Avantajele activităţilor integrate în grădiniţă

Activitatea integrată - este activitatea specifică reformei curriculare propusă

de noul Curriculum pentru învăţământul preşcolar. Aceasta se desfăşoară atât ca
activităţi în cadrul unui proiect tematic, cât şi în cadrul proiectării pe teme
săptămânale. Procesul instructiv-educativ pe care îl desfăşurăm în grădiniţă, permite
fiecărei educatoare, sau echipe de educatoare, punerea în valoare a propriei
experienţe didactice, prin activităţi educative cu caracter integrat, şi cu o abordare
complexă a conţinuturilor.
Prin activitate integrată înţelegem – demers global, în care graniţele dintre
categoriile de
activităţi dispar, activitatea desfăşurându-se după un scenariu unitar, în scopul
investigării unei teme. Demers concertat, coerent, care nu se desfăşoară fiindcă se
cere, ci pentru că asigură un plus în educarea şi instruirea copiilor. Aceste activităţi
ample, care reunesc conţinuturi din ştiinţe şi domenii diferite înlesnesc copilului
procesul înţelegerii, însuşirii şi aplicării cunoştinţelor. Astfel se creează situaţii de
învăţare optim structurate din punct de vedere logic, psihologic şi pedagogic,
determinând experienţe de învăţare mai complexe, net superioare celor
monodisciplinare. Activitatea integrată din grădiniţă ne conduce la realizarea unui
scenariu bine gândit pentru o zi. Această activitate presupune o împletire de
obiective care provin de la arii curriculare diferite, apelându-se la conţinuturi din
diferite domenii.
Clasificare:
Activitătile integrate sunt de patru feluri în functie de elementele de conţinut.
Astfel, avem:
• activitate integrată care cuprinde toate activităţile din cadrul unei zile
• activitate integrată care integrează ALA (activităţi liber alese) și ADE (activităţi pe
domenii experienţiale)
• activitate integrată care cuprinde ADE dintr-o zi
• activitate integrată în care sunt înglobate mai multe domenii experienţiale,
indiferent de programul zilei
Activitatea integrată poate fi definită ca fiind un demers coerent, global în care
graniţele dintre discipline dispar, activitatea desfăşurându-se după un scenariu bine
stabilit, în scopul investigării unei teme. Prin aceste activităţi se va pune accentul pe
dezvoltarea gândirii critice, pe latura calitativă a formării, pe feed-back-ul pozitiv.
Integrarea se va face prin împletirea într-un scenariu bine închegat a conţinuturilor
corespunzătoare ariilor curriculare implicate. În maniera activităţilor integrate
întregul program al unei zile reprezintă un tot, un întreg, având o organizare şi
structurare a conţinuturilor menită să elimine graniţa dintre domeniile de învăţare.
Abordarea integrată este, aşadar, o împletire a conţinuturilor într-o formă atractivă,
flexibilă, care conduce activitatea copilului spre investigare, documentare, cercetare
şi aplicarea practică a celor învăţate. Săptămânal, fiecare educatoare trebuie să
desfăşoare 3 activităţi integrate la nivel I(3-5 ani) şi 5 activităţi la nivel II (5-6/7 ani ).
În activităţile integrate accentul va cădea pe activităţile de grup şi nu pe cele
frontale, copiii fiind încurajaţi în permanenţă să se manifeste, să -şi exprime ideile,
să interpreteze date, să facă predicţii, să-şi asume roluri şi responsabilităţi, şi mai
ales, „ să facă”, „ să trăiască împreună cu ceilalţi” şi „ să devină” parte integrantă a
comunităţii. Un aspect important ce trebuie precizat legat de proiectarea şi
planificarea activităţilor de tip integrat este faptul că activităţile care fac parte din
activitatea integrate îşi pierd statutul de activitate de sine stătătoare, acestea fiind
părţi componente ale unui demers global.
Avantajele activităţilor integrate în grădiniţă sunt:
• dobândeşte cunoştinţe profunde şi solide;
• identifică mai uşor relaţiile dintre idei şi concepte;
• face corelaţii între temele abordate în grădiniţă şi cele din afara ei;
• parcurge teme care-l interesează şi le studiază mai mult timp;
• se încurajează comunicarea;
• învaţă să rezolve sarcini prin cooperare;
• se formează sentimentul de apartenenţă la grup;
• devine mai responsabil în procesul învăţării.
• stimulează interesul pentru abordarea unor noi conţinuturişi metode;
• îşi organizeaza mai bine planificarea;
• utilizează o varietate de activităţi pentru a prezenta tema în profunzime;
• încurajează copiii să producă idei originale pentru activităţi.
• Finalităţile activităţii integrate sunt selectate din listele de obiective cadru şi de
referinţă ale domeniilor experienţiale, iar obiectivele operaţionale vor constitui un
set unitar şi restrâns de 4-5 obiective, cu referire directă la experienţele de învăţare
vizate.
• Conţinuturile abordate sunt selectate şi abordate în strânsă relaţie cu nucleul de
integrare curriculară.
Într-o situaţie în care tema săptămânii este „Animale sălbatice”, iar tema
activităţii integrate este „Proiectarea unei grădini zoologice pentru oraşul nostru”,
conţinuturile didactice vehiculate vor proveni din domeniile experienţiale: Ştiinţe,
Om şi Societate şi, eventual, din domeniul estetic şi creativ, dar se vor selecta acele
conţinuturi şi activităţi care vor contribui la îndeplinirea cerinţelor impuse de tema
activităţii integrate.
 De exemplu, alcătuirea proiectului grădinii zoologice, cu vizualizarea spaţiului
şi a accesoriilor necesare pentru găzduirea fiecărui tip de animal, discutarea şi
decizia privind vecinătăţile, spaţiile de vizitat, hrana necesară, formularea regulilor
de comportament pentru vizitatori, estimarea costurilor biletelor etc.
• Fiecare dintre situaţiile de învăţare proiectate şi desfăşurate în cadrul activităţii
integrate contribuie la explicitarea, analiza, rezolvarea temei activităţii.
• Activitatea integrată include valenţele formative ale curriculumului integrat ca
model de proiectare curriculară. În situaţia descrisă în exemplul de mai sus, copiii
vor fi încurajaţi să caute informaţii privind dimensiunile, habitatul, comportamentul,
hrana unor animale sălbatice care vor fi găzduite în grădina zoologică, să propună
mai multe variante de organizare a grădinii zoologice, pe care să le ilustreze cu
material intuitive (gărduleţe, cuşti construite din cutii de carton sau cuburi, animale
în miniatură etc.).
Activităţile integrate aduc un plus de lejeritate şi mai multă coerenţă
procesului de predare-învăţare, punând accent deosebit pe joc ca metodă de bază.
Activitatea integrată se dovedeşte de a fi o soluţie pentru o mai bună corelare a
activităţilor de învăţare cu viaţa societăţii, cultura şi tehnologia didactică. Pentru
copiii mici, adaptarea la regimul grădiniţei se face adesea cu greutate. Cea mai
uşoară cale de a-l face pe copil să nu simtă absenţa mamei, a jucăriilor şi lucrurilor
personale de acasă este aceea a "scenarizării" activităţilor din grădiniţă. Marea artă
a educatoarei este aceea de a fi o artistă deosebită şi de a da, în fiecare clipă, "marea
reprezentaţie" în faţa micilor spectatori şi de a-i implica şi pe ei.

Concluzii
Reușită predării integrate a conținuturilor în grădinită ține în mare masură de
gradul de structurare a conținutului proiectat, într-o viziune unitară, țintind anumite
finalități. Învățarea într-o manieră cât mai firească, naturală pe de-o parte și, pe de
altă parte, învățarea conform unei structuri riguroase sunt extreme care trebuie sa
coexiste în curriculum-ul integrat. De reținut este faptul că preșcolarii trebuie sa
învețe într-o manieră integrată, fiecare etapă de dezvoltare fiind strâns legată de
cealaltă. Activitățile integrate sunt oportune în acest sens, prin ele aducându-se un
plus de lejeritate și mai multă coerență procesului de predare-învățare, punând
accent deosebit pe joc ca metodă de bază a acestui proces.
Activitatea integrată se dovedește a fi o soluție pentru o mai bună corelare a
activităților de învățare cu viața societății, cultura și tehnologia didactică.
Bibliografie:

· ***Programa activităților instructiv-educative din gradiniță;

· Ministerul educației și cercetării "Metoda proiectelor la vârstele timpurii" Ed.
Miniped. București 2002
· Revista Învățământului Preșcolar nr. 3-4/2003
· Curriculum pentru învăţământul preşcolar, Bucureşti 2009
· Educaţia timpurie – ghid metodic pentru aplicarea curriculumului preşcolar, Adina
Glava, Maria Pocol, Lolica-Lenuţa Tătaru, Editura Paralela 45, 2009
· www.didactic.ro