresii de la Londra
Impresiile pot deveni convingeri ([i influen]eaz\
comportamentul) pentru care s\ ac]ionezi. Din ce auzi
sau vezi po]i ,,scoate” sugestii, idei de afaceri, moduri
de comportament. Scopul r=ndurilor din acest serial nu e
s\ vad\ lumea ce scul\ a[
fi eu, s\ aib\ la ce reflecta
dac\ ar fi v\zut ce-am
v\zut eu. Visez clar
scopul utilitar, inclusiv
pentru sufletul doritor
Parcul de distrac]ii
de… turism.
Poate, c=ndva, va fi [i la noi cam la fel dac\ [tim
s\ `nv\]\m, s\ ,,ardem” etapele pentru a ne sincroniza cu
civiliza]ia `n formele ei cele mai `nalte.
Fiecare, sau aproape fiecare unitate, are pliante de
prezentare. Cu schema sau harta ora[ului, cu obiectul de
activitate [i cu… figuri feminine dar [i principalele
elemente de informare [i comunicare.
Calmul englezesc se simte la ,,b\[tina[i” pentru c\
ceilal]i g=f=ie din greu [i accelerat s\-i ajung\ sau s\-i
dep\[easc\.
Nu pare c\ oamenii au probleme de via]\. Via]a
uniform\ [i lipsa competitivit\]ii ,,personale” dau aerul
conservator. Mongoloizii [i negrii dau culoare [i ,,s=nge
proasp\t”.
25

N-am observat a fi probleme rasiale (`n capital\,
dar… `n teritoriu ?)
Libertate de expresie excep]ional\ dar…
supravegheat\. Cred c\ mai ales video.
Cine nu exist\ pe publicitate, nu exist\. Informa]ia
de acest tip e ca fulgul de z\pad\: `l vezi dar se tope[te
repede. Unde exist\ informatic\ exist\ [i media
,,profilat\” pe acest gen de servicii.
~ntr-un sistem unde disciplina este conservat\ prin
legi, poli]ie, regulamente [i amenzi, cur\]enia este cum
trebuie. Explozia de pe stadioane este determinat\ de
ruperea chingilor civiliza]iei. Nu de acolo sunt vesti]ii
hooligans ?
E mai mare libertate la noi. Aspir\m noi la Uniunea
European\, dar \[tia vor pune [aua pe noi [i vor face
legea ! Va fi mai mult\ bun\stare dar mai pu]in\ libertate
de ac]iune, deci plictiseal\ (nu ?).
La Paris am v\zut aspiratoare de praf [i gunoaie de
pe strad\ care sem\nau cu o roab\ coco[at\. La Londra
probabil c\ nu e nevoie pentru c\ nu e praf, iar pentru
chi[toacele aruncate pe strad\ (pe nev\zute) personalul
are un fel de baston cu cle[te la cap\t cu care `l ia c=nd `l
vede (la noi c=ndva erau cuie `n v=rful bastonului…).
O dat\ pe s\pt\m=n\, pe o strad\ anume, e t=rgul de
vechituri. Se g\se[te aproape orice, la persoane de toate
v=rstele. E un spectacol f\r\ muzic\ pentru c\ e doar o
26

rumoare lini[tit\ generat\ de tranzac]ii `n [oapt\.
Probabil or fi [i ho]i `n aglomera]ia asta, dar…
Castelele - vilele - palatele regale par modeste [i se
`ngrijesc perfect.
Nu mi s-a p\rut
c\ istoria este
preocupant\ pentru
cet\]eni. Exist\ prin
edificii [i… at=t.
Habar n-am dac\
oamenii \[tia pot muri Collegium Oxford
din dragoste …
(Pe cur=nd cu altele).
Al Dvs. Servitor… cu informa]iile...
… la OXFORD !
~n toat\ lumea sunt locuri emblematice pentru o
]ar\: Oxford [i Cambridge sunt efigii universitare pentru
Anglia unui mileniu.
Ca ora[, Oxfordul p\streaz\ patima vechimii ca [i
Londra. Am luat masa `ntr-un local aflat l=ng\
Universitate, cr=[m\ de 400 de ani !
Am v\zut de la o oarecare `n\l]ime panorama unui
ora[ cu destule monumente dar mascate de casele tip,
adic\ acele blocuri de 4-5 etaje care urm\resc de o parte
27

[i de alta [oselele mereu `nguste [i `ntortochiate. Str\zile
comerciale sunt mai largi, arterele de circula]ie pe ici pe
colo supraetajate dar cu autoturisme bar\ la bar\
circul=nd cu multe mile pe or\…
Excursioni[ti… mul]i. Faima Oxfordului cheam\
pe oricine trece Canalul M=necii. Lumini multicolore,
firme l=ng\ firme, risip\ de energie electric\.
Dar, aproape nimeni, nu s-ar sim]i trecut prin
Oxford dac\ nu a v\zut m\car unul dintre Colegiile
acestui ora[ de legend\.
V\ pun c=teva `ntreb\ri, poate [ti]i s\ r\spunde]i:
- C=te colegii sunt ?
- Cam ce vechime au ?
- C=]i studen]i sunt ?
- C=]i profesori ?
- Cam c=t cost\ un an de studii la Oxford ?
- ~n afar\ de Bill Clinton, cine a mai studiat acolo ?
- {ti]i `n ce const\ autoritatea unui absolvent de la
Oxford ?
Dac\ v\ spun c\ m-am s\turat s\ tot num\r miile
de lire sterline pe care le pl\te[te un student anual, c\
nici fiii de regi nu se `ngr\m\desc acolo [i c\ fiecare
profesor are un singur student ca ,,obliga]ie de
catedr\”…
E interesant s\ afla]i ?
28

Oxfordul … lumii !
Orice excursionist
obose[te s\ tot ,,`nghit\”
informa]ii asem\n\toare.
Ca s\ `nl\ture aceast\
posibilitate fiecare ora[
englez `]i prezint\ mereu
altfel ,,marfa”. Universitatea din Oxford
Emblematicul Oxford `nseamn\, mai ales, mediul
universitar. Fondat c\tre anul 700, cu universitate
imediat dup\ 1200, purt=nd cu m=ndrie patima
vremurilor glorioase, ora[ul `[i are poezia sa [i mai ales
legendele sale. Chiar obosit, omul are ce vedea.
M-a interesat [i ce face faima numeroaselor
colegii (^ universit\]i).
New Colleges, `nfiin]at dup\ 1200, ar fi al 2-lea
din cele 39 care func]ioneaz\, cu studen]i [i profesori `n
num\r egal. Cine ajunge la Colegiu are ceva `n cap, nu
glum\, [i bani: cam 30.000 lire pe an (o lir\ - azi 52.000
lei), dar e deja un nume, v=nat pentru valoarea sa peste
tot. Leafa unui profesor (subliniez: are un singur student,
cu camer\ al\turat\) este de peste 100 milioane de lei `n
timp ce la noi e `ntre 3 [i 10 milioane.
Ce-am putea ,,`mprumuta” de la ei ? Probabil
seriozitatea, decen]a [i… standardul ridicat al existen]ei!
29

Universit\]ile, bisericile, cr=[mele, zidurile fac din
Oxford o lume aparte, modern\ `n acela[i timp. De fapt
distan]a dintre Londra [i Oxford (de circa o or\) nu prea
exist\ c=nd e vorba de cur\]enie, munc\, purtare
civilizat\, mai ales c\ de-a lungul [oselelor sunt tot felul
de unit\]i de alimenta]ie.
Pentru mine a existat aici, mai ales, postul de
radio Fox unde am `nv\]at repede [i bini[or c\ ne
a[teapt\ zile grele dac\ nu facem c=t mai repede ca ei.
Cam cum trebuie… `n toate domeniile !
(Meridianul, An IV, nr.25 (362) 31 martie-2 aprilie 2003, editorial)
B.B.C. e cu NOI !
Pu]ini [tiu c\ fostul
director al BBC - Rom=nia
(deci, sec]ia rom=n\),
Cristian Mititelu este
originar din jude]ul Vaslui,
de[i `n ace[ti ani de
Intrare la B.B.C. colaborare nu a mai c\lcat
pe aceste meleaguri.
Poate tot pu]ini [tiu c\ la formarea re]elei de radio
care retransmite emisiunile BBC am contribuit [i noi.
Nu dezinteresat (pentru c\ aveam nevoie de autoritatea
[i de [tirile lor, de pres\ serioas\) dar am pus um\rul.
30

A[a c\ BBC are `n Rom=nia cea mai vast\ re]ea de
retransmi]\tori, cu investi]ii minime !
Ar fi u[or s\ spun c\ ne-au acordat vreun sprijin
special dac\ ar fi fost ceva, ceva. Deci ne-am dezvoltat
[i exist\m ,,pe picioarele noastre”.
Rela]ia BBC - Unison Vaslui e de mare
comunicare [i respect ! Echipa BBC e de mare calitate,
dar...
- C=nd printre cei mai aprecia]i de acolo e C\t\lin
Striblea (pe care noi l-am descoperit, `n clasa a X-a
fiind);
- C=nd Cristian Mititelu ar fi de pe aici (s-a
pensionat);
- C=nd R\zvan Scor]ea, un tip cu totul deosebit
preia conducerea BBC `n limba rom=n\...
- C=nd putem oric=nd transmite [i noi prin ei
relat\ri cu subiecte interesante...
B.B.C. e... cu noi ?
M-am bucurat rev\z=nd la Sinaia (joi [i vineri -
18-19.03.2004) pe reprezentan]ii de frunte ai celei mai
prestigioase institu]ii de pres\ `mbr\]i[=ndu-m\ cu
efuziune [i respect.
Dincolo de m=ndrie personal\ pentru asemenea
`nalte amici]ii r\m=ne, cred, con[tiin]a c\ am\r\[tenii de
pe aici ne-am impus respectul [i pre]uirea lor.
31

C\ nici nu duc lips\ de prieteni, mai mult sau mai
pu]in interesa]i, cum, la alt nivel, nici noi nu ne
pl=ngem...
Mai zic: dac\ `n numele TV Vaslui [i Unison am
colindat Europa, chiar nimic din ce-am realizat noi
pe-acolo n-a f\cut nume bun ?
Oricum, vocea noastr\ s-a auzit la BBC [i sper\m
s\ se mai aud\.
A[a pentru noi, to]i: po]i s\ ai prieteni de mare
valoare f\r\ s\ ai valoare ?
B.B.C. e, sigur, cu noi !!
Prin aeroportul Heathrow s-a deschis de fapt,
fereastr\ asupra Angliei, a[a cum este ea.
(Meridianul, An V, nr. 23 (499) 22-24 martie 2004, editorial)
Ioschka Fischer, ministrul de externe al

Germaniei, 2 decembrie 2001, Budapesta: ,,voi rom=nii,
ve]i avea un rol mai aparte `n Uniunea European\, pe
care o vom l\rgi…”
32

2. AUSTRIA
Am parcurs diferite
Innsbruck
rute `n perioade diferite. Cu
ocazia Campionatului
European de fotbal din
Innsbruck Elve]ia, am dormit o noapte
l=ng\ cea mai vestit\ p=rtie
de ski din lume, ghida]i cu
GIP.
Innsbruck-ul ne-a primit cu `ntuneric pentru c\ am
ajuns noaptea t=rziu, [i am plecat devreme. N-am g\sit
cine [tie ce deosebiri fa]\ de Predeal-Sinaia, poate doar
unele servicii mai atent oferite. Vestitele p=rtii sunt
emblematice pentru toat\ ]ara care ne-a supt petrolul [i a
spulberat b\ncile (B.C.R.), infeud=ndu-ne pentru al]i
mul]i ani `n cadrul U.E. C=nd l-am `ntrebat pe Fischer
despre ]intarul politic de a[teptat (`n 2001) a sur=s
spun=nd c\ va fi liber\ circula]ie deci liber [i la
concuren]\, s\ fac\ [i ai no[tri ce pot. Oricum, el [tia ce
ne a[teapt\ ca ]ar\ liber ocupat\.
Austria `n sine e poleial\ `n aur, r\ceal\ nordic\,
amabilitate comercial\, interes economic. Am avut
impresia c\ nici tramvaiele nu se mi[c\ f\r\ profit
imediat.
33

Viena e superb\.
Curat\, organizat\,
distant\ [i… insensibil\.
Se observ\ u[or c\ a fost
capital\ de imperiu, dup\
aurul afi[at pe cl\diri,
biserici, alte institu]ii, pe Viena
palate [i S\li de spectacole. M\ a[teptam la o alt\
atmosfer\ mai ales c\ era un concert cu un rom=n la
Oper\ unde n-am g\sit bilete pentru c\ erau pe
abonamente.
Am fost `n parcul prin care se plimba Beethoven,
unde am v\zut [i statuia, [i p\durea, [i cr=[ma [i am
ascultat legende de alt\dat\, inclusiv confruntarea
muzicianului cu `mp\ratul Napoleon.
Despre leg\turile noastre cultural-istorice, nu
mare lucru pentru c\ `n afar\ de sc\rile pe unde a urcat
Ciprian Porumbescu [i Arboroasa lui, n-am prea vibrat,
mai ales c\ ni[te poli]i[ti ne-au stricat buna dispozi]ie.
Autostrada ne-a invitat c\tre Budapesta. ~mi pare r\u c\
n-am reu[it s\ scriu mai multe atunci, pentru c\ multe
secole, mul]i rom=ni au trudit pentru Gloria [i bog\]ia
acestui neam, st\p=nitor p=n\ [i c=nd turcii au trecut
peste el, ca s\ nu amintesc de `mp\ratul Napoleon al
Fran]ei.
34

3. BULGARIA
Popasuri la Grivi]a cu 50 de copii `n excursie,

apoi la Plevna [i Sofia. A fost [ansa mea de a ie[i din
]ar\, p=n\ la Revolu]ie, organiz=nd excursii cu elevii, an
de an. La Grivi]a am realizat c=teva vacan]e la r=nd,
programe artistic-patriotice pentru c\ am urm\rit
educa]ia acestora. Plevna avea un monument `nchinat
eroilor rom=ni, l=ng\ care am ,,fraternizat” cu arom=nii
tare asupri]i pe acea vreme, [i azi chiar, `ntr-un clar
proces de pierdere a identit\]ii. Am realizat atunci, `n
1987, c=t de mici sunt deosebirile de dialectul arom=n [i
chiar fa]\ de meglenorom=n [i istrorom=n, c=t de pu]in\
vreme le mai r\m=ne acestora p=n\ s\ dispar\ [i ca popor
[i ca limb\. C\ vor fi sprijini]i… doar vorbe, pentru c\,
chiar limba rom=n\ e puternic subminat\ ca prim\ etap\
`nspre dispari]ie. N-am putut b\nui c\ procesul acesta va
fi a[a distructiv-accelerat pentru rom=nii de azi
(2013…).
Nisipurile de Aur -
Prin Sofia [i alte
B l i ora[e bulg\re[ti am trecut
`n drum spre Grecia, dar
`n mod interesat am fost la
Varna [i la Nisipurile de
Aur. Azi m\ mir tare cum
35

cei c=]iva metri de plaj\ (ca l\]ime) pot submina -
`nlocui imensele plaje de pe litoralul rom=nesc. Deh !
Fentele istoriei.
La `ntoarcerea din Grecia ne-am `nchinat la
catedrala din mun]i, Sf. Kiril, o construc]ie imens\, mai
mare dec=t catedrala metropolitan\ din Ia[i de[i e un loc
foarte greu accesibil [i izolat.
Dup\ cele v\zute `n alte p\r]i ale lumii, nici m\car
vreo biseric\ nu m-a impresionat mai mult dec=t
mul]imea turmelor de oi cu m\garii lor [i comer]ul cu
]ig\ri de contraband\. Bulgarii au un stil de via]\
asem\n\tor cu rom=nii [i dac\ n-am r\mas cu gura
c\scat\ `n alte p\r]i ale lumii, aici… tot ]ar\ ocupat\ [i
s\rac\ a fost !
~n Bulgaria: Plevna [i Grivi]a nu mai spun nimic,
Sofia e ca [i Bucure[tiul, adic\ mocirloas\ [i cu gropi.
M=n\stirea Krila, din mun]i, e mult mai mare [i mai
impun\toare ca Mitropolia din Ia[i.
Nichita ST|NESCU, „ALFA”, Editura

Tineretului, 1967: „Domnului Dumitru Marin, cu drag
`ntr-o de neuitat sear\ b=rl\dean\. Nichita St\nescu `n
1971. Acas\ la un prieten …”
36

4. CANADA 2011; 2012
MONTREAL, la el acas\, `n CANADA
Biblioteca Na]ional\ din Montreal Sunt convins c\

r=ndurile de fa]\
folosesc multor cititori
sau ascult\tori. M\car [i
pentru c\ unora li se
pare c\ pe acolo-s
numai patrupede cu
colaci `n coad\.
Mai `nt=i, ce-am f\cut `n Canada [i Statele Unite
vizitate `n perioada 7 - 28 septembrie 2012.
Vizita la Biblioteca Na]ional\ din Montreal [i
`nt=lnirea cu doi scriitori de origine rom=n\ a fost
instructiv\ (pentru oricine), dat fiind operativitatea cu
care cititorul/ vizitatorul e servit, mai ales datorit\
sistemului informatic bine, bine pus la punct.
Regretul meu cel mare e c\-s foarte pu]ine c\r]i `n
limba rom=n\ (c=teva sute) cu foarte pu]ini autori de
valoare [i ne-variate ca tem\ sau specialitate. Discu]ia
reluat\, cu un redactor de la Televiziunea (Radio)
Canada a avut concluzia c\: sunt foarte pu]ine c\r]i `n
limba rom=n\, nu exist\ nici o bibliotec\ pentru cei
37

55.000 de rom=ni din Montreal (aproximativ 200.000 `n
toat\ Canada), doar o singur\ libr\rie - celelalte neav=nd
[i carte rom=neasc\.
Se vorbesc 112 limbi `n Canada dar comunitatea
rom=neasc\ este divizat\ [i neorganizat\. Mul]i nici nu
vor s\ aud\ de limba rom=n\ din convingerea c\ sunt
dezavantaja]i copiii lor.
Am re`nt=lnit pe C\t\lin Popescu, un inginer
deosebit de de[tept (felicit\ri [i ur\rile de bine pentru
feti]a lor), pe Corina [i George C=l]an care cred c\ totu[i,
limba rom=n\ are viitor [i `n aceste condi]ii.
Complexul olimpic a
fost din nou uimitor (ca [i
Biodom) de la `n\l]imea celor
145 metri ai turnului `nclinat
(`n Guiness Book), am
admirat ([i fotografiat) p=n\ [i
Oratoriul de pe muntele
,,Mont-Royal”. Numele
Nadiei str\juie[te panoplia
medalia]ilor olimpici din
1976, figura gimnastei fiind Biodomul
prezent\ `n memoria public\ de azi. Farfuria zbur\toare
(cu anexele) e chiar impresionant\.
38

Am rev\zut parcuri, ora[ul subteran din centrul
Montreal-ului ca [i blocurile de 60-80 de etaje. Am
`n]eles de ce via]a e scump\ `n Canada.
Dintre observa]iile directe:
- Cartea [i lectura nu prea fac obiectul aten]iei
popula]iei.
- {coala urm\re[te s\ creasc\ clas\ muncitoare,
f\r\ stimuli sociali pentru tineretul [colar. N\dejdea
performan]ei este doar `n [colile private.
- Sportul se bazeaz\ pe ini]iativele private, nu
exist\ campionat de fotbal (ci, doar cuplat cu Statele
Unite) de[i sunt sute de terenuri cu iarb\, cu gazon
artificial `n ora[. Ziaristul Ardeleanu de la ,,Pagini
Rom=ne[ti” era [i crainicul unei s\li de fotbal, cu 3
terenuri ([i o cup\ `n desf\[urare). Ne-a povestit multe
lucruri noi.
- Problema locurilor de munc\... e serioas\ !
Nesiguran]a pentru slujba de m=ine e clar\, dar statul ì
ajut\ pe oameni [i pe pr\p\di]i cu sume care le asigur\
minimul de trai.
- Am v\zut zeci de cer[etori [i oameni care au
renun]at la lupta cu via]a.
- Am v\zut (`n mai multe r=nduri [i locuri)
droga]i... cu manifest\rile specifice.
- Rela]iile interumane sunt tare limitate, ]ara `ns\[i
se autodenumea cea ,,a celor dou\ singur\t\]i”.
39

- E o circula]ie infernal\ pe o infrastructur\ bine
pus\ la punct. Timpul se m\soar\ `n ,,X minute de mers,
cu ma[ina”.
- E absolut impresionant sistemul [oselelor
(autorute `n lung [i `n lat) cu milioane de autoturisme `n
trafic al\turi de camioane de 30-60 de tone `n deplasare.
Benzina floteaz\ `n jurul a 1,5 dolari litrul, `n State e la
jum\tate.
- Copiilor li se acord\ aten]ie special\. P=n\ la 12
ani nu pot pleca ne`nso]i]i nici pe strad\, nici de la
[coal\.
- Str\zile sunt curate, semaforizarea bun\. ~n
or\[elul chinezesc era mai mult\ anima]ie.
- Serviciul de biciclete pentru popula]ie (al
prim\riei) e teribil. Sunt foarte, foarte multe biciclete `n
tot Montreal-ul.
- Despre moralitate e tare greu de discutat. E altfel
dec=t `n Europa!
Pentru cine vrea s\ g=ndeasc\, are ce `nv\]a de pe
acolo, chiar dac\ e greu de ajuns, dar personal nu
`ndemn s\ plece. Pentru c\ tot acas\ e mai bine!
(Meridianul, an XIV, nr. 40 (961), joi, 04 octombrie 2012)
40

DE DEPARTE, CANADA
De poate dou\
decenii am servit
comunitatea vasluian\
cu g=ndul, imaginea tv,
cu pixul, cu sfatul, cu
ce-am considerat c\ este
mai bine. Pentru c-am
avut curajul s\ `nfrunt
buni [i r\i, nu m\ pot m=ndri cu prietenii. Am spus [i am
scris `ntotdeauna ce-am g=ndit [i nu ce-au vrut al]ii.
Din nou m\ aflu pe alte meleaguri [i nu-mi `ncalc
obiceiul de a transmite ce simt [i ce g=ndesc, nu ce
m\n=nc [i beau.
Un zbor de 1.100 kilometri p=n\ la Amsterdam,
fiind prea obosit, l-am consacrat somnului. {i... pentru c\
vremea `nchis\ din Europa nu mi-a l\sat prea multe
ferestre spre p\m=nt, prima observa]ie din Olanda e c\
oamenii \[tia n-au avut la `ndem=n\ dec=t rigl\ [i col]uri.
C=mpurile sunt drepte, unghiulare, p\trate, niciodat\ cu
rotunjime. ~ntotdeauna excelent lucrate, [i de sus, [i de
mai jos, am observat r=nduiala [i perfec]iunea lucr\rilor
p\m=ntului. Aeroportul din Amsterdam e imens. {tiam
c\ Portul maritim e cel mai mare din Europa dar nu [i
41

acesta. La aterizare ori decolare avioanele se mi[c\ mai
ceva ca taxiurile la noi [i m-am mirat c\ a[teptau (mult)
c=te trei la decolare pe pista cea mai lung\ pentru c\ sunt
aeronave de toate tipurile pe c=teva zeci de piste.
O haraba mare c=t un bloc (Boeing) a `nghi]it
peste trei sute de oameni cu tone de bagaje cu visuri,
pasiuni, certitudini, [i b\tr=ni [i copii, `n general
popula]ia activ\…
Aproape [apte ore peste ocean, p=n\ la Montreal,
peste Atlanticul cel capricios. Compania KLM [i-a
demonstrat priceperea cu monitoare de televiziune
individuale, comunicarea datelor de zbor, filme, desene
animate, informa]ii `n limba englez\ (v\ aminti]i c\ am
scris c\ mai toat\ lumea se va exprima `ntr-o limb\ care
va sem\na cu engleza…?!). Aceasta este limba de
comunicare `n lume.
Am mers de la r\s\rit la apus, deci pe soare tot
timpul ! N-am v\zut prea mult, nici din teritoriul
Canadei, de altfel st=ncos, muntos [i lipsit de a[ez\ri
umane, c=nd citeam pe monitor, c\ temperatura
exterioar\, la 10.500 metri altitudine este -62 grade
Celsius, `mi `nchipuiam c\ nimic nu mi[c\ prin mun]ii
ace[tia numero[i [i neprimitori.
Anima]ia aeroportului Trudeau era comparabil\
cu cea din Europa (adic\ Bucure[ti [i Amsterdam).
Dar… Montrealul e un ora[ de culoarea vi[inelor
42

putrede, betonat p=n\ `n str\fundurile p\m=ntului (adic\
aproximativ c=t omul a putut p\trunde). E aglomerarea
p\tratelor cu cvartaluri de blocuri, `n care omul circul\
mai mult cu ma[ina dec=t pe jos, e cenu[iul betonului `n
tot ce mi[c\ [i viseaz\ conlocuitorul.
{i stadionul olimpic „acoperit” de un turn de 175
metri `n\l]ime (Eiffel ^ 330 metri, Petrini ^ 66, Turnul
Londrei) `nclinat [i asem\n\tor cu monumentul lui
Gagarin din Moscova. E tot din beton [i
fier. Spectaculos acest mare complex sportiv, unde
Nadia a `ncurcat calculatoarele, (atunci) rom=nca
ob]in=nd primul zece din istoria gimnasticii…! (sper s\
revin...!)
Montrealul este marele ora[ canadian, cu circa trei
milioane de locuitori, multilingvism, multicultural, de-a
lungul fluviului Sf. Lauren]iu. Este ora[ul podului pentru
filmele cu cowboy. Este ora[ul blocurilor cu multe
balcoane…
(Meridianul, an XIII, nr. 19 (888), joi, 12 mai 2011)
CANADA, MAI DE APROAPE

Indieni cu tot felul de pene [i strig\te r\zboinice,
s\ge]i [i… ultimul mohican… hm! Azi nimic s\
aminteasc\ m\car de Fram, ursul polar !
}ar\ a miliardelor de tone de beton cu `ntindere
mai mare dec=t Europa (p\i, de la Montreal la Edmonton
43

sunt vreo 5.500 de km), un fel de B\r\gan imens,
br\zdat de mii de [osele, cu ronduri [i rondele din beton,
perfect puse la punct, peste care circul\ mii [i mii de
ma[ini `ntr-o fantastic\ alerg\tur\ pentru via]\. A fi cu
serviciul la o or\ de mers cu trenul sau cu ma[ina e o
obi[nuin]\, cvartalele de blocuri fiind la dep\rt\ri
considerabile de `ntreprinderi [i institu]ii.
Am `ncercat s\ sugerez imaginea unei ]\ri mai
mari ca Europa, dar doar cu 30 de milioane de locuitori,
cu automatiz\ri [i informatiz\ri la nivelul Germaniei [i
Elve]iei, stat social cu grija pentru to]i, `ncuraj=nd
imigra]ia din cauza natalit\]ii negative, cet\]enii fiind la
locurile de munc\ ori `n autoturisme (media, 1,5 pe
familie) [i foarte pu]in pe str\zi, cam de loc. Pentru
con[tiinciozitatea lor, rom=nii sunt foarte bine v\zu]i,
dar n-au munci de conducere foarte importante (cred [i
eu, inginer ca om de serviciu) nimeni nu-[i pune
problema de culoare sau na]ionalitate ci, S| {TIE.
Legile ]\rii protejeaz\ (exagerat, chiar) via]a
copiilor, primul lucru pe care-l `nva]\ \l mic e num\rul
de la poli]ie s\-[i reclame p\rin]ii care-l bat, cre=ndu-se
un fel de libertate pernicioas\ pentru ace[tia, care `n]eleg
cu greu c\ banu’ ì educ\ [i nu familia, devenind o pies\
`ntr-un angrenaj tehnicizat la maximum.
44

|[tia-s mai grandomani dec=t ru[ii, cu o risip\
excep]ional\ de spa]iu. Universitatea Economic\ (HEC)
are c=teva sute de s\li [i c=teva biblioteci (toate cu
ferestre de vizitare), buffet [i sal\ de mese `n mijloc,
calculatoare [i ghiduri. ORATORIUL (catedrala),
construc]ie impun\toare cu scop religios, sala av=nd
circa 20.000 de locuri, `n\l]imea, mult peste 40 de metri;
situat pe un deal botezat munte, asigur\ o mare
vizibilitate printre cele Catedral\
c=teva zeci de zg=rie
nori, Down town-ul
sprijinindu-[i cele peste
50 de etaje pe o
infrastructur\ cu sute
de camere [i un subsol
- tunel de c=]iva
kilometri care continu\ autoruta 720 pe 6 benzi de
circula]ie (nord-sud), de-a lungul fluviului Saint-
Laurent. Liniile de metrou [i cele de transport urban
(multe) asigur\ o fluen]\ excelent\.
Provincia Quebec e interesant\, u[or
spectaculoas\, cu ceva urme istorice, integr=nd c=teva
zeci de mii de rom=ni, comunic=nd `n limba francez\ dar
[i englez\. Am luat o mas\ excelent\ din turnul de 180
metri `n\l]ime, `ntr-un restaurant rotitor cu panorama
ora[ului Quebec, `ntr-o or\ [i 40 de minute.
45

Toronto `nglobeaz\ [i rezerva]ii pentru indieni [i
ora[e - satelit, [i aproape 7 milioane de locuitori, dar mai
ales o re]ea de transporturi demn\ de cartea recordurilor!
Se vorbe[te limba englez\, se trece una-dou\ la
americani pentru cump\r\turi. Ca s\ ajungem la cascada
Niagara am parcurs 1.400 de km dus-`ntors. O alt\
cascad\, de la Montmorenci are 84 de metri.
Cascada Niagara Cred c\
momentul de afirmare
[i ie[ire `n lume a ]\rii
[i mai ales a
Montrealului au fost
Jocurile Olimpice din
1986, c=nd Nadia
Com\neci (are numele
incastrat `ntr-o panoplie ve[nic\ !) a `ncurcat
calculatoarele ob]in=nd nota 10. L=ng\ Turn [i Sala-
farfurie am urm\rit meciul Impact - Red Bull New York,
al\turi de nepotul Radu.
C=nd [i cum au reu[it oamenii \[tia s\ betoneze o
]ar\ at=t de mare [i destul de neprimitoare, ]ine de
miracol. Ei, [i ce, ve]i spune. R\spunsul: emigra]ia
rom=nilor ! La c=te ma[ini mi[un\ `n Canada, ea ar muri
instantaneu la `ncetarea produc]iei de petrol.
Dar... OMUL ..? Pe cur=nd !
46

Montreal, la el acas\, `n Canada
6 ore `ntr-un apus de soare ...
M\ aflu a doua oar\ `n ora[ul care-o p\streaz\ pe
Nadia Com\neci ca simbol al performan]ei. Ora[ul
bicicletelor [i al circula]iei aproape perfect\, indiferent
de mijloc; a[ezare `n care tr\iesc circa 50.000 de rom=ni,
deci c=t popula]ia Vasluiului, dar pe o suprafa]\ imens\
de aproximativ 1.000 km p\tra]i...
Am decolat de pe Vedere din avion
Charles de Gaule `n
jurul orei 18:40, `ntr-un
apus de soare. Frumos.
Aeronava a urcat repede
la 11.900 m, cu o vitez\
de croazier\ de 900 km,
cu peste 300 de c\l\tori
la bord. Am fotografiat Parisul [i am urm\rit APUSUL
soarelui timp de 6 ore p=n\ am ajuns pe aeroportul din
Montreal. O asemenea `mprejurare n-am mai tr\it-o!
Senza]ie unic\ s\ stai at=tea ore urm\rind cum apune,
dup\ noi, soarele. P=n\ la urm\, explica]ie simpl\, am
zburat c\tre soare cu viteza care acoperea un fus orar [i
la `n\l]imea care ne situa `n afara lumii. Nu `nseamn\ c\
n-am privit, n-am g=ndit, n-am admirat protuberan]ele
noroase [i nu ne-a fost fric\ deasupra Oceanului Atlantic
47

c=nd masivul Boeing se cutremura de parc\ ar fi c\lcat
pe pietroaie!
Risipitoare de energie, deci foarte luminat\,
metropola canadian\ ne-a primit `n lini[tea tulburat\ de o
circula]ie auto, neobi[nuit\ pentru noi. Fiecare `[i are
ma[ina lui [i mi[un\ pe unde-l duc interesele, pe distan]e
inacceptabile pentru rom=ni: multe zeci de km pe zi cu
ore `ntregi petrecute `n traseu.
Am rev\zut Grande Bibliotéque, adic\ Biblioteca
Na]ional\ din Montreal, cu milioane de c\r]i de toate
genurile [i profilurile dar doar cu c=teva zeci de
exemplare rom=ne[ti (am donat [i eu 7 exemplare). E o
organizare `n aceast\
institu]ie `nc=t `n cel
mult 5 minute de la
intrare, ai cartea `n
m=n\. M-am `nt=lnit cu
doi scriitori rom=ni [i
Radio Montreal am conversat cu str\ini.
Vizita la Radio [i Televiziunea Canada cu sediul
`n Montreal e la fel de instructiv\ ca [i la Universitate.
S\lile deschise, luminate, se poate vedea ce face fiecare
datorit\ pere]ilor din sticl\. Totul pare ordonat [i pus la
punct p=n\ la secund\.
Am reluat, `n discu]iile cu un redactor, problema
c\r]ilor pentru rom=nii care au doar o singur\ libr\rie
48

,,carte rom=neasc\” [i c=teva mici biblioteci pe l=ng\
bisericile ortodoxe de aici. Carte, `ns\, foarte pu]in\,
cump\r\tori pe sponci, ac]iuni culturale propriu-zise
foarte rare.
De aceea am apreciat ini]iativa preotului Ion
Ceau[u [i a preotesei sale Mihaela care mobilizeaz\ pe
vorbitorii de limba rom=n\ ([i c=]iva negri) [i ]in slujbele
`ntr-o biseric\ veche catolic\, `nchiriat\. Chiar m-a
impresionat misionariatul p\rintelui [i-i adresez [i astfel
felicit\rile [i mai ales admira]ia mea pentru c=t reu[e[te
pentru drept-credincio[ii rom=ni.
La slujba de ziua Crucii a participat [i P.S.
episcopul vicar Ioan Cassian al Episcopiei din America
de Nord, deci S.U.A. [i Canada, care a binevoit s\ ne
dea un lung interviu.
,,Viitorul religios sun\ bine”, a concluzionat Prea
Sfin]ia sa, `ncrez\tor c\ [i al]i preo]i rom=ni vor reu[i
s\-[i creeze parohii, ca p\rintele Ioan Ceau[u.
Nu vreau s\ omit podul trenurilor furate din
western-urile cunoscute de noi. Am fost impresiona]i de
atacurile bandite[ti [i d\r=marea unor asemenea poduri [i
aruncarea trenurilor `n ap\. Chiar sunt foarte
impresionante. Foarte impresionante. O s\ revin...!
(Meridianul, an XIV, nr. 38 (959), joi, 20 septembrie 2012)
49

V-am promis cuvinte despre Canada [i o s\ m\ ]in
de cuv=nt, pentru c\ tr\iesc, numai `n Quebec,
aproximativ 75.000 de rom=ni, mereu neuni]i [i
dispersa]i pe mari suprafe]e, chiar dac\ le parcurg cu
ma[ina personal\. Unii o duc bine (cam la 60.000 de
dolari pe an), al]ii, mul]i sunt salahori cu studii
universitare. Medicii se pl=ng c\-s impozita]i cu 45%,
[oferii sunt la ora de munc\, scriitorii mor de foame,
chiar ajuta]i de stat. Poetul George Filip, un tip original
[i un mare poet, mi-a pl=ns pe um\r `mbr\]i[=nd steagul
Rom=niei pe care `l ]ine desf\[urat `n balcon. Tr\ie[te
cam cu 1.000 de dolari pe lun\ `ntr-un c\min social. (…)
Mult\ vreme ]ara minunilor, Canada de azi, are de
toate: `nv\]\m=nt greu performant (cu mul]i rom=ni
ajun[i universitari), cu mult\ materie cenu[ie rom=neasc\
pierdut\ aiurea, ]intind doar ma]ul gros...
~NV|}|TURILE… TURISMULUI !
Ar trebui ca principala `nv\]\tur\ s\ fie legat\ de
OMENIE, dar din p\cate acest sentiment specific este
`nlocuit de indiferen]\ [i interes ! Dac\ ai c\zut bolnav,
pe strad\, nimeni nu se atinge de tine ci cheam\ urgen]a
care... cost\. El e doar amabil [i at=t !
Lumea e foarte mic\ pentru fiecare, cercul de
apropia]i suflete[te este foarte redus (c=teva persoane)
eventual la destui kilometri distan]\. Vizitele se anun]\
50

din timp, aten]iile se sub`n]eleg, petrecerile la ani
dep\rtare.
Mama ]ar\ nu exist\, numai, doar, o amintire vag\
privit\ cam cu m=nie [i pornirea de a nu se mai
`ntoarce… cur=nd! Neamuri sau prieteni pu]ini,
principala grij\ fiind hrana [i, eventual, c\l\toriile.
Preocuparea-i pentru „ma]ul gros” [i… telecomanda la
televizor. Rom=nia… cam departe.
Ma[ina personal\ e indispensabil\. Slujbele la
mul]i kilometri dep\rtare `nghit destul din venit [i omul
se afl\ `ntre plec\ri [i pe la el pe acas\, unde „cade lat”
de stres [i oboseal\. Pe str\zi e destul de pustiu, at=t ziua
c=t [i noaptea.
Statul asigur\ cam de toate, `n special curent
electric foarte ieftin, deci nu exist\ preocuparea de a
stinge lumina ziua. Electricele asigur\ un confort
material [i oarecum spiritual; nu exist\ (aproape) dorin]a
de a-[i cump\ra casa pe care o locuiesc, `n speran]a c\ o
vor pl\ti `n 20-30 sau chiar 40 de ani ! Societ\]ile de
asigur\ri sunt la tot pasul… Subliniez: serviciile
medicale-s foarte scumpe !
Montreal are serviciul special pentru biciclete al
Prim\riei. E un automat, banul, se elibereaz\ bicicleta [i
la drum ! Mii [i mii de biciclete, mii [i mii de ma[ini,
zeci, uneori sute de pietoni !
51

Am v\zut c\ TURISMUL face progresul social,
ca [i `n Elve]ia, Austria, Cehia, Anglia. Acolo `nseamn\
S.U.A. (ce senza]ie tr\ie[ti `n Statuia Libert\]ii, `n
Muzeul Na]ional ori `n Metrou…).
Insulele din Caraibe, unde nu exist\ de m=ncare
(doar iguane) dar se import\, unde apa e scump\ de[i
oceanul e imens, sunt foarte populate, elegante,
FRUMOASE, datorit\ turismului ! Frumosul lor e
modern [i mai pu]in natural ca al nostru.
De ce nu-l vindem [i noi cum trebuie, c=nd avem,
chiar avem, o ]ar\ at=t de frumoas\ !
New York
52

5. CEHIA
DEKUJI, PRAHA !
ARGUMENT: Ca
organizator a numeroase
deplas\ri [i excursii am
crezut absolut
`ntotdeauna c\ [ansa
mea de a vedea mai
Praga, Vltava - pod
mult dec=t al]ii [i a sim]i
ce este pe alte meleaguri (nu de a bea [i m=nca) ar putea
fi folositoare [i concet\]enilor no[tri. Care, prieteni,
du[mani sau indiferen]i, ar putea interpreta ce-am scris,
spus sau g=ndit. Am relatat astfel din Ankara, Istanbul,
Paris, Londra, Moscova etc. etc. Acum, dac\ am avut
[ansa s\ vizitez Praga, unul dintre cele mai frumoase
ora[e ale lumii, m\ ]in... de obicei ! Spre deosebire de
at=]ia care-s numai
pentru ei.
PRAGA DE ZI,
adic\ ora[ul
excursioni[tilor din
toat\ lumea, al
imaginilor `n\l]\toare Vedere general\
ca pild\ [i realitate al `ntoarcerii spre valorile mari [i
53

greu pieritoare ale unor vremuri demult apuse; dar,
deosebit prilej de m=ndrie [i onoare, local\ [i na]ional\.
Dup\ cum se [tie, un musafir prost poveste[te ce-a
m=ncat [i ce-a b\ut; de[teptul ce-a g=ndit [i ce-a sim]it.
CE-AM V|ZUT: Praga este unul dintre cele mai
frumoase ora[e ale lumii, v\zut ca o uria[\ `ntindere (de
blocuri, case, monumente) at=t pe dealul Hradului c=t [i
din Petrini Tower (Turnul Petrini) o replic\ a Turnului
Eiffel din Paris (30% din el). Cei 60 m [i `n\l]imea
terenului ofer\ o panoram\ rarisim\ cu fundalul acoperit
de blocuri [i vreo 6 cl\diri foarte `nalte (dintre care [i
noul turn de televiziune)
cu mul]imea
acoperi[urilor ro[ii de-a
lungul Vltavei [i de-a
latul axei principale de
comunica]ie care
str\bate marele ora[. Praga - Pia]a Hradului
Din pia]a Hradului (palatul pre[edintelui [i al unor

ministere) ,,ciupercile” acestea ro[ii (acoperi[urile
blocurilor cu 3-8 etaje) sunt br\zdate de albastrul apei
Vltavei care permite deplasarea multor vase de agrement
(n-am v\zut nicio barc\) [i tot de aici se v\d siluetele
podurilor care permit o lejer\ trecere de pe un mal pe
altul. Caroly Most, podul Carol e o minune de frumuse]e
prin numeroasele sale grupuri statuare, vechile turnuri
54

de la capete [i mai ales prin
sutele [i sutele de expozi]ii
la `ndem=na excursioni[tilor.
Sunt sute de ghizi
autoriza]i care conduc [i mai
multe sute de grupuri din
Praga - cl\dire administrativ\
TOATE col]urile lumii.
Fiecare ghid are un semn (de la umbrel\ la flutura[i) c=t
mai ingenios pentru ca grupurile s\-l poat\ urma dup\
`nv\lm\[elile inerente. Se a[teapt\ la r=nd.
Monumentele istorice `n cele mai nea[teptate
stiluri sunt cele mai vizitate. Catedrala Hradcany, care
seam\n\ cu Notre Dame din Paris, e acoperit\ cu aur ca
[i o alt\ catedral\ moscovit\ [i are vitralii de o frumuse]e
unic\ mai ceva ca la cea din Viena. E foarte `nalt\, cu
odoare din aur, sonoritate de excep]ie, statui [i sculpturi
(`n marmur\) de inegalabil\ valoare artistic\
TURNUL OROLOGIULUI, MUZEUL [i mai
ales mai multe cl\diri g\zduind Opera de stat, sau teatre,
operete, etc. Diverse
monumente pe aproape
fiecare strad\ `l aiuresc pe
cel care vede prima dat\
Praga veche.
O bijuterie e [i
Praga - Muzeu
metroul la peste 60 de
55

metri ad=ncime, cu 3 linii principale, foarte folosit de
praghezi care au un mare avantaj pentru deplasare:
transportul integrat. Adic\ am pl\tit 26 Kcz (coroane)
pentru 75 de minute [i am traversat cu ORICE MIJLOC
de transport (tramvai, autobuz, metrou, autobuze
speciale) ora[ul `n lung [i-n lat.
Dintre construc]iile noi, turnul de televiziune [i
stadionul Eden al clubului Slavia Praga unde ai no[tri
(FC Vaslui) au ob]inut un egal `n preliminariile Cupei
UEFA, impresioneaz\.
Foarte multe
hoteluri [i restaurante,
cur\]enie des\v=r[it\ pe
str\zi, spa]ii verzi
perfect organizate.
N-am v\zut c=ini
comunitari. Praga - l=ng\ soldatul Svejk
Din via]a de noapte am v\zut [i c=]iva aurolaci, un

cabaret cu promisiuni... extreme ! {i mi[care p=n\ c\tre
diminea]\.
Am b\ut o bere `mpreun\ cu un prieten de la
Evenimentul Zilei [i m-am fotografiat cu bravul soldat
Svejk al lui Ha[ek din c=rciuma (u[or modernizat\) U
Kalicha unde `nc\ mai este tabloul `mp\ratului Franz
Iosef p\tat de mu[te, dar mai ales pere]ii pe care [i-au
l\sat `nsemn\ri [i reprezent\ri mari arti[ti ai lumii !
56

CE-AM SIM}IT?
M-am minunat, mi-am
`mbog\]it sufletul, dar am
[tiut de lupta rom=nilor de
veacuri. Putem fi m=ndri
cu ce-avem [i noi, ace[tia
Praga - Statni Opera de la cap\tul lumii bogate.
Dar ce au ei nem]ii, cehii, austriecii, ungurii ca fo[ti
st\p=nitori ai altor na]ii, sc\lda]i `n aur ([i bog\]ii) de
vremurile lor - e imposibil\ compara]ia. M\car e bine c\
din ce-au luat de pe la noi de-a lungul istoriei, putem
vedea c=te ceva (cam pu]ini) dintre noi, rom=nii.
Am sim]it c\-i putem ajunge prin munc\ [i
inteligen]\; c\ putem `nv\]a de la ei. C\ putem visa la
mai mult.
Patriot de felul meu nu cred niciun moment c\
n-am putea fi ca ei. Istoria lor e prezent\... [i noi to]i
rom=nii trebuie s-o urm\m. Chiar dac\ a noastr\ e mai
fr\m=ntat\.
DEKUJI PRAGA, adic\ mul]umesc pentru lec]ia
de via]\ [i civiliza]ie pe care ne-o oferi.
(Meridianul, An X, nr. 37 (766), joi, 25 septembrie 2008, editorial)
57

6. CIPRU
DIN NICOSIA, pentru Dvs !

Am `nso]it echipa
noastr\, FC Vaslui, la
meciul cu Omonia Nikosia.
Adrian Porumboiu a
Nicosia asigurat juc\torilor [i
invita]ilor condi]iile cele mai bune posibile: avion
charter, cazare la hotel Hilton (unde lucreaz\ 15 rom=ni,
printre care Orzan de la Cre]e[ti - Vaslui).
Selectez dintre impresii:
- Insula Cypru este cam de m\rimea jude]ului
Suceava, unii spun cu 800.000 locuitori, al]ii cu peste 2
milioane. Adev\rul nu-l [tiu nici ciprio]ii `mp\r]i]i `n
Ciprul turcesc [i cel grecesc. Important e c\ aici lucreaz\
aproximativ 45.000 de rom=ni, printre ei, [oferul fostului
[ef al poli]iei (Lupu), buc\tar ferice la un hotel din
Limasol, unde am poposit `n excursie.
- Am aterizat la Larnaca, aeroport care ,,intr\ `n
marea Mediteran\”, am mers cu autobuzul p=n\ la
Nicosia, a doua zi am f\cut turul insulei prin Limasol [i
alte c=teva ora[e, dar mai ales peste p\m=ntul sterp al
insulei (de ce s-o fi numit insula Afroditei... la s\r\cia
locurilor ?), doar u[or `nverzit spre mijloc datorit\ unor
mun]i asem\n\tori cu M\cinul din Dobrogea.
58

- Temperatura este de aproximativ 50 de grade
Celsius la umbr\, ziua, 35 noaptea. Vegeta]ie
corespunz\toare, adic\ s\rac\ [i numai unde este ap\; [i
nu este. Ciprio]ii desalinizeaz\ apa de mare (incredibil
de limpede) [i n-o beau! E ap\ menajer\, de b\ut
import\.
- N-am v\zut oameni pe strad\ nici ziua, nici
noaptea. Filmul meu e f\r\ personaje, pentru c\ doar cei
de prin magazine, baruri, respir\ [i... sper\ s\ le calce
excursioni[tii pragul. Amabili [i... at=t ! Unde-or fi
tr\ind, c\ nici la ferestre n-am v\zut lumini.
- Toate blocurile [i casele au rezervoare/
schimb\toare de c\ldur\, perdele [i bun\stare, venitul pe
cap de locuitor fiind de aproximativ 1.000 euro pe lun\;
ai no[tri c=[tig\ `ntre 500 - 800, rar, mai mult, [i sunt
slugi, t\cute [i disciplinate.
- Infrastructura (drumurile) excep]ional\. Se
cunoa[te c\ tot ce `nseamn\ civiliza]ie modern\ li se
datoreaz\ americanilor care au implantat cele dou\ baze
militare/ NATO, alte na]ii dec=t ciprio]i [i excursioni[ti
nu prea exist\.
- Tr\iesc din turism, cel prin aer (deci scump [i
b\nos) [i chiar nu pot `n]elege de ce turismul e a[a de
dezvoltat... dec=t dac\ m\ g=ndesc la pozi]ia geo -
strategic\! ~n ora[e cresc tuia, un fel de chiparo[i,
platani, rar palmieri, [.a. Dar `n copaci exist\ un fel de
59

cosa[i (l\custe) de-ai no[tri care fac un zgomot asurzitor,
ca pompele care stropesc iarba, obositor. M\ `ntreb cum
pot lighioanele s\ `nceteze brusc, to]i, zgomotul, [i tot
a[a s\-l reia.
- B\ie]ii no[tri au jucat ce trebuia. Dup\ golul lui
Wesley, publicul [i-a `ncurajat intens echipa, dar f\r\
gre[eala lui Kuciak, mai puteam sta o s\pt\m=n\ f\r\
gol.
Ce-am `nv\]at ?
- C\ via]a e frumoas\ c=nd au [i al]ii interes. Nu
cumva dac\ r\m=neam ]ar\ neutr\ ne ajuta [i estul [i
vestul ?
- C\ turismul e surs\ de bani: ciprio]ii aproape
n-au ce vinde, Nicosia este un ora[ cumplit de plictisitor
[i gri, grecii v=nd legende, cehii v=nd istorie, noi... ?
- C\ sportul face mai mult dec=t orice pentru
re-cunoa[terea noastr\. Am v\zut acolo cel mai t=mpit
consul de la ambasada rom=n\, ca [i b\t\lia rom=nilor cu
via]a [i... cu autorit\]ile rom=ne.
- La c\ldura care-i acolo, e greu s\-]i mai lucreze
mintea...
- Nicosia, de la cap\tul lumii, e placa turnant\
pentru Europa.
(Meridianul, An XI, nr. 25 (803), joi, 20 august 2009, editorial)
Dac\ am v\zut ambele state (grecesc [i turcesc) Cipru,
am vizitat 2 ]\ri…
60

7. CROA}IA
Pare la `nceput de
lume de[i o reprezint\
pe cea de odinioar\ prin
vechiul Dubrovnik.
Situat pe coasta
de sud a Dalma]iei (cine
Dubrovnik
n-a auzit de vesti]ii
dalma]ieni), fostul Ragusa (p=n\ `n 1918), `[i are
principala intrare pentru turi[ti, din golf, chiar pe la
por]ile Cet\]ii, apar]in=nd din 1979 Patrimoniului
Mondial, Cultural [i Na]ional.
Restul ora[ului e ca un ora[ de munte din
Rom=nia, cu o [osea care urc\, chiar `n v=rf. E o
priveli[te absolut minunat\, cu ora[ul la picioare, Golful
aproape, Marea Adriatic\ primitoare [i albastr\.
A urca treptele unei Cet\]i – [i Palatul Sponza -
aproape inexpugnabil\, Palatul Sponza
treci pe l=ng\ (sau prin),
prima farmacie din
lume, unde po]i `n]elege
cum [i cu ce lucrau
alchimi[tii ca s\ ob]in\
aur. Creuzet, boluri,
substan]e etc. sunt… cople[itoare !
61

Ragusa a r\mas
mult timp o republic\
liber\ ca [i Bra[ovul la noi
datorit\ a[ez\rii sale
avantajoase.
Comer]ul, pescuitul,
Centru - Dubrovnik pirateria [i… libertatea au
`mbog\]it ora[ul, azi perfect organizat pentru turism.
Pentru c\ eram dup\ somnul de diminea]\ de pe
Costa Victoria, am avut mare chef de alerg\turi [i prin
munte [i prin destule monumente arhitectonice. Mi s-a
p\rut interesant [i domul din pia]a mare, unde odihnesc
deopotriv\ localnicii (ne-am `n]eles perfect cu limba
rus\) [i excursioni[tii (`n limba englez\). Comer]ul cu
antichit\]i e `n floare, polite]ea, la Dubrovnik acas\ !
Aici am sim]it c\ un om adev\rat nu doar vede, se
minuneaz\ [i at=t. Ochii [i mintea selecteaz\,
acumuleaz\, iar acel ceva numit suflet reac]ioneaz\. Al
meu a reac]ionat violent, chiar m-a durut sufletul !
,,Ce face]i Dvs., prin televiziune, radio [i ziar, pe

care le conduce]i, e unic `n ]ar\. Felicit\ri ! Felicit\ri !”
Acad. Eugen Simion,
Vaslui, aprilie 2006, `n biblioteca jude]ean\,
din interviu
62

8. ELVE}IA
Coresponden]\ Elve]ia
V\ salut de pe plaiuri elve]iene. Localitatea `n
care delega]ia noastr\ a fost cazat\ se nume[te Aeschi.
Seam\n\ cumva cu ]inuturile noastre, `n sensul de munte
la c=]iva metri distan]\ [i, `n rest, ni[te platouri u[or sau
mai mult `nclinate, deci vestitele
plaiuri elve]iene cu lini[tea lor
tulburat\ numai de mu[te, c\ [i aici
sunt mu[te [i asta pentru c\ sunt [i
mici cresc\torii de animale. Este o
lini[te des\v=r[it\ de[i destul de
multe ma[ini traverseaz\ [oselele
asfaltate. Trebuie s\ [ti]i c\ p=n\ [i la Berna, port pentru
cea din urm\ c\su]\ pe care am pasageri
v\zut-o prin localit\]ile acestea exist\ asfalt.
Curat ! N-am v\zut o h=rtie, n-am v\zut un muc
de ]igar\, dec=t prin preajma stadionului, unde cred eu
au fost [i alte na]ionalit\]i dec=t elve]ieni sau austrieci.
Am ]inut s\ v\ relatez cadrul general pentru c\
aici e un bun punct de observa]ie. M\ aflu la c=teva zeci
bune de km de Berna - capitala [i la [i mai mul]i km
departe de Zurich, `ntruc=t `n perioada asta nu se g\sesc
locuri de cazare.
63

Am reu[it s\ p\trundem acolo unde nici nu visam.
Trebuie s\ [ti]i c\ la cantonamentul echipei na]ionale
accesul persoanelor str\ine este interzis. Tot perimetrul
este acoperit cu o p=nz\ de circa doi metri, un gard
provizoriu; noi am reu[it s\ intr\m la cantonament unde
am v\zut o atmosfer\ foarte serioas\, `ncrez\toare, [i
aceasta ar [i explica rezultatul, destul de bun p=n\ la
urm\, ob]inut `n partida cu Fran]a. Pe de alt\ parte,
oamenii no[tri, vorbesc de delega]ii [i de juc\tori, sunt
`ncrez\tori c\ nu vom
pierde nici meciurile
urm\toare, ceea ce ar fi
extrem de bine pentru
noi to]i, `ntruc=t noi ne
afl\m aici pentru fotbal,
Zurich
p=n\ la urm\.
Elve]ienii au un sistem de drumuri excep]ional,
bine pus la punct. O ]ar\ traversat\ mai ales de
autostr\zi. Sunt multe c\i de comunica]ie, `n raport [i de
gabaritul ma[inilor. Semne de circula]ie la fiecare
intersec]ie. Totul este aranjat cu meticulozitate
eleve]ian\. De[i ora[ul Zurich are o popula]ie de 300.000
de locuitori exist\ aici o circula]ie feroviar\ ame]itoare.
~ntr-un minut au sosit `n gar\ 60 de garnituri de tren,
practic o garnitur\ pe secund\. Sistemele de linii ferate
sunt multietajate, lucruri greu de crezut c\ se pot realiza.
64

O `ntrebare mi-a `ncol]it `n minte: din ce-or fi
tr\ind elve]ienii, pentru c\ `n afar\ de circula]ia infernal\
de pe autostr\zi, nu ai contact cu ei, nu ì vezi. Aici, `n
partea marginal\ a localit\]ii Aeschi sunt gospod\rii `n
care mai cresc vite [i presupun c\ oamenii de aici tr\iesc
`n primul r=nd din `nchirierea caselor care, de regul\,
sunt foarte vechi. Se zice c\ `n Elve]ia nu se aprob\
construc]ii noi sub nici o form\. Casa `n care st\m noi
este construit\ `n 1911. Ar mai fi din mici slujbe sau
ocupa]ii cum ar fi c=teva vaci sau c=teva zeci de vaci,
dar nu am v\zut mai mult de 10 - 12 vaci nic\ieri, [i
probabil din slujbele pe care le au, `ntruc=t, de regul\, le
au la ora[. Ora[ele au sedii de b\nci, au sedii de firme
mari [i sunt prost luminate seara. Asta `nseamn\ c\
oamenii au trecut p=n\ [i aici pe economii si, atunci, mai
ales dup\ ora 10 noaptea, se retrag din infernul muncii
zilnice.
Dac\ grecii v=nd legende [i istorie, elve]ienii v=nd
tehnic\ de calcul [i servicii bancare la distan]\.
~n sf=r[it un alt element pe care a[ vrea s\ vi-l
comunic este atmosfera dintre suporteri. Am v\zut multe
mii de rom=ni, unii zic c\ ar fi fost circa 15 mii de
rom=ni din 30 de mii de locuri c=t avea stadionul din
Zurich. Marea galben\ pe care a]i v\zut-o la televizor a
fost excep]ional\. Nici un fel de `njur\tur\, nici un fel de
incident, [i m-am interesat inclusiv la gara unde poli]ia
65

local\ se a[tepta la excese. Nu am v\zut nici un rom=n
luat cu duba. Deci, prin ce figur\ fac rom=nii ca juc\tori,
ca spectatori [i ca vizitatori eu cred c\ fac un serviciu
]\rii rom=ne[ti.
(Meridianul, An X, nr.22 (751), joi, 12 iunie 2008, editorial)
Coresponden]\ Elve]ia (II)

Elve]ia este o ]ar\ frumoas\, cu o popula]ie `ns\
`mb\tr=nit\, cu or=nduieli de o mie de ani, totul este
calculat, pus la punct. Au absolut tot ce le trebuie,
confort personal [i, probabil, social pentru c\ am v\zut
autobuze `n st=nga [i-n dreapta care circul\ [i-acelea
goale. Toat\ lumea are ma[ini la scar\, toat\ lumea are
posibilit\]i de a tr\i c=t mai bine.
Ora[ele sunt arareori aglomerate, doar `n partea
sudic\, spre Italia, la Geneva, am v\zut aglomera]ie mai
mare [i ceva mai mult\ tinere]e. ~n rest, Zurich-ul,
Berna, Lugano, Lucerna, toate acestea sunt ora[e care
depind de o popula]ie cu mijloace de trai destul de
evoluate, `n sensul c\
sunt func]ionari sau
oameni care tr\iesc prin
munca la birou.
Elve]ia este o ]ar\
cu relief muntos, dup\
cum se [tie. Aici sunt Aeschi e pe aproape
66

ferme mici, cu grija mare pentru mediu [i cu destule griji
din partea autorit\]ilor pentru ca acest mediu s\ fie
protejat. Spuneam c\ nu se permit construc]ii noi dec=t
`n rare cazuri, c\ este intrezis\ sta]ionarea autoturismelor
cu motorul pornit, [i au un sistem de infrastructur\
excep]ional. }ara cantoanelor [i a tunelurilor poate fi
numit\ Elve]ia.
Despre ultimul meci al Rom=niei:
C=nd am v\zut marea aceea portocalie, nu-mi pot
`nchipui c=]i olandezi au fost la meci, pentru c\ meciul
s-a vizionat [i `n Fun zone, adic\ `ntr-o zon\ `n care se
str=ng 10 - 15 mii de oameni `n fa]a unor ecrane mari,
consum\ c=rna]i [i bere [i comenteaz\ desf\[urarea
meciurilor. Oricum, trei sferturi din stadion a fost
portocaliu. Noi rom=nii am avut speran]ele de `nceput,
dar echipa, dup\ cum s-a v\zut, a jucat foarte prost, a[a
c\ ne-am desp\r]it cu un gust amar, de[i, p=n\ la urm\
„produc]ia” este notabil\: dou\ puncte `n compania celor
mai importante for]e fotbalistice. E ceva !
Optimismul dinaintea partidei s-a diminuat `ncet-
`ncet c=nd am v\zut c=t de slab joac\; [i olandezii ne-au
l\sat s\ juc\m, numai c\ ai no[tri au pasat prost, au
g=ndit prost, au fost timora]i.
A fost un spectacol [i dup\ meci. De exemplu,
toate masinile acestea care au venit `n Berna au fost
parcate pe un c=mp cam c=t este la Vaslui de la Interex
67

p=n\ dincolo de Podul Hu[ului. Un c=mp imens, cam 1/3
km cel pu]in, pe iarb\ direct, amenajat corespunz\tor.
Oricum, impresionant\ organizarea din aceste puncte de
vedere. Mi-a pl\cut p=n\ la urm\ grija localnicilor
pentru cei care au venit aici, marea majoritate care au
fost la meci au fost din alte p\r]i, nu din Elve]ia.
Ca o concluzie, pentru noi „escapada” aceasta `n
Elve]ia a meritat, n-am avut cea mai proast\ figur\
posibil\ dar se putea [i mai bine, fotbalistic vorbind, iar
pentru delega]ia de la Vaslui eu zic c\ a fost interesant\
[i toat\ perioada aceasta e un prilej de `nv\]\minte
pentru noi. Bine ar fi s\ `ncerc\m s\ facem [i noi tot a[a
eficient [i frumos, cu o popula]ie ceva mai t=n\r\. Cert
este c\ noi, rom=nii ajun[i `n Elve]ia ne-am purtat corect,
n-am auzit de niciun caz `n care rom=nii s\ fi fost
angrena]i `n b\t\i, certuri sau altceva. Nu s-a `ncercat
niciun fel de agresiune, ba, dimpotriv\, am comunicat
foarte bine [i cu olandezii de[i nu prea [tiu limba rom=n\
[i nici cu engleza nu se prea omoar\.
A meritat s\ vedem, s\ sim]im [i s\ comunic\m
pentru dvs. ce am v\zut aici, poate ne folose[te la toat\
lumea. ~mi doresc s\ v\ v\d pe to]i s\n\to[i [i s\ ne
bucur\m de via]\ cum credem noi c\ este cel mai bine.
(Meridianul, An X, nr. 23 (752), joi, 19 iunie 2008, editorial)
68

OBSERV|RI... `n Elve]ia !
Mi-am dorit `ntotdeauna ca ,,notele de drum” s\
fie folositoare pentru cititorii no[tri, f\r\ a-i `ndemna
m\car o secund\ s\-[i p\r\seasc\ ]ara, ci s\ facem, ([i
putem) aici `n Rom=nia... ca la ei !
Am fost impresionat [i `n Grecia de infrastructur\,
dar ce-am v\zut `n Elve]ia e [i mai uimitor: re]ea de
drumuri perfect pus\ la punct, asfaltate fiind [i c\r\rile
care ,,scurteaz\” curbele ! Tuneluri, de la c=]iva metri [i
p=n\ la 17 kilometri (cu sisteme de luminat, aerisire,
ghidaj), [osele cu 2-8 benzi de circula]ie [i cu ziduri de
protec]ie, supraveghere electronic\ a traficului, lipsa
oric\rui poli]ist `n decor, indicatoare (inclusiv
presemnalizare)... [i mii de km de autostr\zi.
Poluarea este redus\ la maximum, nici m\car
benzina cu plumb nu se mai comercializeaz\ iar mersul
`n gol al autoturismelor este interzis.
Trenurile [i tramvaiele circul\ dup\... ceas
elve]ian, adic\ foarte exact. Transport `n comun perfect
organizat (n-am v\zut nic\ieri cozi [i nici gesturi de
,,ia-m\ nene!”). Mai fiecare are cel pu]in un autoturism
a[a c\ deplasarea e mai greoaie doar la orele de v=rf iar
naveta `nseamn\ sute de km `n aceea[i zi !
De[i are numeroase lacuri, n-am v\zut
pescuindu-se [i nici multe ambarca]iuni. Garajele pentru
69

b\rci, inclusiv suspendate, sunt numeroase. Transportul
cu vaporul e obi[nuin]\ ! Dar nu al localnicilor pentru c\
ace[tia asigur\ serviciile. Deci TURISMUL este
principala surs\ de venituri. La Zurich, Berna,
Laussanne etc. circul\ mai ales str\inii [i aceia, persoane
`n v=rst\. Mai animat\ mi s-a p\rut Geneva, `n preajma
lacului sim]indu-se
spiritul latin [i anima]ia
balcanic\. Aici am
`nt=lnit [i rom=ni care nu
veniser\ la Campionatul
european de fotbal (~n
Italia, la Milano, vorba Geneva
rom=neasc\ este o obi[nuin]\ pe strad\). Relieful muntos
e perfect valorificat.
Observ c\ spectacolul oferit de rom=ni la Zurich [i
Berna a fost surprinz\tor: grupuri-grupuri, f\r\ apuc\turi
gol\ne[ti, euforici [i ,,patriotici” au tulburat lini[tea
ad=nc\ a ora[elor locuitorii privind amuza]i coloanele `n
deplasare. Unic\ a fost `ns\ rev\rsarea de portocaliu
olandez pe zeci de km, `n c=ntec [i `ncuraj\ri ale echipei
favorite. WC-urile ecologice (amplasate potrivit) au fost
de mare folos. N-am v\zut praf, mizerie, noroi, n-am
v\zut be]ivi pe strad\, n-am auzit expresii huliganice.
Agricultura `nseamn\ `n primul r=nd zootehnie.
Ca [i `n Ducatul Lichtenstein, vaca este monument
70

na]ional ! Grupurile de vaci cu t\l\ngi pasc sectoare din
f=ne]e marcate doar cu o sfoar\, nu au paznici. Acolo
unde sunt mai multe (7-15) sunt [i rezervoare de 15-20 t
pentru urin\, sunt [i platforme [i mai ales balo]i rotunzi
(cca 500 kg f=n) `nf\[ura]i `n folie de plastic. Strada sau
[oseaua pe unde au trecut diminea]a animalele sunt
m\turate [i sp\late cu ap\.
Am avut o
imagine a Elve]iei din
apropierea lacului
Thun, la Aeschifriend,
o caban\ la 1.108 m
`n\l]ime [i cu o vedere
Lacul Thun
(pe senin) de circa 100
km, cu salba de lumini, de mun]i, de nori, de [osele. Am
urcat la 2.500 m cu funicularul construit acum 100 de
ani [i ne-a plouat de c=te 2-3 ori pe zi.
A c\l\tori `n Elve]ia e ca `ntr-un basm. A `n]elege
c\ ace[tia au aceste or=nduieli de mul]i ani pentru c\
n-au cutremure [i n-au avut r\zboaie, e necesar pentru
viitorul nostru. Ei tr\iesc foarte bine. Noi... Nu putem s\
nu vrem la fel...
(Meridianul, An X, nr. 24 (753), joi, 26 iunie 2008, editorial)
71

9. FRAN}A
Am filmat mult, mult `n cele trei vizite [i nu

numai `n Paris, am parcurs drumuri de ]ar\ (vorba vine,
c\ toate c\ile sunt asfaltate, mijloacele de transport
circul\ la secund\, TGV-ul asigur\ ,,scurtarea”
distan]elor. ~n 40 de minute c=t am f\cut de la Tours la
Paris am realizat c=t de departe e la noi linia ferat\
pentru trenuri de mare vitez\. La noi s-a ra]ionalizat -
reorganizat mersul acestora [i `n loc de 4 ore [i jum\tate
de la Vaslui la Bucure[ti acum se face aproape 6 ore, cu
un confort `ndoielnic, cu un pre] mereu `n cre[tere. Nu-i
vorb\ c\ `ntre timp vagoanele s-au f\cut pulbere iar
locomotivele chiar s-au topit.
Dintre multe-multe impresii selectez imaginea
G\rii Tours l=ng\ care `n plan perpendicular erau vreo
3,5 Km numai de linii, pe care nu era absolut nici un
vagon. Sau, din Turnul Eiffel n-am putut vedea
marginile Parisului [i nici vreun aeroport, la Notre-
Dame mi[un\ ho]i de
toate na]ionalit\]ile,
unul care spunea c\ e
din Murgeni, ne-a
u[urat de bagaje... Dar
totul a fost compensat
de m\re]ia [i Notre - Dame, Paris
72

frumuse]ea monumentelor
istorice, `n special acest
binecunoscut simbol al Fran]ei.
Dac\ spun c\ Parisul e
frumos… spun mult prea pu]in.
~n Fran]a sunt amintiri,
`nt=mpl\ri, impresii, scrisori etc.
legate de cele 3 c\l\torii cu
Tour D'Eiffel - Fran]a
numeroase peripe]ii (inclusiv 2
jafuri la Strasbourg [i Paris) [i multe `nv\]\minte.
M-am „rev\zut” cu D’Artagnan la vestita
c=rciumioar\ „Le cheval blanc”, am v\zut castelul
impun\tor (la c=]iva kilometri distan]\) cump\rat de un
pictor american care avea expuse `ntr-o sal\ special\ 91
(nou\zeci[iuna) de picturi ale clitorisului (adic\ a
organului genital feminin de reproduc]ie) pe care scotea
bani destui [i dup\ 2 vizite [i un interviu lung s-a invitat
`n Rom=nia (dar eu nu am putut s\-i sus]in deplasarea [i
preten]iile), am v\zut frumuse]ile de pe Valea Loarei cu
castelele ei dimprejurul ora[ului TOURS [i am locuit
aproape 3 s\pt\m=ni la o ferm\ agricol\. Impresii am
mai publicat. P\strez [i azi leg\tura cu fermierul care
`mpreun\ cu so]ia [i un copil cultiva 360 de hectare (!!!)
La Neuille Pompierre (comun\ c=t Hu[ul dar la
c=mpie) am observat modul de via]\ al francezilor iar la
Casa lor de Cultur\ i-am `nv\]at… PERINI}A, cu
73

rezultate spectaculoase imediate. Am donat o carte a
mea, m-am ales cu o diplom\ [i cadouri…
Parisul e scump [i merg=nd pe liniile speciale
pentru turi[ti cu ascultare `n 5 limbi str\ine, la casc\, dar
nu [i rom=na. Am v\zut at=tea, am umplut multe casete
cu film\ri, cu rom=ni boga]i, nec\ji]i, ho]i, scriitori,
persoane importante, curve, localuri ca Moulin Rouge,
magazine, stadioane, podul Alexandru, Tour D'Eiffel.
De[i am urcat `n v=rful s\u, cu emo]ie, n-am r\mas prea
impresionat.
Parisul a meritat [i merit\ s\ fie v\zut !
{i acesta [i alte ora[e fran]uze[ti au un ritm de
via]\ extrem de viu, zgomotos [i scump.
*
~n numele TV.V. [i ca persoan\, am vizitat 17 ]\ri
[i cu Rom=nia 18. Ca principii:
- O sumar\ documentare `nainte, pliante [i h\r]i,
uneori c\r]i (de la bukini[tii de l=ng\ Notre Dame am
achizi]ionat Les Trois musquetaires).
- Plimb\ri `n grup pentru a asculta explica]ii ale
ghizilor, `ntreb\ri, `ntreb\ri, film\ri.
- Alerg\tura individual\ cu r\t\cirile de rigoare [i
impresii puternice, individual-personale.
- Deplas\ri cu mijloace de transport urbane de la
un cap\t la altul (sau circuite) `n ora[ele unde am stat
mai mult de o zi. Pentru c=]iva euro sau chiar gratuit
74

(c=nd spuneam c\ sunt de la pres\ [i afi[am legitima]ia)
am efectuat aceste deplas\ri (pentru a cunoa[te) `n
aproape toate marile ora[e. Nici nu b\nui]i c=te se pot
afla `ntr-un autobuz sau tramvai !
- De pretutindeni am venit cu tolba plin\ de
impresii, imagini, uneori suvenire, totu[i uit=nd s\-mi
aduc ceva material personal ca amintire. Doar de la
Vene]ia [i Murano am
adus gondole din
vestitul Cristal de
Murano, din
Lichtenstein un stilet,
din Dubrovnik
(Croa]ia) h\r]i.
Basilica Sacre - Coeur din Paris - Am `ncercat
s\ g=ndesc `n leg\tur\ cu ce v\d [i ce poate fi de folos,
m\car ca idee, celor de acas\ !
- Nu se pot clasifica impresiile „comune” mai
multor ]\ri pentru c\ fiecare sunt subiective [i cu
particularit\]i.
- N-am f\cut de ru[ine nici numele meu, nici al
jude]ului, nici al ]\rii chiar dac\ „am furat imagini”,
adic\ am filmat f\r\ aprobarea st\p=nilor. A fost mai
puternic\ dorin]a de a ar\ta alor mei ce-i mai frumos pe
acolo. Chiar dac\ am mers la un turneu de [ah `n Fran]a
sau la Campionatul European de Fotbal (Elve]ia).
75

Prefectul de Turenne intimida prin prezen]a lui,
cam `nfumurat [i ne[tiutor despre rom=ni. Am `ncercat
s\-l interes\m cu forma]ia folcloric\… nu; cu investi]iile
`n agricultur\… era prea departe; cu turismul… au \ia
castele de sute [i sute de ani, ce s\ vad\ la noi. S-a ar\tat
interesat de vizita `n jude]ul Vaslui, la prefectul nostru…
neconcretizat\.
A transmis cuvinte de apreciere pentru rom=ni
(\[tia abia m=ncaser\ lebedele `n Austria - [i [tia -)
spun=nd ne`ncrez\tor c\ ne a[teapt\ `n UE; c\ ne-a
primit `n audien]\ [i la interviu, a fost mare lucru !
La Consiliul Europei, secretarul Marie Trauttman
([i primar al Strasbourgului) ne-a primit pe to]i 26 `ntr-o
sear\, `n sal\ somptuoas\ cu regi picta]i pe pere]i [i
tavane - oglind\.
Ne-a oferit un dejun, am evoluat `n spectacol.
Copiii (lor) se urcau pe mese sau f\ceau ce voiau, s-a
`ntre]inut special cu mine [i un scurt interviu din care am
re]inut „voi ve]i fi `n UE chiar dac\ nu vre]i”… Cum
adic\, `ntreb eu contrariat: „fiindc\ mersul istoric e
acesta, un mare stat european, cu grani]a pe Dun\re sau
pe… Prut (nu-[i amintea, i-am zis eu). Chiar dac\-s `n
Bosnia (R.S.F. Iugoslavia nu era dezmembrat\) nu vor
putea face nimic.”
76

A mai spus ceva absolut interesant, aproximativ:
noi nu suntem putere militar\ ci financiar\, o s\ vede]i
voi…
Ne-a invitat a doua zi s\ vizit\m somptuoasele
cl\diri care n-aveau
`n fa]\ [i steagul
Rom=niei [i unde,
chiar eu m-am
r\t\cit `ncerc=nd s\
v\d mai mult. Am
stat la biroul unde
st\ ast\zi Baroso. Strasbourg
Sala impresionant\ (mare [i `nalt\), acustica perfect\ !
Ghidul ne-a explicat `n francez\ [i Gabi Penciu
ne-a tradus `n limba rom=n\. C\scam ochii c=t cepele [i
urechile c=t p=lniile.
Strasbourgul a fost ospitalier ! De[i, erau a-3 a
for]\ `n Parlamentul European, n-am g\sit ecologi[ti ! {i
chiar i-am c\utat !
77

10. GERMANIA
Orase frumoase [i reci.

Autostr\zi perfecte, protective.
Nu po]i s\ nu fii
impresionat de grija nem]ilor
pentru infrastructur\, [oselele
fiind protejate cu plase de s=rm\,
av=nd `n vedere viteza mare [i
foarte mare pe cele 3-4 benzi de
circula]ie pe sens. Am auzit c\ la
KÖLN este catedrala care are cu
tot cu turn 411 m, deci cea mai
Catedrala din Köln
`nalt\ din lume. Nefiind vorbitor
de limb\ german\, nu prea m-a ajutat nici cea
,,gimnastic\”, [i am comunicat foarte pu]in.
Curios, pentru c\ urm\ream s\ ajungem repede `n
Fran]a, cultura, ordinea [i cump\tarea german\ nu mi-au
atras aten]a. M-a impresionat cum au rezolvat
problemele religioase [i na]ionaliste `n Alsacia [i
Lorena.
~n 26 de minute am trecut din Strasbourg (Fran]a)
`n Kiel (Germania), f\r\ s\ m\ `ntrebe nimeni, pe un dig
ridicat pe ambele maluri ale Rhinului, cu [osele bune -
bune, pe care trecea autobuzul la 1/2 or\. Se vorbea
deopotriv\, francez\ [i german\.
78

11. GRECIA
Din Grecia, pentru Dumneavoastr\

ATENA noastr\ !
~ntre 3-9 februarie
2008, `mpreun\ cu un
grup de elevi, profesori
[i c=]iva `nso]itori din
Negre[ti am c\l\torit, cu
Acropole autocarul, prin Bulgaria,
`n GRECIA. O ]ar\ bine pus\ la punct cu infrastructura
care permite mi[care liber\ a celor 11 milioane de
locuitori dar mai ales a multor milioane de turi[ti ! Cum
,,am descoperit” Elada, cu toate cele 6 sim]uri (deci [i
bunul...!):
Generalit\]i:
- N-am v\zut ]ar\ mai s\rac\ (cca. 80% din
suprafa]\ cu spini [i st=nci gola[e, mun]i s\raci, doar
bauxit\) cu oameni mai boga]i, angrena]i `n afacerile
cele mai diverse, sau servicii.
- E un p\m=nt al legendelor (mai ales olimpice) cu
un turism bine - bine dezvoltat [i un comer] pe m\sur\.
- Grecii tr\iesc din ,,v=nzarea” culturii lor de
odinioar\, din turismul ecumenic, mica ciubuc\real\ [i
slujbe mereu nesigure, ca `n toat\ sfera capitalului.
79

Am PIP|IT monumente [i am s\rutat multe
icoane, pelerinajul (pe) la m=n\stiri [i l\ca[uri de cult
(organizat de directoarea Doini]a Mihai) fiindu-ne
benefic. M-am ciocnit pe str\zi [i `n magazine cu lume
gr\bit\ [i stresat\. M-au pip\it [i c=]iva ho]i de buzunare.
Am MIROSIT: m=nc\ruri specifice, aroma
portocalelor [i altor citrice `nc\ neculese (sezon, `n
noiembrie), dar [i putoarea din centrul Atenei -
OMONIA - cel mai ur=t km 0 dintr-un ora[ pe care l-am
v\zut pe oriunde am umblat !
Am GUSTAT: baclavale, pr\jituri, supe cu pe[te,
portocale (la ele acas\), fistic, l\m=i, m\sline. Cultura
na]ional\ e m\slinul, vreo 12 miliarde de pomi (care
tr\iesc p=n\ la 600 de ani!) de-a lungul r=urilor [i
]\rmurilor. ,,M=ncarea s\racului” e scutit\ de impozite
[i necesit\ foarte pu]ine lucr\ri (cheltuieli). Cu toate
astea, cele mai ieftine-s cele din Bulgaria care `nc\ nu e
aliniat\ la pre]urile europene.
Apa sfin]it\ de pe la l\ca[uri e tot ap\, berea la
butelii e cam de 3 ori mai scump\, vinul, pe categorii, de
3-100 de ori mai scump.
Am V|ZUT: Drumuri ca-n palm\, 4-16 benzi de
circula]ie, amestec dintre cl\diri foarte moderne, blocuri
f\r\ personalitate [i monumente istorice, poluare, mai
ales `n centrul capitalei, Marea Egee, albastr\ [i
misterioas\, confort interior foarte bun, chirii foarte mari
80

(2/3 din salariu), exodul popula]iei din centrul Atenei, cu
cl\diri abandonate, spre periferii.
N-am prea v\zut oameni prin ora[e [i sate `n afara
excursioni[tilor; `n portul Eghina, de m\rimea lui Tulcea
la noi, c\l\torind cu vaporul (deci cu o mare
perspectiv\), am observat un singur automobil `n
mi[care.
Copii am v\zut doar la o [coal\ din Salonic, la o
alt\ [coal\ sub Muntele Lupului [i str\inii de la locurile
istorice.
ACROPOLE, ,,acoperi[ul lumii”, simbolul
Greciei, unde zeii mi[un\ printre st=nci, coloane [i...
Propilee, unde limba iute greceasc\ e numai printre
restauratori, iar ghizii v=nd legende [i religie `n toate
limbile p\m=ntului. Muntele de sub acest impun\tor
monument seam\n\ cu Fuji din Japonia, poate de aceea
erau mul]i, mul]i vizitatori galbeni (chinezi, japonezi [i
multe na]ii de culoare galben\) dar [i negri printre
majoritarii albi din toat\ lumea !
Am v\zut Olimpul (e mai frumos Ceahl\ul
nostru!) [i mun]ii Pindului (cu ,,R\sunetul” lor `n
Carpa]i - Odobescu) [i mai ales m\n\stiri [i biserici
slujite de... inclusiv, rom=ni!? Un fel de Cheile
Bicazului, la Meteora, o c\lug\ri]\ din Suceava auzind
c\ n-am bani de intrare: ,,pofti]i, pofti]i, intra]i...!”
Am AUZIT:
81

- Nivelul de trai al grecilor e de peste 1.000
euro/lunar.
- Peste 10 milioane de etnici greci tr\iesc `n afara
]\rii.
- Parlamentul e ,,Casa de nebuni” iar portocalii
din preajma pre[edin]iei nu sunt cule[i ca s\ aib\ poporul
nemul]umit cu ce arunca `n pre[edinte! Sunt multe
monumente romane!
- Mult\ muzic\ greceasc\, foarte pu]in\ a altor
popoare, rom=neasc\ deloc, deloc, nici la radio, TV, nici
`n magazine.
Alte concluzii:
- Ai ce vedea, merit\ !
~n Noua Elad\ p=n\ [i aerul e pe bani, la fiecare
biseric\, bani, pe suveniruri al]i, destui ! P=inea e 1,5
euro cam 5,5 lei kilogramul. Rom=nia nu e cunoscut\
DELOC. (…)
Dac\ ai hrana de acas\ te `ntorci cu sufletul plin !
Ave Graecas ! Ave amici, din Atena noastr\, a
tuturor !
(Meridianul, An X, nr. 6 (735), joi, 14 februarie 2008, editorial)
ATENA + ATENA
Am rev\zut Grecia, evident ATENA - capitala [i,
desigur, simbolul na]ional Acropole. Am ,,rev\zut” [i
zei]a protectoare ATENA, `n]elepciunea `ntruchipat\...
82

Dus acolo s\ simt [i
s\ g=ndesc, de[i puteam
doar s\ beau [i s\ m\n=nc,
am fost al\turi de F.C.
Vaslui, o echip\ care ne
poate aduce mari
Atena satisfac]ii morale, cu un
finan]ator deja vestit; dar reporterul din mine s-a sim]it
obligat s\ v\ ia parteneri pe Dvs., stima]i telespectatori
(sper c\ a]i v\zut emisiunea de duminic\, 30 august
2008), ascult\tori (auzit, transmisiile `n direct) [i cititori.
Pe scurt, principalele impresii:
- Acropole e principalul obiectiv turistic, simbolul
`n]elepciunii [i m\re]iei de odinioar\ a Eladei. Ast\zi
]ara are aproape 10 milioane de locuitori, dar `n fiecare
zi 11 milioane de turi[ti, din toate col]urile lumii, care
vin s\ vad\ acest monument unic al lumii, urc\ muntele
aproape to]i, pl\tind biletul 12 euro. (`n scurt, numai
aici, e un buget na]ional...)
- Infrastructura e perfect pus\ la punct, cu p=n\ la
12 benzi pe sens ! Milioanele de ma[ini polueaz\ dar...
exist\ ! Tot felul de artificii arhitectonice `nfrumuse]eaz\
un ora[ plictisitor `n sine prin geometria veche, str\zi
`nguste, multe mii de semafoare [i g\l\gie infernal\.
,,Desenele” sminti]ilor, grafitti, ur=]esc substan]ial
cl\dirile.
83

- Cel mai ur=t centru din lume: Omonia,piata
centrala, are un platou de vreo 5000 de m.p. cu W.C. `n
mijloc, cercurile olimpice (aproape neobservabile), tot
felul de droga]i [i amatoare de servicii sexuale. ~n
apropiere, magazine (de lux) [i c=rciumioare foarte
stilate, cu servicii perfecte, dar [i pre]uri mari.
- Motocicli[ti foarte mul]i: motociclete de toate
pre]urile, cu nebuni de diferite grade, viteze
considerabile, `nt=mpl\ri ciudate. M-a [ocat c\ un
proasp\t accidentat de pe micul bolid avea o gaur\ cam
de 20 mm. deasupra frun]ii, i-am observat bine, bine
gaura, dar el gesticula c=nd `l ridicau cu salvarea ! N-am
crezut vreodat\ c\ un om mai poate fi con[tient dup\ o
asemenea bort\ `n cap.
- Rom=nii... pr\p\di]ii neamului, pe acolo. Slugi [i
cer[etori, iar care au vreo slujb\ onorabil\ nu se
recunosc din aceast\ na]ie. Tragedii [i indiferen]\: o
]iganc\ din Murgeni (cu copil) b\tut\ crunt de alt
cer[etor din Sibiu pentru locul de cer[it; un vasluian,
Cre]u {tefan din Trestiana, `n[elat de un antreprenor grec
de dou\ ori: s\ munceasc\ trei luni `n Maroc [i s\-i dea
lichidarea doar jum\tate din promisiune; un c=nt\re] `n
cinci limbi din Bucure[ti, str=ngea c=te 18 - 19 euro pe
zi `ntr-o p\l\rie, `n fa]a Academiei...
- Turismul excep]ional organizat cu valorizarea
monumentelor istorice. Anticii au f\cut, cu adev\rat
84

ceva (din ce-au acumulat): monumente impun\toare, de
regul\ din marmur\, [i... legendele Olimpului. Cu astea
au asigurat existen]a unui popor... c=t va exista aceast\
manifestare omeneasc\ numit\ turism. Cine nu vrea s\
vad\ Partenonul, Colosseum, Meteora, insulele,
Pireul...?
- Echipa noastr\ a fost un mesager luminos, chiar
dac\ a pierdut cu 3-0.
- Olimpics Stadion e o bijuterie arhitectonic\,
filigran pe cer. E [i o adev\rat\ industrie. Sute de oameni
`[i c=[tig\ existen]a `n acest complex de s\n\tate [i sport.
Cele dou\ etaje [i forma elipsoidal\ asigur\ o acustic\
perfect\, comparabil\ cu a vechilor arene, Karaiskakis
sau cu Panathinaikos.
- Am filmat
vacarmul organizat `n
Golful Pyreu cu
adev\ratul centru de
afaceri, stadionul
Stadionul Olympiakos Olimpiakos. E via]\,
afaceri [i... evaziune serioas\ acolo, ca [i `n portul viu
animat chiar la 2 noaptea. Sportul ca afacere e profitabil
`n ]ara aceasta `n care, dac\ nu [tii englez\, e[ti pierdut.
- Delega]ia noastr\ a fost respectat\ pretutindeni [i
l-am filmat pe Adrian Porumboiu al\turi de boss-ul de la
85

A.E.K. Atena. Al nostru e un tip popular [i foarte
afectuos cu echipa. Al lor, cu 8-10 `nso]itori [i distant.
- Cristi Dulca, antrenorul F.C. Vaslui, a promis c\
ai no[tri vor lupta ca la Podul ~nalt. Mi-a pl\cut, dar...
poate, alt\dat\ [i asemenea victorie !
- Despre arta greac\, parcuri, divertisment,
hoteluri se pot scrie multe. Turul Atenei cu omnibusul
(cu 18 euro) e la fel de interesant ca cel din Paris sau
Londra. Ce mai, [tiu s\-[i v=nd\ marfa !
- Ce-am putea `nv\]a noi ? M\car cum s\ ne
organiz\m, cum s\ facem turism `ntr-o ]ar\ cu mult mai
frumoas\ ca a lor.
{i, de ce nu, cum s\ tr\im mai bine !
(Meridianul, An XI, nr. 26 (804), joi, 3 septembrie 2009, editorial)
CORESPONDEN}| SPECIAL| DIN

GRECIA - SANTORINI
Transmit un
,,Hristos a ~nviat !” la
toat\ lumea, dintr-un
loc unde n-am visat,
n-am crezut c\ ajung
vreodat\. Insula se
nume[te Santorini, cu
Hop [i eu
capitala Fira, o insul\
86

greceasc\ cu nume italian. Este un loc unde odinioar\
b=ntuia vestitul cor\bier [i pirat Barbarossa.
Terenul este absolut necultivabil, st=nc\, st=nc\,
st=nc\, [i fire de iarb\ pe ici pe colo dar, sumedenie de
case [i unul dintre hoteluri, de exemplu, vinde cu 700 de
euro ziua de sejur pe v=rful acestei insule unde se v\d
m\gari (n-am v\zut `nc\ vreo capr\), cl\diri albe, la
poala foarte abrupt\ a muntelui, marea [i mul]i, foarte,
foarte mul]i turi[ti [i abia a `nceput sezonul ! Vin aici
`ntre 3 [i 9 vase de mare tonaj, iar noi am venit cu un
colos numit ,,Victoria” `n care se aflau circa 3.500 de
oameni.
Sunt cu un grup de rom=ni `n dou\ microbuze [i
ne bucur\m de ceea ce vedem aici, eu personal `ns\, m\
mir de un lucru care… face parte din via]\. Cred c\ noi
nu suntem foarte aten]i la via]a obi[nuit\, ne place foarte
mult scandalul sau ceva neobi[nuit…
Aici este cu adev\rat
ceva neobi[nuit `ncep=nd de
la circula]ie (s\ vede]i cu ce
m\iestrie conduc b\ie]ii \[tia
diverse mijloace de
Insula Santorini transport, inclusiv cele mari,
`n comun) [i turi[tii care se uit\ la toate obiectele expuse,
unele adev\rate nimicuri, oricum, e interesant [i e
frumos, cu soare, e ap\… sunt [i flori [i mai ales, ar
87

putea s\ fie [i la noi ceva mai mult turism, `ns\, aici cu
adev\rat turismul bate via]a.
Cam acestea ar fi informa]iile de pe o insul\
`ndep\rtat\ greceasc\… v\ mai pot spune c\ oamenii
sunt foarte primitori evident, foarte amabili… e un fel de
bun\ primire peste tot, am v\zut [i rom=ni, am [i vorbit
cu ei, dac\ oamenii ace[tia pot s\ tr\iasc\ numai a[a,
deci, repet, p\m=nturile sunt aride, case groase de un lat
de palm\ pentru c\ fiind mereu cald, n-au nevoie de cine
[tie ce ziduri [i… eu
cred c\ atunci c=nd
p\[im `ntr-o ]ar\ ca
aceasta, ar trebui s\
ne `ntreb\m cum de
un p\m=nt mirific ca
al nostru este, ca s\
spun a[a… neroditor Insul\ greceasc\ - vedere general\
pe plan financiar ?! Noi ar trebui s\ scoatem foarte mult
din turism, mai r\m=ne s\ ne g=ndim.
Referitor la criza economic\, pot spune c\ exist\,
pentru c\ n-o s\ vin\ `n fiecare zi c=te 9 vase cu turi[ti,
vin 2 - 3, uneori, zicem c\ [i mai pu]in. Cert este c\
greva din Grecia de ieri a f\cut ca p=n\ [i Acropole s\ nu
poat\ fi vizitat `n timp optim [i dac\ vorbim de grev\ [i
de criz\ mondial\, iat\, aici sunt, `ns\, oameni din toate
p\r]ile p\m=ntului, toate limbile lumii se vorbesc prin
88

aceste locuri cu str\zi foarte `nguste [i `n[irate pe 43.000
de km p\tra]i, adic\ pe o insul\ destul de mare, dar cu
case ,,plantate” la distan]e apreciabile. Cert este c\ `n
compara]ie cu peisajul acesta uman, ca s\-i zic a[a, dar
nu numai, cu mare, soare [i flori, noi ar trebui s\ oferim
marea, de sub soare, c\ avem [i noi, [i mai ales, ar trebui
s\ avem servicii (aici [i dac\ te mi[ti din pat c\tre nu [tiu
ce WC, ai probleme cu pl\]ile, uneori pl\te[ti destul de
mult).
Un singur lucru mai vreau s\ precizez, sunt invitat
de Sergiu Marin `n aceast\ croazier\… Nu m\ oblig\
nimeni s\ fac aceast\ transmisie `n direct, dec=t faptul c\
`n]eleg s\ fiu de folos celor din r=ndul c\rora vin. Eu,
care am [ansa s\ v\d c=te ceva din lumea asta, s-o [i
interpretez de regul\. Poate… to]i vrem mai bine [i
atunci g\sim sau ar trebui s\ g\sim calea spre mai bine.
Uneori, noi ziari[tii, avem misie grea, putem
vorbi, putem scrie dar putem s\ nu fim deloc asculta]i
sau b\ga]i `n seam\. Aici `ns\, depinde de noi to]i. Vrem
mai bine, s\ vedem ce-au f\cut al]ii ca s\ ne fie mai bine.
(Meridianul, An XII, nr.18 (837), joi, 6 mai 2010, editorial)
89

12. ISRAEL
IERUSALIM... - G@nduri fugare -
O c\l\torie `n Israel
(stat cu aproximativ 7
milioane locuitori), include
aproape obligatoriu [i o vizit\
`n capitala Ierusalim - sau
invers! S\ vezi at=ta p\m=nt
arid transformat `n c=mp
cultivat `ntr-o ]ar\ aflat\ de
ani buni `n r\zboi [i unde
`nt=lne[ti doar 4 surse de ap\
(deci, lips\ cronic\ de ap\), La Zidul Pl=ngerii
pare un miracol de care s\ te tot minunezi alunec=nd pe
infrastructura perfect pus\ la punct.
Culturile (performante) sunt sus]inute de un
program na]ional de alimentare cu ap\ (noaptea) asistat
de calculator, iar `nlocuirea st=ncilor cu p\m=nt de
cultur\ se face pas cu pas, cu tehnic\ [i [tiin]\.
Desalinizarea apei din Marea Mediteran\ e la ordinea
zilei, de[i oamenii beau ap\ certificat\, adic\ din comer].
A[ vrea s\ am timpul s\ v\ descriu cum m-am
botezat `n apa Iordanului. Posed atestatul !
90

A[ vrea s\ v\ expun g=ndurile cele mai nea[teptate
`n raport cu bisericile cre[tine vizitate, cu itinerariul
biblic promovat de organizatori, de impresiile durabile
v\z=nd grija pentru TURIST {I CRE{TIN, dar [i
dezam\girea c\ nimic rom=nesc [i ortodox n-atrage
aten]ia. Cu g=ndul m-am dus cu 2.000 de ani `n urm\, cu
percep]ia imediat\ `ntr-o realitate fr\m=ntat\ datorit\
r\zboaielor.
Am filmat, am fotografiat, am comunicat!
Turismul ì aduce Israelului prosperitatea necesar\
(al\turi de prezen]a americanilor `ntr-o zon\ strategic\
important\: ca [i Cipru, prezen]a acestui stat e crea]ia...
unchiului Sam).
Haifa e un port foarte important la mare. Tel
Aviv-ul, fosta capital\, nu ne-a atras mai deloc aten]ia,
alte ora[e mai mari sau mai mici nu ies cu ceva `n
eviden]\ pentru un vechi excursionist.
Dar Ierusalimul ?! Ar avea doar 125 km p\tra]i [i
804.000 locuitori (date de pe internet) dar mi s-a p\rut
mult-mult mai mare [i ca suprafa]\ [i ca popula]ie. Teren
st=ncos, [osele puse la punct, multe magazine [i
comercian]i ambulan]i. Probabil mul]i agen]i ai
Mosadului, cea mai eficient\ structur\ de securitate din
lume. Dar:
- Acum e capitala statului, cu atribu]ii competente
[i `nf\]i[are pe m\sur\.
91

- Ora[ multietnic [i multicultural cu tot soiul de
na]ii care de care mai colorate. Gr\dina Ghetsimani,
unde Iisus Hristos a avut revela]ii, e ca o mic\ ferm\ cu
mai mul]i arbori, deci cu o surs\ de ap\; e vizitat\ de
cre[tini.
Am ,,ref\cut” drumul Crucii purtate de Hristos,
marcat din loc `n loc de semne ale timpului pe care
ghizii le exploateaz\. Am ajuns la L\ca[ul Sf=nt, o
aglomerare bisericeasc\ impun\toare, impresionant\,
foarte populat\. Aici se str\duie[te s\ ajung\ fiecare
turist (sau credincios) care poate fi impresionat de
pavelele sau desenele de acum 2.000 de ani dar [i cu
totul emo]ionat asist=nd la slujbele [i manifest\rile
evlavioase specifice, cu structuri spectaculoase speciale
pentru cei prezen]i.
La circa 20 metri peste un zid e o moscheie
musulman\ mult mai `nalt\ de unde, `n jurul orei 16:00,
c=nd eram acolo, r\zb\tea foarte puternic din megafoane
chemarea muezinului
c\tre credincio[i, biruind
prin intensitate tot ce se
`nt=mpla `n Casa
Domnului. Amestecul
acesta mi-a creat un
puternic [oc emo]ional,
Zidul Pl=ngerii
cu medita]ia asupra
92

trecutului [i viitorului na]iunilor [i religiilor (voi reveni).
Zidul pl=ngerii e o `ntreag\ mistificare a unei
construc]ii care chiar are vechimea care i se atribuie:
b\rba]ii `n st=nga, femeile `n dreapta se prosterneaz\ la
baza unui zid l=ng\ care-[i las\ bile]ele [i pomelnice.
Sunt aici mai ales evrei ultrareligio[i, cu pletele [i
p\l\riile lor specifice, cu liote de copii dup\ ei, `mbr\ca]i
`n negru [i cu scufa alb\ pe cap.
Am reu[it s\ intru [i `n grota de l=ng\ zid (baft\ [i
`ndr\zneal\) unde exist\ organizat\ o bibliotec\
impresionant\ `n aer
liber [i cei prezen]i se
concentreaz\
`nclin=ndu-se `n fa]\ [i
spate, prostern=ndu-se.
~n Turnul Babel
care se nume[te
Ierusalim (englezit
Gerusalem) tr\iesc popula]iile cele mai diverse (exist\ [i
un teritoriu al Palestinei) `ntre ruinele provocate de un
r\zboi `ndelungat [i p\gubitor. {tiin]a evreiasc\ de a
scoate banii de la cre[tinii de orice fel le aduce
bun\stare, recunoa[tere, putere (inclusiv prin r\zboi).
Ierusalimul rezist\ [i `nflore[te pe banii cre[tinilor
de pretutindeni, c\rora, `ns\, le p\streaz\ monumentele [i
93

le respect\ credin]a, f\r\ a fi ceva pentru lumea cre[tin\,
cum e Vaticanul.
S\ [tii c\ ei l-au ucis pe Hristos [i tot aici turi[tii
contribuie cu sume importante ca ei s\ reziste, `nseamn\
nedumerire, `ndoieli, lupta contrariilor.
Dar rom=nii, ca [i religia ortodox\, sunt mult prea
slab prezente.
P=n\ nu vezi Ierusalimul, nu [tii ce `nseamn\
comercializarea `n zon\ a unei anume religii chiar dac\
[tii c\ grecii v=nd istorie, legend\ ori mitologie, englezii
- m\re]ia de odinioar\, praghezii - faima unui imperiu
etc.!
~ntr-o via]\... Ierusalimul trebuie vizitat !
(Meridianul, An XV, nr. 35 (1.008), joi, 5 septembrie 2013, editorial
AM FOST ~N BETLEEM [i m-am botezat

`n apa Iordanului…
{i c@t se vorbe[te `n biseric\
de Botezul Domnului !
94

13. ITALIA
Roma, Lazio, Ancona, Pescara [.a.
Italia a fost [i este mai `nt=i de toate, o

promisiune, un fel de vis prin care particip\m la istoria
omenirii, la legendele [i cuceririle de peste veac… cu un
plus de aten]ie, bun\voin]\, interes [i afec]iune (deh,
ginta latina). Obosit peste m\sur\, `]i scap\ multe, prea
multe informa]ii de istorie [i te cantonezi fie s\ nu devii
prada ho]ilor, fie s\ vezi c=t mai multe ca s\ analizezi
ulterior.
N-am g\sit destul timp s\ v\ povestesc despre
ho]ii dimprejurul Colosseum-ului (m-au [i u[urat de
bani), despre milioanele de turi[ti care abia a[teapt\ s\
vad\ Via Appia, San Pietro, Mausoleul lui Adrian din
Roma celor 7 coline, Parlamentul [i alte sute de
monumente importante pentru istoria omenirii.
E o zumz\ial\ permanent\ cu albine, tr=ntori,
viespi [i bondari de toate culorile, din toat\ lumea. Chiar
[i turi[tii se mi[c\ repede pe l=ng\ carabinierii cu
uniform\ impun\toare…
Sunt dou\ columne, dintre care cea a lui Traian cu
vestitele sale scene din cucerirea Daciei este `ntr-un fel
de consolidare ca s\ nu spun paragin\. ~n apropierea
Catedralei sau a vestitului grup statuar nici nu pare
95

observabil acest turn de
circa 3 metri diametru [i
`nalt de nu vezi statuia lui
Traian din v=rf.
Metopele parc\ nici
nu conteaz\.
Fontana di Trevi Excursioni[tii str\ini se
uit\ la relicvele istorice, Parlament, Bibliotec\, sculpturi
[i alte elemente de art\ cu care comer]ul e `n floare. Ca
`n orice locuri aglomerate nu lipsesc ho]ii, inclusiv
rom=ni. Lazio, Pescara, Ancona, aeroporturile sunt un
fel de ]inte ale sufletelor `nsetate de frumos. Numai c\ [i
pe aici lumea rabd\ de foame.
Corsica ori Sicilia v\zute `n croaziera pe
Mediteran\ r\m=n, a[a, cam `n cea]\ de[i urmele de
m\re]ie din insule sunt impresionante.
Un roman poate ar da o imagine mai bun\ despre
Roma [i Italia legendar\ cu Mafia ei particular\.
GENOA: M\m\liga ba, rom@nii, da!

Primul popas `n Portul italian Genoa [ocheaz\ pe
vizitatori prin imaginea plin\ `n plan vertical, ora[ul
fiind a[ezat pe muntele care ,,cre[te” din golf, cu
construc]iile cele mai diverse, care par una peste alta.
L=ng\ cheiuri, aproape mereu `nc\rcate [i ,,sprijinite” de
vapoare, este autostrada pe sub care circul\ `n toate
96

sensurile puzderie de autoturisme. Exist\ [i un trenule]-
muzeu, cu [inele `nclinate la aproximativ 30% [i tot felul
de contorsiuni stradale, care ame]esc repede pe noul
venit.
Am nimerit `n Porto Vecchio, unde era `n plin\
desf\[urare un festival multicultural, iar pe scena
principal\ un grup de elevi execut=nd un dans cu tem\,
dar [i mii de vizitatori, privitori, excursioni[ti, gur\-
casc\ [i ho]i de buzunare v=ntur=nd chio[curile (sute) [i
barurile. S\ preciz\m c\ acest cort mai mare dec=t
stadionul de la Vaslui e acoperit cu o prelat\ imens\,
arcuit\, strunit\ [i f\cut\ pentru o sut\ de ani. Am mai
v\zut la Montreal a[a ceva. Mi-aduc aminte de acela[i
fel de festival la New York. Rodica Bulboac\ de la Laza
poate preciza cam cum s-au n\pustit americanii la
m\m\liga f\cut\ de ea, s-o m\n=nce cu p=ine. Tot
festival multicultural era, dar cu prezen]\ rom=neasc\.
La Genoa,
niciunul dintre
standuri nu era al
Rom=niei. {i se
vedeau [i fluiere,
[i ca[caval [i
produse din lapte
[i obiecte de art\
[i... tot tac=mul Monumentul Vittorio Emanuele II - Roma
97

din c=teva zeci de ]\ri ale lumii. }ara cu averile ei, cu
frumuse]ea ei, nu era reprezentat\, deci lipsea m\m\liga
(exponat). Dar rom=ni erau prin apropiere, dintre care
unii lucrau `n cadrul manifest\rii. Despre eveniment (am
fost sub cort s=mb\t\ 15 iunie 2013, dar n-am prea fost
p\rticic\ a culturii material-spirituale a lumii) vom mai
scrie, pentru a r\m=ne de `nv\]\tur\.
Precizez c\ scriu r=ndurile de fa]\ de pe vasul de
croazier\ Lirica, construit `n 2003, lung de 251 metri [i
lat de 29, din cei 2.500 de pasageri fiind 701 angaja]i ai
companiei MSC.
Anticipez doar g=ndul din Roma: vestita noastr\
column\ a lui Traian nu e singur\, nu e restaurat\, [i nu e
obligatoriu `n circuitul turistic. Slujba de la Vatican de
duminic\ 16 iunie a fost urm\rit\ de sute de mii de
oameni, iar `n capitala Italiei mai erau vreo 3 milioane
de turi[ti. Ce zice]i, e interesant ?
(Meridianul, An XV, nr. 25 (998), joi, 27 iunie 2013, editorial)
Grigore ILISEI, „OCTAVIA”, (1986):

„Domnului profesor Dumitru Marin, `ntru amintirea
patimilor frumoase ale studen]iei noastre.” Vaslui, 28
mai 1987.
98

14. LETONIA
POLDÉS (spasibo) Latvia!

Vedere general\ din Liepaja Letonia este
una dintre cele trei ]\ri
baltice desprinse de
influen]a marii Rusii,
dar cu mul]i ru[i, `nc\,
pe teritoriu. E una
dintre ]\rile (mici), cu ambi]ii mari `n care se vorbe[te
letona, germana [i rusa. Turistul se mai descurc\ ceva,
ceva cu engleza. Noi ne-am descurcat [i cu limba…
gimnastic\ (adic\ prin semne!).
Liepaja, al doilea ora[ ca m\rime dup\ Riga, este
cam c=t Vasluiul, dar seam\n\ cu Constan]a [i are echipa
de fotbal Metalurgs pe care noi am `nvins-o pe stadionul
Daugava.
A[ezat la Marea Baltic\ e un ora[ foarte `ntins cu
canale interioare, cu plaj\ lung\ dar `ngust\ (doar 3-5
metri de nisip fin, fin, neudat de valurile destul de
`nv=rtejite) cu dune `nierbate, protectoare. Am r\mas
mirat c=te parapante sunt (din acelea care tracteaz\
schiorul pe ap\) [i c=t\ lume se aventureaz\ `n valuri pe
o r\coare accentuat\.
Am traversat ora[ul `n lat cu tramvaiul (singura
linie) [i `n lung cu autobuzul 4. Cu acesta din urm\ am
99

ajuns [i `n Karosta, un cartier cu vestita `nchisoare
bol[evic\ [i cu multe uzine p\r\site!
~n toat\ zona Liepaja n-am v\zut p\m=nturi
cultivate dar ce m-a [ocat cel mai tare a fost c\ n-am
v\zut nici o curte, absolut nici una organizat\ cu vreo
cultur\, viet\]i sau flori. Iarb\ [i at=t! Nici pomi fructiferi
de[i pe pia]\ erau cire[e, mere, l\m=i, banane, struguri [i
pepeni verzi din Ungaria; kartupeli 0,36 lati/kg.
Pia]a [i magazinele bine aprovizionate ca [i la noi,
pre]uri mai mari ca la noi, moneda lor av=nd o varitate
comparabil\ cu lira sterlin\. Nu sunt ambulan]i [i nici
valuti[ti, totul fiind de o corectitudine rar\.
Oamenii sunt amabili [i comunicativi (m-a salvat
limba rus\, pe care o [tie aproape toat\ lumea!!) `n ora[ul
istoric (voien\i gorod) o jurnalist\ din Cipru a furnizat `n
francez\ o sumedenie de informa]ii. Impresie
cov=r[itoare la Uzina Metalurg (ca la Roman) [i Lauma;
sunt imense ! Nimeni n-ar veni `n Rom=nia unde se [tie
c\ e ,,ploho” (r\u) de[i sunt doar c=teva zeci de rom=ni
acolo.
~n mijlocul ora[ului este o rotond\ cu men]ionarea
personalit\]ilor [i anul `n care au vizitat locul precum [i
o vioar\ imens\. Verdea]\ (arbori) mult\, cl\diri vechi [i
noi. La cele vechi li s-a aplicat un strat de sc=ndur\ (un
fel de termoizolare) lambrisare pentru `nfrumuse]are.
100

Oamenii sunt lini[ti]i [i calmi, ordona]i dar nu
harnici sau, poate acei occidentaliza]i [i comozi `ntruc=t
industria pe[telui e pe chituci (sute [i sute de vase stau
ancorate ([i nep\zite `n porturi), turismul fiind [i el
sl\bu]. Bisericile, nici catolice nici ortodoxe, nu sunt
frecventate, [oferul ghid, Andrei, mi-a dezv\luit
filozofia letonului simplu: ,,avem aici soare, munc\ [i
mare, ce ne mai trebuie?”
Poldés, adic\ mul]umesc, Latvia pentru
frumuse]ea locurilor, pentru corectitudinea oamenilor [i
pentru exemplul de via]\ pe care l-am v\zut.
{i pentru cele trei puncte ob]inute de echipa
noastr\!
(Meridianul, An X, nr.32 (761), joi, 21 august 2008, editorial)
,,- M\ b\iatule, m\, ave]i voi ambi]ie, dar ave]i cu

ce s\ men]ine]i un asemenea festival? T\nase (primul
secretar). V\ sprijin\?” Vine Silvestru! … e bine! (cei
doi nu prea se `mp\cau).
Radu Beligan, 22 iunie 1972 -

`n acceleratul Bucure[ti - Ia[i, ora 18:00,
ironic [i `nso]it de o doamn\ superb\,
vicepre[edinte al Uniunii Mondiale a Teatrelor.
101

15. LIECHTENSTEIN
La intrarea `n acest liliputan stat e[ti `nt=mpinat de

un uria[ monument... al unei vaci, iar peste drum
emblema Princiar\. ~n afar\ de un stilet, n-am cump\rat
altceva, de[i suvenirurile-s foarte variate [i scumpe.
Ora[ul e panoramic a[ezat pe o coast\ de munte,
magazinele `n]esate de
turi[ti de toate culorile,
limbile, continentele. Se
aude u[or limba german\,
tradi]ia cavalereasc\ e ca
o prezen]\, obiectele care
Castelul Vaduz - Liechtenstein
par din aur sau argint
sunt at=t de diverse `nc=t p=n\ la urm\, reu[esc s\
cumpere [i cei cu buzunare foarte sub]iri.
- M\, tat\, ia-]i [i tu ceva, uite o sabie, ba chiar o
armur\.
- Ar manca Mari]a pui, da’, de unde dac\ nu-i, [i-i
fac semnul banului, lui Daniel, feciorul meu care ne-a
purtat `n Elve]ia, ca pe sfintele moa[te, adic\ pe mine, pe
Iulia, pe Sergius [i mai ales pe Alina, so]ia lui
`ns\rcinat\ cu cei doi gemeni care se vor na[te peste
dou\ s\pt\m=ni la Bucure[ti.
102

16. MAARTENS
CREA}IA TURISMULUI
St. Maartens ~n Insulele Virgine,

botezate a[a acum c=teva
secole, poate pentru c\ nu
erau oameni pe aici, am
`n]eles ce `nseamn\ [tiin]a
turismului. Aici:
- Nu se produce
nimic, absolut nimic de m=ncare (nici capre sau p\s\ri
nu cresc), totul se import\.
- Se vorbe[te englez\ [i se `nchin\ la americani
at=t cei din St. Thomas, c=t [i cei din St. Maartens,
Tortola, ori dimprejur. F\r\ turi[ti n-ar exista.
- Drumuri perfect puse la punct (asfaltate) cu
pante care, la noi trezesc ceva groaz\. {oferii sunt [i
ghid.
- ~ntre Atlantic [i Caraibe n-au dec=t apa de
ploaie, pe care o capteaz\ sub case, `n bazinele pe care le
fac `nainte de construc]ie. Apa de b\ut la jum\tate de
litru, `ntre 1 [i 5 dolari. Berea nu lipse[te, dar de la 5
dolari `n sus.
103

- Dac\ pe vasul Norvegian Jewel m=ncarea e
gratuit\, pe sol e scump\, variat\, gustoas\, apetisant\.
- Comunicarea cu Europa, imposibil\ sau foarte
scump\ ! Cu greu am trimis acest editorial.
- Popula]ia, preponderent de culoare, servicii
turistice impecabile.
Pentru c\ oceanul nu mai produce, turismul d\ de
m=ncare la milioane de oameni !
St. Maartens, 24 mai 2011
Prin … CARAIBE, [i noi !

Dumnezeu a dat omului libertatea de a g=ndi
(dac\ are cu ce) [i necesitatea de a m=nca, prin
consecin]\, posibilit\]i de „a alerga” oriunde-l duc pa[ii.
Tot din cauza asta `n lume unii sunt boga]i [i
superhr\ni]i, al]ii cu foamea `n gland\…
Am descoperit
modul de via]\ american
cu tot felul de tenta]ii
alimentare [i (mi s-a
p\rut?) f\r\ grija zilei de
m=ine (`ntruc=t dac\, n-
au slujb\, trec imediat pe
ajutoare sociale), cu hran\ preponderent dulce, chiar
p=inea `ndulcit\ (timp de trei s\pt\m=ni n-am g\sit
104

nic\ieri un castravete murat sau o mur\tur\, ori un bor[
…)… drept urmare, cu popula]ie supraponderal\ [i
icnind de greutate. Am v\zut, cred, culmea ur=]eniei
umane dar [i indiferen]a str\zii: omul c\zut de atac de
cord, neatins de cineva, [i doar dup\ un timp apelat
serviciul de urgen]\.
Canadienii au 90% stil american: pl\tesc orice cu
cardul (`n toat\ America de Nord), parcurg distan]e
imense cu autoturismele, `[i caut\ fiecare de treaba lui [i
are doar un mic grup de prieteni. Americanii strivesc
prin trufia lor [i o polite]e rece. (…)
~n St. Thomas, St. Maartens [i Tortola, insulele
st\p=nite de americani, englezi, francezi, olandezi, am
v\zut foarte multe mii de magazine [i milioane de
ceasuri, oameni `ndatora]i s\ r\spund\, engleze[te, chiar
„cu limba gimnastic\”, bucuro[i s\ ob]in\ c=]iva dolari
dintr-un serviciu oarecare pentru turi[ti. ~n aceste insule
acoperite cu arbu[ti tropicali nu se cultiv\ nimic de
m=ncare, se import\. Apa, ca [i m=ncarea e foarte
scump\, legendele despre pira]ii din Caraibe or fi
exist=nd dar nu le mai spune nimeni.
Curiozit\]i:
{i pe acolo sunt rom=ni, `n special femei
„danseuze”. Pe vasul de croazier\ Norvegian Jeweles
exist\ personal din 62 de ]\ri ale lumii printre care [i 15
rom=ni, [efa b\uturilor, Geanina era bra[oveanc\.
105

Sunt mult prea multe ma[ini (cam peste tot) [i se
pare c\ lumea s-a mutat `n ma[ini [i nu circul\ pe strad\.
Climatizarea locuin]elor e fapt curent chiar dac\ e vreo
c\su]\ pe v=rf de munte…
Energia electric\ foarte ieftin\; c=rp\raie de
v=nzare, comercializare, electronicele scumpe.
N-am v\zut nici un vas de pescuit nici `n
Atlanticul de Nord (peste 5.500 km de la NewYork) nici
`n Marea Caraibelor, Marea Sargaselor, Bermude sau
alte m\ri… Desigur, sunt impresii de neuitat pentru c\ e
alt\ lume, cu alte aspira]ii (`n special s\-[i umple burta)
unde politica n-are nici o trecere…
Rom=nii afla]i de ani de zile `n Canada, S.U.A., `n
Porto Rico, etc. au uitat pur [i simplu de Rom=nia.
M-a impresionat poetul George Filip cu speran]a
lui de a r\m=ne rom=n (s\rac) `n grija statului canadian,
t=njind dup\ Tuzla lui [i tip\rind pe unde se poate c=te o
carte (peste 20 `n total).
~n Biblioteca Na]ional\ din Montreal nu sunt
dec=t c=teva zeci de c\r]i rom=ne[ti, comunitatea alor
no[tri e un fel de vis f\r\ sus]inere concret\.
De Rom=nia (aproape) nu se [tie nimic.
A[a c\ f\r\ limba rom=n\… ne-am sim]it [i noi…
ni[te r\t\ci]i `n Caraibe !
106

17. OLANDA
Am cobor=t pe Aeroportul din Amsterdam

p\m=nt la aeroportul
Amsterdam, un colos
`n care sute de avioane
poart\ multe mii de
c\l\tori `n p=ntecele
lor,si in hale imense
`nlesnind mi[carea `n
toate direc]iile.
Odinioar\ portul ([i azi cel mai mare din Europa)
era farul lumii, cu tot felul de vase `n rad\. Aeroportul
`mi dep\[e[te `ns\ `nchipuirile: zeci de piste, sute de
avioane, kilometri de band\ rulant\ pentru transport
pasageri, sute [i sute de s\li cu tot felul de comer] [i mai
ales impresia de libertate de mi[care (de[i nu se poate
f\r\ supraveghere video secund\ de secund\).
Plac\ turnant\ pentru tot ce `nseamn\ zbor `n
Europa sau c\tre Americi ori spre Asia,adic\
pretutindeni.
Amsterdamul e spectaculos pentru kitskurile cu
valoare comercial\, cu tineretul nest\p=nit pe str\zi, cu
cl\diri ,,ancestrale”, cu canalurile [.a.
P\m=ntul e organizat [i cultivat la milimetru. Dar
Aeroportul este principal motor pentru via]a economic\,
107

spiritual\, cultural\. Impresia de ,,alt\ lume” e real\ p=n\
la un punct. Echipa de fotbal a Olandei st\p=ne[te azi
Europa sau cel pu]in grupa cu Rom=nia care ar vrea s\
mearg\ [i ea dup\ Olanda… `n Brazilia (acum, in
octombrie 2013).
Tot prin aeroportul Amsterdam.
,,Ca om, era extrem de comunicativ [i n-am avut

vreodat\ controverse. Totdeauna cu aparat de filmat la
el, era [i reprezentant oficial [i om politic [i operator tv.
Unionist convins militant cu adev\rat, [i `n Parlamentul
Moldovei [i `n interviurile cu pre[edintele Mircea
Snegur, ori al]i mini[tri [i `n emisiunea de la
Televiziunea Moldoveneasc\, era bun vorbitor, clar `n
afirma]ii.”
(Prof. univ. dr. Ion Dediu,

Academician al Republicii Moldova
Directorul Institutului de ecologie [i geografie
al Academiei din Republica Moldova,
Pre[edinte de onoare al Partidului Ecologist din Moldova,
`n volumul omagial ,,MARIN 70”)
108

18. PALESTINA
Un fel de stat `n afara lumii ! Un teritoriu `ngust,

cu punctul de echilibru `n Ierusalim: c=teva zeci de
kilometri p\tra]i, `mprejmuit de un zid continuu de vreo
8 metri `n\l]ime, cu s=rm\ ghimpat\ deasupra.
Insurgen]ii palestinieni n-au putut fi `nfr=n]i chiar dac\
s-a tras cu tunul asupra a[ez\rii dar distrugerea n-a fost
posibil\ fie c\ tancurile [i tunurile puteau gre[i ]inta
adic\ diferen]a de o palm\
(grosimea zidului)
omor=nd propria popula]ie,
fie c\ americanii au vrut
a[a, ca niciodat\ Israelul s\
nu poat\ s\ scape de
Zid `ntre Palestina [i Israel influen]a # domina]ia lor.
C=t de u[or era s\ le arate… pisica, adic\ zidurile
palestinienilor de sub ferestrele lor.
Nu mi s-a p\rut c\ desprinderea statului Palestina
de Israel, [i a[a un stat foarte mic, ar fi o consecin]\ a
deosebirilor religioase c=t a altor interese economice [i a
jocurilor geopolitice.
Acum c\ r\zboinicii s-au mai lini[tit,
excursionistul poate c\lca u[or linia de demarca]ie f\r\
s\ [tie c\ poate fi `mpu[cat, c\ e `n alt\ ]ar\ sau c\ e un
r\zboi `ndelungat. Musulmanii [i-au cerut dreptul la
109

via]\ [i… `l cam au, de[i dac\ ar fi l\sa]i israelienii i-ar
`nghi]i `n c=teva ore.
Cultura [i monumentele religioase, arta popular\,
industria confec]iilor, comer]ul sunt sursele de existen]\
ale Palestinienilor, deschi[i mai mult la turism.
Lupta pentru existen]\ [i religie pare motto-ul
unui stat mic dar cu r\zboinici mari.
O istorie a r\zboiului lor nu face obiectul aten]iei
noastre. P=n\ la urm\ nici „turismul” pe care-l tot
pomenim dec=t pentru c\ el d\ de m=ncare la oameni.
„... privesc la opera sa scris\ [i mai ales la opera

sa de via]\, D.V. Marin este un foarte bun profesor
(at=]ia al]ii o spun) de peste 40 de ani, este un lider de
pres\ al ultimelor 2 decenii ([i a avut cu ce), este un
iubitor al B=rladului, este un `ntreprinz\tor de succes,
un personaj de excep]ie `n cadrul Curentului Cultural -
Informa]ional pe care-l sus]ine personal [i prin c\r]ile
sale tip\rite.”
(Acad. prof. dr. C.D. Zeletin,
medic, biofizician, poet, eseist,
`n volumul omagial „MARIN 70”)
110

19. POLONIA
*
Am c\l\torit `n lume `n 3 modalit\]i: a) Excursii
organizate de familia mea, cu autocarul, c=nd aveam
avantajul de a-mi lua [i copiii. {i `nainte, mai ales,
`nainte de 1989. b) ~n numele TV.V.: am avut curaj
nebun s\ plec `n Polonia, `n Ucraina, la Lwow, la grani]\
erau 17 km de coad\ la ma[ini [i pe rom=ni ne opreau s\
trecem, ba, erau grupuri de cazaci cu b=te mari care
r\sturnau ma[inile [i-i pr\dau mai ales pe ai no[tri. Am
petrecut o noapte de groaz\ `n frig dar mi-am f\cut loc
s\ ies din coloan\ (se st\tea o s\pt\m=n\ !) [i c=nd a
trecut un echipaj al Poli]iei ucrainiene, dup\ ei ! M-au
oprit la 200 de metri de vam\ [i m-a sc\pat legitima]ia
de pres\ plus prezen]a mea de spirit `n fa]a c=inilor - lup
asmu]i]i. Copiii [i so]ia, Iulia, `nlemniser\, v\z=ndu-m\
gata sf=[iat.
Dup\ o alt\ noapte, tot a[a, dup\ o salvare, am
trecut vama. Ur=t, ur=t, s-au mai purtat cu noi [i nu
]ineau cont de nimic ! Nici n-aveam ce le face, dup\ ce
au venit s\ ne r\stoarne `n drum, plec=nd de l=ng\
agresori, pe 2 roate ei abia lovind ma[ina pe capote.
Am mers `n Polonia 1.430 km [i n-am dat nici
de-o groap\ `n asfalt ! Polonezii indiferen]i [i politico[i
dar pruden]i s\ intre `n UE.
111

Am v\zut castelul
lui Miron Costin, care a
avut propriet\]i `n
Polonia, pia]a central\,
un muzeu, ora[ul
Krakovia [i am primit
Krakovia binecuv=ntarea Papei
Ioan Paul al-II lea, care era `n papamobilul din plexiglas
protejat de gloan]e [i atentatori, mult mai mult dec=t un
[ef de stat; mai erau rom=ni acolo, inclusiv un vasluian
foarte mirat c=nd ne-a v\zut dormind `n ma[in\ al\turi
de el `n pia]\, unde voiam s\ comercializ\m miere, (cu
care am venit `napoi acas\ !).
Mi-a fost imposibil s\ filmez la `nt=lnirea cu Papa,
venit cu Papamobilul la Krakovia, p\zit stra[nic `n pia]a
central\ (l=ng\ Palatul cronicarului Miron Costin)
ob]in=nd dreptul de a face doar c=teva fotografii.
Mai era gr=ul nerecoltat [i am observat `n fiecare
curte (din sate) un tractora[ cu 3 ro]i [i o remorc\ simpl\.
Se spunea c\ mini-tractorul \sta execut\ toate lucr\rile
agricole.
Era dup\ Revolu]ia noastr\ [i n-am observat c=t\
democra]ie era la ei, `n Polska.
112

20. PORTO RICO
San Juan - Porto Rico Am ajuns `n San

Juan, capitala statului
Porto Rico. Temperaturi
mari, ploi rapide, umezeal\
ecuatorial\, aglomera]ie de
stiluri de via]\, afaceri,
multe sute de taxiuri
speciale (17 locuri) care transport\ multe mii de turi[ti.
Comer]ul cu aur [i cu ceasuri e cel mai `nfloritor.
Portul, fortul [i castelul San Cristobal e plin de
diminea]\ p=n\ seara t=rziu. Oricum, Atlanticul a fost
bl=nd dar soarele ne-a fript r\u.
Portoricanii tr\iesc de pe urma acestora [i n-ar
mai avea nimic dac\ n-ar fi excursioni[tii. Ora[ul San
Juan, capitala, are doar c=teva `ntreprinderi, `ntindere
mare [i doar fortul pentru pira]i (de odinioar\),dichisit si
bine conservat.
E bine dezvoltat
comer]ul cu fructe [i
legume [i evident,
turismul. Cine n-a
auzit de Barb\ Ro[ie,
piratul caraibelor ? Porto Rico
113

21. REPUBLICA MOLDOVA
Un capitol interesant ([i unic) e BASARABIA.

Pe 28 martie, ar
trebui s\ s\rb\torim
anual ,,unirea pentru
totdeauna cu Rom=nia”.
Mai `nt=i
pre[edintele Mircea
Parlamentul Chi[in\u Snegur la Vaslui. Podul
de flori, Snegur la Hu[i, Snegur + Iliescu la Sculeni,
cortina cenu[ie pe Prut, independen]a Republicii
Moldova etc. n-au rezolvat nimic ! Ei, sau…
Dac\ Iliescu nu era ca [i Snegur, sub porunca
agen]ilor sovietici, unificarea se f\cea odat\ cu Podul de
flori, c=nd pentru o zi n-au existat grani]e iar solda]ii
galbeni [i cu ochi `ncruci[a]i (Uzbekistan, K=rg=stan
etc.) erau bucuro[i s-o [tearg\ acas\. |[tia doi n-au
`ndr\znit unificarea, pierz=ndu-se momentul istoric.
S\ v\ spun c\ la monumentul lui Lenin din
marginea Chi[in\ului basarabenii ne-au luat pe sus,
entuziasma]i c\-i filmam [i c\ se face unirea ? C\
rusofonii s-au ascuns iar cunoscutul crainic TV
Frumuzachi a `nfiin]at televiziunea local\ Catalan… de
unde am transmis mesaje, inclusiv peste Nistru… Multe
asemenea putem rememora.
114

Ne-am sim]it ap\ra]i de cuv=ntul LIBERTATE pe
care-l transmiteam oricui. Poli]aiul [ef al Chi[in\ului,
colonelul Voronin veghea `n spatele Parlamentului la
[edin]e furtunoase la care am asistat. Ce ne-unire, era !
Pentru c\ pre[edintele Transnistriei dizidente Igor
Smirnov era la [edin]a Parlamentului din Chi[in\u [i
l-am intervievat. Era foarte categoric, se sim]ea sprijinul
armatei a XIV-a. C=nd am fost cu Iliescu-N\stase,
Snegur - Muravschi la cetatea Hotin, acest prim secretar
nu era nimic. Tot Iliescu l-a f\cut mare [i pe \sta !
Adrian N\stase era ministru de externe, mult `n plan
secund.
Dac\ am fost ACOLO singur, cu familia sau cu
ajutoare (angaja]i) [i am adus imagini din lume sau
reprezentan]ii altei lumi au fost `n studiourile mele
`nseamn\, oare, c\ putem vorbi [i de destinul european al
acestor mijloace de pres\ ?
Dac\ am adus imagini, am transmis la radio `n
direct, am consemnat `n editoriale momentele, am aduc
ceva din Europa mai aproape ?
Colaboratori sau redactori ai no[tri `n ]ar\ (mai
ales Ia[i [i Bucure[ti), sutele [i sutele de transmisii din
ora[ele mari (de la Est la Vest… [i, altfel) n-a `nsemnat,
oare, per total, aport al TV.V. + Unison Radio B=rlad +
Meridianul la `ntrep\trunderea experien]elor [i educa]ia
necesar\ momentului ...
115

22. RUSIA
C\l\torul se simte mic [i strivit `n Moscova, unde

sunt vreo 11 cl\diri cu `nf\]i[area Casei Presei din
Bucure[ti dar triplu de `nalte. Vestita universitate
Lomonosov are o asemenea cl\dire peste etajul 32, [i,
nu [tie nimeni ce
este `n subsol. Se
spune c\ are at=tea
camere `nc=t dac\ un
om intr\ acolo, `n
secunda I de la
Universitatea Lomonosov na[tere [i st\ `n
fiecare camer\ tot c=te o secund\, iese la 60 de ani de
acolo ! Ce forfot\ era la Jocurile Olimpice din 1980,
c=nd grupurile de excursioni[ti erau hr\nite `n corturi
imense, cu tac=muri de unic\ folosin]\ din plastic,
autoservire [i por]ie la cazan, cazare la internate.
~n imensul parc al Expozi]iei V.D.N.H. cu
aproximativ 100 de pavilioane am v\zut o expozi]ie cu
c=teva sute de feluri de gr=u [i de p=ine. Al\turi, bijuterii
[i obiecte… la micrometru, spre exemplu, dintr-un fir de
aur gros c=t firul de p\r sculptat\ statuia Nadiei
Com\neci [i nu se putea vedea dec=t cu un microscop
special. La c=teva zeci de metri OBELISCUL curbat cu
rachet\ `n v=rf, `n onoarea primului cosmonaut Iuri
116

Gagarin, `nc\ `n via]\. Am intrat `n nacela c\]elu[ei
Laica dar [i a celor 3 al]i cosmonau]i sovietici, diviniza]i
ca eroi ai lumii atunci [i am admirat siluetele rachetelor
intercontinentale.
Totul era m\re], extraordinar, menit s\
impresioneze [i s\ st=rneasc\ admira]ie pentru realiz\rile
comunismului sovietic, pentru f\uritorii s\i mari [i mici,
cu doctrina leninist\, exemplu de urmat.
L-am v\zut pe Lenin `n mausoleul s\u de l=ng\
zidurile Kremlinului:
cam m\run]el [i
neb\rbierit cu c=teva mii
de oameni `mprejur, `n
cozi duble de 7-8 km.
Cl\direa `n sine, din
Kremlin
marmur\ ro[ie, nu
eclipsa Marele Zid al Kremlinului care purta urmele
gloan]elor care au pedepsit grupuri tr\d\toare. Dar:
,,`nv\]\torul popoarelor” era prezent pentru eternitate, o
eternitate a acelei or=nduiri sociale care, dup\ cum s-a
v\zut, s-a destr\mat, totu[i. Ca exemplu pentru `ntreaga
lume, morm=ntul somptuos al conduc\torului comunist
ca [i cel al lui Mao din China ar trebui p\strat !
Reiau ideea c\ Moscova trebuia s\ trezeasc\
admira]ie. {i turnul televiziunii sovietice Ostankino,
sub]ire ca o nuielu[\ fermecat\, diametru vreo 9 m, `n
117

v=rf cu camera rotitoare, `nalt de 309 m, atunci cel mai,
chiar ne las\ uimi]i [i vr\ji]i.
Ne-a l\sat uimi]i Leningradul - Sankt Petersburg
cu Neva navigabil\ dac\ se ridicau por]ile imense de
c=te 400 de tone greutate, pe ni[te st=lpi uria[i, care
`ntrerupeau liniile de tramvai [i circula]ia rutier\. De la
baza unui pod am admirat aurora boreal\ [i, ca fapt
divers, am observat c=t de repede, doar secunde,
securitatea rus\ aresta pe cineva: [tiin]\ nu glum\ ! {i
acolo ca [i la Petropavlovsk, [i la ,,Mon Plaisir” palatul
}arului Petru `n marmur\ alb\ de pe ]\rmul Golfului
Finic ne-am minunat. Vestitul parc cu peste 1.000 de
izvoare, cu cascade, statui din aur cam 3.000, imita]ie de
arbori din care ploua c=nd treceai pe la r\d\cin\, canal
ascuns, numai pentru ]ar [i amantele sale, alte elemente
de mare bog\]ie [i opulen]\ venind din istoria maicei
Rusia ne-au fost ,,derulate” obsinent, insistent,
conving\tor, pentru `n]elegerea viitorului luminos al
omenirii `n cadrul acestei or=nduiri care n-a mai apucat
s\ se `mplineasc\, nici m\car `n spa]iul sovietic.
Ce-am v\zut `n Rusia n-a egalat p\rerea de r\u c\
Nadia a c\zut de pe b=rn\ pierz=nd apoi, orice aur
olimpic. ~n avionul Tarom c\tre Bucure[ti am v\zut c=t
de rele sunt serviciile rom=ne[ti.
118

23. ST. THOMAS
O insul\
dator=nd totul
turismului, sub
protectorate diferite
dar, depinz=nd de
Statele Unite. De[i
erau pe aproape ,,danseuzele” rom=nce, n-au intrat `n
vorb\ cu noi, des tres\reau c=nd ne auzeau rom=ne[te.
Erau milioane de ceasuri [i unul dintre noi s-a p\c\lit
cump\r=nd unul ,,de firm\” dovedit un smeltz. Cald, apa
scump\ ca `n toate Insulele Virgine, plimbare pe ]\rmul
oceanului, mare greutate s\ g\sim un fax sau s\ d\m un
email. Popula]ie divers\ printre cei mai rari, rom=nii.
~n croazier\, Norvegian Jewels a v\rsat pentru
c=teva ore vreo 3.000 de excursioni[ti, cump\r\tori de
pasmanterie care s-a dizolvat la prima sp\lare.
Oric=t s-ar p\rea, dar dup\ vizitarea unor realit\]i
asem\n\toare, nici m\car turnul cu ceas nu ne-a
impresionat, nici nisipul foarte fin, nici soarele arz\tor.
119

24. SLOVACIA
Capitala, Bratislava, r\mas\ o mare promisiune !

Dar, a[ fi vrut s\
mergem la Kosice,
unde ai no[tri fotbali[ti
au `ncasat-o r\u. Cum
`ns\, trebuia s\ mergem
spre mun]ii Tatra, am
Bratislava
scurtat drumul trec=nd
doar prin [oseaua de centur\ a capitalei Bratislava.
Eram foarte obosi]i, dup\ o noapte nedormit\ [i nu
ne-a `nviorat nici str\lucirea acoperi[urilor `n soarele
dimine]ii, nu ne-a trezit curiozitatea nici cele mai
frumoase cl\diri din beton [i sticl\. Din fuga ma[nii, n-
am re]inut mare lucru [i s\ trecem pe acolo pe unde
cumnatul meu Tomi]\ Balan a luptat ca tr\g\tor-tunar
(ce de istorii ?!) `n 1945.
Cred c\ e una din rat\rile pe care le regret azi
pentru c\, chiar a[ fi vrut s\ v\d ce fac al]i fo[ti
comuni[ti de o duc a[a de bine iar faima capitalei parc\ e
mai mare ca la Bucure[ti.
Drumurile bune, benzina ieftin\, turism [i iar\[i
turism… cu noi, pe acolo ! Adic\ `n mare fug\ spre
Viena cultural\ !
120

25. SUA
Times Square - New York Un alt fel de

p\m=nt al f\g\duin]ei, un
vis pentru cei care vor s\
moar\ de foame, dac\ nu
fur\ sau cer[esc.
Am v\zut, `n sf=r[it
New York-ul, cu vesti]ii
zg=r=ie nori [i am urcat `n c=teva secunde 45 de etaje
`ntr-un fel de capsul\ translucid\ la Hotel Marriot. Am
p\[it `n Madison Square Garden, am urcat `n Statuia
Libert\]ii, am „controlat” dou\ din zecile de linii de
metro. Circula]ia `n Bucure[ti e un mizilic fa]\ de cea de
aici. Pe noi ne-a `nt=mpinat cu ploi toren]iale [i ne-am
desp\r]it `n cea]\. Pe Broadway n-am g\sit rom=ni dar
aici [i `n Times Square e nebunia de pe lume, c=t\ lume
[i c=te reclame luminoase! Aceast\ nou\ Rom\ - capital\
a lumii e dovada spiritului omenesc desc\tu[at de
opreli[tile europene.
New York-ul e cel mai izbitor ora[ cu mul]imea
zg=r=ie - norilor, prin aglomera]ia de pe str\zi [i prin
infernul automobili[tilor (am intrat pe picioare, de[i ne
a[teptau lifturi [i mul]i supraveghetori, `n simbolul
na]ional american primit cadou de la francezi, Statuia
Libert\]ii !).
121

De aceea, poate, abia a[teapt\ s\ ias\ undeva „`n
afar\” mi[c=ndu-[i greoi fundurile (albilor, negrilor,
mulatrilor…) cu un apetit aparte pentru poze, pentru
peisaje.
Nici Complexul Olimpic din Lake Placid (S.U.A.)
nu este de uitat, balerina Sonia Henie fiind [i acum
modelul ging\[iei [i performan]ei. Am rev\zut bobul (v\
aminti]i de Pan]=ru,medaliat aici ?), patine, fotografii
[i... sala, dar [i p=rtiile [i instala]iile pentru s\rituri la
trambuline. Lacul e o bijuterie `n plus !
,,Alerg=nd” dup\ imagini mai durabile (din
rememor\ri), oarecum afectiv:
- Drumuri foarte bune, benzin\ ieftin\;
- Parcul Na]ional din New York e imens, cu multe
piste pentru bicicli[ti, cu rezerva]ii naturale, cu traficul
comercial specific;
- Muzeul Na]ional este tot cam a[a, adic\
imposibil de cuprins cu mintea `ntr-un timp scurt. Cele
c=teva etaje, ordinea,
muzeele diverse cu cel al
[tiin]elor naturii `n prim
plan pentru c\ ad\poste[te
singurul schelet integral de
Diopterix (17 metri) [i
multe alte dovezi de
cultur\ material\ a lumii
122

(pe zone)...
- Statuia Libert\]ii
(d\ruit\ de francezi)
amplasat\ `n contrapondere
cu zg=r=ie nori e... greu
vizibil\ `n toate etajele
(vreo 7, tot at=tea muzee),
impune un sentiment La Statuia Libert\]ii
favorabil americanilor.
Dac\ la Moscova eram strivit de construc]iile ,,bal[oi”,
aici eman\, nu [tiu de ce, acea u[urare `n care descoperi
via]a ([i lumea) `n lini[te.
- Lupta antiterorist\, grija pentru ca grup\rile
teroriste care au contribuit la c\derea turnurilor Gemini,
care au zdruncinat Pentagonul... s\ nu se mai repete. {i
au paranormali care-s cu ochii pe turi[ti [i la cel mai mic
semn ì `nc\tu[eaz\;
- C=teva puncte sunt... supra - supra aglomerate:
Times Square, Covent Garden, Turnul televiziunii
Empire State Building (381 m) cu cea mai mare
`n\l]ime, Metroul, cu at=tea linii `nc=t n-am reu[it s\ le
num\r, c=teva monumente religioase, parcurile [i
organizarea transporturilor c\l\torilor la suprafa]\.
- M=ncare ieftin\ [i... dulce, deci obezitate
serioas\. Am v\zut, cred, pe cea mai ur=t\ femeie din
lume.
123

26. TORTOLA
Insul\ c\reia i-a[

zice dominion al
vapoarelor, adic\ al
celor de croazier\,
nefiind nici o activitate
economic\, ci doar de
servicii. Mult\ Insula Tortola
legend\, de fapt `n lecturile noastre, nefiind vreun fel de
ghid, ci doar pliante comerciale cu indicarea
restaurantelor [i unor magazine. Ghidul nu ne-a precizat
c\rei mari puteri apar]ine, dar ne-a atras aten]ia asupra
legendelor despre pira]ii din Insulele Virgine [i… Cuba !
Mod de via]\ american, cu comercian]i insisten]i
pe plaj\ [i cu un dever verbal rarisim, dac\ ai c\lcat
pragul unui magazin.
Alt mic petic de p\m=nt dar cu mari preten]ii !
124

27. TRANSNISTRIA
Capitala Tiraspol
Ar trebui s\ fie teritoriul Republicii Moldova [i

ambele ale Rom=niei `ntregite. Datorit\ ru[ilor, `ntre
Nistru [i Bug, aproape nu se aude de limba rom=n\.
La declan[area independen]ei Republicii Moldova
(august 1991) i-am luat primul din lume interviul noului
pre[edinte Snegur. La votul Parlamentului au lipsit
reprezentan]i ai enclavei [i ale unor localit\]i g\g\uze [i
\[tia cu idei de separati[ti `n cap.
Igor Smirnovschi, liderul de la Dub\sari, un tip de
statur\ medie, cu chelie pe o bucat\ de cap, cu barbi[on
[i gesticul=nd foarte energic a `nfruntat violent pe ceilal]i
parlamentari cer=nd separarea Transnistriei [i s\ nu fie
p\r\sit blocul sovietic (eram acolo, la dezbateri). ~n
interviu l-a acuzat pe Mircea Snegur c\ face jocul
rom=nilor [i c\ noua Republic\ nu se poate dezvolta f\r\
ru[i. Cum o fi ob]inut \sta sprijin rusesc nu [tiu.
B\nuiesc doar c\ `n
calitate de prim secretar
[i-a asigurat spatele iar
Maica Rusia avea
nevoie ca s\-[i
ad\posteasc\ Armata a
Tiraspol XIV-a.
125

Am v\zut, cu inima tic\ind, Tighina. Ne duceam
spre Odesa, iar la podul din marginea ora[ului erau trupe
de voluntari care deschideau foarte u[or focul. Nici o
clip\ n-am crezut c\ vor fi a[a de violen]i [i eram acolo
c=nd l-au `nc\tu[at pe Ila[cu, prorom=nul cu ani grei de
temni]\ sc\pat prin interven]ia lui Vadim Tudor [i
Adrian P\unescu, cei care s-au adresat U. E. (care a
intervenit). Acesta a ajuns deputat PRM `n Rom=nia.
Am alergat dup\ delega]ia rom=n\ condus\ de Ion
Iliescu prin Dub\sari, Soroca, Hotin. Mi-a priit
sufletului s\ v\d cet\]ile de legend\ ale rom=nismului
(moldovenismului…) de pe vremea lui {tefan.
Pe sc\rile Casei de cultur\ din Soroca ì luam
interviu ministrului de externe Adrian N\stase c=nd s-a
vestit c\ `n margine se trage cu arma. L-am l\sat cu
cuvintele neterminate [i am alergat dup\ Iliescu -
Snegur care erau foarte lini[ti]i [i bine p\zi]i.
Directoarea unei fabrici de confec]ii ne-a `nf\]i[at
perspectivele socialiste ale `ntreprinderii, ascultat\ de cei
doi `nconjura]i de ziari[ti ^ eu, securi[ti, comuni[ti.
Hotinul mai are ziduri ale vestitei cet\]i, dar limba
rom=n\ nu e cultivat\ iar ideea de unire nu exist\.
~n timpul ,,alegerilor” - referendum-ului din
Transnistria, eram la Dub\sari, unde Smirnov striga [i
gesticula `n cele 2 - 3 pie]e, mai r\s\rite.
126

Erau ,,alegeri” [i el striga la concet\]eni
amenin]=ndu-i cu… armata moldovean\ care-i va
`mpu[ca imediat ca pe c=ini. Undeva, foarte aproape
erau observatorii sovietici care ne ,,`mpu[cau” cu
privirile [i-l ap\rau `n direct. ~n aceea[i sear\ au izbucnit
focurile de arm\ [i s-a baricadat Niprul.
{i eu care auzisem de la tata (care luptase pe
acolo) c\ Ion Antonescu i-a trimis pe ]igani la Bug, [i eu
care citisem romanul Satra a lui Zaharia Stancu, c\scam
ochii [i nu `n]elegeam nimic.
C=nd m-au `mpins cu baionetele ,,moldovenii
no[tri” [i ne-au dus cu escort\ p=n\ dup\ podul de la
Tighina ([oseaua spre Odesa) am priceput ce a `nsemnat
r\zboiul transnistrean care s-a declan[at atunci, sub ochii
mei, l-am filmat cu camera TV.V.
Ce sentimente, ce rememor\ri, ce interpret\ri mai
puteam avea c=nd auzeam r\p\itul mitralierei [i pocnetul
ZB-urilor ?! {i totu[i, n-am fugit, nu m-am `ngrozit.
,,Camarazii cu brasard\” ne-au legitimat de zeci de ori,
ne-au f\cut semne s\ fugim. Probabil atunci ne-ar fi
secerat cu rafale de mitralier\. Curajul de a sta fa]\ `n
fa]\ cu ei, cred, ne-a salvat via]a mie [i celor 2 `nso]itori.
Am stat pe g=nduri dac\ s\ consider Transnistria
rom=neasc\ o alt\ ]ar\. Dac\ tot am considerat a[a
Tortola, St. Maartens, St. Thomas, iac\ [i acest ]inut e „o
127

]ar\” dar mult prea s\rca\, mult prea ne`nsemnat\ [i
`ndelung comunizat\. Smirnov mai e la putere [i azi,
c=nd negustorii moldoveni v=nd baionete [i alte obiecte
militare (c\ciuli, pufoaice) prin multe puncte comerciale
din Rom=nia.
Snegur, `ntrebat de ce a semnat acordul dictat de
Kremlin, a r\spuns c\ ,,cel mai important e c\ nu mai
este R|ZBOI `ntre fra]i.”
Ce-am sim]it `n Transnistria ? C\ OMUL singur e
un nimic `n fa]a unui Imperiu Rus, c\ unificarea cu
Rom=nia va fi, poate, un vis pentru alte genera]ii…
}inutul n-a fost, nu este [i nu va fi rom=nesc... {i nici `n
U.E., c=t timp marea Rusie `[i revine !
„Tovar\[e de la Vaslui... Marin, de ce {tefan

prive[te `n jos? Avem nevoie de m\re]ie [i
independen]\...”
(Nicolae Ceau[escu, Pre[edintele Rom=niei)

(~n vara lui 1973, c=nd i-am `nf\]i[at la Casa Sc=nteii,
grupul statuar de la B\c\oani, `n vederea s\rb\toririi a 500 de
ani, `n 1975, de la B\t\lia de la Vaslui, 10 ian. 1475)
Am dat de 3 ori m=na (o m=n\ moale) cu
pre[edintele Ceau[escu [i de 3 ori cu Regele Mihai I.)
128

28. TURCIA
La … TURCI (!?)
O excursie de
documentare de 6 zile `n
Turcia ne-a fost oferit\ [i
celor 6 ziari[ti de c\tre
Kombassan - Rulmen]i SA
B=rlad `n perioada 29.04 - Moscheea Albastr\ - Istanbul
04.05.2003. Ca jurnalist [i cet\]ean al acestei ]\ri am
c\scat ochii [i urechile c=t omene[te a fost posibil `n
ideea de a `n]elege cum [i ce putem face [i noi, c=t mai
repede.
Se spune c\ prostul poveste[te despre ce a m=ncat
[i b\ut iar de[teptul despre ce a v\zut [i g=ndit. ~ncerc\m
s\ fim constructivi. ~n sintez\:
Kombassanul este un holding puternic, `ntins `n
toat\ Turcia cu mare influen]\ politic\ [i solid\ baz\ de
produc]ie. Are [i c=teva magazine (inclusiv subterane)
de o organizare [i `ntindere impresionante. Spre
exemplu, cel de la Konya (unde este [i sediul central)
are peste 130.000 m.p. cu m\rfuri la vedere.
Turcia este un p\m=nt s\rac (cam 90% cred,
numai piatr\ neproductiv\) cu afaceri prospere [i oameni
mai boga]i ca la noi.
Turismul este ramura cea mai `nfloritoare.
129

Turcul te p\c\le[te cu limba dar nu-]i fur\ [i…
fuge !
Agricultura nu prea exist\ (cum s\ fie, pe piatr\ ?)
dar produsele alimentare sunt `n exces ! Serele, pe un
singur vrej, am num\rat 26 de p\tl\gele verzi.
Exist\ o puternic\ ,,economie” subteran\, oarecum
controlat\ de autorit\]i. P=n\ la urm\ conteaz\ ca na]ia s\
tr\iasc\ bine.
Au o re]ea de drumuri absolut impresionant\.
Nu-[i prea bat cu capul excesul de vitez\ [i nici cu prea
multe reguli de circula]ie, dar siguran]a `n traseu este
maxim\ ! {osele, nu glum\, aglomera]ie a[i[derea !
Lumea construie[te… la [osea. Practic tot litoralul
turcesc e un singur ora[ pe sute de kilometri. {i la sate
casele sunt tot cu etaj.
S.R.I.-ul lor pare mai tare ca al nostru. C=nd am
avut o pan\ de benzin\ au [i venit s\ vad\ ce e cu noi,
deci ne-au urm\rit `ndeaproape. ~n rest, e democra]ia
vorbelor, c\ `n produc]ie nu se cr=cne[te.
Altele… `n viitor !
(Meridianul, An IV, nr. 34 (371) 8-11 mai 2003, editorial)
Utilitare, de la … turci !
Ar putea fi interesant ce `ncerc s\ comunic `n
urma vizitelor de documentare `n Turcia (asigurate de
Rulmen]i - Kombassan B=rlad):
130

Exactitatea ,,orar\”, respectiv punctualitatea la
`nt=lniri, la mas\ [i mai ales la rug\ciune (musulmanii
sunt chema]i la prosternare din minaretele geamiilor, la
ore fixe, [i oriunde s-ar afla, ace[tia `ngenuncheaz\).
Se roag\, obligatoriu, to]i cei de aceea[i religie [i
pentru rug\ciune ne-a p\r\sit chiar pre[edintele Bayram
care a avut pl\cerea s\ fac\ pe ghidul. E clar c\ religia ì
,,ajut\” s\ fie mai disciplina]i.
Chiar `n unele fabrici sunt amenajate moschei ca
`n pauza special\ muncitorii s\-[i `ndrepte g=ndul c\tre
Alah…
La Kardelen, `n mun]i, am observat cum turcii
scot bani din ap\ chioar\. ~mbutelierea apei curate e o
afacere…
Din lemnul de foc (la noi) la Divapan se ob]in
bijuterii `n lemn din care am c=teva mostre. Cei
interesa]i s\ m\ caute. Mai ales `n toat\ Turcia e c=mp
liber pentru afaceri.
Hotelurile sunt puse la punct [i au aer condi]ionat
`n fiecare c\m\ru]\ de pe ]\rmul Mediteranei.
Serele [i chimicalele asigur\ hrana popula]iei:
Dup\ cum [tim consum\m destule fructe [i legume
turce[ti; micii produc\tori stau cu ro[ii, portocale, l\m=i,
banane…
131

Am v\zut [i cer[etori chiar `n Konya, [i mici
`ntreprinz\tori, [i pr\p\di]i printre culturi, [i prostituate,
[i copii iu]i ca spirtul s\ prind\ o afacere !
~n restaurante nu-s dec=t b\rba]i ! Femeile mai
poart\ feregea peste gur\ (`n majoritate). Europencele
sunt la mare c\utare. N-a[ zice c\-s neap\rat curve.
Statul `ncurajeaz\ puternic construc]iile: vinde cu
3$ metrul p\trat oricui vrea s\ cumpere ca s\ pl\teasc\ `n
20 de ani !
Clasa politic\ nu are nici o autoritate. Cine-i
politician n-are bani [i poate s\ ]ipe c=t vrea. Oricum de
proprietate [i de religie nu s-atinge nimeni.
Democra]ia str\zii e `n paralel cu rigoarea slujbei.
Dac\-[i poate permite oricine poate s\ ]ipe `n parc, la
cr=[m\, pe strad\. Cine e la slujb\, nu cr=cne[te (c\
pl\te[te), nu fur\.
Probabil benzina [i curentul electric sunt ieftine.
A[a-mi explic circula]ia dr\ceasc\ pe ni[te drumuri
perfect puse la punct, existen]a unor `ntreprinderi sau
universit\]i la zeci [i zeci de kilometri de ora[e mari.
Turcii sunt politico[i dar ... nu te iart\ `n afaceri !
P=n\ [i un discurs `n cadrul privat s-a `ncheiat cu
,,Tr\iasc\ Turcia” ...
(Meridianul, An IV, Nr. 35 (372) 12-14 mai 2003, editorial)
132

29. UCRAINA
Kievul e capitala
fostului stat sovietic,
purt=nd pe fiecare zid
chipul lui Leonid
Brejnev peste culoarea
ro[ie. Metroul e
impresionant [i se
Kiev
coboar\ vreo 60 de
metri, deci mult sub nivelul Niprului. Sala Mare a
Congresului e o cl\dire mai mare dec=t Casa Sc=nteii,
autostrada c\tre [i prin Odesa (am v\zut ceva din
vestitele catacombe) era
destul de pu]in circulat\.
Pecerska Lavra are
o biseric\ de 112 metri
`n\l]ime sub turla de sus
cu 4 coloane aurite sub
care oastea imperial\ a
lui Napoleon a pus Pecerska Lavra
explozibili [i doar un st=lp a cedat. Drept care ast\zi
turnul bisericii acoperit `n foi]\ de aur e u[or `nclinat.
Tunelul de 4,8 km pe sub munte [i dealuri
cuprinde numeroase coturi (cu aerisire) unde asce]ii
dormeau pe paie [i se rugau pentru iertarea p\c\to[ilor.
133

Prost `mbr\ca]i [i cu funii de c=nep\ peste mijloc, ace[ti
s\rmani c\lug\ri ì impresionau pe turi[ti.
Monument al independen]ei bisericii ortodoxe de-
a lungul timpului, mare, mare centru de cultur\,
Pecerska Lavra a purtat un rol [i pentru cultura rom=n\,
Petru Movil\ fiind `nzestrat de aici cu o tipografie.
Desigur, dup\ un timp `mpresiile de atunci s-au
mai estompat dar opulen]a [i odoarele aurite de mare
pre] ne-au atras aten]ia.
Cern\u]ii, ora[ul emblem\ pentru devenirea lui
Eminescu, nu are
dec=t vreo 14%
rom=ni iar Liceul lui
Aron Pumnul nu e
monument istoric.
Un ]\ran din
Universitatea din Cern\u]i
satul M\m\liga, la
c=]iva kilometri de Cern\u]i, a pl=ns `n hohote c=nd i-am
vorbit rom=ne[te [i a `njurat politica, de dezna]ionalizare
evident\.
Am avut leg\turi, cu personalit\]ile locale, care,
ca to]i ru[ii, nu r\spund la cuv=ntul dat.
134

30. UNGARIA
Vasluian la… Budapesta !

De regul\ `n acest
Budapesta
col] de pagin\ expun
teme sau idei generale
aplicabile fiec\ruia
dintre noi. Cred c\ pe
unde au trecut unii, prin
lumea larg\, mai pot
ajunge [i al]ii. Mai aviza]i `ns\ ,dup\ experien]a noastr\.
A[a cum am spus, am reprezentat Partidul
Federa]ia Ecologist\ din Rom=nia la Interna]ionala
Verde al c\rei Consiliu s-a `ntrunit vineri - s=mb\t\ - [i
duminic\ (31 noiembrie - 2 decembrie 2001) la
Budapesta. F\r\ orgoliu spun c\ este rangul cel mai `nalt
de reprezentare pe care l-a avut vreun vasluian `n ultima
perioad\. Cel mai `nalt, dar nu cel mai eficient (pe care
l-a reu[it dl. Ion Manole, pre[edintele Consiliului
Jude]ean Vaslui), pentru c\ `nt=lnirea a r\mas formal\.
Recent, Adrian N\stase mai reprezentase
Rom=nia la Interna]ionala Socialist\ Democrat\ dar ca
Executiv [i nu numai politic.
Doctrina ecologist\ are for]\ s\ ajung\ majoritar\
`n Europa [i `n lume pentru c\ `n condi]iile normale ale
economiei de pia]\, `mpotriva suprema]iei banului [i
135

profitului trebuie s\ fie mai presus via]a s\n\toas\. Pe
care o vis\m cu to]ii. S\ nu ne `nchipuim c\ (Joschka)
Fischer, ecologistul neam] [i cel mai puternic `n
executivul na]iunilor europene, face ce vrea el. L-am
v\zut ca [i pe noi, reprezentan]ii de r=nd, r\spunz=nd la
`ntreb\ri, inclusiv ale mele. El, omul care `nv=rte[te
politica extern\ a Comunit\]ii Europene. S-a v\zut mai
apoi, la 2 zile, la Bucure[ti, la `nt=lnirile din cadrul
vizitei oficiale.
Chiar atent s\ nu-i iau func]ia, pre[edintele
Federa]iei Ecolosite din Rom=nia, Alexandru Ionescu
m-a desemnat [eful delega]iei Rom=niei la `nt=lnirea din
30 noiembrie - 2 decembrie 2001, la Budapesta, a
Interna]ionalei Verzi, cu 3 mandate - drept de vot. Am
convorbit cu to]i mai marii Interna]ionalei, care fugeau
de r\spundere ca dracul de t\m=ie. ~n protocol era [i
`nt=lnirea cu ministrul de externe al Germaniei,
pre[edinte al ecologi[tilor nem]i, Ioschka Fischer. Era
p\zit foarte bine cu… automatele [i m\suri de securitate
deosebite [i pentru mine, `n[tiin]at de asta, pentru a nu se
repeta ceva din r\pirile de la jocurile olimpice.
Fa]\ `n fa]\ cu ministrul german de externe
Fischer (un mare puternic al zilei `n Europa) n-am avut
dec=t handicapul c\ nu [tiam nem]e[te sau engleze[te,
dar am avut traduc\tor. Am discutat 2 ore, 3 puncte
esen]iale:
136

1) Sprijinul ecologi[tilor rom=ni (cerea la toate
partidele ecologi[te) pentru un delegat neam] `n Biroul
de conducere [i a[a am votat.
2) Sprijinul pentru a intra [i Republica Moldova
`n Consiliul Europei.
3) Sprijin pentru intrarea Rom=niei `n Uniunea
European\ [i `n Interna]ionala Verde.
Fischer mi-a `nm=nat, `n semn de `ncredere [i
amici]ie proiectul de Constitu]ie a Europei preciz=nd c\
vor trece mul]i ani p=n\ va fi votat\. Exact a[a s-a
`nt=mplat. M-a impresionat farmecul personal,
condescenden]a care ne-o ar\ta, poza personal\ [i
sinceritatea opiniilor. Sergius Lucian Marin filma tot ce
se discuta cu pistolarul neam] `n spate. Delega]ia
european\ p\rea indiferent\ ([i era), cea ungar\ ne
neglija, nu vorbea nimeni cu noi, portughezii erau foarte
expansivi, moldovenii s-au lipit de noi, prof. univ. Ion
Dediu era mereu l=ng\ mine [i am comunicat perfect.
Ca rom=n `ns\ `mi dau seama c\ avem de luptat
nu glum\, s\ st\m la mas\ cu domnii. Dac\ nu vrem s\
fim bananieri sau for]\ de munc\ agricol\. Ei cam au de
toate, noi sper\m s\ avem.
La Budapesta am dob=ndit speran]a c\ putem fi
mai eficien]i dec=t ei ! ~n nici un caz cer[ind un blid de
m=ncare ci… prin munc\ [i minte !
137

Vizitat\ mai de multe ori (`n ora[ele Debrecen,
Gyor, Budapesta), cu revederi l\crimoase cu rom=ni
or\[eniza]i acolo, ]ara a prezentat o na]iune revansard\ [i
ar]\goas\.
C=inele te mu[c\, chiar dac\-i dai de m=ncare,
c=nd ì vine bine, ziceau ardelenii despre vecinii pe care
azi ì viziteaz\ u[or.
(Meridianul, An II, nr. 103 (232), 10-12 decembrie 2001, editorial)
„Dasc\l, publicist, editor, om de comunicare prin

radio [i televiziune, D.V. Marin este emblematic pentru
ceea ce socotesc a fi elita ne[tiut\ a ]\rii, cea care
modeleaz\ mentalul colectiv contemporan, motorul
progresului local, adesea necunoscut. Numai c\ D-sa are
[i contribu]ii de valoare na]ional\ [i este destul de
apreciat… De c=te ori a avut ocazia, m-a intervievat pe
temele cele mai diverse.”
(Acad. R\zvan Theodorescu,
`n volumul omagial „MARIN 70”)
138

31. VATICAN
Cel mai mic stat suveran din lume, 0,44 km cu o

lungime a frontierelor (zidului) de 3,2 km. Numai c\ e
unul dintre cele mai puternice din toat\ lumea, cam 1/2
din popula]ia globului fiind sub ideologia cre[tin\
promovata de PAP|.
F\r\ pia]a colonadelor, f\r\ Basilica Sf. Petru sau
Capela Sixtin\, `nseamn\ s\ nu fi v\zut nimic chiar dac\
ai asistat la o mes\ cu 110.000 de oameni. C=nd am fost
noi, erau 1,5 milioane `n pia]\ [i `mprejur. N-am v\zut
nici unul dintre muzeele Vaticanului [i am fost la un pas
de moarte pe acoperi[ul de la Sf. Petru.
139

32. ROM#NIA, casa noastr\
Cum se [i zice: tot acas\ e mai bine…!
TRANSILVANIA... noastr\ ?
G=ndul c\ alerg dup\ ceva s\n\tate, nu m-a p\r\sit
tot drumul de la Vaslui la Oradea, de[i un dobitoc de
[ofer cu o rab\ m-a scos `n afara carosabilului cu marea
[ans\ s\ r\m=n `ntreg: Experien]a, prevederea [i norocul
mi-au salvat via]a; adic\ fugind dup\ s\n\tate puteam
r\m=ne [i f\r\ ce mai aveam din via]\ !
Cer[etorii surdo-mu]i din Vaslui `mi f\cuser\
semne amicale, chiar
`n centru, [i mi-au
r\s\rit `n fa]\ [i `n
Bra[ov sau Oradea cu
alte chipuri, adesea
resping\toare la
vedere dar ca un fel Bra[ov
de emblem\ pentru starea noastr\ de azi c=nd, parc\, s-a
accentuat fenomenul s\r\ciei.
Este [i cauza acestui „reportaj” pentru Dvs.,
stima]i cititori, dup\ ce am transmis din alte numeroase
]\ri ale lumii. Singur, cu g=ndurile mele am observat at=t
`n jude]ul Vaslui c=t [i la Bac\u p=rloagele [i lanurile cu
coceni de porumb ie[ind de sub z\pada destul de a[ezat\.
Lume rufoas\ la Plopana, g\le]i cu mere expuse la
140

v=nzare la Fundu Tutovei, kürto[i la Oituz... „Mun]ii
no[tri aur poart\./ Noi cer[im din poart\-n poart\”,
inclusiv pe la Ciucea lui Octavian Goga, un or\[el cu
disciplin\ ardeleneasc\.
Am v\zut deci, cer[etori [i `n centrul Bac\ului, [i
`n Bra[ov, [i la Sighi[oara, [i la Cluj, [i la Biserica cu
lun\ din Oradea. Aici sunt diferite afi[e care sun\ a[a:
„nu `ncuraja]i cer[itul c\ nu ì ajuta]i deloc... cu o sum\
de bani”. Pr\p\di]i f\r\ nume [i cred, f\r\ identitate
`ntind m=na [i pe malurile Cri[ului Repede, aleg=ndu-se
adesea cu o `njur\tur\ aspr\ ungureasc\ !
M-am `ntrebat dac\ Transilvania e rom=neasc\,
adic\ a noastr\ de[i, preponderent se vorbe[te rom=ne[te,
pentru c\ [i de pe aici au plecat mul]i „peste”, sunt tot
felul de firme str\ine (multe, nu ca la Vaslui) cu b\nci,
cu popula]ie stilat\ [i aristocrat\. Partea asta cu lume
bun\ e de la Bra[ov [i mai ales de la Cluj `nspre Ungaria,
ma[ini str\ine mai multe, disciplin\ `n trafic mai mare,
obezi mai mul]i, steag rom=nesc se vede doar pe turnul
Prim\riei din Oradea, aeroporturi la Bra[ov, Turda, Cluj
(ce minune arhitectural\ se des\v=r[e[te aici !), Oradea.
Cea mai bun\ impresie, despre infrastructura }\rii
Ardealului, adic\ [oselele f\r\ gropi [i denivel\ri, cu
bucata de autostrad\ care e... cum trebuie... Mi-am
`nchipuit c\ diferen]a dintre Republica Moldova [i
Moldova str\bun\ e cam la fel ca `ntre aceasta [i
141

Transilvania. Oamenii de pe aici mi s-au p\rut mai
degaja]i, mai siguri pe ei, deci au intrat `ntr-o
normalitate a vie]ii [i nu-[i fac probleme pentru ziua de
m=ine, chiar dac\ pleac\ `n Ungaria sau Europa.
~n B\ile Felix e bilingvism, nu prea e lume acum
`n extrasezon, tratamentele [i cazarea acceptabile, dar
mul]i, mul]i bolnavi de v=rsta a treia [i foarte pu]in
tineret. Nu exist\ via]\ de noapte de[i, la cele c=teva
bazine e evaziune fiscal\ foarte „curat\” c\... se lucreaz\
cu apa cald\ (!)
M\ `ntreb de pe aici, dac\ Transilvania mai e a
noastr\ [i p=n\ la urm\ dac\ noi mai suntem o na]iune
(pe care nu se mai bate moned\ politic\) sau bucata asta
de ]ar\ e deja `n Europa cu legile, stricte]ile, relele,
bunele ei. C\ noi suntem cam la urm\ `n caravana care
[terge hotarele [i altereaz\ limba rom=n\. Vorba lui
Moromete: „unde mergem noi, b\ !”
(Meridianul, an XIII, nr. 6 (875), joi, 10 februarie 2011)
SIBIUL CA SUBIECT…VASLUIAN!
Am participat ca jurnalist la Festivalul tradi]iilor
populare, organizat de o institu]ie unic\ `n ]ar\, Muzeul
`n aer liber din Dumbrava Sibiului. Am fost, `ns\ [i cu
sufletul al\turi de organizatori dar [i de participan]i
socotit c\ sunt, totu[i, un etnolog recunoscut, devreme ce
sunt inclus `n Dic]ionarul Etnologilor Români din toate
142

timpurile ajuns la a 3-a edi]ie, pentru cercet\rile mele `n
domeniu. M-a reconfortat s\ fiu acolo ca specialist,
ziarist [i… vasluian!
Acest Muzeu al civiliza]iei populare tradi]ionale
„Astra”, cu o prezen]\ zilnic\ de minim 500 de persoane
(peste 260 angaja]i proprii) a cuprins expozi]ii cu
vânzare `ncepând de la arte culinare (`mpreun\ cu cele
literare, muzicale, ludice [i plastice) [i spectacole
folclorice pe scena
dintr-o margine a
lacului. {i-a dat [i o
m\sur\ a ceea ce se
mai poate face
pentru salvarea unor
Pia]a Mare - Sibiu piese, meserii,
produc]ii de patrimoniu.
Câteva scurte concluzii:
- Sibiul e `n Europa (noi-nu) care urm\re[te
„afacerea” (adic\ pâinea) [i, mai pu]in, spectacolul
(adic\ circul), la alte cote, cu alte mijloace decât cele
cunoscute de noi. Dac\ la Concertul lui Goran Bregovici
s-au isterizat vreo 20.000 de oameni, majoritatea
vizitatori, asta ar `nsemna c\ arta `[i mai are loc `n
preocup\rile oamenilor (chiar dac\ solistul vocal e
acompaniat de fanfar\, care e, pân\ la urm\
particularitatea lui Bregovici). Tot a[a, [i cei vreo mie de
143

spectatori de la un spectacol folcloric `nseamn\... o
bucat\ de suflet.
- Acolo s-au rezolvat probleme interetnice. Pe
metrul p\trat din pia]\ ori ]igan, ori neam], ori român
receptau activ mesajul de pe scen\. Desigur toat\ lumea
`[i p\zea buzunarele sau borseta de ho]i. Dar fiecare `[i
c\uta de treaba lui, inclusiv `n barurile de noapte
zumz\ind pân\ spre diminea]\.
- Vasluienii no[tri au avut o prezen]\
semnificativ\! Forma]ii cu fa]\ comercial\ (cimpoierii -
Perieni, fanfara-Valea Mare). Spectacolele... ce evolu]ii
au avut Trandafir de la Moldova, tri[carii [i Rândurile de
la Muntenii de Sus [i p\pu[arii lui Brunchi. Arti[tii
plastici au fost to]i buni, chiar dac\ n-au prea vândut
lucrurile din expozi]ie. Mi-a pl\cut o torc\toare
„în]epat\” de la V\leni de Hu[i, Familia Bulai de la
Micle[ti, Ticu Ungureanu de la Duda Epureni [i Silvia
Ene, spiridu[ul cântecului vasluian!
- Cum n-am auzit c\ ai no[tri s\ fi provocat vreun
scandal, s\ fure ceva, dar le-am v\zut premiile ([i
diplomele) ob]inute, e semn c\ Lucian Iacob a condus
bine toat\ delega]ia. Felicit\ri, Luciane!
- V\ pute]i închipui câte tone de pliante, scheme,
programe, CD-uri [i alte materiale publicitare se arunc\
pe pia]\?
144

-V\ întreba]i... pân\ la urm\... care-i câ[tigul?
R\spund simplu cine câ[tig\: baba la uluc sau cel din
hor\! Trebuie s\ fim [i noi cât mai prezen]i în hora
globaliz\rii.....
(Meridianul, An IX, nr. 29 (707), joi, 9 august 2007, Editorial)
GIURGIOANA (jud. Bac\u)

Biserica. Satul. Oamenii. Azi (2011) (I)
Un sat f\r\ tineri e ca o bab\ f\r\ din]i; o
colectivitate f\r\ valori (afirmate) r\m=ne neproductiv\
[i necunoscut\; cu oameni care refuz\ cultura, `nv\]\tura,
credin]a este condamnat\ la dispari]ie pentru c\-i lipse[te
or=nduirea, `ndemnul la munc\ [i sc=nteia crea]iei.
Grecia tr\ie[te prin istorie [i legende (bine
v=ndute turi[tilor), Roma, prin m\re]ia de odinioar\,
Londra, prin cea de azi. Zg=r=ie nori din New York sunt
rodul fanteziei, dezr\d\cina]ilor sor]ii, des]\ra]ilor.
Satul Giurgioana e ast\zi ca o femeie despletit\
(doar c=teva case… vechi) cu col]ii s\r\ciei r\s\rind
dintre v\ioagele cu salc=mi (leag\nul albinelor [i
legendelor), dintre p\durile Necori]a sau Daja, faimoase
prin teii (ce fr=nghii durabile…!) seculari, prin stejarii
ori fagii care hr\neau turme de porci. Dac\ n-a[ fi p\zit
porcii la jir sau ghind\, n-a[ [ti…
P\streaz\, locul acesta, „aroma” unui trecut
r\ze[esc, pentru c\, sigur, n-a fost vreodat\ mo[ie
145

boiereasc\ de[i, se spune c\ boierul Giurgioneanu a
construit primul bordei, s\ se fereasc\ (`n p\duri, `n gura
v\ii) de nahlapi [i t\tari. L=ng\ f=nt=nile din Dorine[ti
era o cas\… Era ! Satul este atestat `n 1531.
Istoria veche consemneaz\ [i un M\rtine[ti, sat
apar]in\tor de cel actual dar mai emite preten]ii la
stabilitate `n R\cu[ana, Han]a Vale (la care Nicolae O]el
vrea s\-i zic\ Han]a Nou\) la Str=mba; Bouro[…
Parohia, deci
Biserica Giurgioana
organizarea
bisericeasc\ mai are
satul Pl\cin]eni.
C=nd lumea
tr\ie[te [i virtual
(aproape totul se poate
on-line) `n niciuna
dintre cele 30 - 40 de gospod\rii nu se g\se[te fax ori
calculator ci doar c=teva telefoane mobile.
C=nd `n lume se ob]in recolte, `n mii, multe la
hectar, la noi p=rloagele-s st\p=ne. Pe mii de kilometri `n
Canada n-am v\zut nici o groap\, aici te `nneac\ praful
[i aluneci `n r=pi. Te mai `mpiedici de c=te o bab\, mai
auzi clopotele bisericii.
146

… Dar... ce frumos c=nt\ tot felul de p\s\ri [i `n
special privighetoarea…
Ce n\valnic sar emo]iile c=nd p\[e[ti pe prispa
satului; apare instantaneu lumea copil\riei cu oamenii de
odinioar\, cu ]=ncii, adolescen]ii, sau fl\c\ii care eram
antrena]i `ntr-o imens\ devenire a naturii `nse[i dar mai
ales a personalit\]ii noastre.
Aveam vise… dar „folclorice”; avem dorin]e greu
de exprimat, aveam chem\ri [i c\tre frumoasa vecinului
dar [i c\tre lumea necunoscut\, aia… de la tren, `n sus…
Ce n-aveam: uneori nu `n]elegeam buchea c\r]ii;
[i limit\ de vis. Unii n-am avut for]a `n]elegerii [i
`ndr\znelii.
Am avut o originie natural\, viguroas\, de ]\rani !
(R|ZE{I)
(Meridianul, an XIII, nr. 39 (908), joi, 29 septembrie 2011)
GIURGIOANA:
Satul - Biserica - Oamenii (II)
O localitate atestat\ `n 1531, pe vremea domniei
lui Petru Rare[, sigur existent\ sub ne`nfr=ntul {tefan cel
Mare, reamintit\ `ntr-o sumedenie de documente `n cei
480 de ani de atunci, cu importan]\ strategic\ `n 1774
c=nd spionii ru[i `ntocmeau ([i editau „Carte de la
Moldaviae pour servir a l’Histoire millitaire de la guerre
entre les Russes et les Turcs” (p\duri, ap\ [i vite), juc=nd
147

adesea rolul de centru administrativ pentru satele din
jur: R\cu[ana, Han]a, Str=mba, Bouro[, Pl\cin]eni, S=rbi,
[.a. A avut [i componenta M\rtine[ti men]ionat\ `n 1518,
ultima dat\ `nainte de 1900, niciunul dintre b\tr=nii
satului nu re]ine aceast\ denumire. Ast\zi e `n comuna
Podu Turcului, jude]ul Bac\u.
Mai mereu `n }inutul (sau Ocolul) Tecuciului, sau
plasa Podu Turcului, cu statut mereu schimbat prin
efectul `mp\r]irilor administrativ - teritoriale (centru de
comun\ sau sat component) locul acesta oferea mereu
izolare [i siguran]\, inclusiv `n 1959 c=nd ru[ii [i-au
stabilit aici o tab\r\ militar\ `nainte de retragerea
ocupa]iei lor, iar la C\be[ti (atestat `n l505) exista de la
r\zboi un observator militar cu faruri cu fascicul pe 16
km. care `ngrozea pe toat\ lumea.
Istorie zbuciumat\ pentru acest sat de r\ze[i
(incluz=nd [i R\cu[ana cu care au f\cut corp comun `n
toat\ istoria lor) care s-au ocupat cu cre[terea vitelor, a
viermilor de m\tase, produc]ie de ]es\turi [i covoare,
confec]ionarea obiectelor de mic\ folosin]\, p\durile cu
tei fiind predominante `n zon\, iar agricultura se realiza
cu mijloace rudimentare, plugul din lemn fiind folosit
p=n\ dup\ al doilea R\zboi mondial. (Vasile Marin a fost
r\nit la }iganca, 21 iunie 1941).
Biserica nu putea s\ nu existe [i pe vremea lui
{tefan, dar noi avem men]iuni doar despre una din zid,
148

`nainte de 1809 mult prea mic\ pentru o parohie bogat\
(hramul Intrarea `n biseric\ a Maicii Domnului). Deci,
de peste 202 ani. Marele boier Costache Ghioca a
`ntreprins cele necesare `ncep=nd din 1859 (diverse
cereri [i liste) [i a construit actuala biseric\ cu hramul
Sfin]ii Voievozi Mihail [i Gavril, sfin]it\ pe 8 noiembrie
1861. ~n unele documente se men]ioneaz\ [i al]i ani, dar
pe frontispiciu e clar: 1861, deci noi s\rb\torim acum
150 de ani de la existen]a acesteia ! Primul preot se
numea Vasile Ivan, (al c\rui neam s-a men]inut p=n\
acum c=]iva ani, din 1877 - Ion Foc[\neanu, satul avea
atunci - 1877 - 90 familii, 315 suflete, iar comuna 515
familii). De-a lungul existen]ei sale au slujit mai mul]i
preo]i (Foc[\neanu - tat\l [i fiul - aproape o jum\tate de
secol) s-au efectuat mai multe repara]ii, cea de dup\
cutremurul din 1941 termin=ndu-se aproximativ `n 1955.
Dup\ cutremurul din 1977 s-au impus doar mici
repara]ii cu contribu]ia popor\nilor.
Avem pu]ine men]iuni despre fapte eroice (Vasile
Marin a fost r\nit la }iganca, 21 iunie 1941), ori gesturi
ie[ite din comun ale locuitorilor, dar ele nu pot lipsi `n
context general, a[a cum nu pot fi uitate tradi]iile [i
obiceiurile locale cu str\lucirea excep]ional\ a
PLUGULUI MARE de Anul Nou [i Jocurilor cu m\[ti.
Am mai apucat strigarea peste sat…
149

{coala locului ar fi din 1906, prima `nv\]\toare,
Lucica Popescu, dar `nv\]\torul din comun\ completa
Chestionarul lui Ha[deu ! (`n 1878 r\spunz=nd la
majoritatea `ntreb\rilor).
Dintr-o panoplie a valorilor satului nu pot lipsi cei
din familiile, `n general plecate prin lume, Balan,
Barb\ras\, Basoc, Bufnil\, Chiril\, Chitic, Dorin, Ivan,
Marin, Petroni, Popa, Radu [.a. (despre care vom mai
vorbi) `n timp ce pe aceste locuri, uitate azi de
Dumnezeu, mai s\l\[luiesc exact 40 de familii cu 101 de
suflete plus cei din R\cu[ana. Oamenii ace[tia lini[ti]i [i
muncitori `[i duc p=n\ la cap\t crucea [i sper\ ca m\car
biserica s\ r\m=n\ peste timp ! Dar, dac\ p\m=ntul
redevine aur ?
(Meridianul, an XIII, nr. 40 (909), joi, 6 octombrie 2011)
O glum\: dac\ Giurgioana nu exist\

pentru bucure[teni, Bucure[tiul exist\
pentru giurgioneni ?
Da, pentru c\ destui s-au stabilit acolo
de unde r\sare soarele pentru rom@ni !
150

III. ALTFEL… ~N LUME
FILMUL TVV sau Marin TV

Adrian Porumboiu mi-a f\cut cinstea s\ m\
prezinte, chiar pe scen\ [i `n transmisie direct\ radio-TV,
drept eroul filmului ,,A FOST SAU N-A FOST?”, cu
ocazia Galei Ziari[tilor.
Am fost amuzat de ideea eroului central - pozitiv
sau negativ - `ntr-un film de mare succes interna]ional
realizat de un regizor de excep]ie cum este Corneliu
Porumboiu, privit ca un copil p=n\ mai ieri, recunoscut
ca o autoritate azi, [i, cred, menit s\ reprezinte o `ntreag\
genera]ie. {i nu pentru c\ Adrian are bani ci pentru c\ el,
Cornel, are talent [i neast=mp\r creator.
S\ nu crede]i c\ spun asta pentru c\ m-a f\cut,
astfel, nemuritor. S\ nu crede]i c\ regizorul sau actorul
au investit simpatie `n personajul Marin-Jderescu sau
Jderescu-Marin.
C=nd Corneliu a avut sc=nteia care a ,,mi[cat”
totul, era `n biroul meu de pe Frunzelor 2, [i se mi[ca
neast=mp\rat, c=t discutam despre emisiunea de 10 ani
de la revolu]ie. S-a oprit ca lovit, aproape un minut, [i
ATUNCI s-a n\scut protagonistul, pentru c\ apoi
subiectul devenise altul... Presupun c\, personajul
151

pozitiv care eram p=n\ atunci, suferise ,,modific\ri”.
Mi-a promis c\-mi va trimite [i mie filmul terminat.
Am avut filmul cum s-a `nf\]i[at la Cannes. L-am
vizionat de c=teva ori analiz=nd curgerea situa]ional\
de-a lungul timpului [i confrunt\rile de toate felurile, [i
la rece, a[ zice c\ regizorul a avut dreptate `n ceea ce
prive[te eroul de film, cu un actor care-l `nnobileaz\.
De ce ?
Filmul nu dezbate altceva dec=t ideea de
,,revolu]ie” la Vaslui, cu oameni [i situa]ii obi[nuite. A
spune c\ un anume erou al filmului este negativ e o mare
gre[eal\: ei sunt pomii (roditori, sau mai pu]in) de pe
marginea drumului care se cheam\ revolu]ie.
Sper c\ nu-mi poate repro[a cineva c\ nu m\
pricep la ce spun, sau c\ eu, la r=ndul meu, nu sunt un
scriitor sau un jurnalist al timpului (v\ invit s\-mi
consulta]i CV-ul)...
Mi se face onoare consider=ndu-m\, pe mine,
eroul filmului, pozitiv, sau, s\ vezi, negativ, pentru c\, se
dezbate o IDEE nu destinul cuiva, oric=t\ cazuistic\ ar fi
`n asta ! Dac\ s-ar privi ultima ipostaz\, e clar c\ sunt
`ntotdeauna un subiect de carte, film sau de jurnal ca
orice om care a f\cut ceva la via]a lui. Ori, din cauza
porc\riilor specifice din presa local\ (ori de unde), restul
nu e dispus s\ fac\ imagine bun\ celui mai de seam\
concurent. A[a c\, chiar fo[ti elevi sau angaja]i devin
152

vectori de imagine negativ\ (fie [i prin omisiune !) `ntr-o
comunicare mass-media.
M-am sim]it onorat pentru porecla Marin TV, m\
simt deosebit de onorat c\ am ajuns erou de film (bun,
bun, cu multe premii interna]ionale) sigur voi fi erou de
carte (poate c=nd n-oi mai fi). Nu m\ simt jignit de
parascoveniile unor colegi mai tineri, pe care nu-i
dojenesc: vor regreta ei, toat\ via]a (dac\ au suflet [i
minte) c\ [i-au dat fr=u la ,,bube, mucegaiuri [i noroi” ,
din ei, relativ la un om care a muncit sus]inut toat\ via]a.
Sunt m=hnit c\ unii frustra]i vars\ venin c=nd ar
trebui s\ viseze s\ ajung\ ca mine. {i nu cu limbajul
suburban se ajunge la respect [i performan]\ !
Filmul ,,A FOST SAU N-A FOST?” cu TV
Vaslui, sau o secven]\ a existen]ei mele, nu induce clar
dec=t mesajul: TVV [i prof. D.V. Marin ,,A FOST...”
un moment cultural, social, jurnalistic local... `ntr-o
explozie cultural informa]ional\ la `nceputul acestui
secol.
(Meridianul, An IX, nr.7 (685), joi, 15 februarie 2007, Editorial)
MARIN - TVV, `n filmul „A FOST...”

Oricine poate observa c\ e o mare [ans\ `n via]\ s\
ajungi erou de carte sau de film. De bine sau de r\u. Dar
a exista un segment de via]\ `nf\]i[at pe marile ecrane
153

chiar cu precizarea c\ „orice asem\nare cu... e (cam)
`nt=mpl\toare” `nseamn\ un fragment din istoria unei
comunit\]i cu valoare de generalizare, cuprinz=nd: 1)
faptul de via]\; 2) inspira]ia regizorului; 3) obiectivarea,
cu valoare de simbol. Via]a marilor personalit\]i, oric=t
de pitore[ti (sau nu) `nc\ depinde de sc=nteia de geniu a
creatorilor de film. Eminescu nu are `nc\ nici o carte de
geniu pentru un geniu (Camil Petrescu este unic), nu are
nici un film artistic pe m\sur\ (`n cele 3-4 pelicule - ca
Ciprian Porumbescu - are „`nf\]i[\ri” secundare) [i, `n
zilele noastre, nici recunoa[terea necesar\ ca MODEL,
`n literatur\ cel pu]in. P=n\ la urm\ nici marii eroi ai
neamului n-au o filmografie prea stufoas\ !
M-au sunat c=]iva dintre cei ce-[i ascund bruma
de minte sub anonimat, inclusiv la telefon (f\r\ num\r):
3... s\-mi spun\ c\ am de ce s\ fiu erou de film sau de
carte, iar al 4-lea s\ m\ `njure murdar, deranjat foarte de
editorialele mele. A[a c\-s nevoit s\ mai precizez c=te
ceva, poate cei care vin vor judeca [i altfel.
Filmul lui Corneliu Porumboiu dezbate un fapt
ISTORIC la peste un deceniu [i jum\tate de la
consumarea lui, `ntreb=nd direct pe to]i rom=nii: A
FOST sau N-A FOST revolu]ie `n ]ara Rom=neasc\ ?
Nu-i lipse[te nici amprenta social\, iar eroii, to]i,
sunt tipici pentru o entitate ca Vaslui.
154

C=nd am organizat dezbaterea cu Paul Munteanu,
col. Mihai Foc[a [i „grupul de la prefectur\” am vrut o
dinamizare a vie]ii social-culturale [i, p=n\ la urm\,
concluzia c\ nu putem vorbi de revolu]ie la Vaslui.
Dezbaterea a fost public\ [i foarte animat\. C=t
am fost de „negativ” incit=nd lumea la comentarii [i
dezv\luiri sau c=t de „pozitiv” m-am comportat ca
moderator, r\m=ne de analizat. Important\ r\m=ne
reprezentativitatea pe care Corneliu Porumboiu a
intuit-o [i care i-a adus premiile. Faptul de via]\ transpus
artistic nu face personajul negativ sau pozitiv ci
reprezentativ pentru un moment istoric post
revolu]ionar.
C=]iva copii [i-ntr-ale ziaristicii `ncearc\ s\
g\seasc\ negativul acolo unde nu exist\. Chiar dac\ ar fi
negativ, ast\zi, atunci era o ini]iativ\ c=t se poate de
pozitiv\! Important e c\ am organizat o asemenea
dezbatere, c\ a atras aten]ia unui regizor adev\rat, c\ f\r\
prea multe `nflorituri este reprezentativ\ (atmosfer\,
eroi, limite) [i c\ au curs premii na]ionale [i
interna]ionale.
TVV r\m=ne `n carte (TVV-15... explozia...), `n
presa timpului (au scris despre noi Adev\rul, Monitorul,
Obiectiv, Meridianul [.a.) `n frunte cu Evenimentul
Zilei din joi, 21 decembrie 2006 (adev\rat material de
profesionist), `n memoria scurt\ a televiziunii (TV
155

na]ional\ [i alte TV, au relatat despre noi) `n arhive [i `n
filmografie prin A FOST SAU N-A FOST ! C\,
existen]a TVV nu se poate men]iona f\r\ ini]iativa,
munca [i meritele mentorului Dumitru V. Marin este
clar ! C\ se marcheaz\, astfel, mai mult EXPLOZIA
CULTURAL-INFORMA}IONAL| `n jude]ul Vaslui la
acest `nceput de secol [i mileniu e [i mai clar !
A fost sau n-a fost revolu]ie ? Dar TVV a fost [i
exist\, filmul A fost sau n-a fost e m\rturie direct\ c\
n-am tr\it degeaba ! Televiziunea Vaslui este, oricum,
prietenul de care ai nevoie, stimate cititor !
(MERIDIANUL, An IX, nr. 8 (686) 22 februarie 2007, editorial)
Pe urmele lui Corneliu Porumboiu

la Vaslui, cu întreb\ri [i adjective
Dup\ dou\ lungmetraje

de succes - ,,A fost sau
n-a fost?” [i ,,Poli]ist,
Adjectiv” -, ambele
filmate la Vaslui, ora[ul
s\u natal, începi s\ te
`ntrebi ce este cu locul acesta de e a[a de special [i de ce
Corneliu Porumboiu alege mereu s\ se întoarc\ acas\.
Dup\ o discu]ie relaxat\ cu Corneliu
Porumboiu î]i dai seama c\, de[i se simte foarte legat de
156

ora[, în primul rând pentru c\ este locul în care a crescut
[i copil\rit, iar mai apoi pentru c\ i-a furnizat material
pentru filmele sale, îi este greu s\ exprime în cuvinte
r\spunsul la întrebarea ,,De ce te întorci mereu acas\?”.
Dac\ pentru ,,A fost sau n-a fost?”, lansat în 2006
[i premiat de multe ori de-atunci încoace, Porumboiu a
ales pu]ine loca]ii de filmare, la ,,Poli]ist, Adjectiv”,
lansat în 2009 [i deja abonat la premii, film\rile prin
Vaslui au fost extinse la câteva zeci de str\zi, cl\diri [i
spa]ii.
Cel mai probabil, subiectele celor dou\ filme au
determinat aceast\ împ\r]ire.
Astfel, primul are ca tem\ discu]iile lui Jderescu,
patronul unui post de televiziune local, cu doi invita]i,
pe tema revolu]iei din Vaslui, fiind o comedie
savuroas\, cu un puternic accent provincial, în timp ce al
doilea ia în discu]ie, într-un registru tragicomic, aceea[i
tem\ a provincialit\]ii, dar privit\ din perspectiva unui
poli]ist, simbol al autorit\]ilor, care e populat de
sentimente de incertitudine [i are crize de con[tiin]\.
Dar, pentru a afla traseul ideilor [i r\spunsul cel
mai aproape de adev\r la întrebarea ,,Ce-a vrut s\ spun\
maestrul?”, trebuie s\ stai de vorb\ cu Porumboiu
la Vaslui [i, ulterior, s\ te plimbi prin ora[ [i s\-i iei
pulsul.
157

Când ajungi la Vaslui pentru prima dat\ în via]\,
te ui]i în stânga [i-n dreapta, ca s\ îl cuprinzi în
totalitate, s\ refaci în minte traseul filmelor lui
Porumboiu.
{i, în mod clar, primul contact cu filmele este
pia]a din centrul ora[ului, din fa]a Consiliului Jude]ean,
unde troneaz\, de ani, statuia lui {tefan cel Mare,
impun\toare [i rece, dar atât de familiar\ totu[i.
Dac\ te gânde[ti la ,,A fost sau n-a fost?”, nu prea
ai ce mare lucru s\ î]i aduci aminte în termeni de locuri
de filmare, exceptând cadrele de apartament - care nu au
putut fi ,,vizitate”, pentru c\ oamenii au f\cut modific\ri,
dup\ cum ne explic\ Porumboiu.
Te duci [i în pia]a mare a ora[ului, dar nu mai e
ghereta, astfel c\ testul
de-a v-a]i ascunselea
cu ,,dac\ stau dup\
statuie, oare m\ vede
\la din gheret\” nu
mai poate fi f\cut.
Dar po]i s\ îl întâlne[ti pe Dumitru Marin, patron
de trust de pres\, care, cu postul s\u TV Vaslui (TVV), a
inaugurat, dup\ cum [i singur sus]ine, televiziunea
privat\ în ora[. Profesorul Marin - a[a cum se recomand\
- spune, în primul rând, c\ el face pres\ la Vaslui, fiind
de]in\torul licen]ei ,,001” de la Consiliul Na]ional al
158

Audiovizualului, fapt ce atest\ c\ el a avut prima licen]\
pentru televiziune privat\ din România.
Polivalent, Dumitru Marin este profesor, patron,
moderator [i realizator tv, candidat la Prim\ria Vaslui
din partea PNL [i, nu în
ultimul rând, personaj de
film sau de roman, dup\
cum singur sus]ine.
La zece ani de
la Revolu]ia din 1989,
Marin a moderat o emisiune difuzat\ pe TVV, cu tema
,,A fost sau n-a fost Revolu]ie la Vaslui?”.
Porumboiu poveste[te c\ pornind de la aceast\
emisiune i-a venit lui ideea de debut în lungmetraj. A[a
î]i dai seama c\ domnul Marin se reg\se[te în pielea lui
Jderescu, f\când astfel înconjurul lumii cu filmul lui
Corneliu Porumboiu.
Din studioul TVV, de la etajul 8 al unui bloc din
centrul ora[ului, Dumitru Marin vorbe[te despre
Corneliu Porumboiu, Jderescu [i cele dou\ filme ale
regizorului [i pare întruchiparea real\ a personajului de
pe ecran. Poate chiar exact\.
,,Corneliu e un fel de copil iubit al meu. Era dintre
tinerii care au c\lcat în acest studio, de[i îi pl\cea mai
mult tenisul de mas\”, spune profesorul Marin, care se
autocaracterizeaz\ ca fiind ,,vorb\re], îndr\zne], cu p\rul
159

întotdeauna cu probleme”, explicând c\ a ,,cisluit” (s-a
consultat, n.r.) cu Porumboiu când i-a spus despre ideea
filmului, neinfluen]ându-l, totu[i, prea mult, pentru c\,
,,în esen]\, el umbla dup\ ni[te idei doar”.
Vorbind despre ,,A fost sau n-a fost?”, Dumitru
Marin sus]ine r\spicat c\ film a fost, dar revolu]ie nu a
fost.
,,Filmul a fost! Nu a fost decât reconstituire
artistic\, dar a fost. Revolu]ie n-a fost la Vaslui! A fost
mi[carea unor be]ivani. Câ]iva copii care erau atunci în
crâ[m\ s-au hot\rât s\ fac\ revolu]ie”, explic\ profesorul
[i completeaz\, mai mult pentru el, c\ a fost ,,trilulilu-
trandafiru’ revolu]ie”.
{i continu\: ,,Important este c\, printre aceste
blocuri d\r\p\nate, s-a dezb\tut ideea de revolu]ie. Nici
o emisiune nu putea s\ spun\ dac\ a fost sau n-a fost”.
Dumitru Marin nu ezit\ s\ povesteasc\ una-alta [i despre
noul film al lui Corneliu Porumboiu, ,,copilul acestor
meleaguri”, din care l-a marcat cel mai tare presta]ia
lui Drago[ Bucur, care e ,,dr\cos”, subliniind m\iestria
regizorului care a reu[it s\ fac\ din ,,neastâmp\ratul \sta
un erou de film”.
,,Mi-a pl\cut de fl\c\ua[ul \sta n\zdr\van”,
concluzioneaz\ profesorul.
(Alexandra Buzas, 30 iunie 2009, MEDIAFAX)
160

Amintiri despre ,,grupul de cheflii"
care a preluat puterea
Dumitru Marin, patron de trust de pres\, cel care a
inaugurat cu TV.V. (TV Vaslui) primul canal de
televiziune al jude]ului, pune `ntre ghilimele Revolu]ia
de la Vaslui `nc\ de la `nceput.
,,Deci ,,Revolu]ia” la Vaslui a `nsemnat, pe scurt,
ie[irea oamenilor `n strad\ mai ales dup\ ora unu f\r\
zece, c\ la ora unu f\r\ zece a ap\rut Nicolaescu [i apoi
Caramitru la televizor [i au strigat ,,Fra]ilor, am `nvins!”,
spune Marin.
La zece ani de la Revolu]ie, el a moderat o
emisiune cu tema ,,A fost sau n-a fost Revolu]ie la
Vaslui ?”. Una de referin]\, printre cele mai vizionate `n
istoria postului, dup\ emisiunea de na[tere a TV.V., pe 5
decembrie 1990, interviul cu pre[edintele francez
Francois Mitterrand [i o filmare cu Papa Ioan Paul al II-
lea, la Cracovia.
,,Lumea a ie[it de gur\-casc\"
,,Paul Munteanu era o figur\ legendar\ `n ora[, [i
la emisiune a fost comb\tut de diver[i care au dat
telefoane din cauz\ c\ el mai [i umbla prin c=rciumi, [i
nu era foarte apreciat. Erau oameni care spuneau despre
el c\ mai [i bea. ~n esen]\, acolo s-a spus c\ `n grupul
care a preluat puterea erau dintre \ia care ,,tr\geau” ziua
161

`n amiaza mare, `n jurul unui avocat”, poveste[te
proprietarul sta]iei de televiziune care a `nceput TVV cu
o singur\ camer\ [i un microfon, dar a intervievat p=n\
azi ,,[ase pre[edin]i de stat, 13 prim-mini[tri `n
func]iune, peste 100 de mini[tri, [i acum am patru ore [i
47 de minute de emisie pe zi”.
,,Singurul r\nit a fost [eful Securit\]ii, Pu[caciu,
pe care l-au prins pe strad\ c=]iva care l-au recunoscut [i
i-au dat [uturi `n fund, dup\ care a [ters-o rapid. El a fost
singurul b\tut” (Dumitru V. Marin).
,,Am f\cut [i noi revolu]ie `n felul nostru. Pentru
c\ oamenii de aici, la noi `n ora[, sunt frico[i... [i c=nd au
v\zut c\ a plecat Ceau[escu la Bucure[ti, hop, au s\rit [i
ei `n strad\.” (Pi[coci - personaj din ,,A fost sau n-a
fost?”, filmul lui Corneliu Porumboiu).
Atunci, `n ziua de 22 decembrie 1989, a fost
corespondentul Radio Ia[i. E ferm convins c\ la Vaslui
puterea a fost predat\ unor cet\]eni abia ie[i]i din
c=rcium\.
,,M-am uitat [i eu la televizor p=n\ pe la ora
13:00, dup\ aia am zis s\ ies s\ v\d ce face lumea.
St\team de vorb\ pe-acolo [i m-am apucat s\ transmit la
Radio Ia[i. C=nd s-a auzit c\ a c\zut Ceau[escu, grupul
de cheflii a mai stat o bucat\ bun\ de vreme la
restauranul ,,Racova” [i dup\ ce s-au mai ostoit \[tia
162

care tot c=ntau ,,De[teapt\-te rom=ne”, ,,Tr\iasc\
Revolu]ia”, ,,Jos Ceau[escu”, pe la ora 14:00, printre
oameni au ap\rut [i ei: avocatul Marian Enache,
Alexandrache - care era [ef pe la liceu, Paul Munteanu [i
`nc\ vreo c=]iva din oamenii lor. {i cum st\team `ntre
oameni, i-am v\zut pe \[tia cum vin, oarecum
maiestuo[i, dar cunosc=ndu-i, lumea s-a dat deoparte.
Au intrat la primarul de-atunci [i i-au zis: ,,Cheile ! A]i
fost primar p=n\ azi, de-acuma `nainte suntem noi
primari”.
Concluzia lui Dumitru Marin, dup\ ce a organizat
emisiunea despre evenimentele din ’89 petrecute `n
ora[ul s\u a fost c\ Revolu]ie la Vaslui nu prea a fost.
,,Lumea a ie[it de gur\-casc\, s\ vad\ despre ce e
vorba, nu neap\rat c\ voia s\ participe la vreo Revolu]ie.
Revolu]ia `n sine ar `nsemna o organizare mai ampl\, o
participare c=t de c=t con[tient\, ceea ce aici nu se poate
pune problema”.
Filmul lui Porumboiu are r\d\cini
`n realitate
,,A fost sau n-a fost ? (12.08 East of Bucharest)”,
lungmetrajul lui Corneliu Porumboiu, a fost premiat
anul acesta la Cannes, la sec]iunea „Quinzaine des
Realisateurs”, cu Premiul Camera d’Or pentru Cel mai
bun film.
163

Subiectul filmului este, pe scurt, a fost sau n-a
fost Revolu]ie pe 22 decembrie 1989 `ntr-un or\[el de
provincie - neprecizat - de la est de Bucure[ti ?
Problema este dezb\tut\ `n studioul unei
televiziuni locale de Virgil Jderescu, un jurnalist care
citeaz\ haotic din filosofia greac\, de Tiberiu M\nescu,
un profesor dedat alcoolului, [i de pensionarul Pi[coci,
cunoscut `n localitate drept un bun interpret de Mo[
Cr\ciuni...
A[adar, de S\rb\tori, la c=]iva ani dup\ Revolu]ie,
acest trio se chinuie[te s\ clarifice problema `n fa]a
spectatorilor. Spectatori care se `ntrec, telefonic, s\
demonteze variantele invita]ilor. Cei mai mul]i sus]in c\,
`n acea zi, `nainte de ora 12:00 - adic\ momentul `n care
cuplul Nicolae [i Elena Ceau[escu fugea de pe CC - nu
se g\sea nici un suflet `n pia]a central\ a ora[ului.
Inspirat de emisiune
Corneliu Porumboiu nu spune nic\ieri c\ ar fi
vorba despre Vaslui, ora[ul unde a copil\rit [i a c\rui
prim\rie apare `n fundal `n foarte multe cadre, dar
recunoa[te c\ acest film a fost inspirat dintr-un moment
autentic.
,,A fost o emisiune la televiziunea local\ din
Vaslui, pe care am v\zut-o acum [ase ani, [i de-aici a
pornit totul. Inclusiv unele dintre apelurile din talk-
show-ul din film sunt reale”, a precizat Porumboiu, care
164

a tr\it Revolu]ia juc=nd ping-pong cu un prieten. Avea
numai 14 ani.
,,Personajele sunt inspirate de persoane reale, dar
c=nd am scris scenariul, le-am tematizat `ntr-un mod
fic]ional”, a ad\ugat el.
,,{tiu de film, dar nu l-am v\zut. {i mai [tiu c\
dezbaterea care a constituit momentul de plecare pentru
Cornel era organizat\ cu prilejul a zece ani de la
Revolu]ie, de c\tre Televiziunea Vaslui, [i moderat\ de
mine.
165

Deci dezbaterea a existat, cum s\ nu, cu martori,
cu telefoane, aprige dispute de partea revolu]ionarilor,
`ntre ghilimele, adic\ aceia care zic c\ [i-au riscat via]a.
Unii dintre ei, oameni destul de simpli [i intelectual, [i
ca slujb\, vreo doi chiar fo[ti secretari de partid [i
activi[ti. Vre]i, nu vre]i, eu am condus discu]ia, pentru c\
`n plus eu am fost participant la Revolu]ie”, precizeaz\
Dumitru Marin, patronul TV.V., care precizeaz\ c\ `n
dou\ ore [i 40 de minute de dezbateri ,,a luat” [i
aproximativ 30 de interven]ii telefonice.
A fost printre cele mai dezb\tute emisiuni, [i
probabil asta l-a determinat pe Corneliu Porumboiu s\
fac\ acest film, presupune Marin.
Dumitru V. Marin era profesor la liceu [i singurul
etnolog vasluian. A transmis Revolu]ia pentru Radio
Ia[i. Azi este patron al unui trust de pres\ care cuprinde
dou\ posturi de radio, un s\pt\m=nal [i TV Vaslui.
(Evenimentul Zilei, 21.12.2006, nr. 4.670, pag. 19)
166

„Nu a]i f\cut ocolul p\mântului degeaba!”
Joi, 28 aprilie, orele 15:30, în sala mare a

Palatului Administrativ din Vaslui s-au desf\[urat
lucr\rile simpozionului na]ional intitulat „Marin 70”. La
manifestare au participat numeroase personalit\]i din
diverse domenii, din jude] [i din ]ar\. Amintim pe:
Prefectul de Vaslui, Levente Csaba Szekely,
vicepre[edintele Consiliului Jude]ean Vaslui, Corneliu
Bichine], prof. dr. Alexandru Ionescu, membru al
Academiilor de {tiin]e din New York, Illinois [i
Chi[in\u, Adi Cristi, vicepre[edintele Uniunii
Scriitorilor, filiala Ia[i [i `n acela[i timp, vicepre[edinte
al Uniunii Ziari[tilor din Rom=nia, prof. dr. ing. Avram
D. Tudosie, prof. dr. N. Ionescu, dr. Lauren]iu Chiriac,
directorul Muzeului Jude]ean Vaslui, Mihai Apostu,
prof. Mihai Cornea, Direc]ia Jude]ean\ de Cultur\,
Mihaela Manu, ziarist, Ion Chiriac, cantautor, scriitori,
arti[ti, muzicieni, poe]i, profesori, doctori [i cadre
didactice vasluiene. La eveniment au mai fost prezen]i
elevi [i copii de la [colile vasluiene, un grup de la
Palatul Copiilor Vaslui, condus de prof. Alin Bulboac\,
corala „Voces” a Casei Corpului Didactic Vaslui,
fanfara „Rotaria” condus\ de prof. Romic\ T\lmaciu,
cânt\re]i de muzic\ popular\ [i u[oar\, îndr\gita Denisa
167

Ciobanu, reprezentan]i ai mass-media Vaslui [i mul]i
al]ii care au umplut sala CJ Vaslui pân\ la refuz.
Scopul principal al simpozionului a fost acela de a
s\rb\tori pe unul dintre cei mai importan]i oameni ai
jude]ului nostru la împlinirea vârstei de 70 de ani, prof.
dr. Dumitru V. Marin! Cu acest prilej au fost lansate [i
dou\ interesante volume. Este vorba despre „TVV-
Vaslui-România-Europa” al d-lui prof. dr. Dumitru V.
Marin [i de volumul intitulat „Jucându-ne cu
iluzii...Tri[erii” al prof. dr. Alex. Ionescu, Bucure[ti. Cei
prezen]i au ]inut s\ participe la aceast\ s\rb\toare, s\
transmit\ felicit\ri [i ur\ri de bine. Complexa
personalitate a prof. dr. Dumitru V. Marin a mai fost
prezentat\ pe larg în paginile ziarului nostru (mai precis
al Domniei-sale!), iar ast\zi ne propunem a ne limita
doar la prezentarea discursurilor unor personalit\]i care
au dorit s\ adreseze cuvinte calde pentru s\rb\toritul
nostru, de unde este u[or de v\zut întreaga desf\[urare a
simpozionului cultural.
Prof. Gelu Voicu Bichine], directorul Bibliotecii
Jude]ene Vaslui, a fost [i moderatorul acestui eveniment
cultural, func]ie de care s-a achitat la modul în care este
bine-cunoscut: carismatic, flexibil, concret, jovial,
cunosc\tor [i cu umor fin! În deschidere, domnia-sa a
afirmat:
168

„Suntem la Consiliul Jude]ean Vaslui, `ntr-o sal\
`nc\rcat\ de istorie, `ntr-o sal\ `n care s-au preg\tit
numeroase evenimente culturale, bine a]i venit ast\zi, 28
aprilie 2011, un an care este `nc\rcat de evenimente de
tot soiul. Ne-am propus `n mai multe r=nduri s\ cinstim
oamenii locurilor [i `mpreun\ cu o m=n\ de inimo[i, `n
urm\ cu ceva ani l-am s\rb\torit `ntr-un cadru festiv pe
Geo Alupoaie, la c=]iva ani pe Gigi Ila[cu, tot la fel, cu
mult\ dragoste, l-am s\rb\torit pe nea Nicu B\lan la 70
de ani de via]\ [i acum, pe 3 aprilie, la Biblioteca
Jude]ean\, o surpriz\ aparte, tot la 70 de ani, pe un bun
prieten [i un om cu o aplecare total\ asupra culturii,
prof. Dan Ravaru. ~n 1941, pe meleagurile moldave,
undeva `n comuna Podu-Turcului, se n\[tea Dumitru
Marin, 1941 este [i anul de na[tere al prof. Dan Ravaru,
probabil a fost un an m\nos, un an ploios, c\ iat\, ace[ti
doi oameni au g\sit un mediu propice de afirmare `n
domeniul cultural, nic\ieri `n alt\ parte dec=t `n jude]ul
Vaslui. Probabil mali]io[ii [i tenden]io[ii ar spune c\ de
ce trebuie s\ facem un astfel de eveniment. Facem un
astfel de eveniment, pentru c\ e un eveniment, din mai
multe motive. ~n primul r=nd sunt 70 de ani de via]\ [i
nu sunt pu]ini, `n al doilea r=nd, o mare parte din ace[ti
ani, activitatea profesorului Marin a marcat `ntr-un fel
sau altul via]a cultural\ a jude]ului nostru, [i nu `n
ultimul r=nd, pentru c\ prin activitatea sa, prof. dr.
169

Dumitru V. Marin `ncearc\ [i de multe ori reu[e[te s\
creioneze, s\ jaloneze drumul unor oameni, care, iat\,
ast\zi ì sunt al\turi pentru a-i spune „La mul]i ani”,
pentru a-i `ntinde o m=n\ [i pentru a-[i ar\ta bucuria de a
fi al\turi de el atunci c=nd `mpline[te 70 de ani. Sunt
al\turi de noi domnul prefect al jude]ului Vaslui, domnul
Levente Csaba Szekely, domnul vicepre[edinte al
Consiliului Jude]ean Vaslui, Corneliu Bichine], domnul
prof. dr. Alexandru Ionescu, un bun [i apropiat prieten al
s\rb\toritului, Adi Cristi, vicepre[edintele Uniunii
Scriitorilor, filiala Ia[i [i `n acela[i timp, vicepre[edinte
al Uniunii Ziari[tilor din Rom=nia [i un condei ascu]it `n
lumea presei moldave [i nu numai, domnul prof. dr. ing.
Avram D. Tudosie, care a venit cu la fel de mult\
dragoste l=ng\ prietenul s\u Dumitru Marin [i foarte,
foarte mul]i al]ii care am convingerea c\ nu au venit
for]a]i, ci au venit la aniversarea celor 70 de ani de via]\.
Salut `n primul r=nd copiii, care vor avea de `ndurat
ceva timp [i sper ca acest efort s\ fie `ncununat de
bucurie sufleteasc\.”
Prefectul de Vaslui, Levente Csaba Szekely: Ca
reprezentant al Guvernului în teritoriu, permite]i-mi ca
în numele institu]iei pe care o conduc [i în numele meu
personal s\ urez mult\, mult\ s\n\tate, la mul]i ani, d-lui
profesor! Trebuie s\ recunosc c\ nu am avut experien]\
de via]\, a[a cum povesti]i d-voastr\, eu îl cunosc de un
170

an de zile, de atunci când a venit la Prefect [i a spus s\-l
primesc, c\ dac\ nu „m\ face praf!” Nu m-a f\cut praf,
dar recunosc faptul c\ noi colabor\m bine [i de aceea îl
felicit, îl îmbr\]i[ez [i-i doresc mult\, mult\ s\n\tate [i
succes!”
Corneliu Bichine], vicepre[edintele CJ Vaslui:
„Trebuie s\ recunosc [i eu, nu m-a for]at nimeni ca s\
vin aici, vin `n calitate de om, de colaborator …
Domnule profesor, iat\, se `mplinesc 70 de ani de via]\,
eu v\ urez La mul]i ani, s\ v\ bucura]i de tot ce v-a dat
Dumnezeu pe acest p\m=nt, n-a]i f\cut ocolul
p\m=ntului degeaba. Ave]i 70 de ani, [i Dan Ravaru are
70, el a marcat `n alt stil aceast\ frumoas\ v=rst\. O
s\pt\m=n\ s\ merge]i la Paris, s\ veni]i acas\, s\ mai
scrie]i un articol `n Meridianul, `n alt\ s\pt\m=n\ s\
pleca]i la Londra, bucura]i-v\ de ce este pe acest p\m=nt
[i s\ nu dori]i s\ fi]i cel mai bogat om din cimitir,
indiferent unde ar fi. Vreau s\ v\ spun c\ nu mi-am
preg\tit discursul. A]i scris, unii contest\ ce a]i scris, s\
fie s\n\to[i, ei sunt prezen]i [i acum `n sal\ [i sper s\ aib\
decen]a s\ se ab]in\ pentru o perioad\. N-a[ putea spune
c\ suntem prieteni, pentru c\ n-am apucat dar avem timp
de aici `ncolo. Domnule profesor, iat\, aici oameni care
au f\cut ceva `n via]\, M=cnea, C=rj\, istoricul Ionescu,
copiii care au venit aici, to]i au venit ca s\ v\ spun\ un
„La mul]i ani” [i s\ accepta]i c\ cei mai mul]i o fac `n
171

mod sincer. ~nchei prin a reaminti ceea ce, probabil, nu
a]i fost atent la ceea ce am transmis: bucura]i-v\ de tot
ce mai este `naintea dvs. ca timp c\ci mor]i sunt cei
muri]i. La mul]i ani [i mult\ fericire !”
Prof. dr. ing. Avram D. Tudosie: „Am venit la
acest simpozion [i la acest mare s\rb\torit, pentru c\ `l
consider nu numai un OM, o `mplinire ci [i o institu]ie
na]ional\. De ce spun asta ? Pentru c\ `n D.V. Marin este
istorie, este cultur\, este literatur\, este ziaristic\, radio,
televiziune [i toate aceste compartimente ale culturii [i
ale omenirii. Am spus treaba aceasta pentru c\ de cel
pu]in 30 de ani de c=nd ne cunoa[tem, este omul care a
fost foarte receptiv, la orice sesizare pentru ridicarea
unui obiectiv. Domnul Marin, Val Andreescu, care este
l=ng\ el, `ntotdeauna [tiu s\ umble `n tot jude]ul s\ caute
valori pe care le-au scos [i le-au adus `n fa]a unui
festival na]ional care se schimba cu festivalul vinului.
Simpozion MARIN 70 - Gelu Bichine], D.V. Marin, Levente Csaba Szekely,

Alexandru Ionescu, Adi Cristi, Corneliu Bichine]
172

A[ vrea s\ spun c\ a avut [i noroc de o familie [i de o
doamn\ foarte `nzestrat\ [i spun treaba aceasta pentru c\
femeia reprezint\ cea mai mare jum\tate a omenirii,
dar… eu a[ spune c\ nu numai femeia, ci mai ales
b\rbatul…”.
Prof. dr. academician Alexandru Ionescu: „M\
aflu într-o postur\ din care nici nu [tiu cum am s\ ies,
credeam c\ m\ invita]i s\ v\ vorbesc despre cartea
aceasta a mea! Cele câteva cuvinte care am s\ le spun
sunt dedicate zilei de na[tere a acestui om. Ce-am avut
de scris despre domnia-sa am tip\rit în cartea pe care o
ve]i primi, probabil la cerere, din partea d-lui profesor
cu autograf. Am scris ceva care m-a dus pentru câteva
clipe în Univers. Am crezut c\ ceea ce a f\cut domnia-sa
pe p\mânt e de fapt o umbr\ pe pere]ii universului. {i
iat\ c-am s-ajung [i la cartea mea, am adus-o [i totodat\,
aceast\ prezentare o dedic d-lui profesor!”
Scriitorul Ion M=cnea: „Stimate doamne,
domni[oare, stima]i domni, dragi copii, permite]i-mi s\
v\ salut. Vin de la o distan]\ destul de mare, de la
Vetri[oaia, pentru a m\ `nt=lni cu Dvs. [i `n special cu
s\rb\toritul de ast\zi, domnul prof. dr. Dumitru V.
Marin. Cine nu-l cunoa[te pe domnul profesor Marin?
Dup\ mine, el este o comoar\ a jude]ului Vaslui [i nu
numai, [i o spun cu t\rie, cu inima plin\, `l cunosc de
peste 20 de ani, este un om mare, o enciclopedie este …
173

pentru mine, Dvs. lua]i-o cum vre]i. Cred c\ to]i cei
prezen]i din aceast\ loca]ie, am venit cu mare bucurie s\
ne `nt=lnim cu aceast\ mare personalitate. Domnia sa nu
este numai om de [tiin]\, este `n primul r=nd om de
omenie, un suflet foarte mare [i bun, aparent pare ca un
c\pitan, `n schimb inima [i sufletul domniei-sale este
mare. Este [i un mare [i bun politician, dar invidia, [ti]i
Dvs., cu piatra `n pomul f\r\ roade nu arunc\ nimeni,
`ntr-un salc=m de exemplu, arunc\ tot `ntr-un pom! A
f\cut `ntr-a[a fel ca domnia-sa s\ fie invidiat de diferi]i
oameni, poate cu min]i … mai `nguste. S\ v\ dea la to]i
Dumnezeu s\n\tate [i la cei dragi, o spun din suflet, am
venit cu inima plin\ [i cu bucurie s\ m\ `nt=lnesc cu
Dvs. [i domnul prof. dr. Dumitru V. Marin. S\ ne tr\i]i
domnule profesor, s\ v\ dea Dumnezeu s\n\tate !”
Poetul Mihai Apostu: „Vorbesc `n numele
colegilor din Asocia]ia Cultural\ Poesis Moldaviae [i a
cenaclului cu acela[i nume, [i chiar `n numele colegilor
redac]iei Ecouri Literare. Domnule profesor, ave]i un
c\lduros „La mul]i ani” din partea noastr\ [i este timpul
s\ v\ r\spundem la o `ntrebare pe care a]i lansat-o acum
vreo 2-3 luni, c=nd a]i `ntrebat c=nd avem noi `nt=lnirile
de cenaclu. Noi ne `nt=lnim joia la Biblioteca Jude]ean\
Vaslui, a[a c\ dac\ dori]i s\ participa]i cum v-a]i lansat
acea `ntrebare, v\ a[tept\m cu drag la ora 17:00. La
mul]i ani c\lduro[i din partea colegilor mei.”
174

Prof. Cristian Ciubotaru: „Particip\m al\turi de
prof. dr. Dumitru Marin la împlinirea vârstei de 70 de
ani, o vârst\ a împlinirilor, cu Corala „Voces” a Casei
Corpului Didactic Vaslui pentru a aduce un moment de
încântare [i pentru a omagia pe dl. prof. D. V. Marin.
Programul nostru începe cu dou\ piese cântate de
colegul nostru, Romic\ Brunchi.”
Mihaela Manu, ziarist\: „Nu eram preg\tit\ s\
vorbesc dar, cu siguran]\ c\ cei care au r\mas aici, `l
respect\m cu adev\rat pe domnul prof. Dumitru V.
Marin. L-am ap\rat pe domnul profesor, l-am judecat [i
am fost tare sup\rat\ pe el, mult timp. Ast\zi `l iert din
tot sufletul [i `l iubesc [i-i mul]umesc pentru c\, m-am
g=ndit `n tot acest timp c=t am stat aici, datorit\ lui cu
adev\rat eu am acest aparat de g=t, am tr\it cele mai
frumoase momente din via]a mea la Unison Radio, 7
ani, eram de dou\zeci [i ceva de ani, eram slab\, eram
`mbr\cat\
modest, la
studio, [i a[a
l-am cunoscut
eu pe domnul
profesor. Ar
trebui s\
vorbesc mai Autografe la prieteni - 28 aprilie 2011, Valentina
Lupu, dr. Nicolae Ionescu, Leonard Ciureanu
frumos dar,
175

am s\ vorbesc ca de obicei, simplu, a[a cum sunt, v\
mul]umesc din suflet [i c=ndva mi-a propus s\ lucrez la
televiziune dar, din p\cate, oamenii sunt cei care ne
`ntrerup uneori drumurile [i visele, dup\ ce am adunat [i
eu pe umeri ani, nu-l mai judec pe domnul profesor. {tiu
c\ poate `n via]\ este important s\ ne alegem oamenii cu
care avem o echip\ pentru c\ pot influen]a `n bine sau `n
r\u. La mul]i ani, [i v\ mul]umesc pentru tot, din suflet.”
D.V.M: „Sunt gesturi care impresioneaz\,
`nduio[eaz\, `nfl\c\reaz\. Da]i-mi voie s\ v\ spun acum,
c=nd a ap\rut pe scen\ Denisa Ciobanu, c\ eu am intuit
talentul de acum „n” ani, observa]i ce domni[oar\
frumoas\ [i ce voce frumoas\ are, are o voce
excep]ional\, dar pe mine m\ `nduio[eaz\ gestul tat\lui
Denisei, care este foarte bolnav [i totu[i a venit ast\zi
aici, domnule Ciobanu, v\ mul]umesc pentru bun\voin]a
dumneavoastr\.”
Credem c\ cele de mai sus demonstreaz\ cu
prisosin]\ c\ în sala mare a CJ Vaslui a avut loc un
adev\rat eveniment cultural, c\ prof. D. V. Marin a fost
s\rb\torit a[a cum se cuvine, c\ discursurile unor
veritabile personalit\]i prezente în sal\ [i cele 78 (nu
numai 70 câte sunt în volumul omagial „Marin 70”) de
prezent\ri, aprecieri [i felicit\ri ale unor ilustre nume din
cultura, [tiin]a, arta, politica [i administra]ia româneasc\
sunt elocvente [i contracarante pentru cei care din
176

diverse motive nu-l prea au la inim\! Este cunoscut
faptul c\ prof. dr. D. V. Marin este o persoan\ [i o
personalitate complex\, f\r\ complexe, un om care a
[tiut, a vrut [i a putut face ceva din via]a sa, a cucerit
lauri în mai multe domenii, fie ele din pres\, cultur\ ori
afaceri profitabile care l-au propulsat printre oamenii
boga]i [i material ai jude]ului. Un caracter vulcanic,
foarte harnic [i riguros cu sine, inventiv [i neastâmp\rat
a [tiut s\ cultive prietenii trainice dar este dotat [i cu
„arta” de a-[i atrage contestatari, detractori [i chiar
du[mani. Poate c\ cele de mai sus, expuse f\r\
comentarii, întreaga manifestare filmat\ în care se pot
urm\ri pe site-ul nostru TVV.ro [i cuvintele pline de
c\ldur\ ale altor oameni de cultur\ prezen]i la eveniment
[i adresate s\rb\toritului vor schimba unele dintre
p\rerile voit r\ut\cioase. Respect\m dreptul fiec\ruia de
a avea p\rerile sale, aprecierile [i du[m\niile sale fa]\ de
oricine [i suger\m pentru cei care nu gândesc cu propria
lor minte [i-l percep pe prof. dr. D. V. Marin dup\
spusele unora [i altora câteva date biografice prezentate
pe coperta patru a volumului omagial „Marin 70”!
Adres\m [i din partea redac]iei ziarului
„Meridianul” sincere ur\ri de „La mul]i ani!” [i via]\
lung\ [i rodnic\!
Val Andreescu
177

178

CUV#NT DE L|MURIRE
Am ales acest titlu consider=nd c\ parcursul prin

lume s-a repetat `n c=teva cazuri, c\ am rev\zut unele
locuri, cu alte g=nduri, cu o alt\ experien]\ de via]\, p=n\
la un punct [i cu alt\ dispozi]ie sufleteasc\, alt\
capacitate de sintez\ [i interpretare. Orice c\l\tor poate
suferi de foame [i sete, de singur\tate sau de asaltul
decibelilor, ca s\ nu amintesc de suferin]e [i agresiuni
…aleatorii.
Am considerat c\ nu de m=ncare [i b\utur\ trebuie
s\ m\ preocup ci de experien]e, idei, fapte, realiz\ri ale
poporului `n mijlocul c\ruia m\ aflu fizic pentru pu]ine
momente pe care s\ le transmit mai departe, la ai mei !
Poate era spectaculos s\ istorisesc episoade de
genul `n care o rusoaic\ solid\, beat\-beat\ ,era t=r=t\ de
3 voluntari (cu brasarde pe m=n\), cel din urm\
administr=ndu-i pumni [i picioare, direct la poponea]a
goal\, deci ]in=ndu-i fusta [i c\ma[a cu m=inile,
preocupat de locul unde ajung bombeurile. Erau Jocurile
Olimpice de la Moscova, trebuiau exemple pozitive
pentru toat\ lumea. {ti]i c=t eram de p\zi]i pe Stadionul
Lujniki ? Dintr-o sut\ de mii, cred c\ 30 de mii erau
supraveghetori, iar mili]ienii st\teau a[a de aten]i c\ dac\
unul voia s\-l loveasc\ pe vecinul (din alt\ ]ar\, cum
eram eu l=ng\ un polonez), putea doar s\ ridice bra]ul, c\
179

p=n\ s\-l coboare era anihilat ! Numai c\ eu am admirat
minunea aceea de stadion, am apreciat lupta din teren [i
amabilitatea ru[ilor. Chiar a fost o Olimpiad\ foarte bine
organizat\ `n condi]iile r\zboiului rece. La box am
suferit destul c=nd Konokbaev l-a `nvins pe Vasile
Mariu]an al nostru, dar cel mai mult am suferit c=nd a
c\zut Nadia Com\neci de pe b=rn\. Cum s-ar spune, tot
pr\p\stiile suflete[ti au contat si nu adversitatea
rom=neassc\ pentru ursul sovietic `mpotriva c\rui\ nu
puteam c=rti; chiar Mo[ Martin era mascota Olimpiadei.
Spectacolul de deschidere a fost chiar unic,
dansatorii din Republica Socialist\ Sovietic\ Moldova
`ncheind o desf\[urare de for]e uria[\, un spectacol de
lumin\ [i sunet cum n-am mai v\zut p=n\ azi. Chiar am
tr\it din plin momentul. Nu-i vorb\ c\ am parcurs
destule alte sim]\minte pe acolo. Precizez c\ eram
excursionist [i acolo ca [i la Leningrad, unde pe Nevskii
Prospekt am v=ndut cu 3 ruble punga de plastic. Erau
ni[te pungi mari, cu o figur\ feminin\ care recomanda
blana de Or\[tie. Aveam vreo 30, cu scopul s\ scot
rublele pentru un aparat de radio cu ceas, care nu exista
la noi. S-a format instantaneu un grup de vreo 20 de ru[i
la care le luam banii [i le d\deam punga. Dintr-odat\ au
disp\rut cu to]ii, eu trezindu-m\ fa]\ `n fa]\ cu o hazaic\
frumoas\, solid\, z=mbitoare: ,,davai passport!”,
exclam\ fiin]a apuc=ndu-m\ de bra]. Am priceput repede
180

cu cine am de a face [i rapid n-am mai [tiut ceva `n
limba rus\ de[i p=n\ atunci eram ca de-ai lor. ,,Pa[li na
mili]ii” [i rapid a venit un Gaz cu dubl\ trac]iune care
m-a v\rsat la post. Ce-a urmat e subiect de nuvel\. Ce
vreau s\ spun e c\ eram tare bine supraveghea]i s\ nu
facem contraband\, sau s\ nu uneltim `n vreun fel
`mpotriva sovieticilor. Un alt fel de supraveghere
(electronic\) mai ,,democratic\” am sim]it-o de cur=nd
`n S.U.A. [i mai ales `n Statul Israel (Europa, America,
Africa, deci).
Reiau ideea exprimat\ `n articole din Meridianul
c\ nu e nicicum departe supravegherea electronic\ fie pe
baza c\r]ii de identitate, fie cu microcipuri implantate
undeva `n corp, `n p\r, unde habar nu avem. Ne vom
duce s\ cump\r\m iaurt [i \l de la calculator va dicta s\
cump\r\m orice altceva numai s\-l serveasc\ pe cel de la
comand\. Un mijloc ideal s\ fie conduse manifest\rile
de strad\, m\ rog, calmarea [i mi[carea popula]iei din
fiecare ]ar\. ~n 10 ani se va legifera [i chestiunea cu
cipul personal ca [i cu ascultarea telefoanelor ast\zi.
Nu cred s\ pot ghici mersul lumii `n condi]iile
aplica]iilor cele mai diverse pe calculator, dar c\ de la
Giurgioana, unde m-am n\scut, p=n\ la New York e
diferen]a a[a de mare, `nc=t doar pot s\ constat c\ noi
rom=nii suntem `nc\ `n ,,via]a la ]ar\”.
181

Iat\, drept ceva pilde, `nv\]\minte, exemple, chiar
dac\ deplas\rile oamenilor vor deveni accesibile,
politica identic\, stilul de via]\ uniformizat, cu o limb\
comun\…
De ce-ar fi bun\ cartea de fa]\ ? Ca cititorul s\ nu
r\m=n\ asemeni animalelor celor f\r\ minte, multe,
mute, n\roade… Aceasta e o expresie a experien]ei de
via]\, tr\it\, suferit\, `nsu[it\, pentru cel ce vrea s\ vad\,
s\ aud\, s\ simt\, S| ~NVE}E !
Cine vrea... S| ~NVE}E !

182

IV. ADDENDA
183

Curriculum Vitae
Nume: MARIN
Prenume: Dumitru, V.
Data na[terii: 28 aprilie 1941, sat.
Giurgioana, com. Podu Turcului, jud. Bac\u
Studii superioare: Facultatea de Filologie, Ia[i (1965),
Facultatea de Filologie (limbi str\ine), Bucure[ti (1974).
o Doctorat `n filologie, 1998, cu teza „Importan]a
revistei Ion Creang\ `n folcloristica rom=neasc\”, Univ.
Bucure[ti (`ndrum\tor, Mihai Pop).
Activitate didactic\:
o profesor de limba [i literatura rom=n\ [i director la
M\c\re[ti-Ia[i, la liceele 2, 3, 4 [i Mihail Kog\lniceanu,
Vaslui, total, peste 40 de ani.
o inspector la Comitetul de Cultur\ [i Art\ Vaslui -
martie 1970 - februarie 1974.
Activitate editorial\ [i de pres\:
• editor: Tudor Pamfile, Basme, Ed. Junimea, 1976,
121 pag.
• editor publica]ii: Vl\starul (1990), Teleradiodivertisment
(1994), MERIDIANUL (1996 [i azi).
• 60 de studii [tiin]ifice publicate `n ziare [i reviste,
peste 700 de editoriale, mii de emisiuni [i interviuri,
184

inclusiv cu 6 Pre[edin]i de Stat, 14 Prim-mini[tri,
mini[tri, Regele Mihai, parlamentari europeni, etc.
• Diferite extrase [i bro[uri, printre care <UNISON
RADIO, continu\...>, 1999, O datin\ spectacol - Ursul
(1980), [.a.
• Evolu]ia `nv\]\m=ntului vasluian p=n\ `n 1859,
Extras din Anuarul Inst. „A.D.Xenopol”, an XVII, 1980 [.a.
• Colaborator laAdev\rul, Albina, Anuarul
Institutului de istorie „A. D. Xenopol”, Clepsidra,
Clopotul, Cronica, Gazeta de est, Revista „Baaadul
Literar”, „13 PLUS”, „Ecouri Literare” „Studii [i
Cercet\ri de Istorie a Presei”, „Convorbiri Literare”.
~ndrum\torul cultural, Meridian Vaslui-B=rlad, Sc=nteia
tineretului, Vl\starul, Vremea nou\, etc. Colabor\ri la
numeroase unit\]i Mass-media, vicepre[edinte al
UNIUNII ZIARI{TILOR PROFESIONI{TI din
Rom=nia.
VOLUME
„Liceul M. Kog\lniceanu, centenar”, monografie,
Vaslui, 1990.
„TUDOR PAMFILE [i revista ION CREANG|”,
(Ed. Cutia Pandorei, Vaslui, 1998, 294 pag.), „examineaz\
condi]iile formative ale revistei, contribu]ia ei ([i a lui Tudor
Pamfile, n.n.) la realizarea unui corpus al folclorului rom=nesc...
deschide o poart\ c\tre recuperarea integral\ a acestui pre]ios
185

element de patrimoniu” (Iordan Datcu, Dic]ionarul etnologilor
rom=ni, vol. II, Saeculum, Bucure[ti, 1998, p. 65). Lucrare de
referin]\ `n domeniu.
„Z\pad\ pe flori de cire[”, primul roman din Vaslui,
1999, 274 p.
„TV.V.-15... explozia...”, Ed. Tiparul, B=rlad, 2006,
556 pag., „... atestat de noble]e material\ [i spiritual\ a unui
timp... `n explozia cultural-informa]ional\ din jude]ul Vaslui, la
`nceputul mileniului...”
„Meridianul (Vaslui – B=rlad) – ax\ cultural –
informa]ional\” (Vaslui, Ed. Pim, Ia[i, 2009, 416 pag.) „o oper\
pentru un timp [i o ilustrare a unui mediu unic ...” (Emil
Constantinescu, fost pre[edinte al Rom=niei), „… carte dintr-o via]\
`n ac]iune ...” (Prof. dr. Marian Petcu – Bucure[ti).
„Festivalul Na]ional al Umorului „Constantin
T\nase”, Vaslui - 40 (m\rturii, documente, foto-
album)” (Ed. PIM, Ia[i, 2010, 216 pag.), „Un hronic modern”
(Simion Bogd\nescu, Cronica, 2010).
TV.V - Vaslui - Rom=nia, Europa (Fil\ de istorie,
pres\ [i cultur\), ed. PIM, Ia[i, 2011, 256 p. (O
istorie cultural\).
MARIN 70 (70 de autori, 70 de m\rturii, 70 de
autografe pentru 70 de ani), volum omagial, ed.
PIM, Ia[i, 2011, 210 p. (volum `ngrijit de Val
Andreescu).
GIURGIOANA - BAC|U, Sat - Biseric\ - Oameni,
ed. PIM, Ia[i, 2011, 170 p. (Monografie).
186

Editoriale valabile din vremuri regretabile, ed. PIM,
Ia[i, 2013, 258 p. (Carte aniversativ\ cu incursiuni `n
realitate).
CU EMINESCU, DASC|L DE SUFLET, studii [i
adnot\ri istorico-literare, ed. PIM, Ia[i, 2013, 172 p.
(Unele dintre cele mai valoroase studii publicate).
MARIN D.V. OPERA ~N C+MPUL CRITIC {I
VALORIC NA}IONAL (Th. Codreanu, C.D.
Zeletin, N. Constantinescu etc.), ed. PIM, Ia[i, 2013
„SPIRALE” INTERNA}IONALE - Vasluieni pe
spi]e din roata istoriei, Ed. PIM, Ia[i, 2013, 208 p.
Activit\]i sociale, politice, profesionale, culturale:
¾ a `nfiin]at primele posturi de radio [i TV din Vaslui,
B=rlad ([i Moldova);
¾ candidat la Prim\rie, Parlament, Consilier jude]ean,
pre[edinte al ecologi[tilor din jude]ul Vaslui (F.E.R.),
pre[edinte al Ac]iunii Populare, Vaslui (A.P.), delegat la
`nt=lniri interna]ionale;
¾ DIRECTOR GENERAL [i Proprietar al grupului de pres\
CVINTET TE-RA (televiziune, radio, ziar). Organizator
[i conduc\tor de cercuri [i cenacluri literare;
¾ a sus]inut moral [i material Festivalul Na]ional al
Umorului „Constantin T\nase”, Vaslui - 40 de ani;
¾ Onorat cu numeroase diplome, distinc]ii [i premii, Ordinul
Ziari[tilor Clasa I;
¾ Invitat la BBC, `n emisiuni speciale, [i, `n Turcia (Istanbul
[i Ankara);
187

¾ Singurul vasluian `n DIC}IONARUL ETNOLOGILOR
ROM+NI din toate timpurile pentru c\ „deschide o poart\
c\tre recuperarea integral\ a acestui pre]ios element de
patrimoniu” revista ION CREANG| [i activitatea lui
Tudor Pamfile.
¾ 9 fi[e personalizate `n ,,ISTORIA JURNALISMULUI
DIN ROM+NIA, ~N DATE”.
Colabor\ri recente, dintr-o list\ impresionant\:
- DUMITRU V. MARIN - 15 KM S|RUT !, fragment
din „Z\pada II” - „Ecouri Literare” (Asocia]ia Cultural\
„Poesis Moldaviae” Vaslui, nr. 6, 2010, ed. PIM, Ia[i, p. 16).
- MARIN, DUMITRU - MERIDIANUL: FIL| DIN
ISTORIA PRESEI VASLUIENE {I NA}IONALE -
„Studii [i Cercet\ri de Istorie a Presei” (Universitatea „Petre
Andrei” din Ia[i, Asocia]ia Rom=n\ de Istorie a Presei, Volumul II, -
180 de ani de pres\ rom=neasc\ - An II, Ia[i, 2009, ed. Junimea, Ia[i,
2009, pp. 351 - 359) etc.
- Ziarul Meridianul, editorialist, apari]ie `n fiecare
num\r.
- D.V.M. - „Noi [i Eminescu” - Ecouri Literare, I, 2009
[i articol program.
- D.V.M. - „170 de ani de `nv\]\m=nt public la Vaslui”,
Simpozion I - III, Meridianul (nr. 46, 47, 48 - 2011)
DESPRE OM {I OPER|:
1. PERSONALIT|}I
„Persoan\ cu numeroase calit\]i, probând pe
deplin valoarea incontestabil\ a unui moldovean de elit\,
188

erou de roman, sau de film, sau de povestioare vecine cu
legenda, ecologist convins – dr. Dumitru V. Marin a
vrut, a [tiut [i a putut s\ fie un om adev\rat. Mai mult: el
este un model de ac]iune de-a lungul învolburatelor
timpuri pe care na]iunea noastr\ le parcurge.”
Prof. Dr. Alexandru Ionescu, Laureat
al Premiului Academiei
„{ti]i ce-mi place cel mai mult ? Fostul meu coleg
de facultate, la Ia[i, [i prietenul de idealuri, scrie, [i la
propriu [i la figurat, istoria presei locale a Curentului
cultural – informa]ional `n centrul c\ruia se afl\ [i iat\ a
unui Festival Na]ional al Umorului unde are contribu]ii
fundamentale.”
Prof. Univ. Dr. Mihai Miron, Pre[edinte UZP
„O oper\ pentru un timp [i o ilustrare a unui
mediu unic, via]a care pulseaz\ `n editoriale, `n c\r]ile
sale [i `n filmul lui Porumboiu ... un `nving\tor prin
munc\, merite na]ionale prin activitatea politic\,
autoritate moral\, recunoscut\. Afirm c\ a avut harul de
A FACE !”
Prof. Univ. Dr. Emil Constantinescu,
Pre[edintele Rom=niei, 1996 – 2000
„MERIDIANUL… coordonat\ geografic\, loc de
munc\, opera unui lider de pres\ incontestabil, `n b\t\lia
cu lumea !
189

… Document pentru Istoria culturii [i a presei
rom=ne[ti !”
Prof. Univ. Dr. Mihai Miron, Pre[edinte UZP
„Dintr-un material brut imens, Dumitru V. Marin
scoate o carte, dintr-o via]\ `n ac]iune realizeaz\ o oper\
cultural\ vie [i, iat\, alert scris\.
Lider `n presa local\, lider al Curentului cultural -
informa]ional vasluian, `n b\t\lie cu timpurile pe aceste
meleaguri … F\r\ egal, ca om de pres\.”
Conf. univ. Dr. Marian Petcu, Univ. Bucure[ti
2. DIC}IONARE {I LUCR|RI DE SINTEZ|
- Iordan Datcu, „DIC}IONARUL
ETNOLOGILOR ROM+NI” Ed. SAECULUM I.O.,
Bucure[ti, 1998: MARIN, Dumitru V., pp. 65 - 66.
- Petru Necula, Mihai Ciobanu, „Dic]ionarul
Personalit\]ilor Vasluiene”, ed. „Cutia Pandorei”, Vaslui
- 2001: MARIN, Dumitru V., p. 87.
- Ioan Baban, UNIVERS CULTURAL {I
LITERAR VASLUIAN, Autori - Publica]ii - Societ\]i,
DIC}IONAR, Ed. PIM, Ia[i, 2008, MARIN, Dumitru
V., pp. 267 - 269.
- Ion N. Oprea, B+RLAD, Istorie, cultur\,
amintiri, Ia[i, ed. PIM, 2010: CARTEA LUI D.V.
MARIN NA{TE AMINTIRI, pp. 184 - 189.
190

- Vasile Ghica, „NASC {I LA TECUCI
OAMENI”, mic dic]ionar enciclopedic, ed. PIM, Ia[i,
2008: Marin, Dumitru V., p. 162.
- Vasilica Grigora[, FRAGMENTE DE
SPIRITUALITATE ROM+NEASC|, Bucure[ti, 2001.
- Traian Nicola, VALORI SPIRITUALE
TECUCENE, B=rlad, 2002, vol II, p. 85.
- ENCICLOPEDIA PERSONALIT|}ILOR DIN
ROM+NIA, edi]ia a - V- a, 2010, Hubners Who is Who,
p. 790.
- Istoria Jurnalismului din Rom=nia `n date,
Enciclopedie cronologic\, ed. Polirom, Volum
coordonat de Marian Petcu (pag. 514, 655, 902, 910,
930, 936, 945, 965 [i 1002).
- Cornel Galben, ,,Personalit\]i b\c\oane”, vol.
VII, Dic]ionarul scriitorilor b\c\oani.
3. ~N DIVERSE VOLUME {I PUBLICA}II
- Avram D. TUDOSIE [i colab.: COLEGIUL
NA}IONAL AGRICOL „DIMITRIE CANTEMIR”
DIN HU{I (fondat ca {coal\ de Viticultur\) tradi]ie -
actualitate - n\zuin]e 1908 - 2008, Volumul II `ntregit [i
`mbog\]it, ed. SFERA B+RLAD - 2009: Oameni cu
adev\rat, Prof. dr. Dumitru V. Marin, pag. 119.
- Simion Bogd\nescu, Revista CRONICA, revist\
de cultur\, serie nou\, ANUL XLIII, 1592, nr. 12,
decembrie 2010, Ia[i: Un hronic … modern, pag.10.
191

- Emilian Marcu, Revista CONVORBIRI
LITERARE, Anul CXLIV, noiembrie 2010, nr. 11
(179), p. 193: Dumitru V. Marin, Meridianul (Vaslui -
B=rlad) Ax\ cultural-informa]ional\, Editura PIM, Ia[i,
2009, 416 pag.
- Valeriu Lupu, Valentina Lupu, Ziarul
Meridianul, nr. 8 (877), joi, 23 februarie 2011: TVV -
mesager al actului de cultur\, pag. 9. ([i altele).
- Prof. Dr. Ing. Avram D. Tudosie, Meridianul, nr.
26 (804), joi, 3 septembrie 2009: Scrisoare/ cronic\ (de
la cititorul) Avram D. Tudosie, pag. 8.
- Revista 13 PLUS, an XIII, nr. 1-2-3 (137), ian-
febr-martie 2010, pp.19-23: {i la Vaslui tr\iesc Dalile
(Dumitru V. Marin, Z\pad\ pe flori de cire[, `n spa]iul
pentru iubire, Vaslui, 1999).
- Gruia Novac, Ziarul Meridianul, nr. 31 (809),
joi, 15 octombrie 2009: MERIDIANUL (Vaslui -
B=rlad) Ax\ Cultural - Informa]ional\, O carte -
document de istorie cultural\, s=mb\t\, 10 oct. 2009,
B=rlad - „Biblioteca”, pag. 9.
- Mihaela Z\rnescu (Apari]ie editorial\), Ziarul
Monitorul de Vaslui, vineri, 21 august 2009, nr. 2020
(4001): „Un cr=mpei de monografie”, pag. 10.
- Lucian Vasiliu, Ziarul Lumina, Ia[i, mar]i, 11
decembrie 2007: Lumina]i-v\ fa]a: Imagine, sunet, carte
(TVV - 15).
192

- Ion N. Oprea - Ia[i, LOHANUL, revist\ cultural-
[tiin]ific\, 88 pag., fondator Vicu Merlan, an III, nr. 4
(10), noiembrie 2009, pp. 38-39: „TVV - 15 `n explozia
cultural-informa]ional\ din jude]ul Vaslui”, Cartea - o
permanen]\”.
- Avram D. Tudosie, Ziarul Meridianul, nr. 4
(783), joi, 29 ianuarie 2009, pag. 10: Avram D. Tudosie,
TVV - 15… explozia… O ENCICLOPEDIE.
- George Stoian, Ziarul Meridianul, nr. 42 (861),
joi, 21 octombrie 2010: Consemn\ri entuziaste - O
CARTE PENTRU AZI {I PENTRU ISTORIE, pag. 8
(Festivalul Na]ional al Umorului „Constantin T\nase”,
Vaslui - 40).
- Ioan D\nil\, De[teptarea, Bac\u, TVV - 15,
considera]ii, 28 mai 2010.
- Ioan D\nil\, De[teptarea, Bac\u, Vorbe care
r\m=n, nr. 6096, vineri-duminic\, 28 - 30 mai 2010, p. 3
- Ecomondia, an VII, ian. - iunie 2011, p. 4 - 6,
Conferin]e, `nt=lniri, Vaslui (2011).
- Ecouri Literare, Oameni [i fapte, D.V. Marin,
repere biografice, p. 65 (2009).
- Silvia P\tr\[canu, Fiii satului s-au reunit la
Giurgioana, De[teptarea, Bac\u, 7 nov. 2011, p. 4.
- Cornel Galben, D.V. Marin, Giurgioana - Bac\u,
Sat - Biseric\ - Oameni, ATENEU, ian. 2012, subt.
Autori [i c\r]i, p. 4.
193

- C. D. Zeletin, Cuv=nt `nainte, GIURGIOANA-
BAC|U, Sat-Biseric\ -Oameni, ed. PIM, Ia[i, 2011, p.5.
- C. D. Zeletin, Aflu …, MARIN 70 - 70 de
autori, 70 de m\rturii, 70 de autografe, pentru 70 de ani,
ed. PIM, Ia[i, 2011, p. 180.
- Valeriu Lupu, Meridianul, an XV, nr. 25 (998),
joi, 27 iunie 2013, pag. 12, La bra] prin istorie cu
profesorul Marin. (Cu Eminescu, Dasc\l de suflet -
Studii [i adnot\ri istorico-literare).
*
- Diploma de excelen]\ a Uniunii Ziari[tilor
Profesioni[ti (dec. 2011) pentru vol. MERIDIANUL -
Ax\ Cultural - Informa]ional\, Vaslui, 2009.
- Ordinul U.Z.P., Clasa I, aur.
- Numeroase articole [i editoriale `n Meridianul de
la `nceput [i p=n\ ast\zi.
*
FILM: „A fost sau n-a fost” (filmul lui Corneliu
Porumboiu, consacrat lui D.V.M., an 2006), premiat la
Cannes, [.a. [.a.
*
Primul Cet\]ean de onoare al comunei Podu - Turcului,
jude]ul Bac\u (aprilie 2011).
194

CUPRINSUL
Volumul omagial ,,MARIN 70” - 70 de autori,
70 de m\rturii, 70 de autografe, pentru 70 de ani
Argument...............................................................................3
1. P.S. Corneliu, episcop de Hu[i, dr. `n Teologie -
„La popas aniversar”..............................................................5
2. Traian B\sescu, pre[edintele Rom=niei - „MESAJ”.............6
3. Prof. dr. Emil Constantinescu, pre[. Rom=niei
(1996 - 2000) - „Omul care sfin]e[te locul”...........................7
4. Pre[. de Onoare al P.S.D. Ion Iliescu, pre[. Rom=niei
(1989 - 1996) - „Stimate domnule Marin”.............................9
5. Mircea Snegur, primul pre[. al Rep. Moldova -
„Prietenul meu de la Vaslui”................................................10
6. Ing. Dan Albescu, dir. `ntrep. construc]ii -„Loialitate [i..”13
7. Mihaela B\bu[anu - Amalanci, poet\, Bac\u -
„T=n\r `n g=nd [i fapt\”........................................................15
8. Val Andreescu, redactor [ef ziarul „Meridianul”, poet -
„7 decenii de tr\ire incandescent\”......................................17
9. Prof. Petru[ Andrei, poet, membru al U.S.R. -
„Meritul nu cere r\splat\, cere cinstire”...............................21
10. Mihai Apostu, scriitor, pre[edinte Asocia]ia Cultural\
„Poesis Moldaviae” Vaslui - „S\ nu uit\m ...”.....................23
11. Vasile Arhire, ziarist, director TVR Ia[i -
„De la cuvinte la numere”…………………………………25
12. Prof. Ionel Armeanu-{tef\nic\ director
Protec]ia Copilului Vaslui - „D. V. M. - la 70 de ani”.........27
13. Gheorghe Balan, consilier local, Podu-Turcului,
195

jud. Bac\u - „Din copil\rie...”……………………..……...29
14. Timona Balmu[, jurnalist\, redactor [ef
„Unison Radio” B=rlad - „A [ti pentru ce tr\ie[ti”...............31
15. Ing. hortiviticol Emil B\l\jan, -
„Respectul meu, al familiei [i al oamenilor”………………34
16. Prof. Simion Bogd\nescu, B=rlad, poet,
prozator, critic literar - „C=nd floarea de cire[ ...”..............35
17. Mona Bujor, primar com. Sole[ti, jud. Vaslui -
„D. V. M. - O for]\ puternic\”.............................................38
18. M\rioara Buraga, pensionar\, Vaslui - „R=nduri pentru ...”40
19. Vasile Chelaru, comisar [ef de poli]ie B=rlad -
„La mul]i ani,... S\ tr\i]i !”………………………………...42
20. Prof. Gheorghe C=rj\, director „L.M.K.” Vaslui -
„Popasul la Kog\lniceanu”..................................................44
21. Dr. Lauren]iu Chiriac, istoric, Vaslui - „{coal\ vasluian\ ”47
22. Ing. Jan Ciupilan, primar mun. Hu[i -
„Cet\]ean [i prieten... sau invers”……………………….....50
23. Prof. Costin Clit, prozator, monografist -
„Implicare [i atitudine”……………………………………52
24. Prof. dr. Theodor Codreanu, eminescolog,
critic literar, Hu[i - „Un infatigabil c\ut\tor”.......................56
25. Cercet\tor [tiin]ific Mircea Colo[enco, Bucure[ti -
„Biruin]a e a ta”……………………………………………58
26. C. L. com. Podu-Turcului, jud. Bac\u -„Expunere de
motive”, Diplom\ „Cet\]ean de onoare al com.
Podu-Turcului, Hot\r=re C. L. com. Podu - Turcului”……59
27. Radu Corozel, comisar de poli]ie Vaslui -
„Respectul elevilor”…………………………………....….65
196

28. Calistrat Costin, critic literar, pre[edinte U.S.R.
filiala Bac\u - „La mul]i ani, tinere septuagenar”..............66
29. Adi Cristi, scriitor, publicist, dir. cotidianul „24 ore” Ia[i -
„La mul]i ani, Don Quijote”.................................................68
30. Dr. Cristian David, senator de Vaslui, fost ministru -
„A]i fost [i politician”..........................................................71
31. Academician, prof. univ. dr. Ion Dediu -
„Un `ndr\zne] unionist [i un mare patriot”………………...73
32. Ing. Petru Fr\sil\, jurnalist, director PRIMA TV Ia[i -
„Primul om de televiziune din Moldova”............................75
33. Adina Huiban, poet\, Vaslui - „Aveam unde s\ `nv\]\m”..80
34. Dr. Gabriela Iacobescu, primar com. Podu Turcului,
jud. Bac\u - „E de-al nostru”...............................................82
35. Prof. univ. dr. Alexandru Ionescu, Bucure[ti -
„Umbre pe pere]ii universului”............................................84
36. Prof. dr. Nicolae Ionescu, „L.M.K.” Vaslui -
„Complexitatea preocup\rilor lui D. V. Marin ...”...............90
37. Dr. Valeriu [i prof. Valentina Lupu, Vaslui -
„Personalitate de larg\ cuprindere intelectual\”…………..92
38. Dr. `n medicin\ Valeriu Lupu, Vaslui - „Un om al cet\]ii”..94
39. Av. Daniel Cernat - Marin - „Povestea unor g=nduri”.........98
40. Ing. Radu D. Marin - „Tat\, dasc\l [i prieten”……..…….104
41. Ing. Sergius - Lucian Marin - „Drag\ tat\”………………106
42. Prof. Victor Marin, pensionar, Ia[i - „E fratele meu”........108
43. Prof. dr. Vicu Merlan, dir. revista LOHANUL Hu[i -
„La ceas aniversar”………………………………………111
44. Ing.Vasile Mihalache, pre[. C.J. Vaslui - „Consilierul…”114
45. Prof. univ. dr. Mihai Miron, pre[. U.Z.P., Bucure[ti -
197

„Nevoia de GURU”...........................................................116
46. Jurnalist Alexandru Mironov, fost ministru - „Laudatio”.118
47. Ioan M`cnea, Vetri[oaia, poet, prozator -
„Atingerea mitului”……………………………………....119
48. Cercet\tor, Ion N. Oprea, Ia[i - „Tezaurator ...”................123
49. Ludovic Orban, senator, Bucure[ti - „Enervant ...”...........127
50. Ec. dr. Ioan Pav\l, dir. A.F.P. Vaslui - „Deschiz\tor ...”..128
51. Prof. Sorin Popoiu - „Coleg excep]ional”..........................130
52. Prof. Theodor Pracsiu, critic literar, jurnalist, Vaslui -
„Spectacolul unei personalit\]i”.........................................131
53. Prof. Hristache Pricope - „Voca]ie pentru limba rom=n\”.137
54. Ing. Vasile Puf, dir. A. C. A. Vaslui -
„Apicultor [i activizator”……………………………..….139
55. Ticu Ro[ca, fost elev, St\nile[ti - „Domnul profesor ...”..141
56. Col. Paul Sm=nt=n\, [eful Jandarmeriei jude]ului Vaslui -
„Unui om adev\rat”............................................................145
57. Prof. Adrian Solomon, deputat - „Urare [i repro[”............146
58. George Stoian, publicist, Slobozia - „D. V. M. - Marc\..”147
59. Ziarist, C\t\lin Striblea, redactor Realitatea TV -
„Undeva, la `nceput”…..…………………………………151
60. Dr. Levente Csaba Szekely, prefectul jud. Vaslui -
„Ini]iatorul curentului informatic”……..………………..154
61. Prof. {tefan {erban, Ia[i - „M\rturie pentru un om …”…..155
62. Prof. univ. dr. Lauren]iu {oitu, cercet\tor [tiin]ific,
Univ. A.I. Cuza Ia[i - „O prezen]\ activ\ ...”....................158
63. C\lin Popescu-T\riceanu-„Primul ministru are `ncredere”160
64. Acad. R\zvan Theodorescu - „~l recunosc”…………......162
65. Dr. ing. Avram D. Tudosie, cercet\tor, oenolog, Hu[i -
198

„Prietenul meu de suflet D. V. Marin”...............................163
66. Nicolae Viziteu, caricaturist, Vaslui - „ ...Omul”..............172
67. Jurist Marius Vladu, secretar adj. al PNL, Bucure[ti -
„I-a pl\cut s\ construiasc\”................................................176
68. Ec. Varujan Vosganian, senator, scriitor, om politic -
„Prietenul meu cel nedomolit”………………………….178
69. Acad. Prof. dr. C.D. Zeletin, biofizician, poet - „Aflu…”.180
70. Prof. Corneliu Bichine], vicepre[. C. J. Vaslui -
„C=nd po]i spune despre cineva ...”…………………..….182
D.V. Marin: CUV+NT … LA S|RB|TOARE !.............184
ADDENDA…………………..…………………………..188
Foto - Documente…………………………………..…….191
Date cronologice…………………………………....……193
Curriculum Vitae................................................................195
REZUMAT........................................................................203
CUPRINSUL…………………………………….………205
199

V. FOTODOCUMENTE
200

Vetri[oaia, Vaslui - 2010, prof. dr. Dumitru V.
Marin, Cassian Maria Spiridon - pre[. Uniunea
Scriitorilor din Rom=nia, filiala Ia[i [i Lucian
Lefter - C.J.C.P.C.T.Vaslui
201

202

203

204

REZUMAT
O alt\ carte cu alt destin al unui destin uman.

Cele 208 de pagini (care) ilustreaz\ alerg\tura
prin lume a unui fiu de ]\ran care descoper\ lumea
pentru el [i ai s\i, pentru alt\ lume, pentru viitorime.
Acesta, de comunicator, a fost rolul autorului `n
deceniile de jurnalism dup\ o apreciat\ carier\ didactic\.
Observa]ia direct\, uneori picant\, via]a palpitant\
a locurilor [i compara]ia cu ce ,,e acas\” d\ savoare unor
lecturi mereu surprinz\toare prin noutate [i viziune.
Nu e u[or s\ treci prin 31 de ]\ri ale lumii de pe 4
continente, nici chiar s\ zbori peste m\ri [i oceane…
P=n\ la urm\, o alt\ contribu]ie a autorului la
Curentul Cultural - Informa]ional Vasluian, deci un mod
de reprezentare a unui av=nt cultural unic `n istoria
jude]ului Vaslui, o pecete pentru localismul creator
(Moldova - Rom=nia) de la `nceputul mileniului III, sec.
XXI.
Tocmai pentru c\ ,,e altceva” dec=t un memorial
de c\l\torie, ca un fel de dic]ionar de `nv\]\minte, mult
mai mult dec=t un document, ,,Spirale interna]ionale…”
merit\ toate aprecierile.
205

SUMMARY
Another book with a different destiny of human

destiny .
The 208 pages (which) illustrates scurry through
the world of a peasant's son who discovers for himself
and his world to another world, for -ages.
This, the communicator, was the role of the
author in the decades after an acclaimed career teaching
journalism.
Direct observation, sometimes spicy, exciting
lives and places compared to what, „is at home” flavor
of readings by new and always surprising vision.
It's not easy to go through 31 countries on 4
continents of the world, even to fly over seas and
oceans...
Eventually, another author's contribution to
cultural trends - Informational Vasluian, so a
representation of a unique cultural ardor in Vaslui
County history, a seal for localism creator (Moldova -
Romania ) at the beginning of the third millennium, sec.
XXI.
Precisely „that's different” than a memorial trip,
like a dictionary of education, much more than a
document, „International Spiral...” deserves praise.
206

CUPRINS
~n… LUMEA LARG|
Nu m-am dus s\ m\n=nc sau s\ beau, ci s\ g=ndesc
[i s\ `nv\] ! Mi-am umplut [i sufletul !
I. ~n Spirale interna]ionale……………...….………5
a) Moment ie[ean……………………………………....9
b) Moment vasluian…………………………………..11
Tot, la treab\ !...............................................................13
II. 1. Anglia - B.B.C. Londra, Cambridge, Oxford.17
2. Austria - Viena, sta]iunile, Insbruk, Garmish-Part…33
3. Bulgaria - Plovdiv, Grivi]a, Sofia, Kiril…………....35
4. Canada - Montreal, Toronto, Quebec, Niagara [.a…37
5. Cehia - Praga…………………….………………....53
6. Cipru -Stad. Olimpiakos, Larnaca, Nikosia…….…58
7.Croa]ia……………………..………………………..61
8. Elve]ia - Berna, Zurich, Laussane, Geneva [.a……..63
9. Fran]a - Tours, Paris [.a………………………….…72
10. Germania - Frankfurt, Nurnberg, ………………...78
11. Grecia - Atena, Efes, Santorini……….…………..79
12. Israel - Tel Aviv, Ierusalim, Haifa………………..90
13. Italia - Milano, Genova, Roma, Murano, Vene]ia..95
14. Letonia - Liepaja……………………………….....99
15. Lichtenstein - ora[ stat…………………………...102
16. Maartens - teritoriu olandez, alte insule, Marea
Caraibelor, oceane, capitala Filipsburg…….………..103
17. Olanda - Amsterdam…………………………….107
18. Palestina…………………………………………109
19. Polonia - Var[ovia, Krakovia, Lwow [.a………...111
20. Porto Rico - Pira]ii f\r\ nume, Barb\ Ro[ie….….113
207

21. Rep. Moldova - Chi[in\u, H=nce[ti, C\rpineni….114
22. Rusia - Moscova, Leningrad, Petropavlovk……..116
23. St.Thomas, mic teritoriu comun al marilor puteri.119
24. Slovacia, Bratislava……………………………...120
25. SUA - New York, Statuia Libert\]ii, Lake Placid.121
26. Tortola, alt petic de p\m=nt cu preten]ii mari…...124
27. Transnistria: Dub\sari, Tiraspol - capitala………125
28. Turcia - Istanbul, Ankara, Divapan, Asia Mic\....129
29. Ucraina - Cern\u]i (M\m\liga), Pecerska Lavra,
Kiev, Odesa [.a………………………………………133
30. Ungaria - Gyor, Budapesta, Debrecen [.a……….135
31. Vatican…………………………………………..139
32. ROM+NIA, casa noastr\, problemele noastre….140
III. Altfel de lume - Filmul TVV sau Marin TV...151
Marin - TVV, `n filmul ,,A fost…”………………….153
Pe urmele lui Corneliu Porumboiu la Vaslui…….….156
Amintiri despre ,,grupul de cheflii”…………………161
,,Nu a]i f\cut ocolul p\m=ntului degeaba”…………..167
Cuv=nt de l\murire…………………………………..179
IV. ADDENDA……………………………….....183
Curriculum Vitae…………………………………….184
Cuprins ,,MARIN 70”……………………………….195
V. FOTODOCUMENTE………………………..200
Rezumat…………………………………..………....205
Cuprins……………………………………………....207
208

Spirale Internationale

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Spirale Internationale

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Prof. dr. Dumitru V.

Editura PIM, 2013

Un vasluian pe spi]e din roata istoriei, drept, cam

Nu m-am dus s\ m\n@nc sau s\ beau,

glorie, tradi]ie, ambi]ie, concuren]\ spiritual\ etc., etc.

„...Dl. Dumitru Marin merit\ cea mai înalt\

N-am de unde [ti c=t\

Cineva scria c\ n-am f\cut ocolul lumii degeaba.

Ca un fel de ]inut de vis dup\ at=tea lecturi [i

Ce-am v\zut la Londra ?

Ce-am mai v\zut la Londra ?

neamurile unora dintre Dvs. nu vor ajunge vreodat\ pe

Tot de la… Londra

Ioschka Fischer, ministrul de externe al

Popasuri la Grivi]a cu 50 de copii `n excursie,

Nichita ST|NESCU, „ALFA”, Editura

MONTREAL, la el acas\, `n CANADA

Biblioteca Na]ional\ din Montreal Sunt convins c\

CANADA, MAI DE APROAPE

ca pild\ [i realitate al `ntoarcerii spre valorile mari [i

Din pia]a Hradului (palatul pre[edintelui [i al unor

Din via]a de noapte am v\zut [i c=]iva aurolaci, un

DIN NICOSIA, pentru Dvs !

,,Ce face]i Dvs., prin televiziune, radio [i ziar, pe

Coresponden]\ Elve]ia (II)

Am filmat mult, mult `n cele trei vizite [i nu

Orase frumoase [i reci.

Din Grecia, pentru Dumneavoastr\

CORESPONDEN}| SPECIAL| DIN

IERUSALIM... - G@nduri fugare -

AM FOST ~N BETLEEM [i m-am botezat

Italia a fost [i este mai `nt=i de toate, o

GENOA: M\m\liga ba, rom@nii, da!

Grigore ILISEI, „OCTAVIA”, (1986):

POLDÉS (spasibo) Latvia!

,,- M\ b\iatule, m\, ave]i voi ambi]ie, dar ave]i cu

Radu Beligan, 22 iunie 1972 -

La intrarea `n acest liliputan stat e[ti `nt=mpinat de

St. Maartens ~n Insulele Virgine,

Prin … CARAIBE, [i noi !

Am cobor=t pe Aeroportul din Amsterdam

,,Ca om, era extrem de comunicativ [i n-am avut

(Prof. univ. dr. Ion Dediu,

Un fel de stat `n afara lumii ! Un teritoriu `ngust,

„... privesc la opera sa scris\ [i mai ales la opera

San Juan - Porto Rico Am ajuns `n San

Un capitol interesant ([i unic) e BASARABIA.

C\l\torul se simte mic [i strivit `n Moscova, unde

Capitala, Bratislava, r\mas\ o mare promisiune !

Times Square - New York Un alt fel de

Insul\ c\reia i-a[

Ar trebui s\ fie teritoriul Republicii Moldova [i

„Tovar\[e de la Vaslui... Marin, de ce {tefan

(Nicolae Ceau[escu, Pre[edintele Rom=niei)

Vasluian la… Budapesta !

„Dasc\l, publicist, editor, om de comunicare prin

Cel mai mic stat suveran din lume, 0,44 km cu o

GIURGIOANA (jud. Bac\u)

O glum\: dac\ Giurgioana nu exist\

FILMUL TVV sau Marin TV

MARIN - TVV, `n filmul „A FOST...”

Pe urmele lui Corneliu Porumboiu

Dup\ dou\ lungmetraje