Curs 8 APSE

REANCLANŞAREA AUTOMATĂ RAPIDĂ

(R.A.R.)

1. Scop şi domeniu de utilizare.

Majoritatea defectelor pe liniile electrice aeriene sunt:
 conturnări ale izolatoarelor produse de supratensiuni induse de
descărcările atmosferice,
 scurtcircuite între conductoarele liniilor produse de oscilaţia
conductoarelor sub acţiunea vântului,
 scurtcircuite produse de căderea pe conductoare a unor crengi de
copaci antrenate de vânt,
Aceste defecte sunt trecătoare şi pot fi eliminate prin deconectarea
temporară a liniilor şi reconectarea acestora după deionizarea zonei în care s-
a produs arcul electric. Ȋn felul acesta alimentarea consumatorilor este
restabilită automat , durata de întrerupere a acestora fiind substanţial redusă.
Practica arată că 80-90% din defectele de pe LEA sunt trecătoare, în 60-90%
din declanşările LEA reanclanşarea automată rapidă (RAR) este reuşită în
primul ciclu, iar în 5-10 % din cazururi RAR-ul este reuşit în al doilea ciclu.
Doar 3% din RAR-uri sunt nereuşite.
Se prevede RAR la toate LEA şi la linii mixte, MT, ÎT, FIT, reţele
radiale sau buclate.
Condiţii ce trebuie îndeplinite de automatizarea RAR:
 RAR să se producă numai la declanşarea prin protecţie a LEA, nu
la declanşarea prin comandă şi nici imediat după o anclanşare
(conectare a liniei pe defect)
 RAR trebuie să permită blocarea reanclanşării când funţionează
anumite protecţii (la liniile electrice care au la capăt un
transformator sau bobine de reactanţă parallel RAR trebuie blocat
daca defectul este în transformator sau reactor)
 RAR trebuie să se producă prin comandă de la diferite protecţii,
defecţiunile dispozitivului RAR nu trebuie să împiedice
funcţionarea protecţiei
 schema RAR trebuie să permită prelungirea treptei rapide a
protecţiei de distanţă ,
 alegerea RART sau RARM să se poată face uşor prin eclise
(comutatoare ) de către personalul de comandă, regimul ales
trebuie să fie vizibil (semnalizat)
  comanda de anclanşare trebuie să fie suficient de lungă pentru a
asigura anclanşarea întreruptorului
 la reţele buclate schema RAR se completează cu relee pentru
controlul sincronismului şi relee de minimă tensiune

 fiecare din întreruptoarele 1...6 este echipat cu R.A.R.

 scurtcircuit în punctul K pe linia L1
 declanşează întreruptoarele 1 şi 2
 linia L1 nu va putea fi reconectată la ambele capete, decât dacă sincronismul
dintre sursele S1 şi S2 a fost menţinut prin liniile L2 şi L3
, ceea ce se verifică n elementele de control R.A.R. din 1 şi 2, astfel: în 1, un releu de
tensiune minimă conectat cu tensiunea liniei L1 care nu permite, prin contactul său,
executarea ciclului V.R. decât dacă linia nu este sub tensiune, respectiv dacă şi
întreruptorul 2 este declanşat, staţia B, pe linia L1 se prevede un releu de control al
sincronismului, care controlează tensiunea primită pe linie de la sursa S1 este în
sincronism cu tensiunea pe barele B. rezulta că condiţia este îndeplinită, schema R.A.R.
din B comandă reanclanşarea întreruptorului 2.
Releul de control sincronismului (R.C.S.) poate fi un releu electromagnetic de
tensiune, care controlează prezenţa tensiunii pe linie şi pe bare şi unghiul dintre fazele
acestor tensiuni. Releul este acţionat de diferenţa geometrică a tensiunilor aplicate
celor doua bobine ale sale. In fig.5.2.a. este dată schema unui releu pentru controlul
sincronismului şi modul lui de alimentare, iar în fig.5.2.b se indică diagrama tensiunilor
la releu.
In cazul când cele două tensiuni sunt egale, dar decalate:

U  2U sin 5.1
2

De obicei, tensiunea variază în limite restrânse, de aceea se poate considera că

releul RCS măsoară unghiul dintre cei doi fazori şi va fi etalonat în valori ale unghiului
 , considerându-se că, tensiunile aduse acestuia sunt cele nominale. Când cele două
tensiuni sunt în fază sau au un decalaj mic între ele | U | este mic, permiţând
transmiterea impulsului de reanclanşare către întreruptor, iar când |AU| este mare
(adică unghiul  este mare), reanclanşarea nu se poate produce, R.C.S. deschizându-şi
contactul superior.
La elaborarea schemelor R.A.R. se are în vedere faptul că dintre cele două
întreruptoare ale liniei, cel din partea în care se controlează lipsa tensiunii se
reanclanşează primul şi eventual poate reanclanşa pe defect, urmând a întrerupe apoi a
doua oară un curent de scurtcircuit, deci el este mai solicitat decât întreruptorul 2.
Pentru ca cele două întreruptoare să aibă condiţii egale de exploatare, ambele scheme
R.A.R. se prevăd cu un releu minimal de tensiune şi cu un releu de control al
sincronismului (utilizate în schemă alternativ).
In cazul liniilor radiale se utilizează controlul lipsei tensiunii numai în cazul
când există racordate baterii de condensatoare sau motoare sincrone cu puteri mai mari
1000 kW.
Un ciclu R.A.R. se poate reprezenta schematic astfel: declanşare - întrerupere
-anclanşare.
Se numeşte timp de R.A.R. sau pauză R.A.R. intervalul de timp în care linia
ramane fără tensiune şi se defineşte prin relaţia t RAR  t ai  t s , în care tai este timpul de
anclanşare a întreruptorului, iar ts este timpul reglat al schemei. Pauza R.A.R. trebuie să
fie suficient de mare pentru a asigura condiţii de stingere a arcului de la locul defect, pe de
o parte, ca trebuie să fie suficient de mică, astfel încât consumatorii să nu simtă
ruperea alimentării cu energie electrică.
Timpul necesar deionizării mediului la locul defectului depinde de mai mulţi
parametrii printre care tensiunea instalaţiei şi felul întreruperii (mono sau trifazate),
vezi fig5.3 obţinută experimental
 Timpul de deionizare în cazul RAR trifazic se poate şi calcula cu relaţia :

U [kV ]
t  10.5 [ perioade] pentru f=60 Hz
34.5

In cazul reanclanşării monofazate, pauza de deionizare trebuie să fie mai mare

datorata influentei cuplajului capacitiv al fazelor sănătoase rămase sub tensiune.
(Spaţiul delimitat de arc este sub influenţa electromagnetică a celorlalte două faze
intacte şi ca atare izarea spaţiului ocupat de arc se realizează mai greu).
Pentru durata pauzei de R.A.R. se indică valorile din tabelul 5.1 (valori stabilite
experimental ).

Observaţie: pentru nivelul de tensiune de 220 şi 400 kV se poate afirma că reconectarea

este utilă doar dacă durata scurtcircuitului este (0,1...0,2)s. O deconectare a protecţiei de
distanţă de exemplu în treapta a II - a, face inutilă reconectarea din punctul de vedere al
stabilităţii tranzitorii a sistemului electroenergetic).

2. Clasificarea dispozitivelor de R.A.R.

Clasificarea dispozitivelor R.A.R. se poate face din diferite puncte de vedere:
a) Din punct de vedere al timpului de întrerupere a alimentării liniei pe durata unui
ciclu, schemele de R. A.R. se împart în:
• Scheme R.A.R. ultrarapide, având t R.A.R.. < (0,05...0,15) s;
• Scheme R.A.R. rapide, având t R.A.R = (0,15...1,5) s;
• Scheme R.A.R. lente, având t R.A.R. > 1,5s.
b) După numărul fazelor reconectate se deosebesc sisteme:
• R.A.R. trifazat (R.A.R. T) în care dispozitivul de R.A.R. comandă reanclanşarea
tuturor fazelor;
• R.A.R. monofazat (R.A.R. M) în care dispozitivul R.A.R. comandă reanclanşarea
numai a unei faze pe liniile din reţele cu neutrul legat direct la pământ, la care
protecţia prin relee a selectat şi deconectat numai faza cu punere la pământ;
• R.A.R. mono / trifazată (R.A.R. MT) la care scurtcircuitele monofazate vor fi
deconectate şi reanclanşate monofazat, iar cele polifazate deconectat trifazat şi
reanclanşate prin R.A.R.T.
c) După numărul acţionărilor, se deosebesc sisteme de:
• R.A.R. simplu, cu o singură acţionare (cu un ciclu), care este cel mai răspândit;
• R.A.R. multiplu (sau R.A.R. cu acţiune repetată), cu două sau mai multe cicluri,
care poate fi întâlnit pe liniile pe care apar multe supratensiuni atmosferice. Schema
simbolică a unui R.A.R, dublu este dată în fig.5.4.

Dacă la relee de R.A.R. cu un singur ciclu tRAR.R. depinde de tensiunea liniei (a :

vedea tabelul 5.1), la releele RAR cu dublu ciclu se poate preciza că:
♦ pentru primul ciclu se adoptă timpii de mai sus, iar
♦ pentru cel de al doilea ciclu, numit şi ciclu lent (RAL) pe baza experienţei
exploatării, se admite trar = (15...20)s.
Alte reglaje ale instalaţiei R.A.R.:
♦ control lipsă tensiune: U act = (15..25)V;
♦ control existenţă sincronism:  act = (30...40)° .
n punctul de vedere al readucerii în poziţia de funcţionare (de revenire) a schemei
R.A.R., se deosebesc:
scheme de RA.R. cu revenire manuală, la care intervenţia personalului de exploa tare
este necesară după fiecare funcţionare a R.A.R. pentru a readuce schema în poziţia de
lucru;
scheme de RA.R. cu revenire automată, la care schema RA.R. revine automat în
poziţia de lucru, după un anumit timp de la acţionare.
Din punctul de vedere al modului de acţionare se deosebesc:
scheme R.A.R. mecanice, care se aplică în general întreruptoarelor prevăzute cu
comanda manuală şi care folosesc pentru reanclanşare energia înmagazinată în greutăţi
ridicate la anumite înălţimi sau în resoarte;
scheme RA.R. electrice, care se aplică numai liniilor prevăzute cu întreruptoare
comandate electric.
De precizat că:
RA.R. T va fi prevăzut la orice tip de scurtcircuit în reţele cu un U n  110 kV. RA.R.
multiplu (de obicei dublu) se va prevedea la linii radiale cu alimentare de la un singur
capăt.
RA.R. M va fi prevăzut la reţele cu U n  220 kV, cu precizarea că scurtcircuitele
monofazate vor fi deconectate şi reanclanşate monopolar iar scurtcircuitele poli fazate
vor fi declanşate tripolar, definitiv (fără reanclanşare automată). Se admite R.A.R.M. şi
la defecte bifazate fără pământ. în cazul defectelor persistente, după prima reanclanşare,
declanşarea va fi trifazată şi, de regulă, definitivă. RA.R. MT va fi realizat cu un singur
ciclu, şi se prevăd tot la reţele cu tensiunea Un  220 kV. Se admite reanclanşare
automată multiplă (cu dublu ciclu), cel de al doilea ciclu, lent, fiind întotdeauna trifazat.
în vederea unificării soluţiilor proiectate, în reţelele cu U n  220 kV, se vor prevedea
echipamente care să permită alegerea, de regulă, prin comutator, a oricăruia dintre
regimurile : RA.R. T, R.A.R. M, RA.R. MT.
în cazul defectelor evolutive, adică apariţia unui al doilea defect, în pauza de RA.R.
M, după eliminarea primului defect, se recomandă asigurarea declanşării trifazate
definitive (cu blocarea reanclanşării automate).
In cazul schemelor primare poligonale sau cu 1 1/2-2 întreruptoare pe circuit se
recomandă prevederea a două funcţii active de R. A.R., asociate fiecărui întreruptor
 3. Scheme de RA.R.
3.1. Schema bloc a unui sistem de R.A.R.
Schema bloc (schema de elemente sau schema funcţională) a unui R. A.R. este
dată în fig.5.5.

La declanşarea întreruptorului I intră în funcţiune instalaţia de RAR respectivă,

prin elementul de pornire 1 care sesizează necorespondenţa dintre poziţia cheii de
comandă şi poziţia întreruptorului (legătura "a"). O altă soluţie de pornire a schemei RAR
este prin protecţia prin relee, care în acest caz comandă, pe de o parte declanşarea
întreruptorului, pe de altă parte pornirea schemei de RAR (legătură "b"). De precizat
că nu există simultan legăturile "a" şi "b".
Cele două posibilităţi de pornire ale unei scheme de RAR, sunt ilustrate în
fig.5.6. Soluţia din fig.5.6. a se aplică la linii de m.t. iar cea din fig.5.6.b. la cea de ît. şi
f.î.t. După pornirea schemei, elementul de control 2 (fig.5.5.) controlează păstrarea
sincronismului sistemelor ce urmează a se cupla prin RAR şi dacă aceste condiţii sunt
respectate, după pauza de RAR, creată prin elementul de temporizare 3, se dă comanda,
prin elementul de comandă 4, de reanclanşare automată a întreruptorului.
Dacă defectul a fost lichidat (defect trecător, R.A.R. reuşit) linia continuă să
funcţioneze mai departe în condiţii normale, iar dacă defectul persistă (R.A.R. nereuşit),
protecţia prin relee comandă o a doua declanşare. De data aceasta, schema de RAR sau
repetă operaţia anterioară (RAR repetat) sau rămâne blocată (RA.R. simplu), iar
întreruptorul rămâne deschis definitiv.
3.3. Probleme specifice unui R.A.R. monofazat
Majoritatea defectelor pe LEA în special, sunt monofazate (scurtcircuit FN).
Dacă prin protecţie s-ar întrerupe numai conductorul (faza) defect, în cazul unui defect
trecător, la repunerea sub tensiune a acestei faze se restabileşte funcţionarea normală.
Dispozitivele care permit reanclanşarea unui singur conductor se numesc dispozitive de
R. A.R. M şi pot fi: cu declanşare definitivă monofazată sau cu declanşare definitivă
trifazată.
R.A.R. M prezintă următoarele avantaje:
• pe durata întreruperii monofazate se păstrează funcţionarea sincronă; în cazul
liniilor radiale unice pentru alimentarea unor consumatori, se asigură alimentarea
acestora pe durata funcţionării R.A.R. M sau, şi după aceea (când declanşarea defi
nitivă este monofazată);
• se pot repara fazele defecte fără a se întrerupe alimentarea cu energie electrică a
consumatorilor.
Cea mai utilizată este schema de R.A.R. M cu declanşare definitivă trifazată.
R.A.R. M se aplică numai la liniile cu curenţi mari de punere la pământ (în reţea cu
Un  110 kV) şi în acest caz protecţia prin relee se prevede cu relee selectoare de fază
care să aleagă faza defectă pentru a comanda numai declanşarea acesteia. De asemenea,
întreruptoarele trebuie să fie prevăzute cu dispozitive de acţionare monopolare (pe fază)
şi să aibă circuite de anclanşare separat pentru fiecare fază.
Condiţiile ce se impun selectoarelor de fază pentru R.A.R.M sunt:
în momentul defectului să asigure o selectare corectă independent de configuraţia reţelei
şi de modul de tratare a neutrului în diverse puncte ale reţelei, de curenţii de defect pe
celelalte două faze, de locul defectului, de valoarea rezistenţei electrice a arcului şi de
funcţionarea protecţiei, inclusiv a selectoarelor de fază de la capătul opus al liniei;
• să asigure o selectare corectă chiar în cazul extinderii defectului;
• să nu fie influenţate de pendulările de energie ce pot apărea în reţea la perturbarea
funcţionării sincrone;
• nu trebuie să fie influenţate de poziţia polilor întreruptomlui de la capătul opus al
liniei controlate.
După natura mărimii electrice pe care o măsoară, pentru stabilirea fazei defecte,
se deosebesc:
• selectoare de fază de curent (sau ampermetrice);
• selectoare de fază de tensiune (sau voltmetrice);
• selectoare de fază de impedanţă.
In fig.5.10 se prezintă spre exemplificare, selectoare de fază voltmetrice, cu relee
electromagnetice. în cazul unui scurtcircuit monofazat, de exemplu pe faza R, acţionează
la scăderea tensiunii releul RVj care prin contactele releului intermediar RI1 şi
dispozitivul R.A.R. M comandă reanclanşarea întreruptorului IR de pe faza R.

La un scurtcircuit polifazat, vor acţiona simultan cel puţin două relee

intermediare RI. Prin jocul contactelor acestor relee RI se împiedică transmiterea
semnalului operativ (+) la dispozitivul R.A.R.M., care se blochează. Simultan se
comandă, printr-un releu neindicat în fig.5.10, reanclanşarea trifazată. Pentru evitarea
funcţionării greşite a releelor de tensiune în eventualitatea defectelor în circuitele lor de
alimentare (de ex. arderea siguranţei) schema a fost prevăzută cu relee de curent
homopolar RQ, RC2 prin ale căror contacte se transmite plusul curentului operativ la
dispozitivul de R.A.R. M.

3.4. Dispozitive de R.A.R. utilizate în SEN

Pe baza principiilor enumerate, s-au realizat diferite dispozitive de R.A.R., tare
sunt descrise în detaliu în bibliografia recomandată. în cadrul sistemului energetic
naţional (SEN) se întâlnesc dispozitive prezentate în fig.5.11.
4. Coordonarea dispozitivelor de R.A.R. cu schemele de protecţie prin relee
Din punctul de vedere al coordonării R.A.R. cu protecţia prin relee se
deosebesc următoarele tipuri de relee:
• scheme R.A.R. necoordonate (care sunt cele mai utilizate);
• scheme R.A.R. coordonate, care la rândul lor sunt de două tipuri:
♦ scheme R.A.R. cu accelerarea funcţionării protecţiei înainte de funcţionarea
R.A.R. (fig.5.12), în care caz prima declanşare se face rapid, dar neselectiv
pentru întreaga zonă protejată, iar după acţionarea R.A.R., dacă defectul per
sistă, protecţia acţionează selectiv;
♦ scheme de R.A.R. cu accelerarea funcţionării protecţiei după funcţionarea
R.A.R., în care caz în schema din fig.5.12 releul 4 va avea contactul superior
normal deschis.
In ultimul caz prima declanşare se face temporizat, iar după funcţionarea R.A.R. dacă
defectul persistă protecţia acţionează rapid pentru întreaga zonă protejată. Automenţinere
releului 4 este necesară pentru evitarea acţionării neselective după reanclanşare, în caz
de defect persistent.
Este evident că se optează pentru scheme de R.A.R. coordonate cu protecţia
prin relee din considerente de rapiditate în deconectarea alimentării unui scurtcircuit.