Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Literatura de specialitate arată că noţiunea de management îşi are originile în limba italiană şi
în limba franceză. De la verbul latin maneo care înseamnă a rămâne, s-a ajuns la franţuzescul
maison (casa) şi la menaj (gospodărie). De la substantivul latin manus (mâna) s-a format în italiană
maneggio (prelucrare manuală). Din franceză sau italiană a ajuns în limba engleză sub forma
verbului derivat manage cu diverse înţelesuri printre care şi a administra, a conduce. Englezii sunt
cei care au format cuvintele manager, management.1
Şi în ţara noastră s-au purtat discuţii pe tema acceptării sau neacceptării termenului de
management. Pentru includerea lui au pledat tehnicienii şi economiştii, susţinând faptul că termenul
are un conţinut specific intraductibil şi care, sub această formă, ar simplifica traducerea
conţinutului. Împotriva introducerii termenului au pledat lingviştii datorită obiecţiunilor legate de
scrierea şi pronunţarea cuvântului în limba română. La un moment dat, mai mult tacit decât oficial,
s-a instituţionalizat terminologia de "organizare şi conducere" ca echivalent al termenului de
management.
Managementul, într-o accepţiune largă, macrosocială, se prezintă ca un proces complex în
care omul, în poziţia de manager instituţional, tinde să dea directive, ordine şi să controleze
diferitele instituţii guvernamentale şi nonguvernamentale în vederea realizării anumitor scopuri şi
obiective, îndeplinirea cărora vizează binele societăţii în ansamblu.2
În timp ce conducerea a fost prezent timp de milenii, mai mulţi scriitori au creat un fond de
lucrări care au asistate teoriile moderne de management.3
Scris de generalul chinez Sun Tzuîn 6-lea î.Hr., Arta războiului este o carte de strategie
militară care, în scopuri manageriale, recomandă a fi conştienţi şi acţionează asupra punctelor forte
şi a punctelor slabe ale organizaţiei atât un manager şi un duşman lui.4
Crezând că oamenii sunt motivaţi de auto-interes, Niccolò Machiavelli a scris Prinţul în anul
1513 cu sfaturi pentru conducerea Florenţei, Italia. Machiavelli a recomandat ca liderii să utilizaze
frica, dar nu ura, să menţină controlul.
1
Oxford English Dictionary
2
http://en.wikipedia.org/wiki/Management
3
Gomez-, Luis Mejia R.; David B. Balkin şi L. Robert Cardy (2008). Management: Oameni, Performanţă,
Modificare, ediţia a 3-. New York, SUA New York: McGraw-Hill. Pag. 19.
4
Gomez-, Luis Mejia R.; David B. Balkin şi L. Robert Cardy (2008). Management: Oameni, Performanţă,
Modificare, ediţia a 3-. New York, SUA New York: McGraw-Hill. Pag. 20
Funcţiunile managementului serviciilor
5
H. Fayol, Administration industrielle et generale, Dunod, Paris, 1964.
6
C.Pintilie, Conducerea întreprinderilor industriale, vol 1, Lito ASE, Bucureşti, 1978.
3
Funcţiunile managementului serviciilor
4
Funcţiunile managementului serviciilor
6
Funcţiunile managementului serviciilor
7
Funcţiunile managementului serviciilor
8
Funcţiunile managementului serviciilor
9
Funcţiunile managementului serviciilor
10
Funcţiunile managementului serviciilor
Într-un sens mai larg, controlul este unul dintre funcţiile de bază ale conducerii şi înseamnă
posibilitatea acesteia de a ţine sub supraveghere evenimentele, de a le stăpâni şi nu a fi dominată de
ele; controlul cuprinde toate laturile managementului.
Funcţia de control poate fi definită ca ansamblul proceselor prin care performanţele firmei,
subsistemelor şi componentelor acesteia sunt măsurate şi comparate cu obiectivele şi standardele
stabilite iniţial, în vederea eliminării deficienţelor constatate şi a integrării abaterilor pozitive.
Această funcţie răspunde la întrebarea “cu ce rezultate s-a finalizat munca depusă?”.
Scopul controlului este verificarea, din punct de vedere cantitativ şi calitativ, a modului de
îndeplinire a sarcinilor, înregistrarea fenomenelor de dezechilibru, abaterile devenind astfel un
instrument esenţial cu care se menţine dinamica echilibrării activităţii firmei, ceea ce contribuie la
integrarea acţiunilor individuale în efortul general al întreprinderii.
În felul acesta, controlul contribuie la dirijarea activităţilor în vederea celor propuse de
manager, sesizând neajunsurile şi determinând măsuri de prevenire a lor, care înseamnă măsuri
eficiente de îmbunătăţire a activităţii. Deci, nu este de ajuns a se constata eroarea în activitatea
managerială, ci e necesară şi evaluarea efectelor (pozitive sau negative), precum şi corectarea
acţiunii şi orientarea sa judicioasă spre strategia, politica şi tactica firmei.
Controlul este o verigă din lanţul managerial, o pârghie de bază acestuia, care face legătura
între pregătirea şi realizarea obiectivelor, contribuind la eficientizarea şi optimizarea tuturor
acţiunilor.
11
Funcţiunile managementului serviciilor
12
Funcţiunile managementului serviciilor
Bibliografie
13