TULBURARILE DE RITM

Inima are un automatism propri, situate in grosimea miocardului si este format dintr-un
tesut specific autoexcitatil: nodulul sinoatrial (in peretele atriului drept); nodulul
atrioventricular (in grosimea sept interatrial); fasciculul Hiss – patrunde in septul
interventricular; reteaua Purkinje.
Impulsul ia nastere in nodulul sinoatrial, care emite o frecventa de 60-80 batai/min,
ajunge in nodulul atrioventricular, mai departe prin fascicolul Hiss si reteaua Purkinje produce
excitabilitatea inimii.
Daca aceste impulsuri apar in alte zone decat cele mentionate se numesc centre ectopice
care determina impulsuri ce se suprapun peste impulsurile normale – aparitia aritmiilor.
Cauze cardiace: afectiuni cardiovasculare; boli cardiace congenitale; cardiopatii ischemice;
Cauze extracardiace: boli infectioase, digestive, pulmonare, exces de alcool, cafea; sters,
emotii.
Clinic: palpitatii; dispnee; vertij, dureri precordiale; tulburari de auz (acufene); tulburari
de vedere, transpiratii, cefalee, greata, varsaturi, anxietate, poliurie.
1. Tahicardia sinusala/atriala
- Este sinusala/atriala, ventriculara, paroxistica
Tahicardia atriala:
100-150 batai/minut. Ritm cardiac accelerat si regulat. Poate fi de cauza fiziologica
(efort, emotii), patologic (consum cafea, alcool, tutun, stari febrile, afectiuni neuropsihice).
In general bine suportata de organism.
Clinic: palpitatii, oboseala, neliniste
Tratament: inlaturare factori declansatori, sedative, betablocanti (Propanolol 80 -120
mg/zi)
Tahicardia ventriculara:
Ritm regulat, peste 100 batai/minut.
Cauze: de regula patologice. Apare in boli coronariene, valvulopatii, RAA.
Debut brusc. Frecvent la personae varstnice, cu patologie cardiac.
Se manifesta prin: palpitatii, dipsnee, vertij, durere precordiala, poate sa duca la
lipotimie, in edem pulmonar acut.
Tratament: antiaritmice, betablocante, iv 50 ml Lidocaina, Xilina.
Edemul pulmonar acut este de cauza cardiaca.
Tahicardia paroxistica atriala:
Ritm cardiac regulat, frecventa de 160-200 batai/minut, incepe si se termina brusc.
Cauze: emotii, efort, cafea, alcool, valulopatii, cardiopatie ischemica, boli congentitale.
Tratament: compresiune si masaj sinuso carotidian, compensarea globilor ocular,
inghitire bol alimentar solid, provocare de varsaturi, extensie brusca a capului, digitale – 0.4
mg iv la intervak de 15-30 minute de 2-3 ori/zi.
Flutterul atrial este un ritm patologic atrial, regulat si foarte rapid (250 - 300/ min.).
Se intalneste rar la indivizi sanatosi, aparand de obicei in caz de stenoza mitrala, hipertiroidism,
cardiopatie ischemica, hipertensiune arteriala.
Rareori se transmit toti stimulii atriali ventriculilor, in care caz pericolul de sincopa este
iminent. De obicei, numai o parte din stimuli (unul din doi, trei, patru sau cinci) ajung sa
contracte ventriculii, datorita unui obstacol (bloc)functional la nivelul nodului atrio-ventricular.
Din aceasta cauza, ritmul ventricular poate fi de 150 -100 - 75 sau chiar 60 de batai/min. De
obicei, frecventa este de 150 de contractii/ min. Exista forme paroxistice si forme continue.
Flutterul atrial este foarte bine tolerat, adeseori bolnavii ignorandu-si suferinta. Diagnosticul
se bazeaza pe existenta unei tahicardii regulate, care nu variaza cu pozitia, repausul sau
exercitiile fizice. Precizarea se face prin electrocardiografie. Prognosticul depinde de boala
cauzala. Uneori, se poate transforma in fibrilatie atriala.
 Tratamentul de electie este socul electric. In absenta, se administreaza digitala
injectabila, singura sau asociata cu un betablocant, uneori cu chinidina.
Flutterul ventricular este o tulburare paroxistica de ritm cu frecventa medie de 180 -
250/min.; apare in infarctul miocardic, sau blocul A-V complet, cu tablou clinic dominat de
slabiciune mare, ameteli, sincopa dupa 20 sec, convulsii si incontinenta dupa 40 de secunde.
Tratamentul de electie - socul electric - trebuie aplicat imediat. Daca aceasta nu este posibil, se
administreaza intravenos xilina, procainamida, propranolol sau tosilat de bretiliu.
Fibrilatia atriala se caracterizeaza prin:
- Contractii cardiace vermiculare ineficiente si de cauze diferite: alcool, interventii chirurgicale
sau postoperatorii, in infectii severe si neoplasmele toracice. In cancer avansat nu se practica
nici o manevra de resuscitare.
Clinic: palpitatii, dispnee, durere precordiala, anxietate, agitatie
Tratament: Digoxin 0.5 mgx3/zi si defibrilare electrica. Ritmul este neregulat.
Fibrilatia ventriculara se caracterizeaza prin:
- Ritm haotic, neregulat si inefficient. Se poate ajunge pana la 400-500 batai/minut
Cauze: hypoxia, HTA severa, infarctul miocardic acut, insuficienta cardiac globala, soc
Clinic: ameteli dupa 3-5 sec de la instalare; lipotimia dupa 10-20 sec; moarte clinica
dupa 40-50 sec (bolnav inconstient, fara puls, respiratii neregulate si apoi se opresc, nu se
percep bataile cardiace, pupilele se dilate, TA incepe sa scada pana la zero).
Tratament: soc electric cu curent alternativ (o padela sub clavicular stanga si una la
varful inimii), 200-300-360joule la interval de 15-30 secunde. Lovitura precordiala sau masaj
cardiac si respiratie artificiala.
Extrasistole
In extrasistolele atriale sau ventriculare, comanda cordului este preluata de un centru
ectopic pentru scurt timp sau contractii premature ale muschiului cardiac care sunt neregulate.
Cauze: oboseala, emotii, stress, tulb digestive, boli febrile, consumul de alcool, cafea,
fumat, hipertiroidie, stenoza mitrala.
Clinic: palpitatii, anxietate, stare de slabiciune, stare de discomfort
Tratament: digitale, pulsatia la palpare este mai mica intre celelalte pulsatii urmata de
o pauza compensatorie. Ele pot fi sporadice, izolate si sistematizate: cate 2 digeminate, cate
trei digeminate, cvadigeminate.
Extrasistolele ventriculare apar in boli cardaice, pulsatii
Cauze: cardiopatiile, insuficienta cardiaca globala, bolile infectioase
Clinic: senzatia de durere precordiala, batai cardiace puternice, ameteli, anxietate,
dispnee, greturi, transpiratii.
Tratament: Lidocaina 50 mg iv
Hipertensiunea arteriala
- Este un sindrom caracterizat prin cresterea presiunii sistolice si diastolice. Presiunea maxima
normal este 139/89 mmHg. Tot ce depaseste valoarea normala este tensiune arteriala.
Clasificare:
- In functie de cauza: HTA esentiala fara o cauza precisa.
HTA secundata/simptomatica unor afectiuni renale, cardiovasculare, endocrine, neurologice.
- In functie de evolutie:
1. Stadiul I caracterizat prin depasirea valorilor normale peste 140 pana la 160 batai/minut
2. Stadiul II creste TA si apar semne de hipertrofie cardiaca evidentiata prin examen clinic, pe
EKG si examen radiologic si angiopatia hipertensiva evidentiata prin examenul fundului de
ochi
3. Stadiul III caracterizat prin afectiuni cardiace coronariene, renale si cerebrale. Este foarte
raspandita in randul populateie. Este consecinta maririi debitului cardiac, cresterii rezistentei
vasculare (rigiditate la nivelul arterelor), prezenta aterosclerozei.
 80-90% apare dupa varsta de 30 ani, frecventa maxima 40-50 ani. Mai frecvent la sexul
feminin. Rolul ereditar este importanta in 40-50% din cazuri.
Clinic:
- Stadiul hipertensiv: aparitia de puseuri hipertensive, cand TA creste cu 40 mmHg (de la 120
la 160 mmHg)
- Stadiul de TA de hipertensiune intermitenta cand alterneaza valoarea normala cu cea crescuta
- Stadiul de HTA permanenta: tensiunea este crescuta permanenta. 90% din cazuri este depistata
in acest stadiu.
- Forma benigna cand apar semne de fragilitate vasculara, cefalee occipital dimineata, vertij,
astenie, insomnia, tulburari de memorie si concentrare, tulburari de vedere “muste zburatoare”,
uneori de vedere incetosata, parestezii la nivelul extremitatilor si senzatie de deget mort.
- La examenul cardiac: palpiatii, dureri precordiale de grade diferite, dipsnee, hipertrofie
cardiaca (inima marita)
Investigatii:
- EKG, radiografie, ecografie cardiac, probe functionale renale. In ultimul stadiu de HTA
benigna apar complicatii ca: insuficienta cardiac stanga, cardiopatie ischemica si afectiuni
renale.
Forma maligna de HTA (forma grava) are evolutie rapida, mortalitate mare (1-3 ani).
Valoarea TA diastolice (relaxarea inimii) depaseste 130 mmHg, este rezistenta la tratament.
Prognostic: favorabil in stadiul I, rezervat in II si III
Complicatii: insuficienta cardiaca stanga, IMA, AVC, insuficienta renala.
Tratamentul este complex, nu orice stadiu primeste tratament.
Stadiul I: regim alimentar hiposodat, evitarea grasimilor, efortul fizic trebuie dozat,
sedative, tranchilizante.
Tratamentul medicamentos: la inceput medicatie hipotensiva, doze mici, creste apoi
cantitatea administrata, diuretice, scaderea TA trebuie sa fie lenta, nu brusca, pentru ca poate
produce AVC, IMA. (Noliprel arginine, Enap, Nefrix, , etc)