Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Buhociu - Respirator Curs PDF
Buhociu - Respirator Curs PDF
2012 Buhociu
Rolul sis pulmonar este de a iltra aerul extern reprez de aer si mediul intern reprezentat
de sange
Schimbul gazaos se realizeaza prin 4 mecanisme functionale:
1. Transportul gazelor dealungul caii aeriene
2. Amestecul gazos la nivel alveolar
3. Distribuitia sangele in capilarele pulmonare
4. T ansferul propiu-zis in dublu sense al moleculelor de gaz prin membrana alveolara
Mecanismele alveolare se adreseaza direct primelor 2 mecanisme,influenteaza mai putin
mecanismul al 3-lea si nu influenteaza deloc transferul gazos prin membrana alvolara
Procesul ventilator care asigura procesul de gaze si care este in ceea mai mare masura
influentat de mij de recuperare se realizeaza prin:
A. Structurile toraco-pulmonare care asigura miscarile respiratorii(cinetica resp)
B. Structurile prin care se realizeaza transportul gazelor (caile aeriene)
C. Structurile care asigura comanda si reglarea miscarilor respiratorii
Sunt executate prin contractie de muschi scot sis din repaus echivalenta poz 0 si care
este reprez la niv pulmonar de capacitatea reziduala functionala(CRF)
Forta muschiilor respiratori care realizaeaza inspirrul normal este de 15 kg forta,iar
care realizaeza inspirul fortat este de 60- 70 kg forta.
Aceasta forta invinge presiunea negativa,rezultata din:
- Presiunea de retractie a plamanului care se datoreaza componentei elastice
- Presiunea pleurala negativa
Tansferul propiu-zis in dublu sense al moleculelor de gaz prin membrana alveolara
tansferul propiu-zis in dublu sense al moleculelor de gaz prin membrana alveolara
Miscariile respriratorii sunt mai ample la baze si mai reduse la varfurile
pulmonare.Sunt mai ample in zona perfierica si mai scazute in zona hilara.Sunt mai
ample anter-lateral si mai reduse posterior paravertebral
Structurarea in loc a plamanului miscoreaza intr-o oarecare masura acest efect de
inegalitate, fara a o anihila complet.Aceasta miscorare se datoreaza scizurilor
interlombare in care patrunde pleura viscerala realizand o noua repartitie a fortelor de
tractiune ,rezulta o expansiune echilibrata a amilor plamani,iar daca ne referimla fiecare
plamn in parte ,a fiecarui lob care constitue acesti plaman.
Variatiile de volum ale cutiei toracice se produc in 3 diametre:
-cranio-caudal prin coborarea diafragmei
-sagital/antero posterior prin mobilizarea/proiectia anterioara a pereteului toracal sub
actiunea muschilor scaleni,SCM,intercostali etc.
-transversal prin mobilizarea coastelor de la 7 la 10
Col vertebrala in timpul inspirului normal este imobila,reprezentan punctul fix al
cutiei toracice dar in timpul inspirului fortat se extinde realizand aceasta extensie,o
ridicare pasiva a coastelor pana la C6
In prima faza se ia punct fix pe insertia circulara periferica,deformatia determinand
coborarea centrului frenin(nerv frenic c2 – c5), in acest prim timp creste presiunea abd si
scade presiunea toracica.
In a 2-a faza viscerele abd si presiunea abd crescuta ofera punct de sprijin
centrului frenic care se stabilizeaza prin intinderea elementelor verticale cel
traverseaza(vena cava inf,esofagul,canalul toracic).
In a 3-a faza contractia diafragmului continua insa cu inversarea originii si
insertiei.Punctul fix se localizeaza la niv centrului frenic,contractia determinanad
tractiunea pe insertia circulara costala si determina ridicarea coastelor
Poz asezat cu trunchiul flectat care comprima viscerele face vizibila ridicarea
toracelui in inspir profund,coborarea si cifozarea in expir. Se considera muschii
intercostali ext ca avand actiune inspiratorie si m intercosatali interni ca avand actiune
expiratorie.
In inspirul ,punctul fix este superior,mobilizarea toracelui find prin contractia
scalenilor,SCM,pectoral mare mic,subclavicular,micului dintat.
In expir, punctul fix este inferior,expirul fortat fiind prin contr abdominalilor
,oblicilor simultan.
Structura pulmonara
Plamanii prezinta un schelet in care este prinsa reteaua bronsica si
vasculara.Tesutul interstitial pulmonar are dispozitie perii-bronsica(jur imprejur),perii-
alveolara,perii-vasculara,subpleurala si intergloburala
El este alcatuit in elemente solide ,fibre si celule si din flui tisular.
Tesutul intersitial este pus in tensiune in momentul mobilizarii sis toraco
pulmonar.El exercita o presiune asupra tesuturilor inconjuratoare numite presiune
interstitiala /tisulara.Aceasta are rol in determinarea presiunii transmurale care se
transmite prin peretele vascular.
Datorita dezvoltarii acestor presiuni,tesutul intersitital are rol in realizarea
schimbului de gaze alveola capirala.Presiunea tisualra este formata din ,presiunea
fluidului interstitial + presiunea interstitiului solid.Presiunea fluidului depinde de
principiul general de filtrare/absortie formulat de Starling.Raportul dintre presiunea
hidrostatica de filtrare si presiunea osmotica de absortie poate determina sau nu,fuga
lichidelor din vaze cu instalarea edemului intersitial.Ddaca se constitue acest edem,este
responsabil de compresia externa asupra cailor aeriene si vaselor sanguine.In conditii
normale presiunea lichidului interstitial este negativa ea permitand mentinera cailor
aeriene si vaselor deschise.
Coloana de aer care patrunde in plaman prin inspir sau care iese din plaman in
expire strabate o serie de cai,organizate pentru functia de transport aerian.Aceste cai au
si alte functii:olfactiva,de fonatie,de termoreglare si imunologica.
Caile aeriene se impart in:
- superioare reprez de nas,sinus,paranazail,faringe,laringe
- inferioare – trahee,bronsi si unitati ventilatorii terminale in care sunt incluse
bronsiola terminala,respiratorie,ducturile alveolare,saci alveolari si alveolele
pulmonare.
Traheaa = tub fibrocartilaginos de aprox 10-12 cm,cu diamentrul cuprins intr 13-
22mm.Este formata din inele cartilaginoase,incomplete posterior care au forma literei
U in zona de raport/contact cu esofagul.La acest nivel este depresibila ,poate
determina fenomene obstructive care formeaza „dischinezia hipotona
traheobronsica”
Bronsiile caiile aeriene rezultate din arborizarea traheei.Traheaa este considerata
bronsia de generatia 0 de la care incep urmatoarele generatii de bronsii.
Bronsiiile dreapta si stanga sunt de generatia 1,diviziunea traheei realizandu-se la
nivelul unghiului sternal/unghiul Louis .
Bronsia principala dreapta este mai larga ,mai scurta(2.5cm) si desprinzandu-se la
un unghi de aprox 20 de grade de trahee
Bronsia principala stanga este mai lunga (5 cm),mai ingusta si se desprinde la un
unghi 45-50 de grade fata de trahee.
Bronsiile principale dau nastere unor trunchiuri bronsice care reprez generatia a 2-
a ,si corespund lobilor pulmonari(3 pe partea dreapta,2 pe partea stanga).
Din trunchiurile bronsice pornesc brosiile segmentare,10pt fiecare
plaman,denumiri denumite dupa autori si reprezinta bronsiile de generatia 3,se divid
succesiv pana la a 23-a generatie
Arborele bronsic are o simetrie ce permite descrierea a 2 caii distincte ,o cale
scurta care traverseaza 10 generatii,si o cale lunga care traverseaza 30 de
generatii.In aceste conditii generatia a 10-a de bronsii poate ajunge la alveole sau
doar la nivelul bronsiilor de diametrul mediu.
In stransa legatura cu anatomia cailor aeriene in ceea ce priveste diametrul si
lungimea acestora este rezistenta intampinata pe col de aer care traverseaza
bronsiile,cea mia mare rez se dez in bronsiile de la 8-12adica in bronsiile
subsegmentare
Membrana alveolo-capilara
• surfactantul alveolar
• pneumocitul alveolar(celula alveolara cu membrana si citoplasma)
• membrana bazala alveolara
• spatiul interstitial(perialveolar,pericapilar)
• membrana bazala capilara
• celula endoteliata a capilarului sangui cu mebranasi citoplasma
• plasma
• hematia cu membraa si citoplasma