Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Tromboza venoasa profunda poate avea si alte complicatii pe termen lung. In aproximativ 25%
din cazuri, tromboza venoasa profunda lezeaza peretele venos si determina sindrom
posttrombotic de lunga durata. Aceasta manifestare poate determina durere, edeme, tulburari de
pigmentare (depigmentare) si rani la nivelul membrelor. Majoritatea trombilor se dezvolta la
nivelul venelor gambei si coapsei si mai putin frecvent la nivelul venelor membrului superior sau
pelvisului.
Factori de risc
Factori de risc majori
Majoritatea acestor factori au efecte minime daca apar singuri, dar in asociere cresc riscul de
dezvoltare al bolii. Se fac in continuare cercetari pentru a determina importanta acestor factori de
risc si felul in care acestia interactioneaza.
Riscul de dezvoltare a trombozei venoase profunde este crescut de:
- anumite afectiuni: varice venoase, infarct miocardic, insuficienta cardiaca sau accident vascular
cerebral
- o calatorie lunga cu avionul sau cu masina, din cauza imobilizarii prelungite
- sarcina, in special imediat dupa nasterea normala sau dupa cezariana
- varsta inaintata. Persoanele cu varsta peste 40 de ani au un risc mai mare de a dezvolta
tromboza venoasa profunda
- supraponderalitatea
- administrarea de anticonceptionale. Un studiu recent a demonstrat ca riscul de a face embolie
pulmonara ca o complicatie a trombozei venoase profunde este mai mare la femeile ce iau
anticonceptionale. Utilizarea de anticonceptionale inainte de aparitia trombozei se pare ca nu
creste riscul de embolie pulmonara
- terapiile hormonale de genul susbstitutiei hormonale, administrarea de estrogeni, raloxifen
pentru osteoporoza sau tamoxifen in tratamentul cancerului de san. Anumite studii au demonstrat
ca administrarea sub forma de plasturi a combinatiei estrogeni-progestin are un risc mai mic de
tromboza venoasa profunda decat administrarea sub forma de pastile
- fumatul.
Simptome
Tromboza venoasa profunda cauzeaza simptome minime. In cazul in care acestea apar, pot
include:
- edeme (marire de volum). Acestea pot fi generalizate la nivelul membrului afectat sau
localizate de-a lungul vasului de sange afectat, ce va avea un aspect de cordon inflamat si poate
fi simtit la palpare
- cresterea temperaturii locale
- durere sau sensibilitate. Durerea poate fi continua la nivelul gambei sau coapsei sau poate fi
prezenta doar la atingerea zonei sau la sprijinirea sau mersul pe piciorul respectiv
- eritem (inrosirea tegumentelor).
Exista mai multe afectiuni cu simptome similare, de exemplu chistul Baker sau celulita, iar
acestea pot sa faca dificil diagnosticul.
Uneori embolismul pulmonar ridica suspiciunea asupra trombozei venoase profunde.
Embolismul pulmonar se produce prin blocarea brusca a unei artere de la nivelul plamanilor.
Trombii de la nivelul venelor profunde din membrele inferioare sunt cauza cea mai frecventa de
embolism pulmonar.
Simptomele embolismului pulmonar includ:
- dispnee (respiratie scurta, insuficienta) instalata brusc
- durere la nivelul toracelui ce se agraveaza in inspir
- tuse ce poate fi sanguinolenta (cu striuri de sange)
- tahicardie (ritm cardiac crescut).
simptomelor de tromboza.
Diagnostic
Anumite analize de sange pot diagnostica tulburarile de coagulare mostenite, ce cresc riscul de
formare a trombilor. Totusi, screeningul acestor afectiuni nu se face in mod obisnuit.
Screeningul este indicat la persoanele care au avut una sau mai multe din urmatoarele
manifestari:
- tromb la nivelul unei vene care nu a avut o cauza precisa
- tromboza aparuta la o persoana cu varsta mai mica de 45 de ani
- prezenta trombozei venoase la o ruda de gradul I (mama, tata, frate, sora). Istoricul familial de
trombi la nivelul arterelor nu creste riscul de a dezvolta trombi la nivelul venelor
- trombi cu localizare neobisnuita, de genul: regiunea gastrointestinala, creier sau membre
superioare.
Unii specialisti considera ca screeningul de rutina poate preveni instalarea trombozei venoase
profunde la pacientii cu risc crescut sau care sunt intr-o situatie cu risc mare, de exemplu
urmeaza sa sufere o interventie chirurgicala, deoarece pot fi efectuate anumite masuri de
prevenire.
Investigatii
Teste frecvent utilizate
Ecografia, reprezinta testul cel mai des utilizat pentru a diagnostica tromboza venoasa profunda.
Aceasta investigatie permite vizualizarea fluxului sanguin la nivelul venelor.
Aceasta investigatie presupune injectarea unei substante la nivelul venelor, ce va permite
vizualizarea acestora pe o radiografie.
Venograma sau venografia este utila in cazul in care ecografia nu ofera un diagnostic precis.
Ecografia nu ofera rezultate exacte in cazul in care este efectuata pentru determinarea trombilor
de la nivelul venelor profunde ale gambei. Desi trombii la acest nivel nu sunt periculosi in mod
obisnuit, acestia pot creste in dimensiuni sau se pot extinde la coapsa si pot deveni periculosi.
Tratament
Tratament - generalitati
Scopurile principale ale tratamentului pentru tromboza venoasa profunda sunt de a preveni:
- marirea dimensiunilor trombului
- desprinderea trombului si embolizarea plamanilor
- dezvoltarea sindromului posttrombotic, o afectiune ce produce durere, edeme si rani la nivelul
membrului afectat
- recurenta trombilor.
Tratament initial
Odata stabilit diagnosticul de tromboza venoasa, tratamentul trebuie inceput imediat pentru a
preveni cresterea in dimensiuni a trombului sau desprinderea si embolizarea lui. Terapia precoce
scade de asemenea riscul de sindrom posttrombotic.
Tromboza venoasa profunda este tratata de obicei cu anticoagulante: heparina sau warfarina.
Heparina este administrata prin injectare intravenoasa, iar warfarina se administreaza pe cale
orala. Heparina actioneaza imediat, pe cand warfarina devine eficienta la cateva zile dupa
administrare. Tratamentul se incepe cu ambele medicamente, dar administrarea de heparina va
intrerupta dupa ce warfarina va deveni eficienta.
Pacientii cu tromboza venoasa la nivelul venelor coapsei continua tratamentul cu warfarina timp
de 3-6luni, uneori chiar mai mult. Dupa 3-6 luni, in functie de factorii de risc, medicul poate
recomanda continuarea administrarii de warfarina in doze mai mici ca tratament de intretinere
pentru a preveni recurenta trombilor.
Pentru tratamentul trombozei venoase profunde sunt disponibile doua tipuri de heparina:
heparina nefractionata, ce se administreaza in spital si heparina fractionata (heparina cu greutate
moleculara mica) ce poate fi administrata la domiciliu, este mai usor de folosit si mai ieftina. De
asemenea, heparina cu greutate moleculara mica nu necesita efectuarea periodica de teste pentru
a monitoriza efectele ei. Ambele tipuri de heparina sunt la fel de eficiente.
Pacientii cu tromboza venoasa profunda la nivelul venelor gambei necesita terapie
anticoagulanta timp de 6-12 saptamani. In cazul in care terapia anticoagulanta este
contraindicata, se pot administra antiinflamatorii nesteroidiene, de genul aspirinei sau
naproxenului si se fac monitorizari periodice ecografice ale trombului. Se pot recomanda si alte
masuri de genul ridicarea picioarelor, atunci cand e posibil, utilizarea unor comprese calde si
folosirea de ciorapi elastici. Aceste masuri ajuta la diminuarea durerii ce apare in tromboza
venoasa profunda.
Tratament de intretinere
Pacientii cu tromboza venoasa la nivelul venelor coapsei continua tratamentul cu warfarina timp
de 3-6 luni, uneori chiar mai mult. Dupa 3-6 luni, in functie de factorii de risc, medicul poate
recomanda continuarea administrarii de warfarina in doze mai mici ca tratament de intretinere
pentru a preveni recurenta trombilor. In momentul de fata se fac studii pentru a determina daca
utilizarea unor doze mai mici de warfarina sunt la fel de eficiente ca cele conventionale, deoarece
dozele mai mici au un risc mai mic de sangerare. Rezultatele acestor studii nu sunt concludente.
In timpul terapiei anticoagulante se fac testari periodice pentru a monitoriza actiunea
anticoagulanta a medicamentelor. Testul care masoara timpul necesar formarii unui cheag de
sange poarta numele de timp de protrombina.
Anumite medicamente (in special antibioticele), dieta si anumite obiceiuri pot influenta efectele
medicamentelor anticoagulante. Se indica efectuarea periodica a analizelor de sange pentru
ajustarea corespunzatoare a dozelor medicamentelor.
De retinut!
Desi utilitatea ciorapilor elastici nu este demonstrata, purtarea lor este uneori recomandata in
cazul trombozei venoase profunde insotita de simptome. Ciorapul elastic poate diminua durerea
si edemul la unele persoane. Anumite tipuri de ciorapi compresivi (elastici) pot ajuta la
prevenirea trombozei venoase profunde la persoanele cu risc crescut de dezvoltare a bolii. Ei pot
de asemenea preveni aparitia sindromului posttrombotic.
La gravide nu se administreaza anticoagulante orale-warfarina in mod obisnuit, deoarece pot
cauza malformatii congenitale. Se pot administra totusi, in caz de necesitate anticoagulante
intravenos. Terapia anticoagulanta orala poate fi inceputa imediat dupa nastere.
Optiuni de medicamente
Anticoagulante
Trombolitice
Medicamente ce dizolva rapid trombii sunt folosite uneori pentru tratamentul trombozei cu
trombi de dimensiuni mari, recent formati ce produc simptome severe. Aceste medicamente
cresc rapid riscul de sangerare, de aceea ele se administreaza numai in anumite situatii in care
De retinut!
Aspirina poate preveni formarea trombilor si reduce riscul de embolism pulmonar. Un studiu a
aratat ca administrarea de aspirina a redus riscul de aparitie a embolismului pulmonar in urma
procedeelor chirurgicale cu 33%. Acest studiu a aratat ca aspirina poate fi administrata cu
beneficii mari si la alte persoane cu risc de tromboza.
Tratament chirurgical
Tratamentul chirurgical ce consta in indepartarea trombului din tromboza venoasa profunda este
o terapie luata in considerare numai in cazuri rare, in care trombul are dimensiuni mari si
obstrueaza un vas major provocand simptome grave. Tratamentul chirurgical creste riscul de
aparitie a noi trombi.
Alte tratamente
Instalarea de filtre la nivelul venei cave este luata in considerare la pacientii cu tulburari de
coagulare, boli maligne sau ulcer hemoragic recent ce nu pot urma terapia anticoagulanta. Aceste
filtre previn transportul trombilor prin vene si ajungerea lor in vasele pulmonare.
Filtrele in vena cava pot fi folosite si in cazurile in care:
- apar trombi noi chiar si in timpul terapiei anticoagulante
- apar recurente ale trombilor si hipertensiune pulmonara.
Profilaxie
Masuri profilactice por fi folosite inainte si dupa anumite proceduri sau evenimente ce cresc
riscul de aparitie a trombozei venoase profunde. Aceste masuri pot include:
- administrarea de anticoagulante pentru a preveni formarea trombilor, dupa anumite tipuri de
procedee chirurgicale. Se folosesc de asemenea la persoanele care au un risc crescut de formare a
trombilor sau la cei care au mai avut trombi venosi
- exercitii fizice care sa implice membrul inferior pentru a imbunatati circulatia la acest nivel. Se
pot face miscari ale degetelor picioarelor care sa intinda muschii gambei si apoi sa-i relaxeze (se
trage de degete spre cap, din pozitia intinsa). Aceste exercitii sunt in special importante cand
persoana este obligata sa mentina o anumita pozitie pentru o perioada mai mare de timp
- ridicarea din pat cat mai curand dupa o interventie chirurgicala sau o boala. Este foarte
importanta mobilizarea persoanei cat mai curand posibil. In cazul in care este indicata
mobilizarea la pat, se pot face exercitii care sa implice muschii gambei
- folosirea ciorapilor elastici pentru a preveni tromboza la persoanele cu risc crescut.