Teilhard De Chardin identifica trei forme de fericire: tihna, placerea si dezvoltarea.

Intr-o metafora
celebra, el compara fiintele umane cu cei care pleaca la plimbare pe munte, iar dupa cateva ore,
descopera ca, pentru a ajunge in varf, trebuie sa se catere, sa depuna efort. Unii vor prefera
atunci sa traga la un refugiu si sa ramana acolo sa se odihneasca sau sa ia o masa copioasa
(tihna). Altii vor fi de parere ca au urcat destul de sus, ca privelistea este suficient de frumoasa si
ca le-ar fi mult mai bine daca s-ar intinde pe iarba la soare (placerea). Ultimii vor continua sa urce
pana vor ajunge pe culmi, convins fiind ca locul lor se gaseste acolo sus (dezvoltarea).