Introducere

Această temă este actuală deoarece în prezent uniunile corporative si gradului de transparență
informațională devin unii din cei mai decisivi factori în dezvoltarea socială și economica a unei
țări de asta este necesar și important de cunoscut tipurile de uniuni corporative.Scopul acestui
studiu este de a oferi informații adecvate şi accesibile pentru a înțel ege modul de organizare
cooperatist. Sunt scoase în evidență caracteristicile şi specificul uniunilor corporative.

Pentru realizarea scopului propus au fost determinate următoarele

obiective:
1.descrierea formelor organizatorice de asociere a companiilor;
2.caracterul relaţiilor de parteneriat între participanţi la „uniunea corporativă”;
3.gradul de independenţă a participanţilor.
Obiectul cercetării îl constitue studierea particularităţilor desfăşurării uniunilor corporative în
Republica Moldova și impactul acesteia asupra economiei naționale.
Metodologia de cercetare aplicată se bazează pe aplicarea diverselor metode de cercetare
cumsunt: observaţia ştiinţifică, inducţia şi deducţia, analiza şi sinteza, clasificarea şi comparația.

3
 Tipurile de uniuni corporative

Tipurile de uniuni corporative Agenţii economici, societatea de mai bine de un secol sunt în
căutarea formelor organizatorice de asociere a companiilor. În practica mondială se evidenţiază o
mulţime de forme de reuniune a firmelor, ce se deosebesc / se aseamănă în dependenţă de
scopurile cooperării, caracterul relaţiilor de parteneriat între participanţi la „uniunea
corporativă”, gradul de independenţă a participanţilor, domeniul de activitate, regiunea şi piaţa
dezvoltării intereselor, etc. În Republica Moldova relaţiile de piaţă se conturează, însă nu au
ajuns într-o stadie finală. Şi la etapa actuală au loc procese de restructurare, reorganizare a
întreprinderilor: atât a întreprinderilor de stat, cât şi a întreprinderilor private.
Perioada contemporană de dezvoltare a businessului internaţional se caracterizează prin
schimbări considerabile în toate ţările, ce afectează aspectele juridice, politice, economice,
sociale, culturale, etc.
Tendinţa de alege „mijlocul de aur” între centralizare, decentralizare, responsabilitate, autonomie
în timpul reuniunii companiilor ne conduce spre selectarea a aşa forme organizatorice care ar
permite ridicarea eficienţei acesteia.
Astfel la etapa actuală avem: alianţe strategice, uniuni, asociaţii, concerne, consorţium, cartel,
sindicat, pool, conglomerat, trusturi, holding, grupe financiar-industriale, franchising, etc.
Este necesar de menţionat că formele de uniuni corporative nu au fost lichidate, înlocuite cu
altele mai noi, ci au fost completate, inclusă de necesităţile obiective ale societăţii şi, mai ales, a
agenţilor economici.
Astfel, procesul tehnico-ştiinţific, evoluţia necesităţilor a impus şi apariţia unui număr mare de
tipuri de uniuni corporative. Caracterul relaţiilor între participanţii la „uniune corporativă” este
din ce în ce mai complicat, mai complex.
Deosebirile, hotarele acestor forme de „uniuni corporative” sunt deseori greu de depistat, încât
specialiştilor în domeniu le este dificil de a determina dacă o companie sau alta face parte / sau
se numeşte holding, concern, consorţium, alianţă strategică, pull,etc.
Uniunile de întreprinderi reprezintă un grup de întreprinderi din aceeaşi ramură sau care se
află în acelaşi spaţiu economic , pentru aşi apăra interesele atât la nivel de stat cât şi la nivel de
organizaţii internaţionale. Uniunile au dreptul să-şi formeze reprezentanţele sale în diverse
regiuni ale lumii, care au un interes pentru uniune. Membrii asociaţiei pot să nu ducă o
activitatea economică împreună. Cu toate că funcţiile uniunii, de obicei, sunt concentrate spre
reprezentare, ele de obicei se amplifică prin interesele acesteia încât uniunile corporative pot
convoca reuniuni internaţionale, pot efectua previziuni atât economice cât şi juridice,

4
 organizează conferinţe, oferă informaţii tuturor participanţilor la uniune. Activitatea uniunii pot
să se bazează pe cotizaţiile membrilor uniunii.
În Republica Moldova crearea şi activitatea uniunilor se admite în cazul:
 intrării benevole a întreprinderilor în uniune şi ieşirii din uniune în condiţiile prevăzute de
contractul sau statutul uniunii;
 respectării legislaţiei antimonopol şi a altor acte normative;
 organizării pe bază de contract a raporturilor dintre întreprinderi ce fac parte din uniune.

 De asemenea societatea-uniune este persoană juridica şi acţionează în baza contractului

şi statutului.
Societatea trebuie să aibă firma (denumire) proprie, patrimoniu separat şi patrimoniu distinct,
bilanţ propriu centralizator, cont de decontări şi alte conturi în instituţiile financiare, ştampilă cu
firma sa şi alte elemente caracteristice. Firma societăţii va include unul din cuvintele: "asociaţie",
"uniune" sau "concern". Statutul societăţii va cuprinde: firma, sediul (adresa juridică), scopul
activităţii, lista asociaţilor, condiţiile formării şi competenţa organelor de conducere, modul de
luare a deciziilor, precum si modul de distribuire a bunurilor rămase după lichidarea societăţii.
Întreprinderile ce intră în componenţa societăţii îşi păstrează independenţa şi drepturile de
persoană juridică sau fizică. Asociaţii societăţii, în activitatea lor de antreprenoriat, pot folosi
firma societăţii, indicând apartenenţa lor la aceasta. Uniunea nu poartă răspundere pentru
obligaţiile întreprinderilor care fac parte din componenţa acesteia, iar întreprinderile nu poarta
răspundere pentru obligaţiile uniunii, dacă documentele de constituire nu prevăd altfel.
Înregistrarea şi reînregistrarea uniunilor, condiţiilor de activitate, precum şi reorganizarea sau
lichidarea acestora se efectuează în Republica Moldova conform Legii Republicii Moldova „cu
privire la antreprenoriat şi întreprinderi”, legislaţia antimonopol şi alte acte normative.

Exemple de uniuni:
1. Uniunea Naţională a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare (UNSAR,
România, www.unsar.ro)
2. Uniunea Internaţională de Telecomunicaţii (Geneva, 1992)
3. Uniunea Poştală Universală
4. Uniunea Europeană de radioteleviziune
5. Uniunea Vamală între Republica Moldova şi Ucraina

Cooperativele - întreprinderea (organizaţia) cooperatista, sau cooperativa, este o organizaţie a

cetăţenilor asociaţi benevol în calitate de membri pentru a desfăşura în comun o activitate de
antreprenor sau de altă natură pe baza bunurilor ce-i aparţin cu drept de proprietate, a bunurilor

5
 arendate sau primite în folosinţă şi este recunoscută ca persoană juridică. Membru al
cooperativei poate fi oricare cetăţean (în Republica Moldova care a atins vârsta de 16 ani),
cetăţenii altor state, precum şi apatrizii. Important este faptul că persoanele juridice nu pot fi
membri ai cooperativei. Cooperativa se bucură de drepturi, îndeplineşte obligaţii privind
activitatea ei şi are balanţa proprie. Cooperativa are dreptul să-şi deschidă filiale şi reprezentanţe,
care se înregistrează la locul lor de amplasare, în modul prevăzut de legislaţie.
În cadrul sistemului cooperatist activează următoarele tipuri de cooperative:
1. cooperative de producţie,
2. cooperative de consum,
3. cooperative mixte.
Cooperativele de producţie produc mărfuri, îndeplinesc lucrări şi prestează servicii
întreprinderilor, instituţiilor, organizaţiilor şi cetăţenilor.
Cooperativele de consum satisfac necesităţile cetăţenilor în ceea ce priveşte deservirea
comerciala şi socială, precum şi ale membrilor lor privind asigurarea cu locuinţe, cu terenuri
pentru grădinărit, cu garaje şi locuri de parcare a autoturismelor şi privind prestarea serviciilor
de ordin social-cultural şi de altă natură.
Cooperativele mixte îmbină activitatea de producţie cu cea de consum.
Cooperativele pot să se creeze şi să acţioneze în toate ramurile economiei naţionale, având
dreptul să desfăşoare orice tip de activitate, cu excepţia celor interzise de legislaţie sau a celor la
care au dreptul in mod exclusiv întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile de stat. Unele tipuri de
activităţi pot fi practicate de cooperative numai in baza licenţelor.

Pul (Pool)
Pul (Pool) – uniune temporară a unor companii pentru atingerea unor scopuri anumite.
Există mai multe tipuri de pool-uri în dependenţă de domeniul de activitatea, specificul activităţi
etc.
Pool bursier – poolul format pentru coordonarea afacerilor speculative cu hârtiile de valoare.
Pool de patent – înţelegerea mai multor companii întru utilizarea comună a patentelor sau a unui
grup de patente. Membrii poolului de patent primesc profitul de la utilizarea, în corespundere cu
cota de participare stabilită la intrarea în pool, a patentelor.
Pool nevăzător (Blind pool) – parteneriat limitat, ce nu anunţă din timp care va fi obiectul
investiţiei.
Pool specific (Specified pool) - parteneriat limitat, ce anunţă din obiectul investiţiei.
Pool de asigurare – o formă de parteneriat benevol a companiilor de asigurarea, care încheie
acorduri, în baza cărora fiecare din ei ia asupra sa o anumită cotă parte din riscurile de anumită

6
categorie. De obicei, poolurile de asigurarea se formează pentru asigurarea riscurilor aviatice,
atomice, militarea, medicale, etc.
Pool de reasigurarea: fiecare membru are o asigurarea independentă, utilizând poolul ca metodă
suplimentară de asigurarea a responsabilităţii primite. Poolul de reasigurarea intervine ca
intermediar, ce repartizează riscul asumat între participanţi.
Pool regional – pool de asigurarea, format cu scopul de mărire a sumei totale de asigurarea şi
menţinerea în regiunea dată a sumei maxime. Poolul regional este gestionat din una din
companiile-membre, sau de o companie special formată pentr aceste necesităţi.
Pool de piaţă – format între companiile de asigurări în cadrul unei ţări, în domeniul stabilit cu
scopul de acoperire a riscurilor naţionale specifice. Acest tip de pool activează ca persoană
juridică independentă şi emite poliţe de asigurarea din numele tuturor participanţilor.
Pool ipotecar – formarea portofoliului ipotecar cu caracteristice specifice: tipuri de proprietăţi
gajate, termenele de scadenţă, cote procentuale.
Pool ipotecar gigant (Jumbo) – poolul ce constă din ipoteca a mai mulţi emitenţi. De obicei
aceste organizaţii au o arie geografică de activitate foarte mare. Cotele procentuale deosebindu-
se de obicei, în limitele a câtorva procente (+/-1,2%).
Pool cu mai mulţi emitenţi (Multiple-issuer pool) - poolul cu mai mulţi emitenţi, în SUA se
formează prin intermediul agregării pachetelor creditare a emitenţilor individuali în ramurile
proiectelor de stat a Asociaţiei Ipotecare Naţionale de Stat.

7
 Bibliografie
http://topreferate.blogspot.com/2013/02/tipurile-de-uniuni-corporative.html

https://ru.scribd.com/document/375023866/8C4-Uniuni-Corporative-tipuri-p2-20-Octom-2017

https://www.academia.edu/35282956/uniuni/corporative/pool/ BA