Ingrijirea Pacientului Cu Tuberculoza Pulmonara

INGRIJIREA PACIENTULUI CU
TUBERCULOZA PULMONARA
INGRIJIREA PACIENTULUI CU TUBERCULOZA PULMONARA
PLANUL LUCRARII
I. 1.1.Prezentarea notiunilor de anatomie si fiziologie a aparatului afectat
1.1.1.Anatomia si fiziologia aparatului respirator
1.2.Prezentarea teoretca abolii
1.2.1.Definitie.
1.2.2.Etiologie.
1.2.3.Simptomatologie.
1.2.4.Patogenie.
1.2.5.Tratament.
II. Supravegherea pacientului din momentul internarii pana la externare si efectuarea tehnicilor impuse de afectiune
2.1.Internarea pacientului in spital
2.2.Asigurarea conditiilor de spitalizare
2.3.Asigurarea conditiilor igienice pacientilor internati
 Pregatirea patului si a accesoriilor lui
 Schimbarea lenjeriei de pat
 Asigurarea igienei personale, corporale si vestimentare a pacientului
 Efectuarea toaletei generale si pe regiuni a pacientului imobilizat
 Observarea pozitiei pacientului in pat
 Schimbarea pozitiei si imobilizarea pacientului
 Captarea eliminarilor
2.4.Supravegherea functiilor vitale si vegetative
2.5.Alimentatia bolnavului
2.6.Administrarea medicamentelor si hidratarea organismului
2.7.Recoltarea produselor biologice si patologice
2.8.Pregatirea pacientului si efectuarea tehnicilor speciale impuse de afectiune
2.9.Educatie pentru sanatate

 Profilaxia bolii
2.10.Externarea pacientului
III. 3.1.Prezentarea cazurilor de boala
 Cazul nr. 1 - plan de ingrijire
3.2.Concluzii asupra lucrarii
Bibliografie.
CAPITOLUL I
ANATOMIA SI FIZIOLOGIA APARATULUI RESPIRATOR
Componentele aparatului respirator sunt: cavitate nazala, faringe, laringe, trahee, bronhii si plamani.
Arborele bronsic este format din caile respiratorii extra- si intrapulmonare, constituite intr-un sistem de tuburi care servesc pentru tranzitul aerului. In interiorul tesutului
pulmonar bronhiile principale se ramifica progresiv in bronhii lobare, segmentare interlobulare din care iau nastere bronhiolele respiratorii, care se continua cu canalele alveolare ai caror
pereti prezinta dilatatii in forma de saci - saci alveolari - in care se deschid alveolele pulmonare.Traheea si bronhiile extralobulare au in peretii lor inele cartilaginoase cu rol de a mentine
deschise caile respiratorii in conditiile variatiilor de presiune din inspiratie si expiratie. Bronhiile terminale si respiratorii, lipsite de inelul cartilaginos, contin un strat muscular dezvoltat,
regland astfel circulatia aerului in caile respiratorii intrapulmonare.
Plamanul, acoperit de pleure, este constituit din urmatoarele unitati anatomice si functionale: lobi, segmenti, lobuli si acini pulmonari.
Lobii pulmonari sunt unitati morfologice mari, delimitate prin scizuri. Ei au independenta structurala, functionala si patologica. Lobii sunt organizati in segmente, unitati
morfologice delimitate imperfect de septuri conjunctive.Segmentele sunt alcatuite din lobuli. Lobulul este o masa piramidala cu baza catre suprafata externa a plamanului, constituita din
ramificatii ale bronhiolelor si vase de sange, inconjurate de tesut conjunctiv. Este format din acini pulmonari constituit dintr-o bronhiola respiratorie, impreuna cu canalele alveolare care
deriva din ea si cu alveolele pulmonare. Acinul pulmonar reprezinta unitatea structurala si functionala a lobulului pulmonar.
Alveolele pulmonare reprezinta suprafata de schimb a plamanului. Peretele alveolar, adaptat schimburilor gazoase, este format dintr-un epiteliu alveolar, unistratificat, asezat
pe o membrana bazala si tesut conjunctiv bogat in fibre elastice in care se gaseste o retea de capilare prov
enita din ramurile terminale ale arterei pulmonare. La nivelul alveolelor pulmonare se realizeaza schimbul de gaze.
Pleura este alcatuita din doua foite - foita viscerala (acopera plamanii patrunzand si in scizuri) si foita parietala (captuseste peretii cutiei toracice).
Vascularizatia plamanului. Plamanul are o dubla vascularizatie functionala si nutritiva. Vascularizatia functionala asigura schimburile gazoase prin intermediul vaselor de
sange care constituie mica circulatie. Vascularizatia nutritiva, partea a marii circulatii, este asigurata de arterele si venele bronsice. Venele dreneaza sangele in vena cava superioara.
Inervatia - simpatica si parasimpatica din plexul bronhopulmonar.
Mecanica respiratiei - schimburile gazoase se realizeaza datorita succesiunii ritmice a doua procese: inspiratia si expiratia, constituind ventilatia pulmonara.
Inspiratia este un proces activ care consta in contractia muschilor inspiratori (muschiul diafragm, intercostal intern, micul pectoral, scalenii, marele dintat posterior) si are
drept rezultat marirea volumului cutiei toracice prin cresterea celor trei diametre: longitudinal, transversal, anteroposterior. Modificarile de volum ale cutiei toracice determina modificari
corespunzatoare ale volumului plamanului deoarece prin pleura viscerala plamanii sunt solidari cu cutia toracica. Pelicula de lichid pleural dintre cele doua foite favorizeaza alunecarea
acestora, dar si cresterea coeziunii dintre ele, astfel plamanii urmeaza expansiunea toracica si se destind pasiv. Ca urmare, presiunea intrapulmonara scade cu 2-3 mmHg fata de cea
atmosferica si de aceea aerul atmosferic patrunde in plaman.
Expiratia este un proces pasiv in conditii obisnuite, toracele revenind la dimensiunile sale de repaus ca urmare a relaxarii musculaturii inspirtorii (intercostal intern, dintatul
posterior si inferior, muschii abdominali). In consecinta, plamanii nu sunt tinuti in tensiune si revin la dimensiunile de dinaintea inspiratiei. Se creeaza in interiorul plamanilor o presiune
superioara cu 2-4 mmHg celei atmosferice, ceea ce face ca aerul din plamani sa fie expulzat.In timpul efortului si in anumite conditii patologice expiratia devine activa prin participarea
muschilor respiratorii auxiliari. Miscarile inspiratorie si expiratorie se succed ritmic fara pauza, in tot cursul vietii. Frecventa miscarilor respiratorii in stare de repaus este de 16-20
respiratii/minut. Frecventa si amplitudinea variaza in functie de necesitatile organismului in O2 si mai ales de cantitatea de CO2 produsa.
Reglarea ventilatiei pulmonare se face pe 2 cai: nervoasa si umorala. Reglarea nervoasa este asigurata de centrii nervosi respiratorii bulbopontini. Mecanismul umoral consta
in influentarea centrilor nervosi de catre concentratia de CO2 si O2 din sange, reglarea facandu-se printr-un mecanism de feed-back.
TUBERCULOZA este o boala infecto-contagioasa provocata de bacilul Koch, afectand organismul in intregime, interesand cu precadere plamanul si avand de obicei o evolutie
cronica pe parcursul careia se deosebesc doua etape: tuberculoza primara (care cuprinde sancrul de inoculare si leziunile legate de el) si tuberculoza secundara (sau de organ). Se
caracterizeaza anatomic prin leziuni specifice tuberculoase iar clinic prin aspecte foarte polimorfe variind in functie de stadiul de tuberculoza.
Etiologie
Agentul patogen al acestei boli este Mycobacterium tuberculosis sau bacilul Koch. Are forma unui bastonas drept sau usor incurbat, de 1-4 microni lungime, lat de 0,5-1,5
microni, cu unele granule in interior, imobil, necapsulat si nesporulat. Este acido-alcolorezistent, proprietate specifica de gen pe care se bazeaza coloratia clasica Ziehl-Nielsen.
Rezistenta bacilului Koch in mediul extern. Bacilii Koch supravietuiesc 30-45 minute la caldura uscata de 100 grade Celsius si sunt omorati prin fierbere in 15 minute.
Tulpinile bovine supravietuiesc in lapte dupa o incalzire de 30 de minute la 65-85 grade. Frigul nu are efect asupra bacililor, rezista si la -180 grade C. Bacilii uscat si inghetati in vid rezista 3
ani. Lumina solara directa distruge bacilii Koch in 2 ore iar ultravioletele in 10-20 de minute. In sputa rezista 3-4 zile. Solutiile antiseptice ca sublimat, tricrezol, lizol, acid fenic distrug bacilul
Koch in aproximativ o ora. Patogenitatea (capacitatea bacilului de a produce imbolnavirea) este mai mult sau mai putin amplificata in functie de virulenta germenilor (intensitatea ritmului de
diviziune). Specia umana prezinta un grad de imunitate naturala (dar nu totala) fata de micobacterii, castigata de-a lungul generatiilor anterioare, care au venit in contact cu acesti germeni
si care este transmisibila genetic. Ritmul de multiplicare este foarte lent (20 de ore pentru o diviziune, de 60 de ori mai lent decat la stafilococi sau enterobacterii). 90% din cazuri sunt
produse de bacilul Koch de tip uman. Sunt patogene pentru om si tipurile bovine si ovine, iar diferentierea se face in culturi.
Patogeneza
Evolutia procesului tuberculos este conditionnata de virulenta bacililor, de doza de germeni si de reactivitatea organismului. Daca infectia se face cu germeni de o slaba
virulenta, in doza mica, iar organismul are o rezistenta buna, bacilii sunt inglobati in fagocit si se elimina impreuna cu acestea pe cale hepato-intestinala, fara a fi influentata cu nimic starea
de sanatate. In cazu in care infectia se face cu o doza mare de germeni, cu virulenta ridicata, iar organismul poseda o slaba rezistenta, bacilii sunt inglobati de fagocite, insa la nivelul lor ei
se pot multiplica, producand toxine care determina moartea acestora. Fagocitele moarte sunt inglobate de catre macrofage, in interiorul carora bacilii continua sa se multiplice. Macrofagele
sufera o serie de modificari caracteristice, exprimate prin formarea de celule gigante, gare constituie punctul de plecare al leziunii tuberculoase. In jurul lor se dezvolta un proces infiltrativ
celular, cu celule epioteloide si limfoide, care inconjoara celula giganta. In acest fel ia nastere foliculul tuberculos microscopic. Acesta poate evolua spre vindecare sau continua sa se
dezvolte, dand nastere la granuloame tuberculoase, vizibile macroscopic, la nivelul carora au loc fenomene de cazeificare, fibrozare sau calcificare.
Factori favorizanti ai imbolnavirii: varsta, sexul (raportul barbati/femei este de 7/3), graviditatea, etilismul cronic, diabetul zaharat, pneumoconiozele, cancerul bronho-
pulmonar, ulcerul gastro-duodenal si gastrectomia, factorii de mediu (malnutritia, surmenajul, locuintele insalubre, supraaglomerate, lipsa educatiei sanitare), factorul profesional (medici,
asistenti, laboranti, infirmieri), factorul ereditar.
Simptomatologie
Simptomele clinice in tuberculoza pulmonara activa sunt, pe de o parte generale, rezultat al infectiei tuberculoase a organismului si pe de alta parte functionale, expresia
modificarilor anatomo-fiziologice si fiziopatologice induse de leziunile specifice din plamani.
Simptomatologie generala: ascensiuni termice (subfebrilitati sau febra), transpiratii nocturne, stare de disconfort uneori greu de definit, scadere a apetitului, pierdere
ponderala si uneori, la femei tinere amenoree.
Simptomele functionale respiratorii apar in general dupa intervale variabile de la instalarea sindromului infectios general, dar uneori pot fi percepute concomitent sau chiar
inaintea simptomelor generale. Cele mai frecvente sunt tusea la inceput neproductiva, apoi cu sputa mucopurulenta nefetida, redusa cantitativ: ceva mai rar expectoratia este pio-
sanguinolenta sau franc hemoragica (uneori hemoptizia este prima acuza luata in seama de bolnavi si duce frecvent la depistarea tuberculozei). Se mai intalnesc dureri toracice (prin
afectarea pleurei in procesul inflamator specific si chiar constituirea unei pleurezii), dispnee accentuata (in caz de pleurezie masiva sau pneumotorax spontan compresiv), zgomote
respiratorii anormale (raluri crepitante fine sau mai des subcrepitante in regiunile apicle si subapicale (mai ales interscapulovertebral).
In fine, la apriximativ o zecime din bolnavi nu exista nici un fel de simptome clinice.
Tratamentul
Tratamentul antituberculos are in vedere doua obiective: unul individual (reprezentand interesele pacientului) - de a vindeca boala restaurand cat mai repede capacitatea de
munca si reintegrarea in familie si societate si unul comunitar (reprezentand interesele colectivitatii careia ii apartine pacientul) - de a utiliza cat mai eficient resursele disponibile pentru a
reduce riscul de infectie si/sau imbolnavire in colectivitate.
Mijloacele terapeutice prin care se realizeaza obiectivele tratamentului sunt: medicatia antituberculoasa si medicatia simptomatica, vitamine, bronhodilatatoare, antitusive
sau expectorante, tonicardiace, hepatoprotectoare, in functie de tabloul clinic sau de complicatiile si bolile asociate ale bolnavului.
Medicamentele antituberculoase - clasificare:
Din punct de vedere al utilizarii clinice, medicamentele antituberculoase pot fi grupate astfel:
1.)esentiale - majore: IZONIAZIDA (H), RIFAMPICINA (R)
-de asociere: PIRAZINAMIDA (Z), ETAMBUTOLUL (E),
STREPTOMICINA (S)
2.)de rezerva: ETIONAMIDA, CICLOSERINA (T), CIPROFLOXACINA (Q)
REACTII ADVERSE ALE MEDICAMENTELOR ANTITUBERCULOASE:
MEDICAMENT REACTII MAJORE REACTII MINORE

IZONIAZIDA -hepatita (de tip hepatocelular), -nevrita periferica
(INH, H) apare in primele luni de
administrare -foarte rar disconfort gastric
-greturi sau varsaturi, ameteli
-sindrom pelagroid
-diverse rashuri cutanate
-ginecomastie la barbat
-sindrom pseudolupic
RIFAMPICINA -manifestari astmatice, asociate rar-icter non-hepatic
(RMP, R) cu colaps sau soc
-cefalee
-purpura trombocitopenica
-frison si ascensiune febrila
-anemie hemolitica acuta
-disconfort digestiv
-insuficienta renala acuta
-greata, varsaturi
PIRAZINAMIDA -hepatita -roseata tegumentara insotita
(PZM, Z)
de senzatie de caldura si
intepaturi
-greata
-foarte rar manifestari articulare

de hiperuricemie
ETAMBUTOLUL -nevrite optice retrobulbare -disconfort digestiv
(EMB, E) -insuficienta renala - rar greturi sau varsaturi
STREPTOMICINA -hipoacuzie, -parestezii periorale
(SM, S)
-tulburari vestibulare -potenteaza blocul neuro-mus-
-ameteli cular curoric
-dificultati de mentinere a
mersului drept
-nistagmus
-varsaturi
-nefrotoxicitate
- accidental soc anafilactic

Regimuri terapeutice
Tratamentul tuberculozei si ritmul de monitorizare bacteriologica a evolutiei sub tratament sunt standardizate pentru majoritatea cazurilor. Din 1998 s-a introdus in tara noastra incepand cu
judetul Iasi strategia DOTS formata din scheme standarad de tratament.
REGIMUL INDICATII ASOCIERI DE RITM DE CONTROL
MEDICAMENTE BACTERIOLOGIC
-pulmonari 2(3)luni HRZE(S) 7/7 -la sfarsitul lunii a 2-a (T2)
I +4(3)luniHR 3/7
-extrapulmonari cu si la sfarsitul lunii a 3-a (T3) pt. cei
localizari severe pozitivi in microscopie la T2
(meningiene,
vertebrale, osteo- (situatie in care faza de atac este
articulare, renale) prelungita la 3 luni)
-extrapulmonari cu =incheierea fazei intensive

doua sau mai multe
localizari -la inceputul lunii a 5-a (T5)
-la sfarsitul lunii a 6-a (T6)
=incheierea tratamentului
II -retratamentele pentru2 luni HRZES 7/7+ -la sfarsitul lunii a 3-a (T3)
orice categorie de caz
sau pentru orice1 luna HRZE 7/7 + =incheierea fazei intensive
localizare
5 luni HRE 3/7 -la sfarsitul lunii a 5-a (T5)
-la sfarsitul lunii a 8-a (T8)
III -forme non-grave la2 luni HRZ 7/7 + -la sfarsitul lunii a 2-a (T2)
copii 4 luni HR 3/7
=incheierea fazei intensive
-extrapulmonari cu
localizari unice non- -la sfarsitul lunii a 6-a (T6)
severe (pleura,
ganglioni limfatici)
IV -rezistent la unul sauIndividualizate -lunar pana la negativare, apoi
(individua- mai multe trimestrial pana la incheierea
lizat) medicamente tratamentului
antituberculoase
(dovedita printr-o
antibiograma fiabila)
Pentru cazurile pulmonare cu leziuni cavitare extinse sau pentru cele extrapulmonare grave (meningoencefalite, localizari osteo-articulare etc) se admit abateri de la regimurile
standard: continuarea tratamentului pana la 9 luni sau administrarea zilnica a medicamentelor si in faza de continuare.
Orice tratament antituberculos instituit impune deschiderea unei fise de tratament chiar la debutul acesteia, de catre unitatea care a inceput tratamentul. Fisa de tratament este
singurul document valid al unui caz de tuberculoza. Ea contine sintetic toate informatiile esentiale despre pacient si despre episodul de imbolnavire respectiv. De aceea ea trebuie sa
constituie un instrument de lucru permanent pentru personalul medical care ingrijeste bolnavul si sa insoteasca pacientul in toate unitatile in care acesta isi efectueaza tratamentul. Fiecare
cura de tratament va avea o singura fisa de tratament corespunzatoare iar daca se reia tratamentu pentru esec, abandon sau caz cronic se va incepe o noua fisa. Pentru tratamentele care
sunt continuate peste 12 luni se va completa o noua fisa pe care se va inscrie insa in partea din dreapta mentiunea "continuare".
Pentru cazurile cu MDR (multidrogrezistenta) TB se va completa fisa de tratament speciala.

Dupa incheierea tratamentului fisa se va pastra in plicul pacientului de la Dispensarul Anti-Tuberculos teritorial in care acesta a fost inregistrat si declarat.
CAPITOLUL II. SUPRAVEGHEREA PACIENTULUI DIN

MOMENTUL INTERNARII SI PANA LA EXTERNARE SI
EFECTUAREA TEHNICILOR IMPUSE DE AFECTIUNE
Internarea pacientului in spital. Internarea bolnavului

reprezinta primul contact al sau cu spitalul, concomitent
intrerupandu-se si legaturile permanente cu munca, familia,
prietenii. Atitudinea corespunzatoare a personalului medical
influenteaza tonusul optimist al bolnavului, ajutandu-l sa
depaseasca cu bine problemele legate de spitalizarea de
durata si motivandu-l sa-si efectueze tratamentul complet.
Internarea bolnavului se va face pe baza buletinului de

identitate, biletului de trimitere si a dovezii de asigurat CAS
(adeverinta de salariat, cupon de pensie etc.), respectand
regulamentul privind circuitele functionale ale spitalului.
Bolnavul internat este indrumat la serviciul de primire

care este alcatuit din mai multe incaperi: sala de asteptare,
cabinet de consultatii. In acest cabinet va fi trecut in
registrul de internari, aici se completeaza prima parte a fisei
de observatie cu datele de identitate si adresa exacta.
Bolnavul este pregatit pentru examenul medical, fiind ajutat
sa se dezbrace. Asistenta se va comporta cu multa atentie si
delicatete, pentru a-l convinge ca va fi bine ingrijit. Cu
datele culese de la bolnav sau/si apartinatori, in urma
consultatiei, medicul va completa o parte a fisei de
observatie.
Obiectele de imbracaminte si alte eventuale bunuri care

se afla asupra bolnavului vor fi inventariate de asistenta,
inregistrate, daca este necesar vor fi dezinfectate si
deparazitate, apoi invelite intr-o manta de protectie si
depozitate la magazia de efecte, pe baza unui proces verbal
competat in doua exemplare.
Bolnavul este insotit in camera de imbaiere, unde, la
nevoie, se va face si deparazitarea. El este ajutat in cazul in
care starea lui necesita, sa-si efectueze baia generala sau
dus, fiind servit cu: sapun, prosoape, perie de dinti si
forfecuta pentru unghii. In camera de imbracare i se dau
rufe curate: pijama, papuci, ciorapi, halat apoi este condus
pe sectie, la salonul stabilit de medic.
Asistenta de salon prezinta bolnavul celorlalti pacienti si

il ajuta sa-si aranjeze lucrurile in noptiera, informandu-l
asupra regulamentului de ordine interioara. Se vor masura
tensiunea arteriala, pulsul, respiratia si temperatura, se vor
nota in foaia de observatie si vom instrui bolnavul referitor
la ce are de facut in vederea recoltarii analizelor de
laborator.
Asigurarea conditiilor de spitalizare. Saloanele

bolnavilor pulmonari trebuie sa fie orientate cu ferestrele
spre nord pentru a beneficia de o luminozitate intensa si
permanenta, fara actiunea directa a razelor solare. Este bine
daca in fata saloanelor exista terase mari, unde bolnavii, in
cursul zilei, pot fi dusi afara, pentru aeroterapie. Saloanele
trebuie sa fie incalzite moderat, eventual cu 1-2 grade mai
putin decat temperatura optima a saloanelor si sa aiba o
ventilatie buna.
Asigurarea conditiilor igienice pacientilor internati:
Pregatirea patului si a accesoriilor
Pentru pregatirea patului avem nevoie de

urmatoarele materiale necesare:
-cearsaf simplu
-cearsaf plic
-doua fete de perna
-doua perne
-una-doua paturi
Se indeparteaza noptiera de langa pat. Se aseaza un

scaun cu spatar la capatul patului. Pe scaun se aseaza in
ordinea intrebuintarii: lenjerie curata, pernele si patura.
Cearsaful se asaza la mijlocul saltelei, se desface si se
intinde o parte a cearsafului spre capatul patului, cealalata
spre capatul opus. Se introduce cearsaful adanc sub saltea.
Persoana asezata cu fata spre capatul patului, cu

mana de langa pat prinde partea laterala a cearsafului la o
distanta egala de la colt cu lungimea partii atarnate si o
ridica in sus pe langa satea. Se lasa in jos partea de cearsaf
ridicata si se introduce sub saltea partea de cearsaf care
atarna sub marginea inferioara a saltelei, celelalte trei colturi
se fac dupa aceeasi procedura. Se introduce sub saltea toata
partea laterala a cearsafului incepand de la colturile saltelei,
se intinde bine sa nu prezinte cute.
Daca este nevoie se aseaza musamaua si aleza. Pe

urma se aseaza cel de-al doilea cearsaf peste care se intinde
patura, marginea cearsafului dinspre cap se desface peste
patura pentru ca patura sa nu constituie o greutate asupra
degetelor picioarelor pacientului. Se va face o cuta atat din
cearsaf cat si din patura, se aseaza mana stanga sub
cearsaf, ridicand cearsaful si patura peste mana opusa,
formand o cuta. Se aseaza pernele introduse in fetele de
perna curate.
Asigurarea igienei personale corporale
Igiena corporala incepe de la internare, cand bolnavul

este imbaiat si, la nevoie, deparazitat. Toaleta generala
trebuie efectuata atat de frecvent incat sa asigure bolnavului
o infatisare curata sau sa previna orice mirosuri neplacute si
orice forma de iritatie a pielii. Datoria asistentei medicale
este de a pastra pacientul intr-o stare de curatenie,
indiferent de varsta sa, de pozitie, stare fizica sau afectiva.
Toaleta bolnavului constituie una din conditiile

indispensabile ale procesului de vindecare. Prin toaleta se
indeparteaza de pe suprafata pielii stratul cornos, descuamat
si impregnat cu secretiile glandelor sebacee si sudoripare,
amestecate cu alte substante straine care adera la piele.
Indepartatrea acestora deschide orificiile de excretie ale
glandelor pielii si invioreaza circulatia sangelui. Toaleta
linisteste bolnavul si ii creaza o stare de confort. Majoritatea
bolnavilor sunt obisnuiti cu toaleta completa de acasa, dar
exista si bolnavi, mai putini, carora asistenta trebuie sa le
dezvolte deprinderile unei toalete complete pe baza
normelor igienei personale. In vederea acestui lucru,
asistenta educa bolnavul si-i pune la dispozitie:
- sapun neutru
- trei prosoape curate
- sapuniera
- perie de unghii
- forfecuta de unghii
- periuta de dinti
- pasta de dinti
- pahar cu solutie antiseptica pentru gargara
- spirt mentolat
- lenjerie de corp curata

Baia este curatata si dezinfectata inainte de fiecare
utilizare. Asistenta pregateste materialul necesar pentru
efectuarea toaletei corporale, a parului, a cavitatii bucale si
taierea unghiilor pe o masuta langa vana sau dus.
Pregateste apa, a carei temperatura trebuie sa fie de 37
grade C masurata cu termometrul de baie, dand drumul mai
intai apei reci si apoi celei calde pentru evitarea aburului si
condensului. Bolnavul face singur baie si la nevoie asistenta
il ajuta. Se va avea grija la efectuarea corecta a baii si
indepartarea tuturor reziduurilor de pe piele. Se spala mai
intai fata, trunchiul, membele si regiunea perianala. Se vor
utiliza trei prosoape diferite pentru uscare prin tamponare.
Dintii se spala bine si unghiile se taie. Se va atrage atentia
bolnavului sa nu manevreze robinetele si sa nu se inchida
singur in baie. Asistenta va fi atenta la orice zgomote
neobisnuite si va intra in baie acordandu-i primul ajutor (pot
surveni lipotimii si colaps). Este bine ca dupa terminarea baii
bolnavul sa efectueze un dus la o temperatura mai scazuta
decat cea a pei din vana. Bolnavul este imbracat cu lenjerie
curata si condus in patul sau care a fost intre timp schimbat.
Bolnavul se inveleste bine si se incalzeste.
Toaleta se face in functie de starea bolnavului. In

cazul in care bolnavul este imobilizat la pat (hemoptizie,
stare generala foarte alterata etc.), asistenta va efectua
toaleta bolnavului pe regiuni. Trebuie avut in vedere ca
majoritatea bolnavilor pulmonari transpira abundent, ceea
ce face ca pielea sa devina fragila si sa se lezeze usor,
bolnavii facand mai repede escare de decubit. Este bine ca
pielea transpirata sa fie spalata cu alcool mentolat, care
invioreaza circulatia periferica.
Obsevarea pozitiei pacientului in pat
Pozitia preferata a bolnavilor in pat este in decubit

dorsal, cu o perna subtire sub cap. Pozitia semisezanda nu
are efect favorabil in vindecarea tuberculozei pulmonare, dar
este abordata in caz de hemoptizii sau insuficienta
respiratorie. Daca bolnavul are caverne deschise, mai ales in
lobii superiori, pozitia Trendelenburg favorizeaza inchiderea
si cicatrizarea acestora. Acest lucru nu trebuie fortat, iar
daca starea bolnavului este buna, alegerea pozitiei trebuie
lasata la discretia sa. Durata zilnica a repausului la pat va fi
hotarata de medic de la caz la caz, obligatoriu fiind
un repaus de minim doua ore dupa administrarea
tratamentului tuberculostatic.
Captarea eliminarilor
Captarea sputei. Deoarece majoritatea bolnavilor de

tuberculoza pulmonara expectoreaza, ei vor fi deserviti cu
scuipatori speciale cu capac, ce contin solutie dezinfectanta.
Se va urmari cantitatea, culoarea, consistenta, eventual
mirosul sputei (in suprainfectiile pulmonare), toate aceste
caracteristici furnizandu-ne date despre stadiul procesului de
vindecare sau eventualele complicatii survenite in acest
proces.
Urmarirea functiilor vitale si vegetative
Urmarirea functiilor vitale ale organismului este

obligatorie in cursul oricaror boli, caci modificarea lor
reflecta in mare masura starea generala a bolnavului,
precum si evolutia si gravitatea bolii de care sufera.
Asistenta medicala are obligatia sa masoare zilnic si sa
noteze in foaia de temperatura functiile vitale ale
organismului (temperatura, pulsul, tensiunea arteriala,
respiratia) si functiile vegetative (diureza, scaunul).
Temperatura: masurarea temperaturii se face cu ajutorul

termometrului maximal. Acesta este gradat in scara Celsius,
este un termometru cu scara redusa de la 34,5 la 42 grade.
Termometrele in uz sunt tinute in solutie de cloramina 2%,
care trebuie schimbata la 12 ore, in borcane pe fundul
carora se pune vata.Masurarea temperaturii se face in
cavitati inchise: rect, vagin sau in cavitati semiinchise: axila,
plica inghinala si cavitatea bucala. Se va
nota in foaia de temperatura cu pix albastru. La bolnavii cu
tuberculoza pulmonara curba febrila este importanta in
aprecierea evolutiei spre vindecare a leziunilor.
Pulsul: cu ocazia sistolei ventriculare sangele este impins

din cavitatile ventriculare ale inimii in arterele mari. Aceasta
masa de sange intalneste in sistemul arterial o alta masa de
snge de care se loveste sub influenta contractiilor puternice
ale muschiului cardiac. Este perceput prin comprimarea
arterelor pe o suprafata dura, osoasa, ca niste zvacnituri
ritmice. Se masoara numarand pulsatiile pe un minut,
apasand cu indexul, mediul si inelarul o artera superficiala
(radiala, carotida, temporala, humerala, pedioasa) pe un
plan osos. Inainte de masurarea pulsului, bolnavul va fi in
repaus psihic si fizic cel putin 10 minute. La adulti, frecventa
normala a pulsului este de 60-80 batai/minut, ea putand sa
creasca (tahicardie) sau sa scada (bradicardie). Pulsul se
noteaza cu pix rosu in foaia de temperatura.
Respiratia: urmarirea respiratiei se face prin simpla

observare a miscarilor cutiei toracice, fara ca bolnavul sa fie
instiintat, deoarece respiratia este un act reflex si constient
care poate fi supus vointei, si astfel putandu-se modifica
ritmul. Frecventa respiratiei in mod normal merge paralel cu
frecventa pulsului, raportul fiind de 1/4. La adulti frecventa
respiratiei este de 16/minut pentru barbati si de 18/minut la
femei. O frecventa mai mare se numeste tahipnee, iar una
mai mica - bradipnee. La bolnavii cu tuberculoza apare
frecvent dispneea, fenomen caracterizat printr-o respiratie
dificila si aflat in corelatie cu gradul de afectare al aparatului
respirator de catre infectia cu mycobacterium tuberculosis
sau cu existenta unor afectiuni pulmonare secundare.
Respiratia se noteaza in foaia de temperatura cu pix
albastru.
Tensiunea arteriala: reprezinta presiunea exercitata de

sangele circulant asupra peretilor arteriali. Ea este
determinata de forta de contractie a inimii, de rezistenta
intampinata de sange (elasticitatea si calibrul vaselor) si de
vascozitatea sangelui. Masurarea tensiunii arteriale se va
face cu aparate speciale, numite tensiometre. Se aplica
manseta tensiometrului pe bratul sprijinit si in extensie,
tensiometrul fiind asezat astfel incat bolnavul sa nu aiba
vizibilitate asupra cadranului. Cu mana stanga se fixeaza pe
artera humerala stetoscopul, sub marginea inferioara a
mansetei. Se introduc olivele in urechi, cu mana dreapta se
pompeaza aer in manseta pneumatica pana la disparitia
zgomotelor pulsatile. Privind manometrul, se decomprima cu
ajutorul ventilului pana ce se aude primul zgomot
- tensiunea maxima (sistolica). Se continua decomprimarea
pana la disparitia ultimei unde pulsatile - tensiunea minima
(diastolica). Se indeparteaza manseta. Notarea TA se va
face cu cifre sau grafic. Valorile normale pentru un adult
sunt: tensiunea maxima 115-140 mmHg si tensiunea
minima 75-90 mmHg. La bolavii cu tuberculoza pulmonara
nu apar modificari ale TA decat in cazul coexistentei unor
afectiuni cardiace sau a aparitiei unor complicatii.
Alimentatia bolnavului
Pentru om alimentatia constituie substratul vietii fiind

realizata prin aportul permanent de substante nutritive.
Deoarece prin alimentatie se mentine energia organismului,
ingrijirea bolnavilor are in vedre atat stabilirea unui regim
alimentar corespunzator bolii cat si administrarea lui.
Alimentatia bolnavilor cu tuberculoza trebuie sa fie

adaptata perioadei de evolutie a bolii. In perioadele febrile,
dieta bolnavului trebuie sa fie alcatuita din alimente lichide si
pastoase, bogate in vitamina C. Mai tarziu, va primi o dieta
mixta, hipercalorica, dar alcatuita din alimente usor
digerabile. Trebuie asigurat si aportul cantitativ de lichide,
luand in considerare si pierderile prin expectoratie, daca
aceasta este abundenta. Supravegherea are o importanta
deosebita la bolnavii varstnici care se deshidrateaza foarte
repede. Asistenta medicala se va ingriji de tranzitul intestinal
regulat al bolnavului.
Administrarea medicamentelor
Tratamentul de baza in afectiunile tuberculoase este

medicatia cu tuberculostatice. Acestea se vor
administra strict supravegheat, asistenta urmarind cu
atentie bolnavul pe parcursul ingerarii tabletelor si
capsulelor, deoarece exista posibilitatea ca acesta,
inconstient de gravitatea bolii si de importanta
medicamentelor in tratarea ei, avand in vedere si numarul
relativ mare de tablete ce alcatuiesc priza zilnica (10-15), sa
incerce sa le inghita doar partial, sau chiar deloc. Asistenta
se va abtine de la administrarea oricarui medicament in
afara celor indicate de catre medic. Administrarea se va face
respectand doza, calea si ritmul de administrare. Asistenta
trebuie sa cunoasca efectele secundare ale
tuberculostaticelor iar in cazul in care apar, sa anunte
imediat medicul.
Recoltarea produselor biologice si patologice
Examinarile de labortor efectuate produselor biologice

si patologice completeaza siptomatologia bolilor cu elemente
obiective, exprimand modificarile aparute in morfologia,
fiziologia si biochimia organismului. Aceste elemente
confirma sau infirma diagnosticul clinic, reflecta evolutia bolii
si efcacitatea tratamentului, confirma vindecarea sau
semnaleaza aparitia unor complicatii.
Utilitatea si obiectivitatea rezultatelor examenelor de

laborator depind de modul de recoltare a produselor care se
analizeaza si modul cum se efectueaza examenul de
laborator.
Recoltarea sangelui.Asistenta medicala recolteaza
sange pentru determinarea VSH, a hemoleucogramei,
examene biochimice. Recoltarea se va face de regula
dimineata, pe nemancate, prin punctie venoasa din venele
plicii cotului. Sangele se recolteaza cu materiale sterile,
curate si uscate. Recipientele in care se recolteaza vor fi
etichetate corect: nume, prenume, salon, sectie, analiza
ceruta si vor fi trimise la laborator.
Recoltarea sputei. Sputa este un produs ce

reprezinta totalitatea secretiilor ce se expulzeaza din caile
respiratorii prin tuse. Scopul este explorator - pentru
examinari macroscopice, citologice, bacteriologice,
parazitologice, in vederea stabilirii diagnosticului.
Pregatirea materialelor necesare: - materiale sterile: cutie

Petrii, pahar conic; scuipatoare speciala (sterilizata fara
substanta dezinfectanta);
- materiale nesterile:
pahar cu apa; servetele sau batiste de unica intrebuintare.
Pregatirea pacientului:
- se anunta si i se explica necesitatea efectuarii

examinarii;
- se instruieste sa nu inghita sputa, sa nu o imprastie;
- se instruieste sa expectoreze numai in vasul dat si

sa nu introduca in vas saliva.
Executie:
- i se ofera paharul cu apa sa-si clateasca gura;
- i se ofera vasul de colectare in functie de examenul

cerut;
- se solicita pacientului sa expectoreze dupa un efort de
tuse;
- se colecteaza sputa matinala sau adunata din 24 h.
Recoltarea sputei se mai poate face prin:
- frotiu faringian si laringian;
- spalatura gastrica;
- spalatura bronsica.
Pregatirea produselor pentru laborator: recipientele se

acopera, se eticheteaza si se trimit la laborator.
Recoltarea urinei. Se face la orice bolnav pentru

sumarul de urina in recipiente curate si uscate din emisie
spontana sau prin sondaj vezical. Examenul de urina da
indicatii asupra starii functionale a rinichilor si permite sa se
aprecieze existenta unor tulburari in restul organismului,
constituind o proba importanta a oricarui examen medical.
Pentru examenul chimic se recolteaza urina de dimineata,
care este foarte concentrata, in recipient de sticla foarte
curat.
Pregatirea pacientului si efectuarea tehnicilor speciale

impuse de afectiune.
Intradermoreactia la tuberculina: Se face cu PPD

(Purified Protein Derivative) 2 u.
Administrarea intradermica a 2 u PPD cu lectura la 72

ore (cand se inregistreaza intensitatea maxima a raspunsului
specific) este metoda cea mai fidela de punere in evidenta a
hipersensibilitatii intarziate (de tip tuberculinic), indusa de o
infectie naturala sau de vaccinarea BCG (acolo unde este
practicata).
Intradermoreactia se face pe fata anterioara a
antebratului stang, in 1/3 mijlocie; la 72 ore se masoara
diametrul transversal al zonei edematiate si indurate, la
locul injectarii.
Sub 5 mm = reactie negativa
6-9 mm = reactie dubioasa
Peste 10 mm = reactie pozitiva
Pe langa diametrul induratiei se recomanda sa se faca

si o evaluare calitativa a acesteia ( 4 tipuri PALMER; tipurile
I si II care includ induratiile puternice, dure la palpare, ca si
reactiile flictenulare sunt considerate foarte sugestive pentru
o infectie virulenta.
Injectiile intradermice cu tuberculina se fac cu seringi

de 0,5 - 1 ml, lungi si subtiri (seringa de tuberculina).Acele
trebuie sa fie cat mai fine, cu varful taiat scurt. Locul de
electie este in treimea medie anterointerna a antebratului.
Dupa degresare si dezinfectarea suprafetei alese se

intinde si se imobilizeaza pielea cu policele si indexul sau
degetul mediu al mainii stangi, iar cu mana dreapta, tinand
seringa intre policele si degetul mijlociu, se introduce varful
acului in grosimea pielii usor oblic pe suprafata, cu taietura
indreptata in sus, pana cand orificiul acului dispare complet.
In acest moment, incetam impingerea acului inainte si prin
rearanjarea degetelor si apasarea pistonului infiltram lichidul
din seringa ( 0,1 ml ) in grosimea dermului. In locul unde se
acumuleaza lichidul, se formeaza imediat o ridicatura palida,
avand aspectul cojii de portocala.
Dupa terminarea injectiei se retage acul si se

tamponeaza locul injectiei.
Toracocenteza. Se face in scop explorator sau
terapeutic, in cazul aparitiei unei colectii lichidiene
intrapleurale, prin afectarea tuberculoasa a pleurei.
Pregatirea instrumentelor si materialelor necesare:
- ace de otel, nichelate, cu un diametru de 1 mm si

lungi de 10 cm (cel putin 2);
- o seringa 10-20 ml;
- alcool, tinctura de iod, vata, tampoane pe

porttampon, tifon steril si emplastru pentru pansarea
locului punctionat;
- 2-3 eprubete sterile, etichetate si inchise cu dop de

vata sau cauciuc pentru recoltarea probelor de
laborator din lichidul evacuat; lampa cu spirt;
- seringa de 1-2 ml, cu ace subcutanate, pentru

anestezie locala;
- solutie de novocaina 1% , 1-2 fiole;
- un prosop steril;
- o tavita renala;
- daca punctia se executa in pat, se va pregatio

musama si o traversa de panza pentru a apara patul,
precum si un scaunel pentru a-l aseza sub picioarele
bolnavului;
- daca punctia exploratoare va fi urmata de evacuarea

colectiilor pleurale, atunci se vor pregati alaturi de
cele de mai sus, aparatele de aspirat Dieulafoy sau
Potain sau utilajul necesar pentru sifonaj sau
toracocenteza cu supapa;
- recipiente pentru lichidul evacuat;

- un cilindru gradat, cu o capacitate de 500-1000 ml,
pentru masurarea cantitatii de lichid extras prin
punctie;
- substante analeptice si tonicardiace in injectii,

pentru eventuale accidente.
Pregatirea bolnavului si stabilirea locului punctiei:
Punctia se executa in camera de tratamente sau , la

nevoie, in salon.
Pregatirea punctiei si asistarea medicului in timpul

interventiei sunt efectuate de doua asistente: una care
sprijina si observa bolnavul in timpul punctiei si a doua
care serveste medicul cu instrumente si-l ajuta la
manuirea aparatelor de evacuare a cavitatii pleurale.
Bolnavul este asezat in pozitie sezanda la marginea

patului, cu mana de partea care urmeaza a fi
punctionata, peste cap, pana la urechea de partea
opusa, pentru a indeparta coastele cat mai mult una de
alta.
Locul punctiei se va alege dupa situatia si cantitatea

lichidului pleural, de catre medic, si va fi degresat, la
nevoie ras, spalat cu alcool si dezinfectata cu tinctura
de iod de catre asistenta.
Rolul asistentei in cursul punctiei propriu-zise:
Introducerea acului in cavitatea pleurala este sarcina

medicului. Asistenta are rolul de a linisti si incuraja
bolnavul, de a-l pozitiona, de a-i supraveghea starea
generala, de a inmana medicului instrumentele
necesare, de a prelua lichidul extras, si, la incheierea
punctiei, de a badijona locul cu iod si a aplica un
pansament steril lipit cu emplastru. Dupa punctie,
bolnavul va fi repus in patul lui cu foarte mare atentie,
fara miscari bruste si va fi supravegheat.
Pregatirea si asistarea examenului bronhoscopic
Prin bronhoscopie intelegem explorarea arborelui

traheobronsic sub vizibilitate directa, cu ajutorul unui
aparat numit bronhoscop.
Asistenta va anunta bolnavul cu cel puint o zi inaintea

examinarii, explicandu-i necesitatea efectuarii acesteia
si linistindu-l. Examinarea se face dimineata pe
namancate. La indicatia medicului, se va administra
bolnavului un anestezic de baza la timpul fixat. In
vederea anesteziei, bolnavul va fi asezat pe un scaun,
se vor indeparta protezele dentare mobile, i se va da o
tavita renala in mana. Urmarind instlarea anestezicului
de catre medic in caile respiratorii, va aduce bolnavul in
pozitiile cerute pentru imprastierea anestezicului pe o
suprafata cat mai mare a traheei si a bronhiilor
principale (inclinari la dreapta si la stanga, inainte,
inapoi etc.).
Bronhoscopia necesita doua asistente, dintre care una

asigura pozitia bolnavului si tine sub supraveghere
starea sa generala, iar cealalta serveste medicul cu
instrumentele si materialele necesare.
In ziua bronhoscopiei bolnavul ramane la pat. Timp de

4 ore, pana la reaparitia sensibilitatii complete a
mucoaselor anesteziate, el se va abtine de la orice
alimentatie.
Educatie pentru sanatate - profilaxia bolii

Educatia pentru sanatate isi aduce un aport important
in profilaxie. Populatia trebuie constientizata asupra
acceptarii controlului preventiv. Trebuie pornit de la
elemente clasice de igiena personala si colectiva,
folosirea batistelor, utilizarea scuipatorii si a obiectelor
de toaleta individuala. Unul din obiectivele profilaxiei
este preocuparea in ceea ce priveste intarirea
rezistentei organismului prin cultura fizica, sport si
imbunatatirea cotinua a conditiilor de viata si mediu.
Populatia trebuie sa cunoasca sursa si caile de
transmitere ale bolii precum si metodele de profilaxie.
Externarea pacientului
Momentul plecarii pacientului din spital este stabilit de

medicul primar si seful de sectie. Asistenta aduna toata
documentia de la bolnav pe care o pune la dispozitia
medicului de salon. Asistenta fixeaza cu bolnavul ora
plecarii pentru a-i putea asigura alimentatia pana in
ultimul moment. Verifica mai departe recuperarea
hainelor de la magazia de efecte a bolnavului pe baza
procesului verbal intocmit la internare. Asistenta
aporofundeaza cu bolnavul indicatiile primite de la
medic, care sunt cuprinse in biletul de iesire, insistand
pe necesitatea efectuarii in continuare a tratamentului
antituberculos complet prin dispensarul teritorial
antituberculos.
CAPITOLUL III PREZENTAREA CAZURILOR DE

BOALA
Pentru a avea o imagine cat mai completa asupra

tuberculozei pulmonare si a pacientilor suferind de aceasta
boala,am luat in studiu urmatoarele cazuri:
CAZUL I - Plan de ingrijire

Culegerea datelor
1) DATE FIXE
Nume si prenume: O. A.
Sex: M
Varsta: 48 ani
Stare civila: casatorit
a) caracteristici individuale
Rasa: alba
Limba vorbita: romana
Religie: ortodoxa
Studii: medii
Ocupatie: fara ocupatie
Mediul: urban
b) gusturi personale si obiceiuri
-alimentatie: normala
-fumator, a consumat alcool in cantitati excesive
c) evenimente biografice legate de sanatate
- hipoacuzie bilaterala
- hepatita virala 1985
d) relatii sociale
Familia este compusa din sotie si 3 copii.

e) elemente fizice
Grupa sanguina: B(III)
RH: pozitiv
Nu prezinta alergii.
Examen fizic asistent
a)Sistem neuro-muscular:- mentine echilibrul
- bine orientat
- tonus normal
b)Aparat respirator: - torace astenic
- bolnavul este usor tahipneic, cu

amplitudinea miscarilor respiratorii scazuta, miscari
simetrice ale celor doua hemitorace in timpul repiratiei (22
resp/min)
c)Aparat cardio-vascular: puls normal, ritm regulat, TA

normala
d)Aparat digestiv: bolnavul prezinta greutate sub valorile

normale (45 kg la o inaltime de 1,63 m); apetitul este
diminuat, bolnavul avand preferinta pentru lichide. Scaun de
aspect normal, 1/zi.
e)Aparat renal: bolnavul prezinta o diureza medie/ zi de

1200-1400 ml. Mictiuni spontane, nedureroase.
f) Tegumente si mucoase: integre, palide, transpirate

g) Sistem emotional: pacientul este optimist, linistit.
Coopereaza cu personalul sanitar.
DATA INTERNARII: 17.03.2006
DATA EXTERNARII: 23.05.2006
Nr. de zile spitalizare: 67
2) DIAGNOSTICUL DE INTERNARE: TBC pulmonar

secundar fibro-cazeos policavitar LSD si nodular
infiltrativ LSS cu diseminari. Pleurezie bazala
bilaterala.
Motivele internarii: - tuse cu expectoratie muco-

purulenta
- transpiratii nocturne
- inapetenta
- astenie
- scadere accentuata in greutate
- febra
3) ANAMNEZA
- antecedente heredo-colaterale: neaga TBC in familie
- antecedente personale: hipoacuzie bilaterala, hepatita

virala (1985)
- conditii de viata si munca: locuieste impreuna cu sotia si

cei trei copii intr-un apartament cu 2 camere; nu a lucrat in
mediu cu noxe respiratorii.
- comportamente: fumator - aprox. 15 tigari/zi; a consumat

alcool in cantitati excesive.
4)ISTORICUL BOLII: Boala debuteaza in urma cu cateva luni
prin transpiratii nocturne, febra, tuse, scadere marcata in
greutate. Bolnavul fiind un tusitor cronic, afirma ca nu a dat
importanta simptomatologiei, a urmat doar un tratament
naturist ( cu ceaiuri). Ulterior, datorita accentuarii
simptomatologiei mai sus mentionate, se prezinta la medicul
de familie, acesta il indruma catre Ambulatorul TBC pentru
un examen de specialitate, in urma caruia se decide
internarea in serviciul nostru pentru investigatii suplimentare
si tratament de specialitate.
Examen clinic general:
Stare generala: mediocra
Tegumente si mucoase: curate, palide, transpirate
Tesut celular subcutanat: mult diminuat
Sistem ganglionar limfatic: ganglioni periferici patologici nu

se palpeaza
Aparat respirator: Torace astenic; freamat pectoral diminuat

ambele baze; sonoritate pulmonara - submatitate 1/3
inferior drept; murmur vezicular - abolirea murmurului
vezicular 1/3 inferior drept.
Aparat cardio-vascular: frecventa cardiaca 76/min; TA =

130/90 mmHg; soc apexian in spatiul V intercostal stg. pe
linia medio-claviculara; aria matitatii cardiace in limite
normale; zgomote cardiace ritmice, de intensitate normala.
Aparat digestiv: farige normal; abdomen suplu, depresibil,

nedureros la palpare; tranzit intestinal prezent; ficat, splina
- nepalpabile.
Aparat uro-genital: loje renale libere, rinichi nepalpabili,
semn Giordano - negativ bilateral; mictiuni fiziologice.
Sistem nervos, endocrin, organe de simt: hiperacuzie

bilaterala.
5) MANIFESTARI DE DEPENDENTA
NEVOIA MANIFESTARI DE SURSA DE DIAGNOSTIC

DEPENDENTA DIFICULTATE DE NURSING
1.A respira si a -respiratie ingreunata-modificarea integritatiiDispnee
avea o buna (dispnee de repaus) anatomice a aparatuluiCirculatie inadecvata
circulatie respirator
-modificarea frecventei
respiratiei (22resp/min) -scaderea capacitatii de
expansiune pulmonare
-modificarea
amplitudinii -respiratie superficiala prin
respiratorii (princresterea frecventei
scadere) respiratiei
-tuse chinuitoare -prezenta secretiilor
-tegumente palide -procesul patologic
pulmonar
-procesul infectios
-cunostinte insuficiente
despre obiceiurile
daunatoare
-anorexie
2.A manca si a -scadere in greutate -procesul infectios Alimentare neadecvata
bea -anorexie
-starea generala alterata
-hipertermia
3.A elimina -expectoratie -procesul infectios Eliminare inadecvata
abundenta, mucoasa,
forma numulara, in-modificarea integritatii(expectoratie)
cantitate de 100-150cailor respiratorii
ml/24h Diaforeza
-procesul infectios
-dificultate in a respira
-tuse chinuitoare
-transpiratii profuze,
predominant nocturne
-disconfort
-deshidratare (bolnavul
acuza senzatie de sete
permanenta)
4.A se misca si
a avea o buna
postura
5.A dormi si a
se odihni
6.A se imbraca
si dezbraca
7.A mentine -subfebrilitati -procesul infectiosHipertermie
temperatura pulmonar
corpului in -transpiratii profuze
limite normale
-sete intensa
8.A fi curat, -tegumente transpirate
ingrijit si a-si
proteja
tegumentele
9.A evita -risc de suprainfectii -imunitate scazuta aRisc de hemoptizie
pericolele organismului Risc de infectie cu bK a
-fatigabilitate anturajului
-procesul infectios
-risc de hemoptizie
-anorexie
-risc de infectie cu bK
a anturajului -neaccesibilitate la
informatii
-cunostinte insuficiente
despre caile de-lipsa de cunoastere a
transmitere a infectiei mijloacelor de prevenire a
raspandirii infectiei
10.A
comunica cu
semenii
11.A actiona
conform
propriilor
convingeri si
valori, a
practica religia
12.A fi
preocupat in
vederea
realizarii
13.A se recrea
14.A invata -bolnavul nu are Lipsa de informatie
cunostinte suficiente
referitoare la boala si
modul de transmitere a
acesteia
6) PROBLEME ALE PACIENTULUI
-Dificultate in a respira
-Alterarea circulatiei
-Dificultate in a se alimenta
-Expectoratie abundenta
-Transpiratii profuze
-Dificultati in a-si mentine temperatura corpului in limite

normale
-Dificultatea de a evita pericolele
-Dificultatea de a invata
7) PLANIFICAREA INGRIJIRILOR
DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENTII EVALUARE

Dispnee 1.Asigurarea ROL PROPRIU: Dupa 5 zile
necesarului de respiratia se
oxigen conform-aerisesc salonul dimineata si seara amelioreaza
nevoilor
organismului pe-asigur temperatura optima de 18-
tot parcursul
spitalizarii. 20°C
2.Ameliorarea
respiratiei in 5-verific aparatura pentru
zile oxigenoterapie, sterilizez sonda,
schimb apa din umidificator
ROL PROPRIU:
-recomand bolnavului pozitia

semisezanda pentru usurarea
respiratiei
-invat bolnavul sa faca exercitii de

respiratie(inspir profund si lent)
-constientizez bolnavul despre efectul

nociv al fumatului
Hipertermie 1.Pacientul saROL PROPRIU: Febra cedeaza
beneficieze de o dupa 20 zile.
stare de bine, de-aerisesc salonul
confort.
2.Disparitia -asigur imbracaminte lejera
temperaturii in 15
zile -schimb lenjeria de pat si de corp ori
de cate ori este nevoie
-invat bolnavul sa poarte sosete din

bumbac si sa le schimbe frecvent
-asigur temperatura optima in salon
-sterg bolnavul de transpiratie
-calculez bilantul hidric/24h
-servesc bolnavul cu cantitati mari de

lichide la temperatura corpului (cel
putin 2 l/zi)
ROL PROPRIU:
-masor temperatura de 2 ori/zi
-supraveghez bolnavul
ROL DELEGAT:
-administrez antitermice,
PARACETAMOL 2tb/zi,
ALGOCALMIN 2tb/zi si
tuberculostaticele
prescrise:HIN250mg +RMP450mg
+PZM1500mg +EMB1200mg, zilnic
Eliminare inadecvata 1.Fluidificarea ROL DELEGAT: Actul expectoratiei
secretiilor in mult usurat dupa 7
(expectoratie) urmatoarele zile -administrez BROFIMEN 1-1-0 tb zile.
Diaforeza 2.Pacientul sa nu-educ pacientul cum sa expectoreze, ilPacientul

devina sursa deinvat sa nu inghita sputa, sa ocolecteaza corect
infectii colecteze in scuipatoare sputa.
nozocomiale
-sa nu stropeasca in jur Dupa 7 zile
Pacientul sa aiba transpiratia a
o stare de bine, de-sa nu arunce corpii straini indiminuat.
confort fizic inscuipatoare
timp de o Dupa 15 zile,
saptamana. -curat mucoasa bucala si dintii cubolnavul prezinta
tampoane transpiratii
minime.
-golesc, curat si dezinfectez
scuipatorile
-folosesc manusi cand manipulez

scuipatorile
ROL PROPRIU:
-mentin tegumentele pacientului curate

si uscate
-spal tegumentele ori de cate ori este

necesar
-schimb lenjeria de pat si corp
-mentin igiena riguroasa a plicilor si a

spatiilor interdigitale
-asigur imbracaminte usoara si

comoda
-administrez lichide caldute (cel putin

2 l/24h)
ROL DELEGAT:
-administrez antitermice la indicatia

medicului
Alimentatie Pacientul sa fieROL PROPRIU: Bolnavul
neadecvata - deficit echilbrat acumuleaza
nutritional -explorez preferintele pacientului progresiv in
greutate.
-servesc pacientul cu alimente la o
temperatura moderata, prezentate
atragator, la ore regulate
-las pacientul sa aleaga dupa gusturile sale
-urmaresc cantitatea de alimente

consumate
-cantaresc bolnavul saptamanal
-maresc progresiv valoarea nutritiva a

ratiei
-asigur necesarul de calorii/24h
-stabilesc programul alimentatiei (3 mese

si 2 gustari la orele 8-10-13-16-19)
Circulatie inadecvataAmeliorarea ROL PROPRIU:
circulatiei
-sfatuiesc pacientul sa intrerupa
consumul de tutun, alcool
-sa consume fructe, zarzavaturi

Risc de hemoptizie Reducerea acestuiROL PROPRIU: Bolnavul nu
Risc de infectie curisc prin acorda atentia
bK a anturajului informarea -explic bolnavului ce este hemoptiziacuvenita celor
corecta asi cum se poate preveni enuntate.
pacientului Bolnavul
Reducerea acestui-recomand respectarea tratamentuluirecunoaste ca ar fi
risc printuberculost. un potential risc
informarea pentru cei din jurul
corecta a sau.
bolnavului si
aplicarea unor-recomand sa renunte la alcool si tutun
masuri de
profiaxie -recomand evitatrea expunerii la soare,
caldura si ingerarea de alimente sau
lichide fierbinti
-recomand evitarea eforturilor fizice
ROL PROPRIU:
-izolarea bolnavului in sectia TBC

Bistrita
-sterilizarea veselei, lenjeriei de corp

si pat, a obiectelor ce vin in contact cu
bolnavul
-sterilizarea recipientelor in care se

recolteaza sputa
-dezinfectia incaperilor
-educarea bolnavului in ceea ce

priveste actul expectoratiei
ROL DELEGAT:
-chimioprofilaxia contactilor
Cunostinte Pacientul sa-explorez nivelul de cunostinte alPacientul a
insuficiente acumuleze noibolnavului acumulat noi
cunostinte despre cunostinte despre
boala si modul de-stimulez dorinta de cunoastere boala sa si modul
transmitere al de transmitere al
acesteia -constientizez bolnavul asupra proprieiacesteia
responsabilitati privind sanatatea
-corectez deprinderile daunatoare

sanatatii (alimentatie inadecvata,
fumat, consum de alcool)
-explic importanta pe care o are

continuarea tratamentului in ambulator
dupa externare precum si importanta
controalelor periodice.
DATA T.A. Puls Resp. Temp. Recoltari de Examinari Tratament
paraclinice
produse biologice
si patologice
17 III 140/90 76 22 37,3°C BK omog= Radiogra- Paracetamol H

c
BAAR(+) fie PA 2x1tb
VSH=80-121 Profil dr. Algocalmin
Hgb=10,5g/dl 2x1tb
VEP=35% Brofimen
L=8500 1-1-0
Glicemie Codeina
=101mg/dl 1tb seara
TGO=21u/l Vit B6
TGP=33u/l 1tb dim.
Uree=19mg/
dl
Creat=0,8mg/
dl
RBW=neg
Ex urina=
Normal
18 III 135/ 74 22 37,4°C Paracetamol -
80
2x1tb
Algocalmin
2x1tb
Brofimen
1-1-0
Codeina
1tb seara
Vit B6
1tb dim.
HIN 100mg
1+1tb
PZM 500mg
1+1tb
19 III 135/85 70 21 37,2°C Paracetamol -
2x1tb
Algocalmin
2x1tb
Brofimen
1-1-0
Codeina
1tb seara
Vit B6 1tb/zi
RMP 150mg
1+1cp
EMB 400mg
1+1tb
20 III 130/ 68 20 37,5°C L. pleural Paracetamol -
80 BK=negativ
2x1tb
Algocalmin
2x1tb
Brofimen
1-1-0
Codeina
1tb seara
Vit B6
1tb dim.
HIN 2tb
RMP 2cp
PZM 2tb
EMB 2tb
21 III 130/ 68 20 37,3°C Paracetamol -
80
2x1tb
Algocalmin
2x1tb
Brofimen
1-1-0
Codeina
1tb seara
Vit B61tb/zi
HIN 100mg
2,5tb
RMP 150mg
3cp
PZM 500mg
3tb
EMB 400mg
3tb
22 III 125/ 68 20 37,4°C Paracetamol
75
2x1tb
Algocalmin
2x1tb
Brofimen
1-1-0
Codeina
1tb seara
Vit B6 1tb/zi
HIN 100mg
2,5tb
RMP 150mg
3cp
PZM 500mg
3tb
EMB 400mg
3tb
Ketotifen
1tb dim.
23-28 120/70- 62-70 18-20 37,1- Paracetamol -
III 135/85 37,9°C
2x1tb
Algocalmin
2x1tb
Brofimen
1-1-0
Codeina
1tb seara
Vit B6
1tb dim.
HIN 100mg
2,5tb
RMP 150mg
3cp
PZM 500mg
3tb
EMB 400mg
3tb
29 III- 120/70- 62-70 17-19 37,0- -/- -
7 IV 135/85 37,4°C
8 IV- 120/70- 62-68 17-20 36,4- Brofimen -
19 IV 135/85 36,8°C
1-1-0
Codeina
1tb seara
Vit B6
1tb dim.
HIN 100mg
2,5tb
RMP 150mg
3cp
PZM 500mg
3tb
EMB 400mg
3tb
Ketotifen
1tb dim.
20 IV- 120/70- 60-67 17-19 36,3- -/- -
30 IV 135/85 36,8°C
1 V-15 120/70- 60-66 16-19 36,2- -/- -
V 135/85 36,7°C
16 V 120/70- 60-65 19 36,8°C -/- -
135/85
Miofilin
3x1 tb
17 V 120/70- 60-65 18 36,5°C BK omog= Radiogra- -/- -
135/85 fie PA
5b/100c Salbutamol
VSH=54-90 3x1 tb
Hgb=11,4mg/
dl
VEP=35%
L=6900
18 V- 120/70- 60-64 18-19 36,2- -/- -
23 V 135/85 36,8°C
CAZUL II - plan de ingrijire
Culegerea datelor
1) DATE FIXE
Nume si prenume: L.D
Sex: M
Varsta: 46 ani
Stare civila: casatorit
Rasa: alba
Religie: ortodoxa
Studii: 4 clase
Ocupatie: fara ocupatie
Mediul: rural
-alimentatie: mixta, la ore neregulate

-fumator
- neaga
d) relatii sociale
Familia este compusa din sotie si 5 copii.
e) elemente fizice
Grupa sanguina: 0(I)
RH: pozitiv
- bine orientat
- tonus normal
- bolnavul este tahipneic, cu

simetrice ale celor doua hemitorace in timpul
respiratiei; (R = 25 resp./min).
- prezinta tuse productiva,

expectoratia este abundenta;
c)Aparat cardio-vascular: puls usor tahicardic (86

puls/min), ritmul este regulat, T.A.= 110/70 mmHg
d)Aparat digestiv: bolnavul prezinta greutate sub

valorile normale (40 kg la o inaltime de 1,58 m);
apetitul este diminuat, bolnavul avand preferinta
pentru lichide. Scaun de aspect normal, 1/zi.
e)Aparat renal: bolnavul prezinta o diureza medie/ zi

de 1100-1300 ml. Mictiuni spontane, nedureroase.
g) Sistem emotional: pacientul este anxios, coopereaza

cu personalul sanitar
Nr. de zile spitalizare: 59

secundar ulcero-cazeos poliulcerat extins
bilateral. Caz nou
Motivele internarii: - tuse cu expectoratie muco-purulenta
- dispnee de efort
- inapetenta
- scadere accentuata in
greutate
- dureri toracice
3) ANAMNEZA
- antecedente heredo-colaterale: sotia este in evidenta

activa cu TBC pulmonar din 2004
- antecedente personale: neaga boli cronice sau

infecto-contagioase
- conditii de viata si munca: locuieste impreuna cu sotia
si cei cinci copii intr-o casa compusa dintr-o camera,
conditii insalubre, improprii, nu a lucrat in mediu cu
noxe respiratorii.
- comportamente: fumator - aprox. 20 tigari/zi; nu mai

consuma alcool de 3 ani.
4)ISTORICUL BOLII: Boala debuteaza insidios, cu trei

saptamani inainte. Bolnavul slabeste in greutate si forte
fizice, prezinta tuse, dureri toracice, dispnee la efort.
Bolnavul se prezinta la medicul de familie si urmeaza
tratament timp de o saptamana, dar nu poate preciza
cu ce. Deoarece simptomatologia bolii nu se
amelioreaza, bolnavul se prezinta la DAT Nasaud,
pentru un consult de specialitate, in urma caruia este
trimis in serviciul nostru pentru investigatii
suplimentare si tratament de specialitate.
Stare generala: mediocra;
Tegumente si mucoase: curate, mai palide;
Tesut celular subcutanat: foarte slab reprezentat;
Sistem ganglionar limfatic: ganglioni periferici

patologici nu se palpeaza;
Sistem muscular: normoton, normokinetic;
Sistem osteo-articular: integru, mobil;
Aparat respirator: Torace astenic; freamat pectoral

accentuat bilateral; hipersonoritate pulmonara;
murmur vezicular, raluri subcrepitante bilateral.
Aparat cardio-vascular: frecventa cardiaca 72/min; TA

= 110/70 mmHg; soc apexian in spatiul V intercostal
stg. pe linia medio-claviculara; aria matitatii cardiace in
limite normale; zgomote cardiace ritmice. Pulsuri
periferice - pedioase pulsatile;
Aparat digestiv: farige normal; abdomen suplu,

depresibil, sensibil la palpare in epigastru si hipocondru
drept; tranzit intestinal incetinit; ficat la 2 cm sub
rebordul costal; splina nepalpabila.
Aparat uro-genital: loje renale libere, rinichi

nepalpabili, semn Giordano - negativ bilateral; mictiuni
fiziologice.
Sistem nervos, endocrin, organe de simt: relatii

normale

1.A respira si -respiratie ingreunata-modificarea integritatiiDispnee
a avea o buna (dispnee de efort) anatomice a aparatului
-modificarea frecventei
respiratiei (25resp/min) -modificarea amplitudinii
respiratorii
-modificarea
amplitudinii respiratorii-respiratie superficiala prin
(prin scadere) cresterea frecventei respiratiei
-tuse productiva -prezenta secretiilor
-procesul patologic
pulmonar
2.A manca si -scadere in greutate -procesul infectios Alimentare neadecvata
a bea -anorexie -starea generala alterata
3.A elimina -expectoratie abundenta,-procesul infectios Eliminare inadecvata
muco-purulenta, forma
numulara, in cantitate de-modificarea integritatii cailor(expectoratie)
100-150 ml/24h respiratorii
Diaforeza
-dificultate in a respira -procesul infectios
-tuse
-transpiratii profuze,
-disconfort
4.A se misca
si a avea o
buna postura
5.A dormi si -somn agitat, -anxietate Insomnie
a se odihni
-treziri frecvente -dispnee
-insuficiente ore de-agitatie

somn
-ochi incercanati
6.A se
imbraca si
dezbraca
7.A mentine
temperatura
corpului in
limite
normale
ingrijit si a-si
proteja
tegumentele
pericolele organismului
-fatigabilitate Risc de infectie cu BK
-procesul infectios a anturajului
-risc de hemoptizie
-anorexie Anxietate
-risc de infectie cu bK a
anturajului -neaccesibilitate la informatii
-cunostinte insuficiente-lipsa de cunoastere a

despre caile demijloacelor de prevenire a
transmitere a infectiei raspandirii infectiei
-facies crispat -anxietate

-neliniste
-anticiparea
evenimentelor negative
10.A
comunica cu
semenii
11.A actiona
conform
propriilor
convingeri si
valori, a
practica
religia
12.A fi
preocupat in
vederea
realizarii
13.A se
recrea
modul de transmitere a
acesteia
-Expectoratie abundenta
-Anxietate, dificultate in a se odihni
necesarului de oxigen respiratia se
conform nevoilor-aerisesc salonul dimineataamelioreaza.
organismului pe totsi seara
parcursul spitalizarii.
2.Ameliorarea -asigur temperatura optima
respiratiei in 15 zile de 18-20°C
-verific aparatura pentru

oxigenoterapie, sterilizez
sonda, schimb apa din
umidificator
ROL PROPRIU:
-recomand bolnavului
pozitia semisezanda pentru
usurarea respiratiei
-invat bolnavul sa faca

exercitii de respiratie(inspir
profund si lent)
-constientizez bolnavul
despre efectul nociv al
fumatului
ROL DELEGAT:
-administrez bronho-
dilatatoare, MIOFILIN 3x1
tb/zi
Eliminare inadecvata 1.Fluidificarea ROL DELEGAT: Actul expectoratiei
secretiilor in mult usurat dupa 7
(expectoratie) urmatoarele zile -administrez BROFIMEN 1-zile.
1-0 tb
Diaforeza 2.Pacientul sa nu Pacientul colecteaza
devina sursa de-educ pacientul cum sacorect sputa.
infectii nozocomiale expectoreze, il invat sa nu
inghita sputa, sa o colectezeDupa 10 zile
Pacientul sa aiba oin scuipatoare transpiratia a
stare de bine, de diminuat.
confort fizic in timp-sa nu stropeasca in jur
de o saptamana. Dupa 15 zile,
-sa nu arunce corpii straini bolnavul prezinta
transpiratii minime.
in scuipatoare
-curat mucoasa bucala si

dintii cu tampoane
-golesc, curat si dezinfectez

scuipatorile
-folosesc manusi cand

manipulez scuipatorile
ROL PROPRIU:
-mentin tegumentele
pacientului curate si uscate
-spal tegumentele ori de cate

ori este necesar
-schimb lenjeria de pat si

corp
-mentin igiena riguroasa a

plicilor si a spatiilor
interdigitale
-asigur imbracaminte usoara

si comoda
-administrez lichide caldute

(cel putin 2 l/24h)
Alimentatie neadecvata -Pacientul sa fieROL PROPRIU: Bolnavul
deficit echilbrat nutritional acumuleaza
-explorez preferinteleprogresiv in
pacientului greutate.
-servesc pacientul cu alimente
la o temperatura moderata,
prezentate atragator, la ore
regulate
-las pacientul sa aleaga dupa

gusturile sale
-urmaresc cantitatea de
alimente consumate
-cantaresc bolnavul
saptamanal
-maresc progresiv valoarea

nutritiva a ratiei
-asigur necesarul de
calorii/24h
-stabilesc programul
alimentatiei (3 mese si 2
gustari la orele 8-10-13-16-19)
Risc de hemoptizie Reducerea acestui riscROL PROPRIU: Bolnavul nu acorda
prin informarea atentia cuvenita
Risc de infectie cu bKcorecta a pacientului -explic bolnavului ce estecelor enuntate.
a anturajului hemoptizia si cum se poate
Reducerea acestui riscpreveni Bolnavul
Anxietate prin informarea recunoaste ca ar fi
corecta a bolnavului-recomand respectareaun potential risc
si aplicarea unortratamentului cupentru cei din jurul
masuri de profiaxie tuberculostatice sau.
Disparitia anxietatii in-recomand sa renunte laDupa 7 zile

timp de o saptamana alcool si tutun anxietatea dispare,
bolnavul este mai
-recomand evitatrealinistit, deoarece
expunerii la soare, caldura sistie ca se poate
ingerarea de alimente sauvindeca.
lichide fierbinti
-recomand evitarea
eforturilor fizice
ROL PROPRIU:
-izolarea bolnavului in
sectia TBC Bistrita
-sterilizarea veselei,
lenjeriei de corp si pat, a
obiectelor ce vin in contact
cu bolnavul
-sterilizarea recipientelor in
care se recolteaza sputa
-educarea bolnavului in ceea

ce priveste actul
expectoratiei
ROL DELEGAT:
-chimioprofilaxia
contactilor
ROL PROPRIU:
-identific cauza anxietatii
-sustin moralul pacientului
-prezint cazuri asemnatoare

cu evolutie buna
-informez pacientul asupra

duratei aproximative a
spiatlizarii

importantei respectarii
tratamentului

investigatiilor si
tratamentelor
Cunostinte insuficiente Pacientul sa-explorez nivelul dePacientul a
acumuleze noicunostinte al bolnavului caumulat noi
boala si modul de-stimulez dorinta deboala sa si modul
transmitere al acesteia cunoastere de transmitere al
acesteia
-constientizez bolnavul
asupra propriei
responsabilitati privind
sanatatea
-corectez deprinderile
daunatoare sanatatii
(alimentatie inadecvata,
fumat)
-explic importanta pe care o

are continuarea
tratamentului in ambulator
dupa externare precum si
importanta controalelor
periodice.
DATA T.A. Puls Resp. Temp. Recoltari de Examinari Tratament
paraclinice
produse biologice
si patologice
29 III 110/70 72 25 36,8°C BK omog= Radiogra- Brofimen tb

fie PA
BAAR(+) 1-1-1
VSH=62-76 Vit B6
Hgb=11g/dl 1tb dim.
VEP=36% HIN 100mg
L=8800 1+1tb
Glicemie PZM 500mg
=82mg/dl 1+1tb
TGO=35u/l
TGP=45u/l
Uree=23mg/
dl
Creat=0,8mg/
dl
RBW=neg
Ex urina=
normal
30 III 115/ 74 22 36,6°C Brofimen tb
70
1-1-1
RMP150mg
1+1cp
EMB 400mg
1+1tb
31 III 110/75 70 21 36,2°C Brofimen tb
1-1-1
Vit B6
1tb dim.
HIN 2tb
RMP 2cp
PZM 2tb
EMB 2tb
01 IV 120/ 68 20 36,5°C Brofimen tb
70
1-1-1
Vit B6
1tb dim.
HIN 100mg
2tb
RMP 150mg
3cp
PZM 500mg
3tb
EMB 400mg
3tb
04 IV 110/ 68 20 36,8°C Brofimen tb
60
1-1-1
Ulcoran
2x1 tb
Vit B6
1tb dim.
HIN 100mg
2tb
RMP 150mg
3cp
PZM 500mg
3tb
EMB 400mg
3tb
07 IV 125/ 68 20 36,4°C Brofimen tb
75
1-1-1
Ulcoran
2x1 tb
Miofilin
3x1 tb
Vit B6
1tb dim.
HIN 100mg
2tb
RMP 150mg
3cp
PZM 500mg
3tb
EMB 400mg
3tb
08 IV- 110/760- 62-70 18-20 36,1- Brofimen tb
25 V 135/85 36,9°C
1-1-1
Ulcoran
2x1 tb
Miofilin
3x1 tb
Vit B6
1tb dim.
HIN 100mg
2tb
RMP 150mg
3cp
PZM 500mg
3tb
EMB 400mg
3tb
26 V FUGIT DIN
SECTIE !!!
CAZUL III - plan de ingrijire
Culegerea datelor
1) DATE FIXE
Nume si prenume: M.F.
Sex: M
Varsta: 22 ani
Stare civila: necasatorit
Rasa: alba
Religie: ortodoxa
Studii: 10 clase
Ocupatie: elev
Mediul: urban

-alimentatie: normala
-nefumator
-fara importanta
d) relatii sociale
-elev, clasa a XI-a, seral; locuieste impreuna cu mama

sa
e) elemente fizice
Grupa sanguina: B(III)
RH: pozitiv
- bine orientat
- tonus normal
- bolnavul este usor tahipneic, cu

simetrice ale celor doua hemitorace in timpul repiratiei
(22 resp/min)
c)Aparat cardio-vascular: puls normal, ritm regulat, TA

normala
d)Aparat digestiv: bolnavul prezinta greutate sub

valorile normale (55 kg la o inaltime de 1,84 m);
apetitul este diminuat, bolnavul avand preferinta
pentru lichide. Scaun de aspect normal, 1/zi.
e)Aparat renal: bolnavul prezinta o diureza medie/ zi

de 1400-1800 ml. Mictiuni spontane, nedureroase.
g) Sistem emotional: pacientul este anxios, agitat, usor

recalcitrant; dificultati in comunicarea cu personalul
sanitar.
Nr. de zile spitalizare: 88 zile

secundar ulcero-cazeos LSD si fibro-cazeos
policavitar plaman stg. BK(+)
Motivele internarii: - slabire in greutate
- apetit scazut
- oboseala
- junghi toracic
3) ANAMNEZA
- antecedente heredo-colaterale: bunicul - fost bolnav

TBC
- antecedente personale - neaga boli cronice si infecto-

contagioase
- conditii de viata si munca: locuieste impreuna cu

mama sa, intr-un apartament cu doua camere
- comportamente: nefumator, nu consuma alcool;
recalcitrant
4)ISTORICUL BOLII: Debut insidios, din luna ianuarie a

anului curent, cu slabire in greutate, junghi toracic,
oboseala, febra, bolnavul este diagnostica de catre
medicul de familie cu o pneumonie si tratat 5 zile cu
Ampicilina cps.; bolnavul fiind tahicardic, este suspectat
si de o pericardita si trimis la cardiolog. In cadrul
investigatiilor efectuate, bolnavului i se cere un examen
ftiziologic. Se efectueaza radiografie P.A. si se
depisteaza cu leziuni activ-evolutive. Se trimite prin
DAT Bistrita la internare in serviciul nostru pentru
investigatii suplimentare si tratament de specialitate.
Stare generala: buna
Tegumente si mucoase: curate, mai palide
Tesut celular subcutanat: foarte slab reprezentat
Sistem ganglionar limfatic: ganglioni periferici

patologici nu se palpeaza
Sistem muscular: normoton, normokinetic
Sistem osteo-articular: mobil, integru
Aparat respirator: Torace astenic; freamat pectoral

accentuat in stg., hipersonoritate pulmonara, murmur
vezicular-raluri subcrepitante hemitorace stg.
Aparat cardio-vascular: frecventa cardiaca 92/min; TA

= 110/70 mmHg; soc apexian in spatiul V intercostal
stg. pe linia medio-claviculara; aria matitatii cardiace in
limite normale; zgomote cardiace ritmice, de
intensitate normala. Pulsuri periferice - pedioase
pulsatile.
Aparat digestiv: farige congestiv; abdomen suplu,

depresibil, nedureros la palpare; tranzit intestinal
incetinit; ficat, splina - nepalpabile.
Aparat uro-genital: loje renale libere, rinichi

nepalpabili, semn Giordano - negativ bilateral; mictiuni
fiziologice.
Sistem nervos, endocrin, organe de simt: relatii

normale

1.A respira si -respiratie ingreunata-modificarea integritatiiDispnee
a avea o buna (dispnee de efort) anatomice a aparatului
-modificarea
frecventei respiratiei-scaderea capacitatii de
(22resp/min) expansiune pulmonare
-modificarea -respiratie superficiala prin

amplitudinii cresterea frecventei
respiratorii (prinrespiratiei
scadere)
-procesul patologic
pulmonar
2.A manca si -scadere in greutate -procesul infectios Alimentare neadecvata
a bea -anorexie -hipertermia
3.A elimina -transpiratii profuze,-procesul infectios Diaforeza
-disconfort
-deshidratare
(bolnavul acuza
senzatie de sete
permanenta)
4.A se misca
si a avea o
buna postura
5.A dormi si a -somn agitat, -anxietate Insomnie
se odihni
-treziri frecvente -agitatie
-insuficiente ore de-hipertermie

somn
-ochi incercanati
6.A se
imbraca si
dezbraca
7.A mentine -febra -procesul infectios pulmonar Hipertermie
temperatura
corpului in -transpiratii profuze
limite
normale -sete intensa
ingrijit si a-si
proteja
tegumentele
pericolele organismului
-fatigabilitate Risc de infectie cu bK a
-procesul infectios anturajului
-risc de hemoptizie
-anorexie Anxietate
-risc de infectie cu bK
a anturajului -neaccesibilitate la informatii
-cunostinte -lipsa de cunoastere a

insuficiente despremijloacelor de prevenire a
caile de transmitere araspandirii infectiei
infectiei
-anxietate
-facies crispat
-agitatie
-neliniste
-anticiparea
evenimentelor
negative
10.A -comunicare verbala-irascibilitate Irascibilitate
comunica cu cu personalul--insuficiente cunostinte
semenii ineficienta refritoare la boala sa
-bolnavul este
irascibil, recalcitrant
11.A actiona
conform
propriilor
convingeri si
valori, a
practica
religia
12.A fi
preocupat in
vederea
realizarii
13.A se recrea
modul de transmitere
a acesteia
-Dificultati in a-si mentine temperatura corpului in

limite normale
-Irascibilitate

necesarului de respiratia se
oxigen conform-aerisesc salonul dimineata siamelioreaza
nevoilor
organismului pe
tot parcursulseara
spitalizarii.
2.Ameliorarea -asigur temperatura optima de
respiratiei in 5 zile 18-20°C
-verific aparatura pentru

oxigenoterapie, sterilizez sonda,
schimb apa din umidificator
ROL PROPRIU:
-recomand bolnavului pozitia

semisezanda pentru usurarea
respiratiei
-invat bolnavul sa faca exercitii

de respiratie(inspir profund si
lent)
Hipertermie 1.Pacientul saROL PROPRIU: Febra cedeaza
beneficieze de o dupa 20 zile.
stare de bine, de-aerisesc salonul
confort.
2.Disparitia -asigur imbracaminte lejera
temperaturii in 15
zile -schimb lenjeria de pat si de corp
ori de cate ori este nevoie
-invat bolnavul sa poarte sosete

din bumbac si sa le schimbe
frecvent
-asigur temperatura optima in

salon
-sterg bolnavul de transpiratie
-calculez bilantul hidric/24h
-servesc bolnavul cu cantitati

mari de lichide la temperatura
corpului (cel putin 2 l/zi)
ROL PROPRIU:
-masor temperatura de 2 ori/zi
-supraveghez bolnavul
ROL DELEGAT:
-administrez antitermice,
PARACETAMOL 2tb/zi, si
tuberculostaticele
prescrise:HIN300mg
+RMP600mg +PZM2000mg
+EMB1600mg, zilnic
Diaforeza Pacientul sa aiba oROL PROPRIU: Dupa 7 zile
stare de bine, de transpiratia a
confort fizic in-mentin tegumentele pacientuluidiminuat.
timp de ocurate si uscate Dupa 15 zile,
saptamana. bolnavul prezinta
-spal tegumentele ori de cate oritranspiratii
este necesar minime.
-schimb lenjeria de pat si corp
-mentin igiena riguroasa a

plicilor si a spatiilor interdigitale
-asigur imbracaminte usoara si

comoda
-administrez lichide caldute (cel

putin 2 l/24h)
ROL DELEGAT:
-administrez antitermice
Alimentatie Pacientul sa fieROL PROPRIU: Bolnavul
neadecvata - deficit echilbrat nutritional acumuleaza
-explorez preferintele pacientului progresiv in
greutate.
-servesc pacientul cu alimente la o
temperatura moderata, prezentate
atragator, la ore regulate
-las pacientul sa aleaga dupa

gusturile sale
-urmaresc cantitatea de alimente

consumate
-cantaresc bolnavul saptamanal
-maresc progresiv valoarea nutritiva

a ratiei
-asigur necesarul de calorii/24h
-stabilesc programul alimentatiei (3

mese si 2 gustari la orele 8-10-13-
16-19)
Risc de Reducerea acestuiROL PROPRIU: Bolnavul nu
hemoptizie risc prin acorda atentia
Risc de infectie cu informarea -explic bolnavului ce estecuvenita celor
bK a anturajului corecta ahemoptizia si cum se poateenuntate.
pacientului preveni Bolnavul
Reducerea acestui recunoaste ca ar fi
risc prin-recomand respectareaun potential risc
informarea tratamentului cu tuberculostatice pentru cei din jurul
corecta a sau.
bolnavului si-recomand sa renunte la alcool si
aplicarea unortutun
masuri de
profiaxie -recomand evitatrea expunerii la
soare, caldura si ingerarea de
alimente sau lichide fierbinti
-recomand evitarea eforturilor

fizice
ROL PROPRIU:
-izolarea bolnavului in sectia

TBC Bistrita
-sterilizarea veselei, lenjeriei de

corp si pat, a obiectelor ce vin in
contact cu bolnavul
-educarea bolnavului in ceea ce

priveste actul expectoratiei
ROL DELEGAT:
-chimioprofilaxia contactilor
Cunostinte Pacientul sa-explorez nivelul de cunostinte alPacientul a
insuficiente acumuleze noibolnavului acumulat noi
boala si modul de-stimulez dorinta de cunoastere boala sa si modul
transmitere al de transmitere al
acesteia -constientizez bolnavul asupraacesteia
propriei responsabilitati privind
sanatatea
-corectez deprinderile daunatoare

sanatatii (alimentatie inadecvata,
fumat, consum de alcool)
-explic importanta pe care o are

continuarea tratamentului in
ambulator dupa externare
precum si importanta
controalelor periodice.
Irascibilitate Pacientului sa i se-stimulez comunicarea cu altiPacientul devine
insufle optimismbolnavi cu un tonus psihicmai optimist, mai
si calm. pozitiv, aflati in curs deputin irascibil,
vindecare. comunica bine cu
ceilalti bonavi si
cu personalul.
DATA T.A. Puls Resp. Temp. Recoltari de Examinari Tratament Regim
paraclinice
produse biologice ali-
si patologice men
tar
03.III 110/70 92 22 36,8°C BK omog= Radiogra- Paracetamol Hiper-
fie PA caloric
negativ 2x1 tb
VSH=70-100 Brofimen tb
Hgb=8,4g/dl 1-1-1
VEP=28% Vit B6
L=11800 1tb dim.
Glicemie HIN 100mg
=79mg/dl 1+1tb
TGO=31u/l PZM 500mg
TGP=50u/l 1+1tb
Uree=17mg/
dl
Creat=0,8mg/
dl
RBW=neg
Ex urina=
normal
04 III 120/70 74 22 37,4°C Paracetamol -/-
2x1tb
Brofimen tb
1-1-1
Vit B6
1tb dim.
RMP 150mg
1+1cp
EMB 400mg
1+1tb
05 III 125/70 70 21 39,2°C Paracetamol -/-
2x1tb
Brofimen tb
1-1-1
Vit B6
1tb dim.
RMP 150mg
1+1cp
EMB 400mg
1+1tb
06 III 110/ 68 20 39,5°C Paracetamol -/-
80
2x1tb
Brofimen tb
1-1-1
Vit B6
1tb dim.
HIN 2tb
RMP 2cp
PZM 2tb
EMB 2tb
07 III 120/ 68 20 38,3°C Paracetamol -/-
70
2x1tb
Brofimen tb
1-1-1
Vit B6
1tb dim.
HIN 100mg
3tb
RMP 150mg
4cp
PZM 500mg
4tb
EMB 400mg
4tb
10 III 125/ 68 20 37,4°C -/-
75 Metoclopra-mid
3x1tb
13 III 120/70- 62 20 37,9°C -/- -/-
Metaspar
3x1 cp
14 III- 100/70- 62-70 17-19 37,0- -/- -/-
23 III 125/80 38,4°C
24 III- 120/70 68 20 36,8°C Brofimen tb -/-
28 III
1-1-1
Metoclopramid
3x1tb
Metaspar
3x1 cp
Rinofug
3x5 pic
Vit B6
1tb dim.
HIN 100mg
3tb
RMP 150mg
4cp
PZM 500mg
4tb
EMB 400mg
4tb
29 III- 120/70 67 22 38,5°C Brofimen tb -/-
01 IV
1-1-1
Metoclopramid
3x1tb
Metaspar
3x1 cp
Rinofug
3x5 pic
Doxicilina
1 cp/12h
Vit B6
1tb dim.
HIN 100mg
3tb
RMP 150mg
4cp
PZM 500mg
4tb
EMB 400mg
4tb
02 IV- 110/60 66 19 38,0°C Brofimen tb -/-
04 IV
1-1-1
Metoclopramid
3x1tb
Metaspar
3x1 cp
Piafen
3x1 tb
Vit B6
1tb dim.
HIN 100mg
3tb
RMP 150mg
4cp
PZM 500mg
4tb
EMB 400mg
4tb
05 IV- 100/60- 60-65 19-21 36,9- -/- R. ulce
26 IV 12075 38,8°C
Ulcoran
2x1 cp
27 IV- 100/60- 60-65 17-19 36,5- -/- -/-
02 V 120/75 36,9°C
Tranxene 5mg
2x1 tb
03 V 110/65 64 18 36,8°C VSH=74-78 -/- -/-
Hgb=10,6
VEP=35%
L=7200
TGO=31u/l
TGP=35u/l
BK omog=
3b/100c;
C din 3.03.'06=++
04 V- 100/60- 60-68 17-20 36,2- 23 VSe externeaza din
23 V 120/75 36,8°C Radiogra-fie lipsa de locuri.
PA
control
BIBLIOGRAFIE
1. TEHNICA INGRIJIRII BOLNAVULUI - VOL. I si

II - C. Mozes, Ed. Medicala 1978
2. GHID DE NURSING - Ed. Viata Medicala
Romaneasca
3. TRATAT DE MEDICINA INTERNA - Prof. Radu

Paun, Ed. Medicala 1983
4. FTIZIOLOGIE - Marcel Popescu, Ed. "POLSIB"

Sibiu 1996
5. MANUAL DE MEDICINA INTERNA PENTRU

CADRE MEDII - Borundel, Ed. ALL
6. MANUAL DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIA

OMULUI - clasa a XI-a - I. Teodorescu Exarcu,
S. Gherghescu, I. Ciunnat, Ed. Didactica si
pedagogica 1990

Ingrijirea Pacientului Cu Tuberculoza Pulmonara

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ingrijirea Pacientului Cu Tuberculoza Pulmonara

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

INGRIJIREA PACIENTULUI CU

I. 1.1.Prezentarea notiunilor de anatomie si fiziologie a aparatului afectat

1.1.1.Anatomia si fiziologia aparatului respirator

1.2.Prezentarea teoretca abolii

2.1.Internarea pacientului in spital

2.2.Asigurarea conditiilor de spitalizare

2.3.Asigurarea conditiilor igienice pacientilor internati

 Pregatirea patului si a accesoriilor lui

 Schimbarea lenjeriei de pat

 Asigurarea igienei personale, corporale si vestimentare a pacientului

 Efectuarea toaletei generale si pe regiuni a pacientului imobilizat

 Observarea pozitiei pacientului in pat

 Schimbarea pozitiei si imobilizarea pacientului

2.4.Supravegherea functiilor vitale si vegetative

2.6.Administrarea medicamentelor si hidratarea organismului

2.7.Recoltarea produselor biologice si patologice

2.8.Pregatirea pacientului si efectuarea tehnicilor speciale impuse de afectiune

2.9.Educatie pentru sanatate

III. 3.1.Prezentarea cazurilor de boala

 Cazul nr. 1 - plan de ingrijire

 Cazul nr. 2 - plan de ingrijire

 Cazul nr. 3 - plan de ingrijire

3.2.Concluzii asupra lucrarii

Inervatia - simpatica si parasimpatica din plexul bronhopulmonar.

Medicamentele antituberculoase - clasificare:

1.)esentiale - majore: IZONIAZIDA (H), RIFAMPICINA (R)

-de asociere: PIRAZINAMIDA (Z), ETAMBUTOLUL (E),

2.)de rezerva: ETIONAMIDA, CICLOSERINA (T), CIPROFLOXACINA (Q)

REACTII ADVERSE ALE MEDICAMENTELOR ANTITUBERCULOASE:

MEDICAMENT REACTII MAJORE REACTII MINORE

-greturi sau varsaturi, ameteli

-foarte rar manifestari articulare

-ameteli cular curoric

- accidental soc anafilactic

-extrapulmonari cu =incheierea fazei intensive

-la sfarsitul lunii a 6-a (T6)

-la sfarsitul lunii a 8-a (T8)

Pentru cazurile cu MDR (multidrogrezistenta) TB se va completa fisa de tratament speciala.

CAPITOLUL II. SUPRAVEGHEREA PACIENTULUI DIN

Internarea pacientului in spital. Internarea bolnavului

Internarea bolnavului se va face pe baza buletinului de

Bolnavul internat este indrumat la serviciul de primire

Obiectele de imbracaminte si alte eventuale bunuri care

Asistenta de salon prezinta bolnavul celorlalti pacienti si

Asigurarea conditiilor de spitalizare. Saloanele

Asigurarea conditiilor igienice pacientilor internati:

Pregatirea patului si a accesoriilor

Pentru pregatirea patului avem nevoie de

Se indeparteaza noptiera de langa pat. Se aseaza un

Persoana asezata cu fata spre capatul patului, cu

Daca este nevoie se aseaza musamaua si aleza. Pe

Asigurarea igienei personale corporale

Igiena corporala incepe de la internare, cand bolnavul

Toaleta bolnavului constituie una din conditiile

- trei prosoape curate

- pahar cu solutie antiseptica pentru gargara

- lenjerie de corp curata

Toaleta se face in functie de starea bolnavului. In

Obsevarea pozitiei pacientului in pat

Pozitia preferata a bolnavilor in pat este in decubit

Captarea sputei. Deoarece majoritatea bolnavilor de

Urmarirea functiilor vitale si vegetative

Urmarirea functiilor vitale ale organismului este