CURS 7

Artificii: Urbanismul baroc

Organizarea spatiala in „Boulin
Green” – scobirea terenului in fata
Peisagistica unei cladiri pentru a crea o anumita
descendenta – pta Sf. Petru din Roma Sau: constructia unei cladiri mai mici, similare ca volum cu cea de
pe partea stinga, legata de cladirea mare
-se aplica pe un teren orizontal- Rotonda Scriitorilor din
Cismigiu, Casa Scinteii
-oginda de apa sporeste efectul

Valori de vizualizare a peisajului

1. privelistea
2. perspectiva
3. axa de compozitie
Sau: gasirea unor locuri pe partea stinga unde s-ar putea
mijloc compozitional amplasa niste cladiri de factura celor de pe dreapta
-se sprijina pe un element liniar de plan intre 2 sau mai multe
puncte
-liniaritatea de baza – legatura intre 2 sau mai multe puncte
specifice cu rol volumetric si functional
-axa nu trebuie inteleasa exclusiv ca o organizare rectilinie: o
organizare sinuoasa poate sa constituie o axa daca indeplineste
caracteristicile: axul directioneaza, ordoneaza, (legat de o
anumita ritmare a spatiului) unifica, efect de unitate, unicitate. Sau: cladirea inalta ar putea fi un fundal pentru peisajul care se
-caracteristici : traseul, capetele axei, cadrul axei ( se resimte deschide.
numai in conditiile in care el pune in evidenta o anumita stare de
unitate
AXUL:
1. directioneaza: concentreaza atentia spre un anumit
traseu
2. ordoneaza: este legat de o anumita ritmare a spatiului
3. unifica: confera caracter de unitate ( unicitate)
Ex: Deva: deschidere catre situl inconjurator; frontul construit
SISTEM DE AXE devine o bariera compozitionala intre parc si zona X, nu mai are
-o anumita ierarhizare a axelor, se determina prin tratarea efect de fundal.
spatiului respectiv in profil transversal/longitudinal
axul: starea de echilibru- se constituie intre simetria totala si
libertatea totala
libertatea totala spatiala: se constituie la nivelul imaginii
STAREA DE SIMETRIE: legata de: perspectiva frontala PARC ZONA X
directa
Caracter de
monumentalitate
-simetria perfecta a fost legata de urbanismul totalitar si
preluat de post-modernis – simetria de factura clasica in conditiile
moderne. Alt efect:frontul construit este spart:
-simetria este inlocuita prin starea si simtul echilibrului de o
parte si de alta a axului.
-deconstructivismul: a descompus niste sisteme alcatuite dupa
niste regului si a compus alte sisteme dupa alte regului ( ex:
diagonala)
-se trage din modelul functionalist: diagonala aparea ca nevoia
de legatura dintre un punct si alt punct, diagonala era data de
caracteristicile sitului (nu era intimplatoare)
-a echilibra un spatie fata de un ax nu inseamna a construi de
o parte si de alta a axuluiacelasi lucru, ci cautarea inui echilibru
intre cele doua spatii; componentele nu intra in cadrul imaginii cu P-ta Unirii – nu este o piata, nu are nici o motivatie
greutatea corespunzatoare volumului si culorii lor. compozitionala.
Principiul pirghiei: greutate mica- mai aproape de ax Propuneri: 1.aducerea de pamint ( exista o propunere reala)
Greutate mare- mai departe de ax pentru ridicarea cu 4-5 m + vegetatie inalta, alcatuind un element
-principiul pirghiei este invers de natura Hanului lui Manuc.
2.cladire inalta, punctiforma

AXIALITATEA INTERIOARA A SPATIULUI

-axele pe care le da orasul nu sunt preluate in interiorul spatiului

Soseaua Iancului: stare de dezechilibru, neconfortabil; blocul axe exterioare

devine coplesitor in context.

Axe interioare

New York: strada este dinamica, interesanta, nu este coplesitor.

Se schimba aspectul: cladirea inalta este departata de ax
Putem continua acest exemplu si in interiorul spatiului prin pavaj, CURS 8
lampadou, sau putem avea o continuitate virtuala finalizata cu un
punct. Definirea spatiului peisagistic – nu se refera la un spatiu plantat
Spatiu peisagistic – situl in sine

Calitatile unui spatiu: 1. abstracte

2. constitutive
Ex p-ta Capitoliului:
1. disponibilitatea spatiului respectiv de a genera o anumita stare
de contemplare, de incordare.
-unitatea semnificativa de spatiu- numai anumite spatii pentru
care grija noastra este deosebita, sunt asimilate de oameni ca
avind calitati deosebite
-spatiu tensionat- spatiu care are o alcatuire ilogica, care nu sta in
logica curenta de alcatuire; imaginea se constituie din planuri si
Cupola Sf. Petru linii, liniile in ansamblul lor pun in evidenta o stare tensionata.
-spatiu deconstructivist- spatiu tensionat, deconstructivismul
introduce o alta logica.
-spatiu de spaima-in parcurile de distractie, spatii artificiale, unele
-la asfintit se creaza un efect exceptional. dintre ele trebuie gindite in opozitie cu starea de contemplare

In interiorul unui spatiu: -avem nevoie de axialitate 2. calitati care rezulta in urma compozitiei cfare foloseste anumite
principii si mijloace
Avem nevoie de o axa (daca spatiul e mai simplu), mai multe axe -sunt 7 calitati: 3 calitati constitutive primare (elementare) 
daca pt un spatiu mai complex. marimea spatiului, deshiderea spatiului, umplerea spatiului ;3
calitati constitutive sintetice (de sinteza)  orientarea spatiului,
In renastere – 2-3 axe forma, culoarea ;1 calitate constitutiva ca produs superior – de
In baroc – o multitudine de axe selectie  stil – stilistica spatiului
- simetrie categorica, impusa (ierarhizare, marcarea
diferita a obiectelor catre care converg aceste axe Calitati constitutive:
de simetrie.
1. marimea spatiului
-avem nevoie de echilibru -dimensiunea concreata a spatiului – dimensiunea comensurabila
-dimensiunea absoluta – raportata la starea omului:
ex: Moscova – dimensiune uriasa a spatiului – spatiu neobisnuit

2. deshiderea spatiului
ax grupa 2 -ne putem referi si la inchiderea spatiului,
ax grupa 3 ex. 1 – piata regala din Barcelona:
-acest spatiu se caracterizeaza prin deshidere minima sau
inchidere maxima
amfilonada de coloane devine elementul dominant (nu trebuie sa
ne imaginam exclusiv o dominanta)
ax grupa 1

Intersectia axelor trebuie stapinita 1. la nivelul orasului avem de a Accese

face cu o
intersectie;
2.in interiorul spatiului
lucrurile capata un rafinament.
Ex: P-ta Anunziata – fintinile reprezinta intersectia axelor Amfilonada de
coloane
IMAGINEA
-imaginea individului e definita in mod segmentar Ex. 2 – piata Place Vandome
1. imaginea intregii cladiri -deschidere ceva mai clara
2. imaginea citorva niveluri (daca spatiul este restrins,
imaginea unui singur nivel)

Mies van der Rohe – cladiri inalte la Chicago

-parterul si mezaninul trebuie tratate diferit ( ele creaza acel
spatiu liber al mezaninuluide la parter)

-imagine transparenta la nivelul trotuarului ( aceste cladiri nu au la

parter decit un hol – creaza o contimuitate a spatiului la nivelul
trotuarului) Element dominant

Kenzo Tange : gol in cladire dezvoltat pe 4-5 niveluri cu rol de

perceptie la mare distanta.

Gol
Ex. 3 – palatul regal
Deschidere maxima,
Inchidere doar pe o parte
-referitor la inchiderea si deshiderea spatiului: -legata de deshidere, de directionare
1. directionalitate ex: o curte interioara trebuie sa aiba o dominanta
2. dominanta
c) orientarea dpdv spiritual-compozitional
nu trebuie sa imaginam dominanta in sens exclusiv. -orientarea compozitionala este in spiritul orientarii spirituale a
locului
Ex: piata regala din Paris inchiderea:
-este una transanta
-este una separata (are ca scop separarea unor spatii intre ele-
gradinile italiene-: realizata prin garduri vii)
-este doar sugerata (este particulara gradinilor japoneze si in
Gradina general spatiilor japoneze; folosirea a 4 tipuri diferite de pavaj la
alei; pot fi folosite-in anumite zile / de citeva ori pe an)

ex: Amsterdam: circulatiile:

-pietonala – pt public
transport in comun / automobile : (pe acelasi teren, la aceeasi
cota, separarea se face prin pavaj)
Fronturi constituite
din case lipite cu proprietari diferiti dar in aceeasi arhitectura 5. forma

-ritmul in masivitatea frontului poate deveni un element dominant forma fara continut este inutila
-directia de deshidere este pusa in evidenta de dominanta relatia intre scop si forma:
spatiului -scopul – canalizarea interesului
- directia de deschidere a spatiului poate fi marcata in exteriorul -forma – libertatea in abordarea formei
spatiului sau, de regula, in interiorul lui.

-starea de imbogatire a spatiului prin lucruri, elemente, calitatea

imaginii deschise spre anumite ruine (ex: Acropola Atenei)
6. culoarea

are 2 sensuri:
culoarea propriu-zisa: poate servi dominanta, unitatea
deschidere ampla ansamblului, poate avea si efect negativ;
- culoarea trebuie controlata
- Nouvel foloseste foarte mult culoarea, sticla colorata
Culoarea ideala: ca atmosfera, apare ideea de integrare
in context, in mediu
Munti lac platforma gradene
7.stil – stilistica spatiului

-schema data: foarte important la examen

3. Umplerea spatiului -specificul nu este un produs de conjunctura; trebuie luat in
seama aspectul particularitatii: ex: zugravitul pomilor primavara –
pentru a avea consistenta, un spatiu are nevoie de umplere o particularitate a orasului.
-prin volum
-prin valoarea semnificativa
-prin interes

ex. piata din Barcelona: umplerea se realizeaza prin coloane,

plantatie de palmieri

elemente de compozitie:
-dominantza spatiului asupra elementului de umplere sau
-dominantza elementului de umplere asupra spatiului

ex. : P-ta Veche din Brasov: cladirea Primariei – element de

umplere subordonat fata de spatiul care este dominant
-piata din Bistrita-Nasaud: catedrala- element de dominantza,
domina spatiul, este alt raport
-gradinile din Alhambra: umplere foarte rafinata
-piata din Siena : umplere data prin desenul din pavaj (in evantai)

4. orientarea spatiului

a) orientarea cardinala- in raport cu lumina

-iluminarea spatiului exterior
-o fatada importanta intr-un spatiu orientat spre nord pierde din
efectul de dominanta
- dominanta este astfel orientata incit sa primeasca
lumina (spre sud)

b) orientarea compozitionala