REPRODUCEREA LA

PLANTE
Coordonator: Prof. Orendovici Mihaela
Proiect realizat de: Darii Victor
Ispas Alexandru
Clasa a 10-a „F”
 Reproducerea asexuată
• Acest tip de reproducere se realizează cu ajutorul germenilor
asexuați. Când aceștia sunt specializați (spori), atunci este vorba
despre reproducere asexuată specializată. Când germenii asexuați
sunt nespecializați, reproducerea se numește vegetativă.

Grâușorul (ficaria verna)

 Reproducerea asexuată specializată
• Unele plante terestre se înmulțesc prin spori. Ei sunt germeni
asexuați unicelulari specializați care se formează în organe numite
sporogon (la mușchi) sau sporange (la ferigi). Formarea lor este
precedată de o diviziune reducțională (meioza), de aceea ei sunt
haploizi.
• La mușchi: după fecundație
ia naștere zigotul. Din acesta
se dezvoltă sporogonul în
care se formează sporii
haploizi. Prin germinare, din
spor ia naștere un tal
filamentos – protonema, pe
care se formează noi
tulpinițe de mușchi ce vor
purta organele sexuale.
 Reproducerea asexuată specializată
• La ferigi : după fecundație, din
zigot (care nu se desprinde de
portal) se dezvoltă o plantulă, un
sporofit tânăr, pe care se
formează la maturitate, pe fața
inferioară a frunzei, sporangi
grupați în sori. În sporangi, în
urma meiozei, se formează sporii.
La maturitate sporangii se
deschid și eliberează acești spori.
• Prin
germinare, sporul dă naștere
unei plantule haploide-protalul,
pe care se formează organele
producătoare de gamete.
 Reproducerea vegetativă la plante
• Reproducerea vegetativă la plante este de tip asexuat, în care
descendentul este generat de un singur parinte. Noul individ rezultă dintr-
un fragment al corpului parental. Astfel, la unii mușchi , pe frunzișoare se
formează propagule pluricelulare, care prin diviziune generează un
gametofit nou.
• Launele plante acvatice toamna se formează muguri de iarnă , care se
desprind de planta mama și iernează în namol.
• Lamajoritatea plantelor, reproducerea vegetative se realizează prin
organe vegetative: tulpini, rădăcini, frunze.
• Celulele redevin “ meristematice” (se întorc la stadiul embrionar) și se divid
intens , mitotic, dau astfel naștere la o noua plantă.
• Înmulțirea vegetativă se poate realiza prin: muguri adventivi de pe rădăcini
(drajoni), tulpini târâtoare (stoloni), tulpini subterane (bulbi, rizomi,
tuberculi) și fragmente de tulpini sau frunze (butași).
 Metode artificiale de multiplicare a
plantelor
• MARCOTAJUL - constă în îngroparea unei porțiuni dintr-o ramură, lăsându-I vârful
afară. Porțiunea îngropată trebuie să prezinte cel puțin un nod la care lăstarul
(numit marcotă) să poată înrădăcina.
• BUTĂȘIREA - este tăierea unui fragment dintr-o ramură și fixarea sa în pământ cu
capătul bazal în jos. Butașul trebuie să aibă cel puțin două noduri cu muguri viabili.
• ALTOIREA- se practică la pomii fructiferi și unii arbuști. Se detașează un fragment
mic de ramură (sau numai un mugure), altoiul care se articulează la țesuturile
conducătoare ale unei plante înrădăcinate (portaltoi).
 Reproducerea sexuată

• Reproducerea sexuată presupune contopirea a doi gameți de sex opus

(haploizi-n) în procesul de fecundație. Rezultă celula-ou sau zigotul
(diploid-2n) care continuă ciclul de dezvoltare a noului organism.
• Acesta, spre deosebire de cel rezultat în urma reproducerii asexuate,
conține trăsături comune cu cele ale părinților, dar are și caractere noi,
care asigură variabilitatea în cadrul speciei.
• La plantele cu semințe - spermatofite, reproducerea sexuată se
realizează cu ajutorul florilor și semințelor (la gimnosperme) și cu
ajutorul florilor, semințelor și fructelor (la angiosperme). La
angiosperme, fructul protejează semințele și asigură răspândirea lor.
 Procesul de fecundație la angiosperme
• Grăunciorul de polen ajuns pe stigmatul
florii (în urma polenizării prin vânt, apă sau
insecte) germinează. Formează un tub
polinic în care pătrund cei doi nuclei
spermatici (gamete bărbătesc), proveniți
din diviziunea mitotică a nucleului
generativ al grăunciorului de polen.
• Un nucleu se contopește cu oosfera
(gametele femeiesc) și formează celula-ou
sau zigotul principal(2n). Al doilea nucleu
spermatic (n) se contopește cu nucleul
secundar al sacului embrionar (2n) și
formează zigotul accesoriu (3n), de aceea
la angiosperme fecundația este dublă.
• Dupăfecundație urmează procesele care
conduc la transformarea ovulelor în
semințe și a ovarului în fruct.
 Reproducerea la gimnosperme
• Spre deosebire de ferigi, nu este necesară apa pentru a se realiza
fecundația, întrucât grăunciorii de polen sunt transferați de vânt, iar
spermația este condusă pâna la oosferă prin tubul polinic. De
asemenea, gametofitul format în interiorul ovulului, va fi în acest mod
mai bine protejat pe parcursul dezvoltării lui, ca și zigotul în formare.
• Florile gimnospermelor sunt unisexuate, dispuse mai adesea monoic
(mascule și femele pe același exemplar), mai rar dioic, ca la tisă,
ienupar etc., când florile mascule se formează pe unii indivizi, iar cele
femele pe alții.
 Webografie
• http://www.scritub.com/biologie/INMULTIREA-
PLANTELOR15662.php
• http://lectiidebiologie.ro/2016/02/reproducerea-la-plante/
• http://www.referatul.ro/referate/reproducerea-plantelor.html
• http://www.enciclopedia.biz/2015/11/altoirea.html
• http://www.referat.ro/referate_despre/reproducerea_la_gimnospe
rme_si_angiosperme.html
• https://rdz.ro/referat/referat-biologie/particularit-i-structurale-ale-
organelor-vegetale.html
• https://prezi.com/evzd5ndgn5ra/gimnosperme/
• https://ru.scribd.com/doc/270503115/Reproducerea-La-
Gimnosperme-Si-Angiosperme