Introducere

După atâtea căderi spectaculoase ale economiei româneşti şi nu

numai, după atâtea răsturnări de guverne şi experimente economice-şoc,

analiştii şi „profeţii” economici sunt de părere că, pe termen lung, vor exista

surprize de proporţii cu privire la fiscalitate, ale căror efecte nefaste

întârziate vor continua să ne afecteze. Întrucât politica Uniunii Europene în

domeniul fiscal se referă, cu precădere, la funcționarea optimă a pieței unice,

România fiind membră a U.E., trebuie să militeze pentru armonizarea

normelor privind impozitarea, combaterea evaziunii fiscale, dar şi a

practicilor, tot mai frecvente, de evitare a obligațiilor fiscale.

Lucrarea „Obligaţiile fiscale” încearcă să contureze un cadru

apropiat de cel al perioadei actuale, având la bază o bibliografie ştiinţifică,

izvoare şi documente ale acestei perioade. Extrem de importantă şi de

actuală, tema are scopul de a aprofunda un subiect cu o rezonanţă

impresionantă şi anume „Obligaţiile fiscale”.

Evitând eufemismele şi îngrădirile care ţin de anumite ideologii, tema

a fost aleasă cu scopul de a aprofunda un subiect cu o rezonanţă

impresionantă la scară naţională şi mondială, cu impact direct asupra

României care, din punctul de vedere al posibilităţilor de refacere a

economiei, reprezintă un motiv de îngrijorare pentru forurile financiare

internaţionale. Principalul obiectiv al lucrării îl constituie criza de putere la

nivel naţional şi răsfrângerea acesteia asupra fiscalităţii, dar şi asupra

cetăţenilor, având în vedere lipsa acută de interes a guvernanţilor. Lucrarea

de faţă încearcă o notă personală, având ca punct de plecare (aici treci

denumirea capitolului I, cu ghilimele”) caracterizată de imperfecţiuni ce au

condus, din păcate, în cazul României, la un dezechilibru fără precedent şi

toate acestea, în primul rând, din cauza unor politici ce nu au fost bine puse

la punct, dacă nu le putem numi chiar nespecifice acestei perioade.

Nu trebuie să ai un statut de analist financiar pentru a înţelege

dezbinarea internă, scandalurile de corupţie şi generalizarea la vârf a acestui

fenomen, interesele personale ale clasei politice care au dus economia,

fiscalitatea şi societatea românească într- un mare impas.

Constatând astfel procesul accelerat de degradare urmează întrebarea:

Oare nu putem strânge la un loc oamenii bine intenţionaţi şi cei capabili

pentru a aduce România economică şi fiscală măcar pe linia de plutire?