Cuprins:

1. Introducere.....................................................................................................................
2. Tehnologia şi organizarea lucrărilor de instalare a sistemului de încălzire…................
2.1 Tehnologia de montare.................................................................................................
2.2 Succesiunea montarii....................................................................................................
3. Descierea instalatiei de incalzire.....................................................................................
4. Lista si consecutivitatea lucrarilor de constructie-montaj a instalației de încălzire........
5. Determinarea volumelor de lucru inginerești..................................................................
6. Determinarea consumului de timp de muncă a utilajului ,a salariului muncitorilor.......
7. Intocmirea planului calendaristic de executie a lucrarilor...............................................
7.1 Alcatuirea graficului de executie a lucrarilor de executie-montaj................................
7.2 Determinarea resurselor tehnico-materiale....................................................................
8. Controlul de calitate si recepţia lucrărilor de construcţii-montaj...................................
9. Măsuri de protecţie a muncii şi de pază contra incendiilor la exploatarea
instalaţiilor……………………………………………………………………...................
10. Indicii tehnico-economici………………………………………………….................
11. Bibliografie....................................................................................................................
 1. Introducere
Putem afirma ca tehnologia este stiinta aplicarii tuturor stiintelor , este stiinta care
studiaza toate transformarile la care este supusa substanta in procesele tehnologice de lucru si
modalitatea conducerii acestor transformari in vederea obtinerii produselor necesare societatii,in
conditiile tehnico-economice optime.
Tehnologia mai poate fi definita si ca stiinta a metodelor si mijloacelor de prelucrare a
materialelor sau ca ansamblu a proceselor, ,metodelor si operatiilor utilizate in scopul obtinerii
unui produs cu utilitate sociala.
Plecand de la aceste definitii putem stabili expresia corecta de definire a Tehnologiei de executare
a lucrarilor de instalatii pentru constructii ca fiind stiinta care stabileste si elaboreaza
principiile,metodele,procedeele, procesele,operatiile si mijloacele de realizare si executare a
diferitelor categorii de instalatii(produse de instalatii) sau un ansamblu de procedee si procese
tehnologice care concura la realizarea unui produs de instalatii.
Termeni de bază a tehnologiei :
Operatia tehnologica este o parte a procesului tehnologic, efectuata pe acelasi loc de munca, dotat
cu mijloace de productie, care actioneaza asupra obiectului muncii. Operatia este cea mai simpla
lucrare,indivizibila din punct de vedere tehnologic, care nu da o productie finita.
Fluxul tehnologic cuprinde succesiunea operatiilor tehnologice in ordinea logica a desfasurarii lor
in timp, sau in ordinea asezarii masinilor, utilajelor si instalatiilor in sectiile de productie si circulatia
continua sau cu intermitenta a materiei prime, materialelor, a semifabricatelor, etc. in succesiunea
operatiilor dintr-un proces tehnologic.
Procesul de munca este definit ca fiind complexul de activitati prin care omul participa direct in
procesul tehnologic. In functie de modul in care omul participa la transformarea obiectelor muncii,
procesele tehnologice sunt; procese mecanizate,mecanizarea simpla sau partiala, mecanizarea
complexa, mica mecanizare, marea mecanizare,si procese automatizate.
Gruparea pe categorii a proceselor tehnologice se prezinta astfel: procese pregatitoare,procese de
prefabricare sau semifabricare, procese de transport pentru aprovizionare, procese de transport
tehnologic si procese de punere in opera.
Activitatea de instalatii-montaj cuprinde procesul executiei lucrarilor de instalatii-montaj, a carui
rezultat este instalatia realizata.
Lucrarea de instalatii-montaj constituie ansamblul de operatii succesive prin care se sigura
executarea categoriilor de instalatii si montajul utilajului , caracteri zandu-se prin faptul ca
instalatiile sunt imobile, fixate de cladire si realizate pe baza unei documentatii tehnice.
Obiectul, ca rezultat al procesului de productie din instalatii-montaj reprezinta osingura categorie
de instalatie distincta, delimitata spatial si avand o functionalitate bine precizata.
Principiile tehnologiei
La baza stau principiile care fundamenteaza toate stiintele (principiul multidimensional ,
principiul eficientei si principiul informatiei), dar si o serie de legi si principii general valabile , care
o deosebesc de celelalte stiinte : tehnologia este o stiinta tehnica aplicativa, este dependenta de timp
si de spatiu si nu rezolva problema realizarii unui singur produs, ci problemele obtinerii unei
productii industriale. Prin valorificarea resurselor de economii din tehnologie , prin imbunatatirea
cercetarii tehnologice si optimizarea proceselor de productie devine posibila solutionarea crizei
energetice si de materii prime , care de fapt este o criza tehnologica.

Principiul multidimensional al tehnologiei este definit de faptul ca fiecare tehnologie este o suma
de procese multidimensionale, cu foarte multi parametrii rezultate din interactiunea concreta a unor
materiale reale cu mijloace de transformare ale acestora. Definirea procesului de productie si a
proceselor tehnologice ne permite sa intelegem multitudinea factorilor care apar intr-o tehnologie.
Principiul eficientei exprima cerinta ca tehnologia trebuie sa permita in momentul aplicarii ei
realizarea nivelului maxim de eficienta pentru care a fost proiectata : a produce mai bine,mai repede,
mai mult, mai ieftin si la momentul oportun.
Principiul informatiei presupune ca orice proces tehnologic sa fie proiectat astfel ca in
desfasurarea lui, in fiecare etapa trebuie asigurat permanent controlul fluxurilor de intrare si de iesire
in limitele prescrise cu o redondanta minima si cu un inalt grad de automatizare. Procesul tehnologic
trebuie sa se desfasoare cu un minim de efort si maxim de rezultate.
Semnificatia termenului ’’tehnologie’’a evoluat de la sensul restrans al stiintei metodelor de
productie la intelesul larg al stiintei tehnicilor umane.
Procesul tehnologic in instalatii-montaj
Procesul tehnologic in instalatii – montaj cuprinde totalitatea activitatilor si actiunilor realizate de
instalatori calificati, care cu ajutorul sculelor , utilajelor si dispozitivelor specifice actioneaza pentru
transformarea organizata a materialelor, subansamblelor, echipamentelor intr-o anumita categorie
de instalatii (de incalzire, tehnico-sanitare, de ventilare-climatizare, de gaz) aferenta unui obiectiv
de constructie.In domeniul instalatiilor procesul tehnologic si prin urmare si fluxul tehnologic este
specific fiecarei categorii de instalatii .
Tehnologia instalatiilor de incalzire centrala presupune urmatoarea succesiune
tehnologica :trasarea instalatiei, montarea distributiei,a coloanelor, fixarea corpurilor de incalzire
pepozitie, racordarea corpurilor de incalzirela coloane, executia aerisirii, proba de presiune la rece,
izolarea termica, proba la cald si receptia instalatiei. Aceasta succesiune a fazelor tehnologice
corespunde instalatiei termice interioare cu corpuri statice. Pentru incalzirea prin radiatie de
pardoseala succesiunea fazelor tehnologice se deruleaza astfel : trasarea instalatiei, executarea
serpentinelor si fixarea lor, montarea firidelor de distributie, proba de presiune la rece, acoperirea
cu sapa a serpentinelor, proba la cald si receptia instalatiei ;
Proiectarea tehnologica in instalatii-montaj
Proiectarea tehnologica in instalatii-montaj cuprinde,in general:
- definirea structurii procesului tehnologic complex,prin precizarea proceselor simple si a
succesiunii lor, pe baza analizei transformarilor la care vor fi supuse materiile prime si
materialele in vederea obtinerii unui anumit produs,ce trebuie sa indeplineasca anumite
conditii tehnice, de calitate;
- proiectarea fluxului tehnologic complex prin precizarea procedeelor tehnologice
simple,respectiv a metodelor si mijloacelor ce se vor utiliza;
- identificarea mijloacelor necesare fluxului tehnologic proiectat;
- realizarea liniei tehnologice de productie;
- probele tehnologice de verificare a functionarii si a parametrilor tehnici reali;
- etapele de functionare pentru atingerea parametrilor proiectati.
Pe santier nu se poate vorbi decat de fluxul tehnologic si nu de linii tehnologice,deoarece mijloacele
utilizate(masini, utilaje, dispozitive,etc.),ca si muncitorii care le deservesc in vederea obtinerii unui
produs de constructie se deplaseaza succesiv pe acelasi obiect de la un sector la altul.
Proiectul fluxului tehnologic tip pentru un proces complex trebuie sa cuprinda:
- o schema logica prin care se detaliaza structura procesului tehnologic complex si limitele
acestuia si se codifica procesele tehnologice componente;
- fise tehnologice pentru fiecare din procesele componente.
Fisa tehnologica va contine toate datele privind aspectele specifice procesului si procedeului si
referiri concrete la prevederile prescriptiilor tehnice,standarde,normative si instructiuni tehnice.
 2. Tehnologia şi organizarea lucrărilor de instalare a sistemului de
încălzire
Desfașurarea operațiilor de execuție a instalațiilor interioare de incalzire comporta 3 etape
principale:
1.lucrarile pregatitoare montarii
2.lucrarile de montaj
3.lucrarile ce se executa dupa montare
1.Lucrarile pregatitoare montarii constau în:
-analiza proiectului de incalzire si corelarea lui cu celelalte instalatii (sanitare,electric,de
ventilare,gaze),in special pentru traseele comune;
-stabilirea necesarului de material în vederea aprovizionarii șantierului;
-confrutarea proiectului cu terenul ,urmarindu-se traseele conductelor ,nodurile importante
,amplasarea dispozitivlor de dilatare ,elementele de constructie de care se vor prinde conductele
fixe;
-trasarea instalatiei;
-verificarea daca strapungerele prin plansee si pereti au fost executate conform proiectului de catre
constructor;
-controlarea cu ochiul liber a tuturor materialeor si aparatajelor care urmeaza a fi montate ;
-transportarea la locurile de montare a conductelor taiate la lungimea si capetele prelucrate pentru
asamblare ,precum si a armaturilor.
2.Lucrarile de montaj necesita urmatoarele operatii:
-trasarea poziției suporților de susținere si fixare;
-fixarea suportilor de construcția portantă;
-montarea corpurilor de încalzire;
-racordarea la cazan;
3.Lucrarile ce se executa dupa montare sunt:
-închiderea spargirilor și strapungirilor cu mortar de ciment sau beton;
-deferite lucrari de finisaj;
-verificarea pantelor;
-fixarea defenitiva a conductelor pe reazeme;
-efectuarea probelor ;
-izolarea și vopsirea conductelor;
-fixarea pe pereți si planșee a dispozitivelor de sustinere ,a bratarilor si a suporturilor ;
-probarea instalatiei;
-punerea în funcțiune a instalației;
-darea în expluatare a instalatiei;

2.1 Tehnologia de montare

Principalul consumator de energie în sectorul comunal este instalația de încălzire. Aceasta se explică
prin condițiile de exploatare a clădirilor pe timp de iarnă în cazul cînd pierderile de căldură a clădirii
depășesc esențial cantitatea de căldură degajată în interiorul clădirii. Pentru echilibrarea pierderilor
de căldură se construiesc sisteme de încălzire. Montarea sistemului de încălzire se efectuează odată
cu zidirea clădirilor. Elementele instalațiilor de încălzire trebuiesă se integreze cu elementele de
construcție și interiorul încăperilor. O instalație de încălzire se compune din : conducte , elemente
de susținere a conductelor, tuburi de protecție la trecere prin pereți sau planșee, compensatoare de
dilatație, armături, corpuri de încălzire, regulatoare de presiune pentru apa rece din rețea, filtre de
impurități sau separatoare, dedurizatoare, nodul de elevator sau microcentrala termică.

2.2 Succesiunea montarii

1. Instalarea buteliei de amestecare;
2. Instalarea armăturilor de închidere;
3. Instalarea pompei;
4. Instalarea separatorului de nămol;
5. Instalarea echipamentului de măsură și controlul termic general;
6. Alte lucrări ce țin de nodul termic;
7. Montarea conductelor magistrale;
8. Montarea dispozitivelor de reglare pe conductele magistrale;
9. Montarea fitingurilor pe conductele magistrale;
10. Montarea conductelor în coloane;
11. Montarea fitingurilor în coloană;
12. Montarea colectoarelor;
13. Montarea armăturilor de închidere, reglare în colectoare;
14. Montarea contorului termic;
15. Montarea conductelor de legătură;
16. Montarea fitingurilor pentru conductele de legătură;
17. Montarea corpurilor de încălzire;
18. Montarea elementelor corpurilor de încălzire (robinete de închidere, de aerisire, termostate);
19. Spalarea hidropneumatică a sistemului;
20. Proba de etanșietate la rece;
21. Proba de lucru la cald;
22. Darea în exploatare.

3. Descrierea instalatiei de incalzire

Sistemul de încălzire al casei este proiectat astfel, ca el sa asigure încălzire uniformă a aerului din
încăpere, stabilitatea hidraulică şi termică, securitatea antiincendiară şi să fie accesibile pentru
curăţire şi reparaţie. Pentru sistemul nostru de încălzire centrală (drept sursă termică avînd reţeaua
termică cu temperatura apei mai înaltă de 105 0 C) am adoptat circulaţia forţată a apei deoarece
circulaţia naturală a apei este admisă în casele cu cazangerie individuală, dacă raza de acţiune a lor
nu depăşeşte 30 m, iar distanţa pe verticală dintre centrul cazanului şi centrul corpului de încălzire
de la etajul I este cel puţin 3m.
În cazul nostru vom adopta sistemul bitubular cu distribuţia inferioară, deoarece astfel reţeaua de
conducte este mai ieftină, instalaţia putînd fi oprită pe etaje, începînd de sus fără a opri întreaga
instalaţie. Corpurile de încălzire din casa scări vor fi alimentate printr-o coloană aparte cu racordarea
lor în serie.
La fiecare etaj vor fi prevazute cutii de distribuţie (colectoare) cu contorizarea fiecarui apartament
în parte,ceea ce face posibil de a urmari cheltuielile pentru fiecare apartament in parte cît şi
depistarea scurgerilor de apă. Cutiile de distribuţie se vor amplasa in coridor pentru uşurarea
lucrarilor de deservire.
 Alegerea corpului de încălzire: corpul de încălzire este destinat pentru transmiterea căldurii
agentului termic aerului din încăpere. Este de fapt un schimbător de căldură: agent termic – aer.
Corpurilor de încălzire li se impun următoarele grupe de cerinţe.
1. Sanitaro igienice
2. Cerinţele termotehnice
3. Cerinţele economice
4. Cerinţele estetice
5. Cerinţele tehnologice
6. Cerinţe de construcţie şi montare
Distribuţia agentului termic în clădire este inferioară şi se realizează la nivelul subsolului
printr-un sistem bitubular.Conductele de distributie ,coloane si legaturi la corpuri de încalzire sunt
realizate din polipropilena. Distantele de montare ale conductelor fata de elementele
Corpurile de încalzire din încăperile apartamentelor sunt panouri ,,Tip 22PKKP” în camere de
zi,dormitoare,bucatarii.” . Aceste corpuri de încalzire se monteaza în paralel cu peretii si ferestrele
finisate,se fixeaza de elementele de constructie prin suspendarea cu tirantii.Tirantii se prind de
gaurile special prevazute în suporții de sustinere ai panoului.Panourile din apartament sunt
prevazute cu robineti coltar reglaj tur, robineti coltar reglaj retur, dezaeratoare manuale.Fiecare
apartament este dotat cu contor pentru masurarea consumului de caldura pentru încalzire.

4. Lista si consecutivitatea lucrarilor de constructie-montaj a instalației

de încălzire
Lista și consecutivitatea lucrărilor de construcție-montare a sistemei de încălzire Tabelul 1
Unitatea
Nr Denumirea Procesului de Cantitatea Fundamen-
masură tarea IND
1 2 3 4 5
1 Montarea elevatorului buc 1 IA24
Montarea elementelor nodului termic
(vaneor de închidere, regulatorului de - -
presiune etc.)
Supape 1 IA19
2 Apometru buc 1 -
Separator de nămol 1 IA25
Robinete 14
Manometre 6 TfD01A
Termometre 4 TfD02A
3 Montarea țevii în magistrală m 18 IC17
4 Montarea țevii în coloană m 15.8 IC36
Montarea colectoarelor și elementelor
componente (distribuitoare, robinete, - -
5 filtre) buc
Colectoare cu 4 cai 3 IC46
Robinete 6 ID01
Robinete de balansare 3
 Montarea țevii din PPR în conducte de
6 legătură cu corpurile de încălzire m 294 IC35
Montarea fitingurilor*: -
- cot 58
7 - teu buc 38 IC38
- reducție 25

8 Montarea corpurilor de încălzire m² 39 IB06A

Montarea elementelor de reglare a
debitului la corpurile de încălzire - -
(robinete de închidere, reglare,aeresire)
buc ID01
9 ID06
robinet colțar rad. cond. TUR-RETUR cu 78 ID01
cap termostatic
elemente de susț. a radiatorului buc 78 IC42
10 Spălarea cu apă potabilă a instalației de m² 13,146 IE08
încălzire
11 Efectuarea probei de etanșietate m² 13,146 IE01
(proba la rece)
Efectuarea probei de dilatare-contractare
12 și de funcționare (proba la cald) m² 13,146 IE02

5. Determinarea volumelor de lucru inginerești

Lista volumelor de lucru Tabelul 2

Nr. Marca Denumirea Unități de Cantitatea
masură
1 Standart nr.3 Elevator Buc 1
2 Supape Buc 1
3 Contor de apă Buc 1
4 Colector de nămol Buc 1
5 Manometre Buc 6
6 Termometre Buc 4
Robinet sferic Ø25mm Buc 4
7 Romstal Robinet sferic Ø25mm Buc 4
Robinet sferic Ø20mm Buc
Robinet sferic Ø16mm Buc
Țavă din PPR Ø50mm M 2
Țavă din PPR Ø40mm M 18
8 Țavă din PPR Ø32mm M 15.8
Țavă din PPR Ø25mm M 6
Țavă din PPR Ø20mm M 567
9 Romstal Robinet de balansare MSV-B Buc 9
1/2"
10 Romstal Buc 236
 11 Romstal Robinet colțar de rad. tur-retur Buc 78
Ø16mm
12 Ferroli 22PK H=400 Buc 12
H=500 Buc 11
H=600 Buc 10
H=900 Buc 7

13 Romstal Colector Buc 3

14 Romstal Contor termic Ø20mm Buc 12
Cot Ø20mm Buc 48
Cot Ø25mm Buc 6
Cot Ø32mm Buc 2
15 Fitinguti Cot Ø40mm Buc 2
Teu Ø25x20x25mm Buc 30
Teu Ø32x25x32mm Buc 4
Teu Ø40x32x40mm Buc 2
mufa Ø32mm Buc 6
mufa Ø40mm Buc 8
reducție Ø20mm Buc 22
reducție Ø25mm Buc 28
16 Romstal Elemente de susținere. a Buc 78
radiatorului

6. Determinarea consumului de timp de muncă a utilajului ,a salariului

muncitorilor
Calcularea consumului de muncă şi a timpului cheltuit de utilaj se face după alegerea maşinilor de
construcţie ţinând cont de volumele de lucru.
Consumul de muncă şi utilaj se calculează pentru fiecare proces în corespundere cu
diametrul şi dimensiunile elementelor constructive.
Norma de timp – mărimea consumului timpului de muncă, stabilită pentru îndeplinirea unei unităţi
de muncă de către un salariat sau un grup de salariaţi cu calificarea respectivă în condiţii tehnico-
organizatorice anumite;
Norma de producţie – volumul de muncă (numărul unităţilor de producţie) pe care salariatul sau
un grup de salariaţi cu calificarea respectivă sînt obligaţi să îl îndeplinească (fabrice, transporte etc.)
în unitate de timp de muncă în condiţii tehnico-organizatorice anumite;
Norma de deservire – numărul obiectelor de producţie (unităţi de utilaj, locuri de muncă etc.) pe
care salariatul sau un grup de salariaţi cu calificarea respectivă sînt obligaţi să le
deservească/întreţină în decursul unei unităţi de timp de muncă în condiţii tehnico-organizatorice
anumite;
Norma de administrare – numărul stabilit al salariaţilor, care trebuie să fie subordonaţi direct unui
conducător;
Normarea muncii reprezintă o parte componentă a administrării şi include determinarea
cheltuielilor de muncă (timp) necesare pentru îndeplinirea lucrărilor (fabricarea unităţii de
producţie) de către salariaţi şi stabilirea pe această bază a normelor de muncă.
Necesare se consideră cheltuielile ce corespund utilizării efective pentru condiţiile tehnico-
organizatorice concrete a resurselor umane şi materiale cu condiţia respectării regimurilor de muncă
şi odihnă ştiinţific motivate.
Tabel se alcătuieşte în următoarea ordine:
- în coloana 2 se înscrie succesiunea tehnologică înşiruirea lucrărilor care trebuiesc executate la
pozarea reţelei;
- în coloana 3 se înscriu unităţile de măsură conform celor stabilite în IND;
- în coloana 4 se înscriu volumele de lucru stabilite pentru fiecare procedeu în parte;
- în coloana 5 se înscriu numerele IND ale paragrafului, tabelei şi poziţiei după care se iau
normele de timp;
- în coloanele 6 şi 7 se înscrie normele de timp din paragrafele corespunzătoare ale IND;
- în coloanele 8 şi 9 se înscrie tarifele în lei-bani din paragrafele corespunzătoare ale IND;
- în coloanele 10 şi 11 se înscrie consumul de muncă(utilaj), care se determină înmulţind volumul
de lucru la norma de timp de muncă (utilaj);
- în coloanele 12 şi 13 se înscrie salariul respectiv al muncitorilor şi maşiniştilor, care se determină
înmulţind volumul de lucru la tariful stabilit de IND.
Determinarea salariului muncitorilor si determinarea salariului la utilaje:
- Salariul mediu pentru un muncitor este egal cu 57,66 lei/h.
- Norma de timp de muncă pentru muncitori: 𝑇𝑚 = ∑𝑖0 𝑇ℎ𝑚 · 𝑁𝑡𝑚 · 𝐶𝑡𝑖
- Norma de timp de muncă pentru utilaje: 𝑇𝑢𝑡 = ∑𝑖0 𝑇𝑅𝑢𝑡 ∙ 𝑁𝑡 𝑢𝑡

Determinarea consumului de munca,timpului de utilaj si a salariului muncitorilor Tabelul 3

Consum
Norma Tariful în ul de Salariul
Volumul de lucru

Fundamentarea IDN
Unitatea de masură

de timp lei-bani timp de lei-bani

muncă
A muncitorilor,

A muncitorilor,
muncitorilor

muncitorilor
A utilajului,

A utilajului,
Nr. Denumirea Procesului
utilajului

Utilajului
om-oră

util-oră

om-oră

util-oră

Vluc Ntm Ntu Tm Tu Cmm Cmc Sm Su

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
172.98

172.98
IA24C

4*6=

4*7=

4*9=

Montarea elevatorului
buc

1
1

C: 47...59mm
IA19

Supape B: Dn 30
0,24

13.8

0,96

53.5
buc

2
B
4

2
-

sau 40mm

Separator de nămol
611.2
305.6
IA25

10,6
buc

5,3

3
2

A: 40...80mm
TfD01A

332,24

219,96
0,423

83,06

54,99

Montarea
1,58

6,32

1,69
buc

4
4

manometrelor
 TfD02A

279,15

207,09
0,531

93,05

69,03
Montarea

1,77

5,31

1,59
buc
5

3
termometrelor

466.92
IC36D
Montarea țevii în

25.94
0,45

8.1
18
m
6

-
magistrală A: 40 mm

409.86
IC35D
Montarea țevii în

25.94
15.8

0,45

7.11
m
7

-
coloană A: D 32 mm

196.92
IC46A

590.8
Montarea colectoarelor

10.2
buc

3,4
8
3

-
A: 125-150mm

1034.3
ID01B

13.26

17.94
Montarea robinetelor
0,23
buc

78

-
B: 20-25mm

Montarea țevii din

PPR sa în conducte de

11019.12
IC35AB

37.48

191.1
legătură cu copurile de
0,65
294
m

10
-

-
înc. A-B: pină la 18,0-
20 mm inclusiv

1046.65
Montarea fitingurilor
IC38A

0,015

18.15

1.815

90.75
0,15

8.65

0,75
121
buc

11 A: pînă la 20 mm
inclusiv

87700.8
IB06A

22.48

Montarea corpurilor
19.5
0,5
m²

39

12 6
-

-
de încălzire

Montarea elementelor
de reglare a debitului
870.012

la corpurilede încălzire
5.766
ID06

15.6
156
buc

0,1

13
-

Robinet de aierisire
manual, robinet-
termostat
809.484
10.378

Robinet colțar rad.

14.04
ID01
0,18
buc

78

14
-

cond.TUR-RETUR A:
 1034.28
Elemente de susținere

13.26

17.94
IC42
0,23
buc

78
15

-
a radiatorului A:

Spălarea cu apă

13,146

250.03

250.04
IE88B

19.02
0,33

0,25

4.33

3.28
potabilă a instalației de

m²

30
16
încălzire A:

Efectuarea probei de

13,146

401.61

401.62
IE01A

30.55
0,53

0,10

1.31
etanșietate (proba la m²

30
17

7
rece) A:

Efectuarea probei de
13,146

356.26

356.26
IE02A

27.10
0,47

0,25

6.19

3.28
etanșietate (proba la
m²

30
18
cald) A:

7. Intocmirea planului calendaristic de executie a lucrarilor

Prin programarea activitatilor componente ale proiectului de constructii se urmareste sa se realizeze
o esalonare cit mai economica a executarii acestora Aceasta se concretizeaza intr-un program
(calendaristic , ciclograma , grafic liniar si /sau retea ) inclus in proiectul de organizare de santier .
Forma planului calendaristic se coordoneaza cu conducatorul .
Pentru programarea executiei lucrarilor trebuie sa se ia in considerare :
-termenele de executie a lucrarilor ;
- tehnologia de executie a lucrarilor (succesiunea de executie a lucrarilor ) ;
- volumul de munca si consumul de timp de munca ;
- manopera disponibila pe parcursul realizarii proiectului (numarul si component ape meserii si
calificari a echipelor de lucru ) ;
- programul de lucru ( daca se lucreaza 5 sau 6 zile pe saptamina ,8,10 sau 12 ore pe zi ) ;
- constringerile legate de intervalele de aprovizionare cu anumite materiale si echipamente , de
termenele de executie a unor parti din proiect sau de finalizare a acestuia .
Principala metoda clasica de programare se bazeaza pe reprezentarea proceselor simple de lucru ,
la scara timpului , in cadrul graficului calendaristic (Gantt) intr-un sistem de axe , in care pe abscisa
se inscrie timpul , iar pe ordonata , procesele simple de lucru . Fiecare proces simplu va fi
reprezentata printr-o paralela la abcisa . Lungimea segmentului care reprezinta procesul simplu de
lucru va fi data de durata programata pentru executarea acestuia , iar inceperea procesului simplu
de lucru se va stabili in functie de succesiunea tehnologica proiectata , de restrictiile de durata , si
de nivelul resurselor disponibile .
Pentru intocmirea planului calendaristic se folosesc rezultatele obtinute in tabelul 34 .
 Scopul elaborarii planului calendaristic consta in stabilirea consecutivitatii tehnologice si
termenelor de executie , duratei totale de constructie avind invedere suprapunerea maximala in timp
a proceselor si restrictiilor in resurse . Atingerea acestui scop este posibila daca se va utiliza metoda
siccesiv –paralela de executie a lucrarilor (in flux ) .
Elaborarea partii grafice incepe cu procesul-cheie . Durata acestui proces se racordeaza cu toate
celelalte lucrari . Daca durata de constructie proiectata va fi mai mare decit cea contractuala ,
directiva sau normata , atunci se iau masuri de a o reduce printr-o suprapunere mai chibzuita a
proceselor in timp . Mai este si alta cale , care consta in reducerea duratei de executie a procesului
- cheie marind numarul de mecanisme , muncitori sau schimburi , sau si una , si alta .
graficele de aprovizionare cu resurse si anume :
-graficul necesitatii de munca ;
-graficul de aprovizionare cu materiale , prefabricate si utilaje ;
-graficul necesitatii in masini si mecanisme de constructie .
Datele initiale pentru intocmirea graficului necesitatii in forte de munca sunt oglindite in graficul de
executie , coloanele 8,9.
Graficul necesitatii in forte de munca indica nivelul de neuniformitate a utilizarii ei , care se
caracterizeaza de coeficientul de neuniformitate C , determinat din expresia :
C=Nmax/Nmed ,
unde : Nmax – numarul maxim de muncitori pe zi din perioada vizata ;
Nmed – numarul mediu de muncitori pe zi din aceeasi perioada , calculat prin raportul
Consumului sumar de munca , catre durata de executie a lucrarilor .
Nmed=Ntot/Nore(8 ,10 ,12 ore /zi ) .
Valorile coeficientului de neuniformitate se recomanda a fi adoptat in limitele de 1,50-1,75 .

7.1 Alcătuirea graficului de execuţie a lucrărilor de construcţii-montaj

Graficul de execuţie a lucrărilor de construcţii-montaj se alcătuieşte pentru o parte din
traseu, astfel încât să se obţină un număr întreg.
Pentru alcătuirea graficului de execuţie se folosesc datele calculării din tabelul de mai sus.
Poziţiile graficului se obţin grupând poziţiile calculării consumului de timp de muncă şi a
timpului de utilaj.
Durata proceselor comasate se determină raportând consumul de muncă (om-oră) la
componenţa echipei alese(om). Durata procesului se determină în ore.
7.2 Determinarea resurselor tehnico-materiale
În acest capitol se determină atât necesarul în instrumente, inventar şi dispozitive, cât şi
cantitatea de materiale, articole, semifabricate şi construcţii, necesare pentru relizarea volumelor
de lucru prevăzute de calculare.
Necesarul în instrumente, inventar şi dispozitive se determină pe baza înşiruirii proceselor
şi operaţiilor de muncă care sunt prevăzute de fişa tehnologică. Astfel, instrumentele, inventarul şi
dispozitivele alese cu caracteristica tehnică, marca, referirea la STAS sau nr. Desenului (pentru
dispozitivele individuale şi de serie) şi numărul de unităţi se includ în tabel.
 Necesarul în materiale, semifabricate şi construcţii Tabelul 3A

Cantitate
№ Simbol norme şi Cod
crt. resurse Denumire lucrări şi cheltuieli U.M.
Per unitate Totală
1 2 3 4 5 6
1. Montarea elevatorului(schimbătorului de căldură B: 25...35mm
Volumul de lucru Vluc: 1
1 2 3 4 5 6
1. Flanșă plată Pn 6, Dn…1) buc 3 3
2. 2513206622020 Placă marsit 25 at. de 3.0 mm buc 0,31 0,31
3. 2874115801148 Șurub cap hex. M 12x50 buc 8 8
4. 2874115821708 Șurub cap hex. M 16x60 buc 4 4
5. 2874115842726 Piuliță hex M12 buc 8 8
6. 2874115842776 Piuliță hex M16 buc 4 4
7. 2874125881289 Șaibă plată D 14 buc 8 8
8. 2874125881344 Șaibă plată D 18 buc 4 4
9. Sîrmă pentru sudură cu
2734125900487 kg 0,80 0,80
D=2,5mm
10. 2411115904512 Oxigen tehnic gazos m.c 0,69 0,69
11. 2413547308164 Carbură calciu tehnică kg 2,22 2,22
2. Montarea elementelor nodului termic
Supape B: Dn 30 sau 40mm Vluc: 4
11. 2874115821667 Șurub hexagonal M16x50 buc 4 16
12. 2874115842776 Piuliță hexagonală precisă M16 buc 4 16
13. 2874125881344 Șaibă plată M18 buc 4 16
14. Placă marsit 25 at de grosimea 0,12
2513206622020 kg 0,030
3,0mm
15. 2430116108945 Ulei de in sicativat kg 0,015 0,06
16. 1450336200468 Grafit de concentrat tip G, praf kg 0,010 0,04
Colectoare de nămol A: 40...80mm Vluc: 2
17. Flanșăn oarbă Pn, 6 Dn...1 buc 0,05 0,10
18. 2513206622020 Placă marsit 25 at de 3 mm kg 0,15 0,30
19. 2430116108945 Ulei de in sicativiat kg 0,04 0,08
Montarea manometrelor Vluc: 4

20. 2722103209487 Țeavă const f.s A /22x 3 /OLT m 0,39 1,56

35
21. 2875274036019 Racord olandez Pn 100 Dn=20 buc 2 8
G3/4 j
22. 2875274201614 Robinet trecere ventil mufă buc 1 4
alamă PN10-80 C.S.A83-1/2
23. 2735725901259 Electrod sud.oțel e43.2 kg 0,066 0,264
2x350inv.supe.
24. 2411115904512 Oxigen tehnic gazos m³ 0,206 0,824
25. 4100116202820 Apă potabilă m³ 0,036 0,144
26. 2513206622068 Placă marsit m 40-250x2,0 mm kg 0,042 0,168
27. 2413547308164 Carbură de calciu tehnică kg 0,103 0,412
(carbid)
Montarea termometrelor Vluc: 3

28. 2735725901259 Electrod sud.oțel e43.2 kg 0,066 0,198

2x250inv.supe.
29. 2411115904512 Oxigen tehnic gazos m³ 0,206 0,618
30. 4100116202820 Apă potabilă m³ 0,036 0,108
31. 2513206622068 Palacă marsit m 40-250x2,0 mm kg 0,063 0,189
32. 2874117302562 Armătură pt.termometru cu buc 1 3
mufă+niplu pt.fixare pe conductă
33. 2413547308164 Carbură de calciu tehnică kg 0,103 0,309
(carbid)
34. 2682117345344 Șnur azbest cu kg 0,024 0,072
ins.pt.garn.tipa,b,6-9mm
3. Montarea țevii în magistrală A: 40 mm
Volumul de lucru Vluc: 53,2
35. Țeavă din oțel Dn...50mm) m 53,2 53,2
36. 24111159045512 Oxigen tehnic gazos m.c 0,099 5,2668
37. Carbură calciu tehnică
2413547308164 kg 0,246
13,0872
38. 2413547308164 Sîrmă pentru sudură cu D=4mm kg 0,069 3,6708
39. Sîrmă moale obișnuită D=1,25 0,266
2734113803910 kg 0,005
mm
40. Curbă pentru sudată Dn...2) kg 0,20 10,64
4. Montarea țevii în coloană D 32 mm
Volumul de lucru Vluc: 60,6
41. Țeavă din polietilenă sau 62,418
m 1,03
polipropilenă
5. Montarea colectoarelor A: 125-150mm Vluc: 18

42. 2710403615911 Tablă goasă 10x1000 kg 0,03 0,54

43. 2112517330399 Mucava tip I de 3,3 mm kg 0,125 2,25
44. Flanșă oarbă Dn...2) buc 0,05 0,9
6. Montarea robinetelor B: 20-25mm Vluc: 158

45. 1714227322940 Fuior cînepă kg 0,020 3,16

46. 2430126100338 Soluție de etanșare kg 0,040 6,32
7. Montarea țevii din PPR în conducte de legătură cu copurile de încălzire
A: pină la 18,0-20 mm inclusiv
Volumul de lucru Vluc: 755,46
 47. Țeavă din polietilenă sau 755,46
m 2,06
polipropienă
8. Montarea fitingurilor A: pînă la 20 mm inclusiv
Volumul de lucru Vluc: 1010
48. 2112307325046 Hîrtie absorbantă kg 0,02 20,2
49. 3220137315778 Decapanat kg 0,006 6,06
9. Montarea corpurilor de încălzire
Volumul de lucru Vluc: 70,2m²
50. 2121147308475 Carton triplex 70x100 kg 0,0003 0,02106
51. 1714227322940 Fuior cîinepă kg 0,023 1,6606
52. 2430126100338 Soluție de etanșare kg 0,046 3,2292
10. Montarea elementelor de reglare a debitului la corpurile de încălzire
Robinet de aierisire manual Vluc: 236
53. 2524907304522 Bandă teflon nesinterizat buc 0,10 23,6
Robinet colțar rad. cond.TUR-RETUR A: Vluc: 468
54. 1714227322940 Fuior cînepă kg 0,012 5,616
55. 2430126100338 Soluție de etanșare kg 0,024 11,232
Elemente de susținere a radiatorului A: Vluc: 1008
56. Suporți sau dispozitve… kg 1,0 1008
11. Spălarea cu apă potabilă a instalației de încălzire D: peste 500m²
Volumul de lucru Vluc: 702,37m²
57. Electropompă de apă cu Q de 4- 231,7821
7136040011749 ore 0,33
6m³/h
12. Efectuarea probei de etanșietate (proba la rece) D: peste 500m²
Volumul de lucru Vluc: 702,37m²
58. Electropompă de apă cu Q de 4- 372,5661
7136040011749 ore 0,53
6m³/h
13. Efectuarea probei de etanșietate (proba la cald) D: peste 500m²
Volumul de lucru Vluc: 702,37m²
59. Electropompă de apă cu Q de 4- 330,1139
7136040011749 ore 0,47
6m³/h

8. Controlul de calitate si recepţia lucrărilor de construcţii-montaj

VERIFICAREA LUCRARILOR
Instalatiile de încalzire se vor supune urmatoarelor probe:
- proba la rece
- proba la cald
- proba de eficacitate
Se instituie ca faza determinanta efectuarea probelor de presiune a conductelor în functie de
materialele din care sunt executate sau de fluidele transportate si care intra în competenta de control
a Inspectiei de Stat pentru Calitatea Constructiilor. Inspectiile teritoriale pentru calitatea
constructiilor va autoriza continuarea lucrarilor numai dupa efectuarea probei de presiune si
întocmirea documentelor respective.
La aceasta faza vor fi efectuate toate verificarile necesare de catre proiectant si beneficiar în special
în ceea ce priveste presiunile si durata probelor.
Proba la rece :
Proba de presiune la rece are drept scop verificarea hidraulica la temperatura apei a
rezistentei si etanseitatii elementelor instalatiei. Proba depresiune la rece se poate executa pe parti
din instalatie sau pe toata instalatia, aceasta din urma ramânînd obligatorie în cazul în care s-au
executat probe pe instalatie.Probele la rece pe parti din instalatie sau pe înteaga instalatie se vor
executa si prezenta reprezentantului Inspectiei de Stat pentrtu Calitatea Constructiilor.Proba la rece
se executa înainte de finisarea elementelor instalatiei, de închiderea lor în canale nevizitabile, de
înglobarea lor în elemente de constructii, de finisare a acestora. Proba se va executa în perioadele
de timp cu temperaturi mai mari de +5oC.
În vederea executarii probei la rece, se va asigura deschiderea completa a armaturilor de
închidere si reglaj, verificarea punctelor de racordare a instalatiei la conducta de apa potabila si la
pompa de presiune. Înainte de proba de presiune la rece instalatia va fi spalata cu apa potabila.
Spalarea instalatiei cuprinde racordarea conductei de ducere la conducta de apa potabila,
umplerea instalatiei, racordarea conductei de întoarcere la jgheabul de golire la canalizare si
mentinerea instalatiei sub jet continuu pâna când în apa golita din instalatie nu se mai observa
impuritati (namol, nisip). Operatia se repeta cu schimbarea sensului de circulatie al apei. Golirea se
face cu viteza mare de scurgere a apei prin deschiderea completa a ambelor organe de inchidere de
pe racordul instalatiei.
Presiunea de proba se va determina functie de presiunea maxima de regim si de presiunea de
executie a instalatiei.
Verificarea comportarii instalatiei la proba la rece poate fi începuta imediat dupa punerea ei sub
presiune prin controlul rezistentei si etanseitatii tuturor îmbinarilor. La îmbinarile sudate controlul
se face prin ciocanire, iar la restul îmbinarilor prin examinarea cu ochiul liber.
Masurarea presiunii la proba va începe dupa cel putin 5 ore de la punerea instalatiei sub presiune si
se va face cu un manometru înregistrator sau cu un manometru indicator cu clasa de precizie, prin
citiri la intervale de 1 minut timp de 3 ore.
Rezultatele probei la rece se vor considera corespunzatoare daca pe toata durata probei,
manometrul nu a indicat variatii de presiune si daca la instalatie nu se constata fisuri, crapaturi sau
În cazul constatarii unor scaderi de presiune sau a defectiunilor enumerate mai sus se va proceda la
remedierea acestora si se va repeta proba.
Dupa efectuarea probei, golirea de apa este obligatorie. Presiunea maxima de regim va fi de 5 bar,
presiunea maxima de proba 6 bar.
Proba la cald :
Proba la cald are drept scop, verificarea etanseitatii si modului de comportare a elementelor
instalatiei la dilatare si contractare a circulatiei agentului încalzitor. Proba la cald se va executa la
toate instalaiile de încalzire, indiferent de agentul încalzitor utilizat pe întreaga instalatie sau pe parti
de instalatie care pot fi puse în functiune separat.
Proba la cald se va efectua în prezenta conducerii tehnice a santierului si a delegatului beneficiarului,
rezultatele consemnându-se într-un proces verbal.
Proba la cald va fi efectuata înaintea finisarii (vopsirii, izolatiei) mascarii sau închiderii elementelor
instalatiilor în canale nevizitabile, dar numai dupa închiderea completa a cladirii sau a probei la
rece. Pentru efectarea probei la cald, instalatiile interioare vor fi alimentate de preferinta cu agent
încalzitor de la sursa definitiva .În cazul în care aceasta nu a fost pusa în functiune, alimentarea se
va face de la o sursa provizorie. Sursa de caldura va asigura debitul, presiunea si temperatura
agentului încalzitor potrivit prevederilor proiectului instalatiei mentionate în memoriu si breviarul
de calcul. Se va folosi în mod obligatoriu apa dedurizata.
O data cu proba la cald se va efectua si reglajul instalatiei.
Robinetele cu dublu reglaj de la corpurile de încalzire vor fi pozitionate la treptele de reglaj primar
prevazute în proiect, reglajul secundar fiind închis la maximum.
La instalatiile cu apa se va controla debitul la conducta de racordare a instalatiei la reteaua exterioara
cu ajutorul dispozitivelor montate în acest scop în proiect (contoare de caldura, debitmetre,
diafragme) efectuîndu-se reglajul corespunzator.
Proba la cald comporta urmatoarele:
- dupa ce apa a atins în instalatie nivelul corect, se ridica temperatura la 50oC si se mentine la aceasta
în limitele unei variatii de +50oC.
- dupa 2 ore de functionare se va face un control strict la toate corpurile de încalzire constatând
gradul de încalzire la partea superioara si partea inferioara a acestora. Diferente mai mari de 5oC
între corpurile de încalzire nu se admit.
Acelasi control se va efectua si la conducte în special la coloane.
Lipsa de uniformitate a încalzirii se va corecta prin robinetele cu dublu reglaj amplasate pe fiecare
corp de încalzire.
Se va verifica daca se poate face o buna aerisire a instalatiei.
La racirea instalatiei se va examina din nou toata instalatia spre a se controla din nou etanseitatea.
Dupa efectuarea probelor, instalatia va fi golita , daca pâna la intrarea în functiune exista pericol de
înghet.
Proba de eficacitate :
Aceasta proba se efectueaza cu scopul de a se verifica daca se asigura în diverse încaperi
temperaturile prescrise care au fost avute în vedere la proiectare.
Proba de eficacitate se va face la toate instalatiile de încalzire prin masuratori efectuate în încaperile
indicate de beneficiar. În cazul cladirilor civile, numarul acestor încaperi va fi de minimum 5 pentru
fiecare cladire si cel putin 5 din totalul încaperilor.
Proba de eficacitate se va face cu întraga instalatie în functiune, în conditii normale de exploatare,
la temperaturi scazute ale aerului exterior, cât mai apropiate situatiei nominale.
Pentru proba se încalzeste cladirea cu cel putin 3 zile înaintea probei, iar 48 de ore înaintea probei
a agentului termic se regleaza conform specificului de reglaj, în limita unor abateri de +2 oC.
Pe timpul probei instalatia trebuie sa functioneze continuu si toate usile si ferestrele sa fie închise.
Se citesc temperaturile interioare din încaperi cu ajutorul unor termometre montate la 75m de la
pardoseala si cel mult 2m de la peretele exterior cel mai dezavantajos dar în afara zonei de radiatie
directa a corpului de încalzire (în încaperi de locuit). În încaperi cu alta destinatie masurarea se face
în punctele în care amplasarea mobilierului sau a utilajului determina prezenta curenta a oamenilor,
chiar daca distanta de masurare fata de peretele exterior
rezulta mai mica de 1m înaltimea de masurare fiind maximum 1m.
Termometrele folosite la masurarea temperaturii aerului din încaperi vor fi de tipul balon
liber. În timpul efectuarii masuratorilor termometrele vor fi agatate de dispozitive care sa asigure
spatiul liber de jur imprejurul lor.
Încaperile în care se va masura temperatura interioara vor fi :
- la parter încaperile de colt si cele alaturate intrarilor neîncalzite în mod obligatoriu, de asemenea
alte camere dupa apreciere.
- la ultimul nivel încaperile de colt obligatoriu si alte încaperi dupa apreciere.
- la nivelele intermediare camerele dorite de comisie.
Rezultatele probei de eficacitate vor fi considerate satisfacatoare daca temperaturile aerului interior
corespund celor prevazute în proiect cu abateri de –1…2oC în încaperi de productie si daca viteza
aerului din încapere satisface prevederile Normativului Republican de Protectia Muncii.
Pentru masurarea temperaturii vor fi folosite doar termometre având o sensibilitate de 1/10oC
RECEPTIA LUCRARILOR
Receptia instalatiilor de încalzire centrala se efectueaza în doua etape:
- receptia provizorie care are loc dupa terminarea completa a fiecarei lucrari sau grup de lucrari,
înainte de predarea instalatiei în folosinta beneficiarului.
- receptia definitiva, care are loc la un an de la receptia provizorie.
Pe parcursul executarii lucrarilor, verificarile de calitate se efectueaza de catre controlori tehnici ai
întreprinderii de executie.
Perioada de 1 an dintre cele doua receptii se numeste termen de garantie în care trebuie observata
comportarea instalatiei în exploatare.
Pâna la efectuarea receptiei provizorii, conductele care urmeaza sa fie mascate în santier în zidarie
sau în canale sub pardoseala vor fi supuse probei, încheindu-se procese verbale de receptie partiala
de catre reprezentantii întreprinderii constructoare si ai beneficiarului.
Aceste procese verbale se vor prezenta comisiei de receptie provizorie.
De asemenea se va verifica la fata locului corespondenta executiei cu prevederile proiectului si ale
prescriptiilor tehnice aferente în ceea ce priveste amplasamentul, traseul si dimensiunile diferitelor
parti ale instalatiei.
Asupra corpurilor de încalzire montate în instalatie se fac urmatoarele verificari de catre un
reprezentant al beneficiarului, un reprezentant al conducerii santierului si seful de echipa.
- corespondenta cu proiectul în ceea ce priveste tipul de corp de încalzire, marimea lui, cotele de
montaj.
- orizontalitatea si planeitatea lor (cu nivela de aer si cu metrul).
- rigiditatea frecarii în elementele de constructii.
- daca armaturile montate la corpurile de încazire sunt vizibile, usor accesibile si daca se închid si
se deschid bine.
La conducte, principalele verificari au ca obiect urmatoarele lucrari înainte de vopsire, izolarea
termica si mascare:
- executarea corecta a îmbinarilor, sudurilor si îndoirilor vizual.
- buna fixare a conductelor în bratari, console si alte dispozitive de sustinere respectând sensul si
valoarea pantei prescrise în proiect.
- amplasarea corecta a compensatoarelor de dilatare si a punctelor fixe.
- paralelismul coloanelor cu suprafetele finite ale peretilor pe lânga care sunt montate.
- respectarea pozitiei reciproce corecte a conductelor montate în plasa.
- existenta tevilor de protectie la trecerea conductelor prin plansee sau pereti si realizarea corecta a
spatiului dintre tevile de protectie si conducte.
- amplasarea corecta a dispozitivelor de golire a apei si a celor de aerisire.
Dupa ce conductele sunt izolate termic, se verifica vizual si cu instrumente de masura urmatoarele:
- daca executarea izolatiei termice s-a facut în conformitate cu prevederile proiectului
- daca materialele termoizolante s-au aplicat corect pe suprafetele de izolat (grunduirea conductelor
si grosimea izolatiei).
Instalatia de încalzire centrala se verifica la etanseitate si circulatia fluidului prin probe la rece si la
cald.
La receptia preliminara componenta comisiei se stabileste conform “Regulamentului de
efectuare a receptiei obiectivelor de investitii”
Receptia consta în efectuarea verificarilor scriptice si fizice si a masuratorilor necesare pentru a
constata daca lucrarile s-au executat conform proiectului, modificarilor aprobate precum si daca au
fost îndeplinite conditiile tehnice.
Verificarea scriptica se face pe baza urmatoarelor documentatii.
A) Proiectele definitive însotite de memoriul justificativ cu toate modificarile introduse la montaj
cu motivarea acestora (aviz proiectant).
B) Cerificatele de calitate eliberate de întreprinderi producatoare
C) Procesele verbale continând rezultatele încercarilor asupra elementelor de instalatie înglobata în
constructie.
D) Procesele verbale de la probele de presiune la rece si la cald ale instalatiei si ale operatiei de
reglaj a instalatiei.
E) Alte procese verbale încheiate cu prilejul verificarilor pe faze de lucru (prezentate anterior).
F) Certificatele de calitate ale aparatelor si materialelor.
Verificarea fizica consta dintr-o examinare generala a executiei lucrarilor tehnice aferente,
controlându-se prin sondaj lucrarile la care nu exista un proces verbal de constatare a calitatii lor.
Controlul se va face în principal la:
- montarea corecta a corpurilor de încalzire, inclusiv robinetii si legaturile.
- etanseitatea îmbinarilor de orice fel.
- executarea corecta a îmbinarilor si sudurilor.
- corectitudinea pantelor de montaj.
- asigurarea dezaerisirii golurilor si dilatarii conductelor.
- calitatea executiei izolatiei.
- rigiditatea fixarii în elementele de constructie.
Comisia de receptie poate efectua orice încercare pe care o crede necesara pentru a constata
buna comportare a instalatiei.
Rezultatele examinarilor si ale încercarilor se consemneaza într-un proces verbal de receptie
provizorie, eventualele completari si remedieri ale instalatiei trebuie consemnate în precesul verbal
de receptie provizorie. De la data încheierii procesului verbal decurge anul de garantie.
La receptia definitiva se face o examinare generala a bunei functionari a instalatiei receptionate
provizoriu si a diverselor reparatii efectuate în termenul de garantie. De asemenea se verifica daca
s-au remediat deficientele semnalate în procesul verbal de receptie provizorie si se examineaza cu
rezultatele încercarii eficacitatii constatate în cursul anului de garantie. Rezultatele acestor încercari
se consemneaza în procesul verbal de receptie definitiv, ce se va încheia.
Daca se mai constata deficiente care trebuie remediate, prin procesul verbal ce se încheie se
stabileste un nou termen pentru efectuarea receptiei definitive.

9. Măsuri de protecţie a muncii şi de pază contra incendiilor la

exploatarea instalaţiilor

La proiectarea unei instalatii, utilaj, echipament, proiectantul este obligat sa dea aceeasi
importanta asigurarii conditiilor de securitate ca si în cazul parametrilor tehnici si economici. Solutia
tehnica adoptata va fi cea care prezinta deplina securitate a muncii.
La proiectarea instalatiilor, utilajelor si echipamentelor, proiectantul este obligat sa cunoasca si sa-
si însuseasca în totalitate procesul tehnologic folosit pentru a putea elimina prin solutiile adoptate
orice risc de accidentare sau îmbolnavire profesionala.
Fiecare instalatie, utilaj si echipament, în parte si în ansamblu, vor fi prevazute prin proiect cu toate
dispozitivele de protectie necesare, care sa asigure functionarea lor în conditii de securitate optima.
Instalatiile vor fi astfel proiectate si realizate încât în timpul functionarii sa nu degaje substante
inflamabile, explozive sau toxice, caustice, corozive, praf, radiatii calorice, umiditate, peste limitele
admise.
 În acelasi timp se vor adopta solutiile optime privind mentinerea etansarii acestora în exploatare, în
vederea asigurarii conditiilor normale de microclimat.
Dispozitivele si aparatorile de protectie si de siguranta vor fi astfel proiectate încât sa poata
îndeplini urmatoarele conditii :
a) sa asigure o protectie efectiva pe toate partile expuse în mod curent sau accidental, sa previna
accidentele si sa nu constituie ele însele o sursa de pericol (aschii, colturi taioase etc.) ;
b) sa împiedice orice acces în zona periculoasa pe tot timpul lucrului;
c) sa permita desfasurarea procesului tehnologic în bune conditii, fara sa stinghereasca si fara sa
îngreuneze munca;
d) sa functioneze automat sau sa poata fi mânuite cu un efort minim;
e) sa corespunda atât instalatiilor pentru care au fost concepute cât si procesului de munca
corespunzator;
f) sa faca parte integranta din utilajul, instalatia etc., pentru care au fost realizate;
g) sa fie durabile si rezistente la solicitarile normale, la socuri, la coroziune etc. si sa nu fie usor
scoase din functiune;
h) sa poata fi utilizate timp îndelungat cu un minimum de întretinere;
i) în caz de defectare sa permita înlocuirea lor cât mai usoara.

10. Indicii tehnico-economici

Pentru estimarea economică a proiectului (I Nivel) se determină un şir de indici tehnico-
economici:
1. Consumul normativ de munca al muncitorilor (om-h)-19.11
2. Consumul normativ de timp de utilaj (ut-h)-1.569
3. Salariul muncitorului (lei,bani)-20614.416
4. Salariul utilajului (lei,bani)-1525.72
5. Durata de executie a lucrarilor-6 schimburi.
6. Coeficientul de neuniformitate k=2.25
7. Numărul maxim de muncitori – 9 muncit.
8. Numărul mediu de muncitori – 4 muncit.
 11. Referinte bibliografie

1. Îndrumar metodic”Tehnologia şi organizarea construcţiilor”, Chişinău 1998.

2. Indicator de norme de diviz pentru lucrări de instalații de încălzire centrală și gaze la construcții
- ediția 1981 – revizuită și completată la nivelul anului 2001 aprobată de M.L.P.T.L.