Atracţii naturale

Impresionante sunt pădurile seculare de fag, intercalat cu brădete, şi păşunile

subalpine de pe Platoul Vulcanic, protejate ca Sit Natura 2000, cu specii rare de plante şi
animale. Apoi sunt pădurile de gorun de pe Solovan, Valea Blidaru şi Bagna (aici
intercalat cu cer, specie submediteraneeană). Pe câteva dealuri (Solovan, Purcăreţ sau
Valea Mare) cresc pâlcuri de castan comestibil.
Parcul Grădina Morii, întins pe 2,5 hectare, păstrează câţiva arbori seculari, cu
circumferinţele de peste 5 metri (un gorun şi un plop). Parcul dendrologic de pe malul
Izei (strada Xenopol), înfiinţat în urmă cu două decenii, se întinde pe o suprafaţă de 5,4
ha şi adăposteşte o serie de specii rare şi exotice. Parcul dendrologic din Muzeul satului
(cu specii precum scoruşul, mojdreanul, tuia, sau sequoia), se întinde pe o suprafaţă de 12
ha. Mai sunt protejate exemplarele de tisă din curtea Spitalului Municipal (vârsta de 370
de ani), de pe strada Dragoş Vodă, livada Făget şi Cimitirul Reformat sau platanii
orientali din Parcul Spitalului şi de pe strada Independenţei.
Stâncării spectaculoase sunt cele de la Piatra Goală, Piatra Tisei, Biserica Vulpii,
vârful Ţiganu, abrupturile de andezit Stânca Ciuroiului şi Cornul Şarampăului etc. La
Biserica Vulpii de lângă vârful Negru, tradiţia populară susţine că ar exista fermecata
„Grădinuţă a Fetii Pădurii”.
În zona Platoului Vulcanic se află cascadele Strungi (15 m înălţime) şi Runc
( înaltă de 5 m), cea mai mare fiind Cascada Ciuroiului (35-40 m înălţime).
Lacuri şi bălţi. Mlaştinile „La Ier” (întinsă pe 1,3 ha) şi „Tăul de sub Strunga
Ţiganului”, situate în zona Abruptului Pietrei, au păstrat o floră rară (muşchi de turbă,
trifoiul de baltă, bumbăcariţa, planta carnivoră „Roua Cerului” etc). Cea mai întinsă
oglindă de apă de pe raza municipiului este lacul Tepliţa, situat la 6 km de centrul
oraşului (suprafaţa de 4 ha, amenajat ca zonă de pescuit), cu specii interesante de plante,
peşti şi păsări, alimentat de un pârâu a cărui apă nu îngheaţă, fiind uşor radioactivă.
În extravilanul oraşului se află şi mai multe peşteri: peştera Valea Jochii, lungă de
45 m, peştera de pe Solovan –lungă de 26 m şi două mici grote pe Platoul Vulcanic.
Pe teritoriul Sighetului există o singură rezervaţie naturală, peisagistică, întinsă
pe un ha, în jurul peşterii de pe Dealul Solovan, şi porţiuni din Siturile Natura 2000 Igniş
şi Tisa Superioară.