ARHITECTURA GOTICĂ

LUMINA EMANATIE DIVINA LUMINA SUPRANATURALE

CARACTERE GENERALE ALE ARHITECTURII GOTICE

SE ACCENTUEAZA VERTICALITATEA SA, CREDINCIOSUL SE INALȚĂ CĂTRE
DUMNEZEU
ARCUL IN PLIN CINTRU DEVINE ARC OGIVAL CE VA FI FOLOSIT ȘI LA
SUSȚINEREA BOLȚILOR, CARE DESCARCA PE NERVURI DE PIATRĂ, CE
TRANSMIT DESCĂRCAREA CĂTRE PILAȘTRI.BOLȚILE NU MAI AU ROL
STRUCTURAL CI REPREZINTĂ DOAR O ÎNCHIDERE A SPAȚIULUI
CHEIA DE BOLTĂ
O ÎNĂLȚIME MAI MARE PERMITE FERESTRE MAI MARI, CU VITRALII 9STICLA
COLORATĂ, CE CREEAZĂ O ANUMITĂ STARE CREDINCIOSULUI) CARE
UNEORI UMPLU TOT PERETELE, INTRE ELE RĂMÂNÂND PÂRȚI F.INGUSTE
DE PILAȘTRI
COLOANELE NU MAI SUNT MASIVE, SE SCHIMBĂ SECȚIUNEA LOR
POLILOBATA ARE SI ROL DECORATIV, DATORITA ELANSĂRII
PLANUL IN CRUCE LATINA- TRANSEPT SI NAVA PRINCIPALA, NAVE
LATERALE MAI JOASE, CORUL SI ALTARUL CU ABSIDE-ALTARE RADIALE
ARCUL RAMPANT

LA EXTERIOR
ESTE O ABUNDENŢĂ A DECORĂRII FAŢADELOR CU SCULPTURI ÎN RELIEF ŞI
RONDE-BOSSE, O ADEVĂRATĂ DANTELĂRIE DE PIATRĂ, DOMINAREA
GOLULUI ASUPRA PLINULUI FAŢADELOR ŞI ACOPERIREA GOLULUI CU
VITRALII. EXEMPLE: CATEDRALELE DIN AMIENS, DIN REIMS SAU
CATEDRALA WESTMINSTER DIN ANGLIA.
DEAMBULATORUL IN JURUL CORULUI SE CIRCULA
PORTAL CATE 3 SAU CHIAR 5, BOGAT DECORATE
PINACLU-FLESA CU ROL DE LESTARE
GARGUIE DECORATE CU PERSONAJE USOR GROTESTI FANTASTICE
CATEDRALE CELEBRE SAINT DENIS, CHARTRE, SAINT-CHAPELLE, NOTRE
DAMME DE PARIS, DOMUL DIN MILANO, KOLN, COLOGNA
CANTERBURY, WELLS, LINCOLN ŞI SALISBURY.
ÎN SPANIA, INFLUENŢA STILULUI GOTIC FRANCEZ APARE LA CATEDRALELE
DIN BURGOS ŞI TOLEDO.
SCULPTURA GOTICĂ ESTE REPREZENTATĂ PRIN STATUI-COLOANE PE
FAŢADELE BISERICILOR, ÎNFĂŢIŞÂND SILUETE DE REGI ŞI PROFEŢI, ŞI SE
CARACTERIZEAZĂ PRIN UMANIZAREA PERSONAJELOR (PREZENTÂNDU-LE
CÂTEODATĂ ÎN TIMPUL UNEI CONVORBIRI, PENTRU A LE DA O MAI MARE
APARENŢĂ DE REALITATE), IAR ARTA STATUARĂ SE DEFINEŞTE PRIN
SIMPLITATE EXPRESIVĂ, ELEGANŢĂ ŞI ZVELTEŢE. EA S-A MANIFESTAT CA
O FUNCŢIE ORNAMENTALĂ A CATEDRALELOR ŞI, ÎN SPECIAL, A
PORTALURILOR.
In comparatie cu stilul romanic, stilul gotic se distinge prin urma¬toarele
caractere generale :
a) Planul predominant e cel de cruce latina (romana), iar edificiile sunt de
dimensiuni mari.

b) Zidurile masive din stilul romanic sunt inlocuite cu ziduri mai subtiri si
inalte, sprijinite la exterior de contraforti in forma de arcuri butante (proptitori
ingusti si inalti, meniti sa preia o parte din greutatea boltilor).

c) Interiorul e impartit (ca si la basilici) in mai multe nave longitu¬dinale, (trei

sau cinci), delimitate prin siruri de coloane subtiri.

d) Elementul nou si specific stilului gotic e arcul frant sau ascutit (unghiul
format de intretaierea a doua segmente de cerc), dar mai ales ogiva si bolta
ogivala (bolta sprijinita pe doua arcuri diagonale de sus¬tinere, care se
incruciseaza in punctul de cheie a boltii). Elementele acestea aparusera
sporadic, inca din sec. XII, la unele catedrale roma¬nice din nordul Frantei.

e) Dintre incaperile bisericilor de tip romanic dispar nartica de la fatada si

criptele de sub chor, dar se mentin deambulatoriile, formate din siruri de
coloane, iar absidele altarului sunt mai mult poligonale decat semicirculare,
fiind flancate spre exterior de mici capele.

f) Ferestrele sunt foarte numeroase, largi si inalte, terminate in forma de rozeta

sau de flacara si impartite longitudinal prin colonete, avind geamuri multicolore
(vitralii translucide), care dau interiorului lu¬mina multa (goticul a cultivat cel
mai mult arta vitraliilor, dintre care unele cuprind o minunata iconografie a
sticlei colorate, fiind adevarate opere de arta).
g) In ornamentatia interioara pictura este intrebuintata mai putin ;
predomina (mai ales la exterior) sculptura monumentala (statuara).
Stilul gotic decade in sec. XVI, cand este concurat din ce in ce mai mult de arta
noua a Renasterii.
PICTURA CIMABUE SI GIOTTO DI BORDONE
1,CRUCICFICAREA, RIDICAREA PE CRUCE DE LA ASSISI, CRUCIFIXUL DIN
SANTA CROCE-FLORENTA
O FORMA EXPRESIVA CAT MAI REALISTA
REDAREA SPATIULUI, O UMANIZARE A PERSONAJELOR PRIN REDAREA
EMOTIILOR , PERSONALIZARE PRIN REDAREA TRASATURILOR,
INCERCAREA DE MISCARE PRIN RACOURCIUL PERSONAJELOR, ELEMENTE
DE ARHITECTURA IN PERSPECTIVA, PERSONAJE MAI MICI, MAI MARI ,
TEHNICA CLAROBSCURULUI , FUNDALUL AURIT INLOCUIT CU CULORI
CAPELA DEGLI SCROVEGNI DIN PADOVA