Tema - Cina cea de Taină

I.Leonardo Da Vinci – Cina cea de Taină(1495-1498)

-pictură murală ce datează din sec.XV, aflată la

Milano(biserica Santa Maria delle Grazie), creată de
Leonardo da Vinci pentru protectorul său, ducele
Ludovico Sforza si soţia sa, Beatrice d'Este.
-în pictură este reprezentată o scenă din ultimele
zile ale Mântuitorului ,unde anunţă ca va fi trădat de
unul dintre apostoli.
-pictura s-a deteriorat uşor dar după cca. 500 de ani
de restaurări ,a ajuns într-o stare decentă.

II.Paolo Veronese – Ospat la Levi(1573)

-pictat de Paolo Veronese în 1573 spre a fi donat unei

mânăstiri dominicane de lângă bazilica Santi Giovanni
e Paolo ,a fost contestată vehement de inchizitorii
“Sf. Tribunal”,care îi reproșează maestrului
introducerea în tablou a "bufonilor, bețivilor, piticilor
și a altor lucruri necuviincioase”.Picotrul este iertat
dar este obligat să schimbe titlul operei din “Cina cea
de Taină” în “Ospăţul în Casa Levitului”
III.Iacopo Tintoretto – Ultima Cină(1592-1594)

-aflată în Basilica di San Giorgio Maggiore în

Veneţia,tabloul este diferit de celelalte picturi
deoarece nu apostolii sunt în centrul atenţiei,ci
personajele secundare precum servitorii care iau
vasele murdare de la masă.
-decorul este similar unui han veneţian
-autorul dă o notă personală tabloului prin razele de
lumină care trec în obscuritate provenite din lustră si
aureola lui Iisus.
-o comparaţie între “Ultima Cină” a lui Tintoretto şi
“Cina cea de Taină” a lui Da Vinci ne dă o
demonstraţie instructivă asupra evoluţiei stilurilor
artistice de-a lungul Renaşterii :
*Pictura lui Leonardo este simetrică din punct de
vedere matematic pe când tabloul lui Tintoretto este
mult mai dramatic,la masă alăturându-se şi îngerii dar
şi prin dinamica fără de odihnă a servitorilor şi
perspectiva emfatică a efectelor,Iacopo Tintoretto
dovedeşte că este un reprezentant al Barocului aflat
într-un stadiu mult mai evoluat faţă de ceilalţi
pictori,membrii ai aceluiaşi curent artistic.