Disciplina: Bioetica

Student: Andreica Alex

Universitatea Babeș Bolyai

Facultatea de Teologie Ortodoxă

TRANSPLANTUL DE ȚESUTURI ȘI DE
ORGANE

Profesor : Gelu Buta

Student: Andreica Alex

Cluj-Napoca

2019
 Disciplina: Bioetica
Student: Andreica Alex

TRANSPLANTUL DE ȚESUTURI ȘI DE ORGANE

Definitie: Transplantare de organ înseamnă înlocuirea totală sau parțială a

unui organ sau țesut bolnav cu un organ sau țesut sănătos, sau cu părți ale acestuia, provenind de
la un donator. Organul sau țesutul prelevat pentru transplantare poate proveni de la donatori vii
sau de la donatori decedați. Beneficiarul unui transplant este numit primitor.

Este o performanta a stiintei si a practicii medicale pe care Biserica o

binecuvinteaza atata vreme cat, prin transplant, se rezolva criza determinata de lipsa altor solutii
de vindecare si se reda viata normala unei persoane, fara insa a i-o ridica alteia: nimeni nu
trebuie ucis pentru ca sa traiasca altcineva.

Principii generale

 Viata specifica persoanei umane, unica si irepetabila, este un dar al lui Dumnezeu, inteles ca
vietuire a sufletului in trup; crestinul va purta de grija pentru amandoua, dar ii va acorda maxima
importanta sufletului, luptand pentru mantuirea sa.

 Actul de daruire voita a vietii pentru Dumnezeu ori pentru aproapele descopera adevaratul sens
al dragostei, de aceea daruirea este mai dorita decat conservarea ei; pe aceste considerente se
fundamenteaza eroismul dar mai ales martiriul.

 Darul vietii consta in sfintenia ei, de aceea urmarirea "calitatii vietii" ar trebui sa se faca pentru
sporirea sfinteniei, iar prelungirea vietii pentru lucrarea mai departe a mantuirii si prezenta
benefica a persoanei in mijlocul semenilor.

 Invatatura ortodoxa acorda mare importanta cinstirii trupului, atat in timpul vietuirii lui, cat si
dupa moarte, si aceasta pentru ca trupul reprezinta o materie structurata de Dumnezeu in taina
 Disciplina: Bioetica
Student: Andreica Alex

persoanei, Trupul "este templul Duhului Sfant" ( I Corinteni 6, 9) si, sub o forma spiritualizata,
urmeaza sa participe si la viata de dincolo de mormant.

 Moartea, ca despartire a sufletului de trup, nu justifica ideea considerarii trupului ca un obiect,

care sa poata fi folosit dupa bunul plac al unor terte persoane.

Principii speciale

 Transplantul trebuie sa aiba la temelie iubirea crestina a celui ce daruieste si implinirea ei in

iubirea celui care primeste. In acest sens, el va indeplini urmatoarele conditii:

1. sa respecte demnitatea persoanei (donator, receptor, medic);

2. sa aiba scop terapeutic;
3. sa fie in folosul aproapelui;
4. sa respecte viata si chiar moartea persoanei umane;
5. sa respecte drepturile omului si dimensiunea duhovniceasca a existentei umane;
6. sa nu fie determinat de oportunisme politice sau economice, de curiozitati medicale la moda.
 Actul de donare sa aiba la temelie iubirea crestina fata de aproapele si jertfelnicia; donarea nu
poate sa fie obiectul unor tranzactii;

 Prelevarea si transplantul de organe si de tesuturi se face numai in scop terapeutic; transplantul

va trebui sa se dovedeasca a fi unicul remediu valid pentru prelungirea si imbunatatirea (in cazul
transplantului de cornee, de piele, etc) vietii unui pacient;

 Pentru ca prelevarea de organe presupune consimtamantul donatorului, va fi de neacceptat

prelevarea de tesuturi de la un embrion, dat fiind faptul ca, desi fiinta vie, acesta este in
imposibilitatea de a-si da consimtamantul;

 Este inadmisibila provocarea voita a mutilarii sau a decesului prin prelevarea unor organe, chiar
pentru scopul de a salva viata unei alte persoane;

 Transplantul va fi bine justificat: se va urmari scopul imediat si pe termen lung al transplantarii,

ca si acordarea unei calitati satisfacatoare vietii primitorului;
 Disciplina: Bioetica
Student: Andreica Alex

 Realizandu-se din iubire si din respect fata de viata umana, transplantul va lua in calcul viata
persoanei umane in toata complexitatea ei, nu numai viata care se consuma sub forma si la nivel
exclusiv biologic, ci si dimensiunea duhovniceasca, eterna a vietii omului. Fiind metoda
exceptionala de tratament, transplantul este justificat dupa ce s-au epuizat toate celelalte forme si
modalitati de tratament.

Responsabilitatea medicilor

 Darul cunoasterii si al descoperirii noutatii vine de la Dumnezeu; ii revine omului

responsabilitatea folosirii lui nu impotriva aproapelui si a lumii, ci pentru sprijinirea prezentei
demne a persoanei in creatie si pentru implinirea sensului existentei;

 In acest context, medicul trebuie sa aiba constiinta ca este instrument si colaborator al lui
Dumnezeu, in inlaturarea manifestarii raului in lume ca suferinta;

 Echipa de transplant trebuie sa informeze, sub toate aspectele si in detaliu, atat pe donatorul, cat
si pe primitorul de organe, cu privire la riscurile, beneficiile, procedura si consecintele prelevarii
si, respectiv, implantului de organe, incat cei vizati sa poata lua hotararea in deplina cunostinta
de cauza.

Consimtamantul

 Desi se afirma ca donarea este expresie a iubirii, ea nu naste nicidecum obligatia morala de a
dona; actul de donare este manifestarea deplina si indubitabila a vointei libere;

 Se impune solicitarea si obtinerea consimtamantului in scris prealabil, expres si liber al

donatorului sau al persoanei terte careia legea ii permite acest fapt; de asemenea, se va solicita si
acordul scris al primitorului;

 Numai consimtamantul constient al donatorului ii descopera iubirea si spiritul de jertfa,

increderea si interesul pentru aproapele;

 Rudeniile ar putea sa-si ofere consimtamantul pentru transplantul de organe, in numele celor
apropiati (copii, minori) si atunci cand ei nu o mai pot face (din cauza situatiei in care cei vizati
se gasesc), mai ales ca este mai greu sa decizi pentru trupul altuia decat pentru al tau. De aceea
 Disciplina: Bioetica
Student: Andreica Alex

legea trebuie sa prevada reguli clare cu privire la consimtamant, pentru evitarea banuielii de
comercializare a organelor de catre rudenii;

 Este preferabil insa acordul prealabil al fiecarei persoane, pentru prelevarea de organe dupa
decesul ei sau macar transmiterea catre rudenii a dorintei sale in acest sens, indiferent daca
pozitia este pro sau contra; aceasta pentru ca numai in cazul consimtamantului explicit al
persoanei se poate vorbi despre un act de generozitate si iubire, deci de donare;

 Non – refuzul rudelor la prelevarea de organe dupa decesul pacientului nu poate fi interpretat
drept consimtamant.

Donatorul

1. In cazul donatorului viu, transplantul se va face numai cu respectarea urmatoarelor norme:

 sa fie major si sa fie in deplinatatea facultatilor mintale;

 sa i se garanteze ca viata nu ii va fi pusa in pericol;

 sa ii fie prezentate riscurile si consecintele asupra sanatatii si asupra capacitatii de munca pe care
prelevarea de organe le poate provoca;

 sa-si fi dat in mod prealabil, liber, expres, constient si informat consimtamantul in scris pentru
prelevare. In cazul donatorului minor, consimtamantul va fi acordat de catre parinti sau de catre
tutorii legali, respectandu-se libertatea si demnitatea minorului;

 actul de donare va fi expres si nu prezumat.

2. In cazul donatorului decedat:

 echipa care a constatat decesul unei persoane nu va fi aceeasi cu cea care urmeaza sa faca
transplantul;

 medicii care constata decesul sunt responsabili pentru situatiile in care moartea nu a intervenit
efectiv sau ea nu a fost bine constatata.

Primitorul
 Disciplina: Bioetica
Student: Andreica Alex

 Primitorul isi va da consimtamantul in scris pentru efectuarea transplantului si va fi informat

obiectiv asupra sanselor de reusita a transplantului.

 In selectionarea pacientilor carora urmeaza sa li se efectueze transplantul, se impune ca medicii

care iau deciziile de transplantare sa aplice exclusiv criteriul terapeutic, adica sa se aiba in
vedere:

1. urgenta transplantarii;
2. posibilitatea de reusita;
3. previziunea ca organul sa se poata transplanta;
4. prioritatea cererii.
 Intrucat transplantul are caracter terapeutic, selectia pacientilor nu trebuie sa fie impiedicata
sau viciata de motive de ordin rasial, social economic, religios etc., ci determinata de conditii
optime de reusita a transplantului si de finalitatea acestuia.

Despre moarte

Moartea, din punct de vedere crestin, are doua acceptiuni:

 indepartarea omului de Dumnezeu prin pacat (moarte care poate fi temporara sau vesnica, in
functie de gravitatea pacatului, de pocainta sau lipsa acesteia);
 moartea fizica - concretizata prin despartirea sufletului de trup. Tot efortul crestin este acela de
a scapa de moartea vesnica prin comuniunea dinamica cu Dumnezeu in Hristos, prin Duhul
Sfant. Aceasta nu exclude grija pentru conditiile, momentul si modalitatea separarii sufletului de
trup.
Moartea, din punct de vedere medical si legal, este cunoscuta in mai multe feluri si anume:
 moarte aparenta (functiile vitale sunt atat de mult slabite incat nu pot fi percepute decat cu
aparate speciale);
 moarte clinica (functiile vitale au incetat fara sa se fi alterat inca structurile in mod ireversibil;
de aceea este posibil ca aceste functii sa fie reactivate prin terapia intensiva si reanimare);
 moarte biologica (se produce atunci cand organele vitale au intrat deja in proces de alterare,
adica a inceput procesul de necrozare a tesuturilor);
 Disciplina: Bioetica
Student: Andreica Alex

 moarte cerebrala.

Moartea cerebrala

 Constatarea mortii fizice nu este obiectivul teologiei sau al filosofiei, ci tine de resortul stiintelor
medicale si juridice. Pana nu demult, era considerata moarta acea persoana careia inima i-a
incetat sa mai bata si careia ii lipsea respiratia. Datorita tehnicilor de reanimare s-a ajuns la
convingerea ca moartea este un proces si ca ea nu este in mod necesar legata de incetarea batailor
inimii.

 Moartea, ca incetare efectiva a vietii, presupune:

1. oprirea inimii;
2. absenta respiratiei spontane;
3. moartea cerebrala. Aceste trei conditii trebuie indeplinite, concomitent si in totalitate, pentru
a se evita erori regretabile.
 Precizari esentiale cu privire la conceptul de moarte cerebrala:
1. moartea cerebrala reprezinta medical alterarea ireversibila a vietii celulelor creierului (cortex,
cerebel si trunchi cerebral), care provoaca incetarea definitiva a functiilor encefalului intreg,
ceea ce inseamna imposibilitatea organismului uman de a mai fi in relatie cu mediul si de a-si
asigura si realiza propria existenta, caracter specific si obligatoriu in definirea vietii umane;
2. nu trebuie confundata moartea cerebrala cu moartea biologica;
3. din punct de vedere juridic, moartea este considerata una singura, si anume cea declarata din
punct de vedere medical.
 Criteriile potrivit carora poate fi declarata moartea cerebrala, din punct de vedere legal,
sunt:
1. examen clinic, constand in: constatarea comei profunde, flasca, areactiva, absenta reflexelor
de trunchi cerebral (in mod special absenta reflexelor fotomotor si corneean);
2. absenta ventilatiei spontane, confirmata de testul de apnee (la un PaCO2 de 60 mm Hg);
3. doua trasee EEG, efectuate la 6 ore, care sa ateste lipsa electrogenezei corticale.
 Disciplina: Bioetica
Student: Andreica Alex

 Moartea, in calitate de separare a sufletului de trup, ramane o taina. Nimeni nu va putea spune cu
precizie ca separarea aceasta coincide cu moartea cerebrala; poate sa coincida, poate sa preceada
sau poate sa urmeze mortii cerebrale;

 Fiind creat dupa chipul lui Dumnezeu, omul este inteles si se pune in valoare in masura in care
reflecta in el prototipul sau. Atata vreme cat implineste porunca iubirii si ramane in Dumnezeu,
care este iubire, este membru al Bisericii lui Hristos;

 In aceasta perspectiva, daruirea unui organ, a unui tesut si chiar a unei picaturi de sange, din
dragoste fata de aproapele, inseamna autodaruirea si autojertfirea intregului om in interiorul
aceluiasi Trup mistic al lui Hristos, ceea ce exclude privirea trupului omului ca pe un simplu
mijloc de insanatosire fizica a cuiva sau ca pe o magazie de organe de schimb.

EXEMPLE ILUSTRATIVE:
- Donatorii vii asigură 45% dintre organele transplantate
- Costurile pentru un rinichi încep cu 200.000$ în USA, 7000$ în India și 500$ în
Irak
- Granița între lege și costuri, cererea de organe este mai mare decât numărul de
organe de care dispune sistemul de transplant
- Condițiile de transplant și riscurile (donatorul nu este cunoscut, 30% dintre
pacienți se întorc cu virusul HIV, hepatită sau alte boli după operația de
transplant, în 20% dintre cazuri organismul respinge rinichiul)
- Pacienții pe dializă, între viață și moarte, urgența transplantului poate justifica
cumpărarea/vinderea unui organ? – paralela cu religia
1. Film: Jon Ronson, Kidneys for Jesus (2003). (documentar) (Tx și religie, manipulare,
controverse)
2. https://www.youtube.com/watch?v=LRUElE7oRgA&t=48s
Genocidul Medical: Crime în masă ascunse în industria transplantului de organe
din China