Sunteți pe pagina 1din 43

Tratamentul ortopedic al

fracturilor

Aparate ghipsate
Dr. Emil Haritinian
Tratamentul fracturilor
Ortopedic – reducerea şi imobilizarea fracturilor prin
mijloace nesângerânde
Chirurgical – reducere sângerândă, imobilizare
chirurgicală prin osteosinteză – ORIF
Cu toate ca tratamentul chirurgical al fracturilor este
din ce în ce mai perfecţionat, multe fracturi pot fi
tratate cu succes ortopedic, cu o rată a complicaţiilor
mai redusă, costuri scăzute şi rezultate funcţionale şi
estetice bune .
Ex: fracturi închise de tibie tratate conservator , consolidare > 98%,
>90 % se vindecă cu o angulaţie < 8 grade, >95 % se vindecă
cu o scurtare sub 12 mm Sarmiento, Sharpe Clin. Orthop.
Aparate ghipsate
Istoric
Ghipsul a fost prima dată utilizat în lumea
islamică la sfârşitul sec. X , fiind aplicat direct
pe piele
Trupele lui Napoleon aduc această tehnică în
Europa
Antonius Mathijsen, medic militar olandez şi
Nikolai Ivanovich Pirogov chirurg rus împart
paternitatea realizării aparatelor ghipsate din
feşi de tifon impregnate cu praf de ghips,
udate în momentul utilizării
Aparate ghipsate
Materiale utilizate
Ghipsul = semihidrat de sulfat de calciu - o varietate
de sulfat de calciu care, în amestec cu o cantitate
suficientă de apă, formează o pastă care se întăreşte
în câteva minute.
CaSO4(H2O)1/2
Acesta este asociat cu solvenţi organici şi depozitat
pe feşi cu lungimi de 2-3 m şi lărgimi de la 5 la 60
cm.
În funcţie de tip, priza se realizează între 100 sec. şi
5 min., iar uscarea între 30 şi 48 de ore
Aparatul ghipsat nu se aplică direct pe piele
Aparate ghipsate
Menţinerea reducerii şi imobilizarea până la
consolidare a unei fracturi - tratate
ortopedic/complementar unei intervenţii
chirurgicale - sau corecţia unor diformitati
Obiectivul este obţinerea unei fixări semi-
rigide, cu evitarea complicaţiilor cutanate şi a
celor legate de creşterea presiunii in
segmentul imobilizat
Rezultatele sunt dependente de tehnică,
nefiind foarte predictibile
Aparate ghipsate
Condiţii de eficienţă:
- să nu fie prea strâns, dar nici prea larg
- să depăşească articulaţiile proximală şi distală fracturii - “Legea
de aur Boehler”
- indiferent de forma care se dă aparatului ghipsat, se respectă
poziţia funcţională a articulaţiilor, poziţie care să asigure
reluarea mobilităţii articulare în condiţii optime după redoarea
post-imobilizare
- aparatul ghipsat trebuie să fie solid, dar în acelaşi timp uşor şi,
totodată, realizat estetic
- orice aparat ghipsat trebuie supravegheat atent în primele 24-48
ore şi în zilele următoare pentru a decela o eventuală tulburare
vasculară, nervoasă sau trofică, ca în sindromul de
compartiment (dureri intense neameliorate de analgezice,
parestezii, edem), situaţie în care aparatul ghipsat este înlăturat
şi trebuie efectuata o fasciotomie
- să protejeze reliefurile osoase şi formaţiunile vasculo-nervoase
- să fie menţinut timp suficient, în concordanţă cu tipul de fractură
şi conduita terapeutică decisă
Aparate ghipsate
Sfaturi pentru pacienţi
Membrul imobilizat trebuie ţinut în poziţie
proclivă primele zile după traumatism sau
dupa intervenţia chirurgicală
Aparatul gipsat trebuie menţinut uscat
Evitarea conducerii unui mijloc de transport
Întreţinerea tonusului musculaturii
segmentului imobilizat
Consultul medical de urgentă în cazul
apariţiei unor semne de alarma sau a
deteriorării gipsului
Aparate ghipsate
Avantaje
Uşurinţa realizării Neinvaziv
Costul redus Risc infecţios
Toleranţa bună redus
Porozitatea permite Calitatea
aerarea pielii mecanică a
Rare fenomene calusului
alergice Retuşurile sunt
posibile prin
ghipsotomie în
cazul reducerii
imperfecte
Aparate ghipsate
Dezavantaje

Disconfortul, prin imobilizarea articulaţiei


supra şi subiacente, în special la persoanele
în vârstă

Imprecizia reducerii ortopedice si a mentinerii


ei
Radiotransparenţa heterogenă face dificilă
supravegherea radiologică
Aparate ghipsate
Complicaţii
Pierderea reducerii
Redoare articulara după îndepartarea
ghipsului
Complex Regional Pain Syndrome CRPS
(sindrom algoneurodistrofic, distrofie
simpatică reflexă)
Cutanate (escare, necroze)
Maladie trombembolică
Nervoase
Vasculare (sindrom de compartiment)
Aparate ghipsate
Membrul superior
1. Aparatul ghipsat toraco-brahial
2. Aparatul ghipsat brahio-palmar
3. Aparatul ghipsat antebrahio-palmar
Aparate ghipsate
Membrul superior
1. Aparatul ghipsat toraco-brahial

Aplicabilitate:
Fracturi scapulă, extremităţii superioare sau
diafizei humerale

Imobilizare:
braţul la 45-60° abducţie şi 30° anteducţie;
cotul în flexie de 90°;
antebraţul în poziţie indiferentă /de
semipronaţie;
pumnul în flexie dorsală 10° (poziţie neutră),
cu articulaţiile metacarpo-falangiene libere.
Aparate ghipsate
Membrul superior
În cazul fracturilor de diafiză
humerală, după 7-10 zile de
imobilizare cu aparat ghipsat
acesta poate fi înlocuit cu o
orteză ajustabilă
Pacientul începe precoce
mobilizarea
Rezultatele sunt, în general,
foarte bune
Vindecarea cu o angulaţie (în
majoritatea cazurilor sub 5°)
este foarte bine tolerată, atât
funcţional cât şi estetic
Aparate ghipsate
Membrul superior
2. Aparatul ghipsat brahio-palmar

Aplicabilitate:
= fracturi paletă humerală, cap radial,
capitulum humeral, fracturi de olecran
fără deplasare, luxaţii de cot, fracturi
fără deplasare ale antebraţului.

Imobilizare:
Cotul se imobilizează în flexie de 90°
cu vată îmbibată în talc la nivelul pliului
de flexie (derularea feşelor în forma
cifrei 8)
Antebraţul în semipronaţie
Pumnul se imobilizează într-o poziţie
de flexie dorsală de 10°.
Aparate ghipsate
Membrul superior

- În anumite fracturi ale humerusului


(fracturi diafizare) se poate aplica
un aparat gipsat brahio-palmar „de
atârnare" (hanging-cast sau ghips
Caldwell) ↔ în acest scop gipsului
brahio-palmar i se adaugă o
greutate suplimentară sub cot, în
axul diafizei, de 500-1000g, iar
antebraţul este suspendat de gât cu
un elastic care se prinde de
antebraţ cu un cârlig înglobat în
aparatul gipsat
- Principiul este alinierea prin tracţiune
a fracturii diafizare humerale
Aparate ghipsate
Membrul superior
Principala problemă
în cazul folosirii
aparatului ghipsat de
atârnare este
creşterea spaţiului
dintre fragmentele
osoase ce poate
duce la întârziere în
consolidare sau
pseudartroză
Aparate ghipsate
Membrul superior
3. Aparatul ghipsat antebrahio-palmar
Aplicabilitate:
= fracturi stabile ale epifizei distale a radiusului,
fracturi ale oaselor carpiene, entorse ale
pumnului, tenosinovite ale extensorilor sau
flexorilor degetelor

Imobilizare:
Proximal ghipsul se întinde până în
apropierea pliului de flexie a cotului (la 2
laturi de deget), iar distal până la pliul de
flexie metacarpo-falangian (palmar) şi până
la capetele metacarpienelor (dorsal),
oprindu-se pe police în jurul capului
primului metacarpian, fără a imobiliza
articulaţia metacarpo-falangiană care
rămâne liberă.
Articulaţia pumnului este, în general, în
flexie dorsală de 10° (excepţie face fractura
de epifiză distală radială Pouteau-Colles).

Variantă: mănuşa ghipsată (“manşeta


scafoidă”)
Aparate ghipsate
Membrul superior
În cazul fracturii Pouteau-Colles imobilizarea
se face cu articulaţia pumnului în flexie
palmară de 10-20° şi 15-20° înclinare ulnară
Aparate ghipsate
Membrul superior

Imobilizare corectă
Aparate ghipsate
Membrul superior

Imobilizare incorectă
Aparate ghipsate
Membrul inferior
1. Aparatul ghipsat pelvi-podal
2. Aparatul ghipsat femuro-podal
3. Aparatul ghipsat femuro-gambier (burlan
gipsat)
4. Cizma ghipsată (cruro-podal)
5. Gheata (botina) gipsată
Aparate ghipsate
Membrul inferior
1. Aparatul gipsat pelvi-podal

Aplicabilitate:
Este utilizat la copii, rar la adulţi după fracturi de cotil,
chirurgia şoldului, osteoartrită şold

Imobilizare:
Şoldul şi genunchiul se imobilizează de obicei în
uşoară flexie (5-10°).
Acest tip de aparat este dificil de aplicat: bolnavul
trebuie aşezat pe masă ortopedică, iar gipsul trebuie
întărit cu mai multe atele (cel puţin două: una
anterioara şi alta posterioară) pentru a rezista
solicitărilor de flexie sau extensie ale coapsei şi
gambei; peste aceste atele se rulează faşa gipsată în
„spica” în 3-6 straturi pentru a asigura rezistenţa la
flexia şoldului pe bazin.
Aparatul ghipsat cuprinde şi baza toracelui; el este
bine mulat pe crestele iliace, trohanter, rotulă şi
coboară cuprinzând piciorul menţinut la un unghi
drept, cu degetele ramânând libere
Aparate gipsate
Membrul inferior
1. Aparatul ghipsat pelvi-podal
Aparate ghipsate
Membrul inferior

Variantă: pelvi-femural
“bermuda” ghipsata

În unele cazuri, pentru a preveni


redoarea de genunchi, ghipsul pelvi-
podal se taie circular deasupra
genunchiului sau se înlocuieşte cu
un altul până la acest nivel.
Aparate ghipsate
Membrul inferior
2. Aparatul ghipsat femuro-podal

Aplicabilitate:
tratamentul fracturilor de gambă indiferent de
sediu (diafizare, bimaleolare etc.), imobilizarea
postoperatorie după intervenţii pentru leziuni
osoase, tendinoase, articulare ale mb. inf.

Imobilizare:
genunchiul se imobilizează în flexie de 5°-10°,
iar piciorul în unghi de 90° faţă de axul gambei.

Proximal ghipsul urcă până la nivelul marelui


trohanter, distal coborând până la vârful piciorului.

! Duce relativ frecvent la redoare, tulburări trofice


şi amiotrofie
Aparate ghipsate
Membrul inferior
3. Aparatul ghipsat femuro-gambier
(burlan ghipsat sau femuro-crural)

Aplicabilitate:
= afecţiuni traumatice (entorse, luxaţii) sau inflamatorii ale
genunchiului;
= fracturile de rotulă fără deplasare;
= fracturile extremităţii proximale a tibiei
! Redoare
Tehnic: bolnavul se află în decubit dorsal, membrul inferior fiind
susţinut de un ajutor, cu genunchiul în extensie.
Peste prima faşă ghipsată circulară, care coboară de la 2 laturi
de deget sub vârful marelui trohanter şi până în regiunea
supramaleolară, se aplică o atelă ghipsată posterioară, mai
groasă în dreptul genunchiului. Se completează apoi cu încă 1-
2 feşe ghipsate circulare. Se modelează ghipsul în regiunea
genunchiului pentru a se mula pe reliefurile osoase şi pentru a
evita alunecarea aparatului ghipsat pe maleole.
Aparate ghipsate
Membrul inferior
4. Cizma ghipsată (gambiero-podal)
Aplicabilitate:
= tratamentul ortopedic al fracturilor maleolei fibulare,
= entorsele gleznei,
= fracturile oaselor tarsiene (calcaneu, talus, scafoid).
În cazul rupturii de tendon ahilian glezna este imobilizată în flexie plantară
maximă
Aparatul ghipsat va cuprinde gamba de la nivelul tuberozităţii anterioare a tibiei,
glezna şi piciorul flectat la unghi drept
Obs.
În anumite situaţii se aplică cizma ghipsată de mers.
în alcătuirea acesteia intră obligatoriu o atelă ghipsată posterioară care să
asigure rezistenţa ghipsului la mers, căruia i se adaugă şi un toc de mers înalt
de 1-2 cm din cauciuc sau material plastic.
variante::
variante

Ciz
Cizma g
gh
hipsată cu cameră liberă tip Graffin
Aparatul gh
ghipsat de mers tip Sarmiento
Aparate ghipsate
Membrul inferior

Cizma ghipsată de mers (in pozitie de flexie plantara)


Aparate ghipsate
Membrul inferior
a) cizma ghipsată cu cameră
liberă tip Graffin
Indicaţiile aparatului ghipsat Graffin sunt:
= fracturile talamice ale calcaneului, fără
înfundare sau în cele cu înfundare
care au contraindicaţii ferme ale
tratamentului chirurgical.
imobilizarea într-un aparat ghipsat, de
preferinţă cu cameră posterioară, tip
Graffin, se face pentru cca. 6 săptămâni,
combinat cu recuperare funcţională
susţinută ulterioară

OBS. Aparatul Graffin este un aparat ghipsat de


mers cu camera talonieră, care permite
transmiterea greutăţii corpului pe regiunea
medio-tarsiană evitându-se astfel o tasare
secundară a calcaneului.
Aparate ghipsate
Membrul inferior
b) Aparatul de mers tip Sarmiento
Sarmiento a introdus in 1967 un nou concept de tratament al fracturilor de
gamba bazat pe trei principii:
1. Imobilizarea articulatiilor supra si subiacente nu este indispensabila
pentru consolidare
2. Mobilizarea precoce favorizeaza osteogeneza
3. Imobilizarea rigida a focarului de fractura nu este o conditie
obligatorie pentru consolidare
Aparate ghipsate
Membrul inferior
Indicaţiile aparatului ghipsat tip Sarmiento sunt:
= fracturile de gambă tratate ortopedic, cărora li se permite o reluare
precoce a mersului (45-60 zile de la accident)
Urmează în mod obişnuit unui aparat ghipsat femuro-podal.

Acest aparat ghipsat se întinde pe faţa posterioară a gambei


până la pliul de flexie al genunchiului, dar anterior este mai
înalt ajungând la marginea superioară a rotulei ↔ în acest
mod ghipsul permite flexia genunchiului, dar împiedică
hiperextensia. Se completează cu feşi gipsate circular şi cu toc
de mers. Importantă este buna modelare în partea superioară, pe
condilii femurali, tuberozitatea tibială şi rotulă ↔ se preia astfel o
parte din greutatea corpului de către aparatul ghipsat, protejând
focarul de fractură.
Aparate ghipsate
Membrul inferior

Orteza Sarmiento Aparat ghipsat tip Sarmiento


Aparate ghipsate
Membrul inferior
Aparate ghipsate
Membrul inferior
5. Botina ghipsată
Aplicabilitate:
= afecţiunile traumatice sau inflamatorii ale piciorului (fracturi de
metatarsiene, fractura bazei metatarsianului V, entorse ale
articulaţiei metatarso-falangiană)
= după interventii chirurgicale
= corectarea unor diformităţi ale piciorului

Ghipsul se realizează dintr-o atelă posterioară şi feşe circulare,


care cuprind treimea (1/3) inferioară a gambei şi piciorul în
flexie în unghi drept. Se poate realiza şi cu toc de mers.

OBS. Când este moale, ghipsul va fi bine modelat pe faţa plantară


a piciorului pentru a reface bolta longitudinală şi transversală a
piciorului.
Aparate ghipsate
Coloana vertebrala
Există o mare varietate de corsete ghipsate
care se aplică pentru coloana vertebrală în
funcţie de:
tipul leziunii (fractură,TBC,
scolioză - cifoză)
localizare. ]
Corsetul cu 3 puncte de sprijin tip
Boehler (pe manubriul sternal,
simfiza pubiană şi sacru),
este indicat în fracturile coloanei
dorso-lombare cu tasare
anterioară a corpilor vertebrali.
În leziunile coloanei toracale
superioare, acest corset este
necesar a se ridica până la
nivelul mandibulei - corset cu
guler de ofiţer Medici
Aparate ghipsate
Coloana vertebrala
Corsetul ghipsat tip Minerva
(cu sprijin pe torace/umeri, pe regiunea
occipitală şi submandibular),
cu indicaţie în fracturile coloanei
cervicale, care impun imobilizarea
toracelui şi a capului, lăsând liberă
regiunea facială

Se mulează pe coloana cervicală în


hiperextensie necesară reducerii fracturii

OBS. În cazurile mai simple, doar cu


elongarea coloanei cervicale, care
necesită o imobilizare mai puţin fermă,
poate fi folosit şi gulerul Schanz,
confecţionat din ghips sau material plastic.
Orteze

Orteză cervicală Orteză lombară


Aparate ghipsate
Coloana vertebrala
Tratamentul diformităţilor coloanei vertebrale:

Aparatul ghipsat de elongaţie tip Donaldson-


Stagnara
cu indicaţie în tratamentul ortopedic al
scoliozelor sau cifo-scoliozelor cu o curbură
de peste 30°, pentru redresare, la copii în
perioada de creştere.
OBS. În reducerea ortopedică a unei cifoze
juvenile Scheurmann se folosesc succesiv 2-3
aparate ghipsate tip Stagnara pentru cifoză, a
căror tehnică de aplicare necesită doi timpi la
distanţă de 24 de ore, din care:
- unul de corecţie a hiperlordozei
şi al doilea de corectare a cifozei propriu-zise.
Materiale sintetice
Începind cu anii ‘70 imobilizarea ortopedica poate fi realizată si prin
materiale sintetice, ca alternativă la ghips.
Răşinile
-suport sintetic realizat din fibre de poliester impregnate cu răşină
poliuretanică, ce polimerizează la contactul cu apa
Avantaje: greutate redusă, rezistenţa crescută, radiotransparenţă,
posibilitate de uscare în cazul contactului accidental cu apa
Dezavantaje: realizare mai dificilă, cost crescut, lipsa de aerare a
pielii, retuşurile nu sunt posibile, degajarea de vapori de
isocianat în timpul polimerizării poate duce la reacţii alergice
Alte materiale sintetice: materiale termomaleabile (polipropilen,
sticlă acrilică etc.), spume expandabile (spuma de poliuretan)
“People are getting so excited by operative
techniques and having so much fun putting in
metal that they are forgetting how to treat
fractures nonoperatively.” Dr. Robert Winquist
Vă mulţumesc!

S-ar putea să vă placă și