LICEUL TEORETIC DE INFORMATICĂ „GRIGORE MOISIL”

Matematici
financiare

Coordonator: Prof. Lăduncă Lucian-Georges

Autor: Darii Victor

Clasa a X-a „F”

Iași 2018
 Cuprins
Cap. 1: Elemente de calcul financiar.................................................3

1.1. Procente..............................................................................3

1.2. Dobânzi...............................................................................6

1.3. Taxa pe valoarea adăugată..................................................8

Cap. 2: Culegerea, clasificarea și prelucrarea datelor statistice.........9

2.1. Date statistice......................................................................9

2.2. Reprezentarea grafică a datelor statistice.........................12

Cap. 3: Interpretarea datelor statistice prin parametri de poziție.....17

3.1. Medii.................................................................................17

3.2. Dispersia...........................................................................20

3.3. Abateri de la medie...........................................................21

2
 1. Elemente de calcul financiar
1.1. Procente
𝑝
Definție: Un raport de forma 100, unde p este un număr rațional pozitiv, se numește

𝑝
procent și se notează p%. Raportul se mai numește și raport procentual.
100

𝑝
Formulă: 100 ∗ 𝑎 = 𝑏 se folosește pentru rezolvarea fiecăreia dintre următoarele
probleme:

 aflarea numărului 𝑏 , care poate reprezenta p% din 𝑎,

 aflarea numărului 𝑎, când cunoaștem că p% din el este 𝑏,

 aflarea raportului procentual p% (cât la sută din numărul 𝑎 reprezintă numărul 𝑏).

Problemele de calcul a unei creșteri (descreșteri) procentuale urmează schemele:

𝑝
1. dacă o mărime 𝑎 crește cu p%, noua valoare este 𝑎 + ∗ 𝑎;
100

𝑝
2. dacă o mărime 𝑎 descrește cu p%, noua valoare este 𝑎 − ∗ 𝑎;
100

3. dacă o mărime 𝑎 crește succesiv cu p% și q%, noua sa valoare este

𝑝 𝑞 𝑝 𝑝 𝑞
𝑎+ ∗𝑎+ ∗ (𝑎 + ∗ 𝑎) = 𝑎 ∗ (1 + ) ∗ (1 + 100).
100 100 100 100

Mai menționăm că putem calcula procente din procente astfel:

𝑝 𝑞
p% din q% din 𝑎 este egal cu ∗ ∗ 𝑎.
100 100

Bugetul familial reprezintă un sistem de evidență prin care se înregistrează sistematic

și cronologic (de obicei pe o perioadă de un an) veniturile unei familii (după natura și proveniența
lor), precum și cheltuielile acesteia (după destinația acestora).

3
 Exemplu de buget anual al unei familii:

a) venitul anual 890.000.000 lei;

b) cheltuieli:

 imediate: 5%;
 îmbrăcăminte: 6%;
 transport: 13%;
 mâncare: 20%;
 gospodărești: 35%;
 economii: 6%;
 distracție: 6%;
 altele: 9%.

Profitul unei întreprinderi, într-o unitate de timp, de exemplu un an, este diferența între

încasări și cheltuieli, dacă aceasta este pozitivă (negativă). Statul percepe impozit pe profit fixat
prin lege, care în 1999 a fost de 38%, iar în anul 2000, de 20%. Legată de acestea este șinoțiunea
de preț de cost al unui produs, care înglobează costul complet al producerii sale și profitul
producătorului.

Exemplu. Dacă profitul unei întreprinderi comerciale a fost în 2001 de 738 milioane de
dolari, atunci impozitul pe profit a fost de

20% din 738.000.000 dolari = 147.600.000 dolari.

Profitul este cunoscut și sub numele de beneficiu și reprezintă câștigul, avantajul realizat
sub formă bănească dinttr-o acțiune, operație sau executarea unei activități. Raportul procentual
dintre profit și cheltuieli se numește rata profitului.

Exemplu. Dacă o fabrică a produs Coca Cola în valoare de 489 milioane de dolari, iar
pentru realizarea produsului s-au făcut cheltuieli în valoare de 164 milioane de dolari, rata
profitului este numărul rp(%), dat de formula:

164.000.000
rp = ∗ 100 = 33,(3)%
492.000.000

4
 Se numește investiție orice sumă de bani plasată pentru crearea de mjloace fixe (construcții,
utilaje, mașini, etc.), pentru modernizarea, reutilare, etc., cu scopul obținerii de profit. Prin
amortizarea capitalului fix se înțelege procesul de recuperare treptată a valorii capitalului fix (o
sumă de bani ce se include în costul de producție al bunului sau serviciului respectiv).

Amortizarea anuală A se definește ca fiind raportul dintre valoarea capitalului fix V și

termenul de amortizare T:

𝑉
A=
𝑇

Procentul r(%) din V, reprezentat de A, se numește rată anuală de amortizare, r% din V

𝑟 𝐴
= A, adică = . Rezultă că r(%) este raportul procentual dintre A și V.
100 𝑉

Problemă Rezolvată:

Valoarea unei instalații este de 36 milioane lei, iar amortizarea anuală este de 9 milioane
lei. Să se calculeze termenul de amortizare și rata anuală a amortizării.

𝑉 36∗1.000.000 𝐴
Soluție. Avem T = = = 4 și r = *100 = 25%.
𝐴 9∗1.000.000 𝑉

Problemă Propusă:

Amortizarea anuală a capitalului fix este de 3 milioane lei, iar valoarea capitalului fix este
de 24 milioane lei. Să se calculeze termenul de amortizare și rata anuală a amortizării.

𝑉 24.000.000
Soluție. Conform formulei T = = =8
𝐴 3.000.000

𝐴 3.000.000
Rata anuală a amortizării = r = *100 = *100 = 12,5%
𝑉 24.000.000

5
 1.2. Dobânzi
Dobândă simplă

Definiție: Se numește dobândă simplă (necapitalizată) dobânda calculată asupra sumei

depuse (deci fixe) pe toată perioada depunerii.

De obicei, dobânzile simple se utilizează pentru credite (împrumuturi) de un an sau mai

puțin.

Se notează cu S suma depusă sau împrumutată, cu n timpul exprimat în ani, cu r% rata

dobânzii și cu D dobânda simplă generată de suma S într-un an, cu rata anuală a dobânzii r% este
𝑟
∗ 𝑆, astfel încât obținem formula:
100

𝑟
D= ∗ 𝑆 ∗ 𝑛,
100

ce exprimă faptul că dobânda simplă este direct proporțională cu suma depusă (împrumutată), cu
procentul de dobândă și cu durata depunerii (împrumutului).

Dacă împărțim anul în k părți egale și tk este un număr de astfel de părți pentru care se
calculează dobânda, atunci formula precedentă devine:

𝑟 1
D= ∗ 𝑆 ∗ 𝑛 ∗ * tk.
100 𝑘

Problemă Rezolvată:

Un agent economic depune la bancă 20 milioane lei pentru 3 luni. Rata dobânzii este de
5%. Cât va fi dobânda plătită de bancă agentului economic?

Soluție. Se aplică formula dobânzii simple,

5 3
D= ∗ 20.000.000 ∗ = 250.000 (lei).
100 12

6
 Dobândă compusă

Definiție: Spunem că un capital ste plasat cu dobândă compusă (capitalizată), dacă

dobânzile simple produse pentru fiecare perioadă de plasare sunt integrate în capital (capitalizate)
și produc la rândul lor dobândă.

De obicei, dobânzile compuse se utilizează pentru credite (împrumuturi) pe perioade de

timp mai lungi de un an.

Vom stabili formula dobânzii compuse Dc generată de un capital inițial S, plasat cu dobândă
compusă, pe o perioadă de n ani cu rata anuală a dobânzii de r%.

- în primul an, suma S produce o dobândă

𝑟
D1 = ∗𝑆
100

𝑟
- în al doilea an, suma generatoare de dobândă va fi S1 = S+100 ∗ 𝑆 = SR, unde
𝑟
R = 1+ . Dobânda obținută după doi ani este
100

𝑟
D2 = ∗S1 = (R - 1)SR,
100

care se adaugă la capitalul existent S1;

- suma S2 = S1 + D2 = SR + (R - 1)SR = SR2 devine capitalul care va produce dobândă

în al treilea an; dobânda va fi

𝑟
D3 = ∗S2 = (R - 1)SR2;
100

- după n ani se va produce o dobândă compusă (parțială)

Dn = (R - 1)SRn-1,

iar suma totală (majorată și cu ultima dobândă) va fi

𝑟
Sn = SRn , R = 1+
100

Sn crește în progresie geometrică.

7
 Formula de calcul pentru dobânda compusă totală, știind că Sn = S + Dc, este

Dc = S(Rn - 1).

Se observă că Dc = D1 + D2 + ··· +Dn , așa cum era de așteptat.

Problemă Rezolvată:

Se acordă un credit de 100 milioane lei pentru o perioadă de 5 ani și cu o rată a dobânzii
de 10%. Cât va fi încasată de bancă la sfârșitul perioadei?

Soluție. Fiind vorba de o perioadă de 5 ani, se va folosi formula dobânzii compuse. Avem
suma totală datorată

S5 = 108(1 + 0,1)5 = 161.051.000 (lei)

și dobânda datorată la sfârșitul perioadei

Dc = 161.051.000 – 100.000.000 = 61.051.000 (lei).

Problemă Propusă:

O persoană a depus la o bancă suma inițială S, cu rata dobânzii simple de 25%. După doi
ani, suma a devenit 3 milioane lei. Care a fost suma S?

1 3.000.000
Soluție. Conform formulei S2 = SR2 ⇒ 3.000.000 = S(1 + )2 ⇔ S = 25 =
4
16

1.920.000 (lei)

1.3. Taxa pe valoarea adăugată (TVA)

Definiție: Taxa pe valoarea adăugată este un impozit indirect, stabilit și perceput de
către stat, asupra valorii adăugate, în fiecare stadiu al producției și al distribuției bunurilor
materiale, sub formă de procent din prețul acestor bunuri.

TVA = (procent TVA) ∗ (prețul inițial).

Această taxă este achitată de cumpărător, fiind prețul de vânzare al fiecărui obiect.

Prețul de vânzare = (prețul inițial) + (procentul TVA) ∗ (prețul inițial).

8
 Problemă Rezolvată:

Prețul afișat al unui produs este de 1.250.000 lei (fără TVA). Care este prețul de vânzare,
știind că TVA este 19%?

Soluție. La prețul afișat trebuie adăugată TVA. Obținem prețul de vânzare

19
1.250.000 + 1.250.000 = 1.487.500
100

Problemă Propusă:

Care este prețul de vânzare într-un magazin al unei mașini de spălat care la unitatea
producătoare costă 6.850.000 lei, dacă procentul pentru taxa pe valoarea adăugată este de 19%?

Soluție. Conform formulei: Prețul de vânzare = (prețul inițial) + (procentul TVA) ∗ (prețul
inițial) ⇒ Prețul de vânzare = 6.850.000 + 19 ∗ 6.850.000 = 137.000.000 (lei)

2. Culegerea, clasificarea și prelucrarea

datelor statistice
2.1. Date statistice: culegerea și clasificarea lor
Definiție: Fie E un experiment și X o mărime referitoare la experimentul E. Orice șir
finit de valori ale lui X, observate sau măsurate, de forma x1, x2, ... , xn , nu neapărat distincte, se
numește șir (serie sau selecție) de date statistice, de volum n.

Orice subșir al acestuia se numește eșantion. Un eșantion este considerat reprezentativ în

funcție de context (concluziile obținute să poată fi generalizate).

Analiza statistică asupra unui eșantion se face în multe cazuri. De exemplu, în cazul
sondajelor de opinie referitoare la alegeri, populația statistică este reprezentată de mulțimea tuturor
cetățenilor ce drept de vot, dar, în cazul sondajului, cetățenii intervievați reprezintă numai o mică
parte a acestora.

9
 Exemplul 1. Fie E = desemnarea rezultatelor la o lucrare scrisă, obținute de elevii unei
clase și X = nota la respectiva lucrare scrisă. Dacă notele obținute sunt

4, 9, 10, 5, 10, 2, 1, 6, 7, 8, 8, 8, 6, 4, 3, 3, 4, 6, 7, 5, 9, 7, 8, 6, 5, 7, 10, 3, 8,

am obținut un șir de date statistice. După ce au fost culese, aceste date trebuie clasificate (grupate),
mai ales având în vedere că unele dintre ele sunt egale și ca numărul lor este mare.

Un tip de grupare este cel din tabelul 1. Un alt tip de grupare se obține împărțind notele în
3 categorii: note bune (9 și 10), note mediocre (8, 7, 6 și 5) și note slabe (4, 3, 2 și 1).

Tabelul 1

Nota 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Număr elevi 1 1 3 3 3 4 4 5 2 3

Tabelul 2

Note Număr elevi

Bune 5
Mediocre 16
Slabe 8

Exemplul 2. În următorul tabel este reprezentat distribuția locuitorilor unui sat după
vârsta acestora (în ani).

Tabelul 3

Clase de valori ale înalțimii (ani) Nr. locuitori

0–5 1973
6 – 13 2111
14 – 17 1302
18 – 25 3259
26 – 64 4437
65 – 113 5923

10
 Exemplul 3. În tabelul 4 sunt reprezentate veniturile diferitor clase de mașini exprimate
în Euro în anul 2015.

Tabelul 4

Clase de mașini Venit (Euro)

BMW 98,68 miliarde
Lamborghini 586 milioane
Porsche 21,53 miliarde
Ferrari 3,105 miliarde
Audi 58,42 miliarde
Tesla Motors 11,76 miliarde
Aston Martin 678,9 milioane
Ford Motor Company 134,1 miliarde

Există 3 metode principale pentru culegerea de date:

1. date retroactive extrase din arhive sau anuare statistice, cum ar fi cele privind nivelul de
trai;

2. observare directă, ca în exemplele anterioare;

3. experiment planificat, unde se urmăresc mărimile care determină evoluția unor procese
sau fenomene, pentru a putea prezice pe intervale scurte de timp comportarea acestora.

Un element esențial îl constituie caracterul uniform al măsurătorilor, pentru a nu

compromite experimentul. De exemplu, un sondaj de opinie politică nu trebuie realizat doar într-
un cartier de lux.

Definiție: Numărul ni de unități statistice ale populației statistice corespunzătoare valorii

xi a caracteristicii X se numește frecvență absolută și de multe ori, numim șirul (xi , ni) serie
statistică. Prin definiție, frecvență absolută a unei clase de valori este numărul de unități statistice
corespunzătoare valorilor caracteristicii care aparțin clasei respective.

11
 2.2. Reprezentarea grafică a datelor statistice
Diagrame circulare

Definiție: În acest caz un disc este împărțit în mai multe sectoare, fiecare corespunzând
unui arc de cerc. Măsurile arcelor sunt direct proporționale cu frecvențele absolute ale valorilor
caracteristicii.

Exemplul 1. În figura 1 este reprezentată diagrama circulară corespunzătoare tabelului

2:

figura 1

Bune
18%
Slabe
29%

Mediocre
53%

Bune Mediocre Slabe

Exemplul 2. În figura 2 este reprezentată diagrama corespunzătoare tabelului 4:

figura 2

Ford Motor Company BMW

Porsche Lamborghini

Aston Martin
Audi
Ferrari
Tesla Motors

12
 Diagrame prin benzi și diagrame prin coloane

Definiție: Benzile sunt dreptunghiuri („așezate orizontal”) cu bazele egale, dispuse la

distanțe egale. Înalțimea fiecărui dreptunghi este proporțională cu frecvențele absolute ale valorilor
caracteristicii.

Exemplu. Studiul echipelor de fotbal câștigătoare în Prima Ligă a Angliei în sezoanele

din 2011–2017 a condus la tabelul 5.

Tabelul 5

Echipa de Man United Liverpool Arsenal Everton Chelsea Man City

fotbal
Titluri de 20 18 13 9 6 5
campioană
Titluri de 12 10 6 1 4 4
vicecampioană

Diagrama prin benzi corespunzătoare este cea din figura 3.

figura 3

Man City

Chelsea

Everton

Arsenal

Liverpool

Man United

0 5 10 15 20 25

Titluri de vicecampioană Titluri de campioană

13
 Histograme

Definiție: Acest tip de reprezentare este format din mai multe dreptunghiuri cu baze
egale, situate unul lângă altul (bazele sunt situate pe axa Ox, într-un sistem cartezian ortogonal
xOy) și înălțimi direct proporționale cu frecvențele absolute ale valorilor caracteristicii.

Exemplu. Fie tabelul punctelor acumulate la examenul de teorie la școala-auto (tabelul

6), cu puntajul maxim 25.

Tabelul 6

Elevi Punctajul la examen

Elevul 1 24
Elevul 2 25
Elevul 3 13
Elevul 4 15
Elevul 5 18
Elevul 6 18
Elevul 7 17
Elevul 8 9
Elevul 9 5
Elevul 10 4
Elevul 11 7
Elevul 12 9
Elevul 13 10
Elevul 14 23
Elevul 15 20
Elevul 16 10
Elevul 17 19
Elevul 18 11
Elevul 19 1
Elevul 20 22

Histograma corespunzătoare este cea din figura 4 și este împărțită în 12 categorii, fiecare
categorie având distanță de 2 punte între cel mai mare și cel mai mic punctaj al categoriei. În partea
stângă sunt reprezentați numărul de elevi aflați în categoria corespunzătoare.
14
 Diagrame prin batoane

Definiție: În acest tip de diagrame, înălțimile segmentelor (batoanelor) sunt direct

proporționale cu frecvențele absolute ale valorilor caracterisicii (figura 5). Diagrama prin batoane
corespunzătoare tabelului 7 este dată în figura 5.

În tabelul 7 este reprezentat cursul EURO și USD exprimat în RON în lunile iunie și mai
din anul 2018.

Tabelul 7

Data (2018) Cursul EURO exprimat în RON Cursul USD exprimat în RON
14 mai 4,6289 3,8643
16 mai 4,6338 3,9251
18 mai 4,6303 3,9308
24 mai 4,6243 3,9431
25 mai 4,6288 3,9524
29 mai 4,6397 4,0284
30 mai 4,6399 3,9958
31 mai 4,6485 3,9734
04 iunie 4,6566 3,9713
05 iunie 4,6531 3,9771
06 iunie 4,6513 3,9535

15
 figura 5

4,7

4,5

4,3

4,1

3,9

3,7
14 mai 16 mai 18 mai 24 mai 25 mai 29 mai 30 mai 31 mai 04 iunie 05 iunie 06 iunie

EURO USD

Problemă Propusă:

La recensământul din 7 ianuarie 1992, populația din România s-a prezentat pe naționalități
în tabelul 8. Soluția este reprezentată în figura 6.

Tabelul 8

români maghiari romi alte naționalități

89,47% 7,12% 1,76% 1,65%

figura 6
1,76% 1,65%

7,12%

89,47%

români maghiari romi alte naționalități

16
 3. Reprezentarea datelor statistice prin
parametri de poziție
3.1. Medii
Medie aritmetică

Definiție: Se numește medie aritmetică a șirului de date statistice x1, x2, ... , xn numărul:
𝑥1 + 𝑥2 +··· +𝑥𝑛
𝑥𝑎 =
𝑛

Dacă x1 apare de n1 ori, x2 apare de n2 ori, ... , xk apare de nk ori, atunci grupăm datele
statistice x1, x2, ... , xn în x1, x2, ... , xk prin identitatea termenilor egali. În acest caz, obținem o medie
aritmetică ponderată.

𝑥1 𝑛1 + 𝑥2 𝑛2 +··· +𝑥𝑘 𝑛𝑘
𝑥𝑎 =
𝑛

𝑛 = 𝑛1 + 𝑛2 +··· +𝑛𝑘
𝑛
𝑥 = 𝑥1 𝑓1 + 𝑥𝑓2 +··· +𝑥𝑘 𝑓𝑘 dacă folosim frecvențele relative 𝑓𝑖 = 𝑛𝑖 .

Exemplul 1. Fie următoarele note la test: 4, 9, 10, 5, 10, 2, 1, 6, 7, 8, 8, 8, 6, 4, 3, 3, 4,

6, 7, 5, 3. Media aritmetică a notelor este următoarea:

4+9+10+5+10+2+1+6+7+8+8+6+6+4+3+3+9+6+7+5+3
𝑥𝑎 = ≈ 5, 81
21

Putem calcula aceeași medie ca medie ponderată:

1∗1+2∗1+3∗3+4∗2+5∗2+6∗4+7∗2+8∗2+9∗2+10∗2
𝑥𝑎 = ≈ 5, 81
21

Dacă datele sunt grupate pe clase de valori (intervale) și

 xj* este mijlocul clasei j, adică dimensiunea capetelor intervalului de clasă;

 nj este frecvența absolută a clasei;
 k este numărul de clase,

atunci media aritmetică se calculează după formula:

17
 𝑥1∗ 𝑛1 + 𝑥2∗ 𝑛2 +··· +𝑥𝑘∗ 𝑛𝑘
𝑥𝑎 =
𝑛

Exemplul 2. În tabelul alăturat, datele reprezintă nummărul de pacienți grupați pe

vârste internați în spital, pentru o anumită boală, într-o anumită perioadă.

Clase de vârste (ani) Frecvența absolută

[10,19] 9
[20,29] 46
[30,39] 53
[40,49] 27
[50,59] 44
[60,69] 7
[70,79] 4

10+19
Avem x1* = = 14,5; n1 = 9; k = 7 ș.a.m.d. și se obține x ≈ 31,77 ani.
2

Media aritmetică nu depinde de ordinea datelor statistice. Ea este cu atât mai reprezentativă
cu cât valorile individuale din care se calculează sunt mai omogene, mai apropiae ca mărime între
ele.

Medie pătratică

Definiție: Media pătratică a șirului de date statistice negrupate x1, x2, ... , xn este
numărul:

𝑥12 + 𝑥22 +··· +𝑥𝑛2

𝑥𝑝2 =
𝑛

În cazul în care considerăm datele grupate, obținem seria statistică (xi, ni), unde ni sunt
frecvențele absolute (1 ≤ i ≤ k). Atunci 𝑥 2 se calculează ca medie pătratică ponderată,

𝑥12 𝑛1 + 𝑥22 𝑛2 +··· +𝑥𝑘2 𝑛𝑘

𝑥𝑝2 =
𝑛

18
 Alte tipuri de medii

Definiție: Fie șirul de date statistice negrupate x1, x2, ... , xn. Definim media armonică și
respectiv media geometrică:

𝑛
𝐻= 1 1 1 , xi ≠ 0
(𝑥 +𝑥 +···+𝑥 )
1 2 𝑛

𝐺 = n√𝑥1 ∗ 𝑥2 ∗···∗ 𝑥𝑛 , xi > 0

Avem inegalitatea: min xi ≤ H ≤ G ≤ xa ≤ xp ≤ max xi , 1 ≤ i ≤ n.

Definiție: Se numește modul, dominantă sau modă a unei serii statistice (xi, ni), 1≤ i≤k,

valoarea xj a caracteristicii pentru care frecvența absolută este maximă. Aceasta se notează cu xMo.

Pentru o variabilă continuă, moda este abscisa vârfului poligonului frecvențelor cu

ordonata cea mai mare.

Exemplul 1. În seria din tabelul 1, avem xMo = 8, deoarece frecvența maximă este 5 elevi.

Exemplul 2. În seria din tabelul 3, media selecției este grupa între 65-113 sau mai precis
xMo = 89 (5923 locuitori „sunt la modă”).

Definiție: Se numește mediană a unei serii statistice (xi, ni), 1 ≤ i ≤ k, o valoare xMe a
caracteristicii cu proprietatea că există tot atâția indivizi care iau valori le caracteristicii mi mici
decât xMe și tot atâția care iau valori ale caracteristicii mai mari decât xMe (în cazul seriilor statistice
cu un număr impar de valori).

Dacă există două valori la mijloc, mediana este, prin definiție, media lor aritmetică.

Exemplu. Datele statistice 1, 1, 2, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 7, 8, 8 se grupează sub forma seriei

statistice:

xi 1 2 3 4 5 6 7 8
ni 2 2 1 1 1 1 2 2
5 valori 5 valori

19
a cărei mediană este xMe = 4,5 , deoarece există 5 valori la stânga lui 4 și 5 valori la dreapta lui 5.

Definiție: Numim amplitudine a unei serii de date statistice cantitative, diferența dintre
cea mai mare și cea mai mică valoare a caracteristicii.

Exemplu. Amplitudinea seriei din exemplul precedent este 8 – 1 = 7.

3.2. Dispersia
Definiție: Să considerăm x1, x2, ... , xn o selecție de date statistice (negrupate). Dispersia
sau variația selecției, notată δ2, este numărul real:

(𝑥1 − 𝑥𝑎 )2 + (𝑥2 − 𝑥𝑎 )2 +··· +(𝑥𝑛 − 𝑥𝑎 )2

δ2 =
𝑛

Dacă datele sunt grupate sub forma seriei statistice discrete (xi, ni), 1 ≤ i ≤ k, atunci
dispersia δ2 este:

2
𝑛1 (𝑥1 − 𝑥𝑎 )2 + 𝑛2 (𝑥2 − 𝑥𝑎 )2 +··· +𝑛𝑘 (𝑥𝑘 − 𝑥𝑎 )2
δ =
𝑛

În cazul datelor grupate pe clase de valori, în loc de xj se consideră valoarea mijlocie xj* a
intervalului respectiv, nj este frecvențe absolută a intervalului Ij , iar k este numărul de intervale.

Remarcăm relația:

δ2 = 𝑥𝑝2 − 𝑥𝑎2

Problemă Rezolvată: Fie selecția de date 1, 5, 6, 8. Să se calculeze media xa și

dispersia δ2 .

1 1
Soluție. Avem 𝑥𝑎 = 4 (1 + 5 + 8 + 8) = 5 și 𝑥𝑝2 = 4 (12 + 52 + 62 + 82 ) = 31, 5.

Atunci δ2 = 31, 5 − 25 = 6, 5.

20
 3.3. Abateri de la medie
Definiție:

 Numim abatere absolută de la valoarea medie a valorii xi, diferența xi – xa.

 Numim abatere medie liniară media aritmetică a modulelor tuturor abaterilor absolute de
la valoarea medie a valorilor xi.
|𝑥1 − 𝑥𝑎 |𝑛1 +··· +|𝑥𝑗 − 𝑥𝑎 |𝑛𝑗
𝑑=
𝑛
 Numim abatere medie pătratică (a seriei (xi, ni)) numărul:

(𝑥1 − 𝑥𝑎 )2 n1 + (𝑥2 − 𝑥𝑎 )2 n2 +··· +(𝑥𝑛 − 𝑥𝑎 )2 𝑛𝑗

δ = √δ2 = √
𝑛

 Numim coeficient de variație V al unei serii statistice raporul, exprimat în procente, dintre
abaterea medie pătratică și valoarea mediei a seriei,
δ
𝑉= ∗ 100
xa
Dispersia măsoară gradul de „împrăștiere”, de îndepărtare a datelor față de medie.

Problemă Rezolvată:
Un elev are, la sfârșitul semestrului, la cele 15 discipline, medii reprezentate de următoarea

serie statistică:

Media 5 6 7 8 9 10
Număr discipline 1 2 4 3 2 3
Să se calculeze:

a) media (valoarea medie);

b) abaterile absolute de la medie;

c) abaterea medie liniară;

d) dispersia;

e) abaterea medie pătratică;

f) coeficientul de variație.

21
 Soluție. a) Valoarea medie este:

5 ∗ 1 + 6 ∗ 2 + 7 ∗ 4 + 8 ∗ 3 + 9 ∗ 2 + 10 ∗ 3
𝑥𝑎 = = 7,8
15

b) Abaterile absolute sunt:

- pentru media 5: 5 - 7,8 = -2,8;

- pentru media 6: 6 - 7,8 = -1,8
- pentru media 7: 7 - 7,8 = -0,8
- pentru media 8: 8 - 7,8 = 0,2
- pentru media 9: 9 - 7,8 = 1,2
- pentru media 10: 10 - 7,8 = 2,2

c) Abaterea medie liniară este:

2,8 ∗ 1 + 1,8 ∗ 2 + 0,8 ∗ 4 + 0,2 ∗ 3 + 1,2 ∗ 2 + 2,2 ∗ 3 19,2

𝑑= = = 1,28
15 15

d) Dispersia este:

7,84 ∗ 1 + 3,24 ∗ 2 + 0,64 ∗ 4 + 0,04 ∗ 3 + 1,44 ∗ 2 + 4,84 ∗ 3 34,4

δ2 = = = 2,293
15 15

e) Abaterea medie pătratică este δ = √2,293 ≈ 1,514

f) Coeficientul de variație este:

δ 1,514
𝑉= ∗ 100 = ∗ 100 ≈ 19,41%
𝑥a 7,8

Problemă Propusă:
Să se calculeze media xa și media pătratică xp pentru următoarea selecție de patru date:

7,75; 8; 8,25; 7.

Soluție.

7,75+8+8,25+7 31
𝑥𝑎 = = = 7,75
4 4

(7,75)2 +82 +(8,25)2 +72 60,0625+64+68,0625+49

𝑥𝑝2 = = = 60,28125 ⇒ 𝑥𝑝 = √60,28125 ≈ 7,76
4 4

22