c
  

 c
c

  

2V boală miocardică produsă de insuficienţa / întreruperea aportului de sânge consecutivă

interesării vaselor coronariene (ateroscleroza, aterotromboza) şi care se manifestă clinic prin
dureri anginoase.

  

2V Gn România Boala Cardiacă Ischemică ʹ locul I ca mortalitate

2V ‘fectează grupe de vârstă din ce în ce mai tinere;

2V Bolile cʹv produc ~ 60% din totalul deceselor, fiind în creştere în ultimii 10 ani

2V raport global bărbaţi / femei = 4:1, iar după 70 de ani devine de 1:1.

c   

‰V ‘ngina pectorală stabilă (de efort)

‰V mindromul coronarian acut:

 V ‘ngina instabilă

 V Infarctul miocardic acut

 V Ischemia miocardică silenţioasă

‰V Yoartea subită de origine cardiacă

     

Cardiopatia ischemică (boala arterelor coronare) apare în :

ʹ stenoze

ʹ obstrucţii coronariene

c   !  

2V      "#$%&'depozite subintimale în aa. coronare

mari şi medii)

2V spasmul arterelor coronare

2V tromboembolii, traumatismul toracic

2V arterita coronarelor (B. Kawasaki)

2V condiţii care cresc lucrul inimii şi necesarul de O2

2V condiţii care scad oferta de oxigen la inimă

2V originea anormală a arterei coronare

2V oa scăderea de peste 20% a fluxului coronarian apar tulburări ale funcţiei sistolice prin
reducerea velocităţii contracţiei şi scurtarea duratei de contracţie;

2V oa scăderea cu 80% apare o akinezie a miocardului;

2V Êeoarece ischemia duce la modificarea potenţialului de membrană, ea produce modificări

electrofiziologice ale fazei de repolarizare, evidenţiate prin modificări ale fazei terminale
(subdenivelare de m , unde negative)

2V Êurerea cardiacă (angina) este ultima modificare pe care o produce cascada ischemică, de
aceea pot exista multe cazuri de ischemie silenţioasă care să evolueze fără dureri precordiale
către evenimente cardiace subite ca infarctul miocardic sau moartea subită.

(    

2V Intima

2V Yedie

2V ‘dventice

     

2V )*  (´ este mică, bogată în lipide şi infiltrată puternic cu macrofage care conţin
   ce pot degrada capsula fibroasă a plăcii (colagenaza, gelatinaza).

2V o   ( (+nu poate fi degradată

,    (

2V antecedentele familiale pozitive (factori genetici)

2V vârsta

2V sexul masculin ʹ bărbaţi mai expuşi decât femeile înainte de menopauză.

2V dislipidemiile ʹ creşterea colesterolului total asociată cu creşterea oÊo colesterolului şi

scăderea HÊo colesterolului reprezintă factorul principal pentru boala coronariană ischemică

2V fumatul ʹ mobilizează lipidele cu scăderea HÊo protector; nicotina favorizează creşterea

tonusului adrenergic şi tensiunea arterială precum şi nevoia de oxigen a miocardului;
monoxidul de carbon are efect de favorizare a policitemiei şi aterogenezei.

2V consumul excesiv de alcool

2V obezitatea şi diabetul zaharat ʹ dublează riscul pentru coronaropatie

2V H ‘ ʹ presiunea arterială crescută creşte filtrarea lipidelor în peretele vascular lezat;

2V agenţi infecţioşi (Chlamidya pneumoniae, virusul herpetic şi citomegalovirus)

, 

2V oocalizarea tipică a plăcii ats este pe zona de maximă turbulenţă (ex. bifurcaţii)

2V Ischemia = direct proporţională cu gravitatea stenozei

2V Când placa se rupe î tromboza acută î ischemie acută necroză

2V mpasmul coronarian = creştere tranzitorie şi focală a tonusului vascular formare tromb

!   

2V 2 aa. coronare: stângă şi dreaptă/sinusurile coronare stângi şi drepte/rădăcina

aortei/dedesubtul valvei ‘o

2V ‘


începe cu un ͣtrunchi comun´ î se divide în a. descendentă anterioară
stângă (‘Ê‘=o‘Ê) şi a. circumflexă (Cx)

‰V ‘Ê‘ = şantul interventricular anterior î vârful Vm (irigă: mIV anterior + nodul m‘,
perete anterior Vm, vârful Vm)

‰V Cx = perete lateral Vm

2V ‘

  merge pe şantul atrioventricular pe partea dreaptă a inimii (irigă: nodul

sinusal~55% din populaţie, VÊ, nodul ‘V, peretele inferior/posterior Vm

, 

2V Êezechilibru între aportul şi consumul de O2

2V ›xtracţia de O2 este maximă în diastolă

2V ›xtracţia de O2 miocardic este dependentă de fluxul coronarian care se modifică în :

UV stenoze

UV spasm coronarian

2V Êurerea apare ͣla efort´ şi se calmează la repaus sau Nitroglicerină

2V ͣ›chivalenţe´ de efort: H ‘, mtenoza ‘o, Insuf. ‘o, cardiomiopatia hipertrofică

UV ƒ munca inimii

UV š perfuzia miocardică (creşte masa miocardică)

2V )  (-relaţia dintre ͣcerere´ şi ͣofertă´ este relativ predictibilă

2V onusul coronarian variază deʹa lungul zilei î adesea ‘
dimineaţa (tonusul coronar cel mai
crescut)
 c!( (

.vase cu diametru de 20 ʅ

 ((circulaţia colaterală este insuficientă în teritoriul

obstruat.

 * !   se realizează în mai multe etape:

2V în primele A /  pasiv prin gradientul presional

2V în   0((1diametrul creşte la o valoare maximală şi are loc proliferare celulară.

2V  2se maturizează, diametrul ajunge la 1 mm şi se deosebesc greu de arterele

coronare normale.

!   este important în obstrucţiile cronice, putând preveni

infarctul miocardic acut.

 

2V Vagă durere/disconfort toracic sau senzaţie intensă, severă de smulgere/sfâşiere

retrosternală, ͣca o gheară´

2V Cele 7 caracteristici:

ʹ sediul: retrosternal sau precordial;

ʹ iradierea

ʹ intensitatea

ʹ caracterul

ʹ durata: scurtă de 1ʹ 2 minute

maxim 5 minute;

ʹ cicumstanţele de apariţie/dispariţie

ʹ modificarea cu schimbarea poziţiei/inspir profund

2V Gn afara durerii, examenul obiectiv = adesea NORY‘o (uneori ©
 în durere, dar mai rar)

2V Criza dureroasă poate apărea după:

UV efort, emoţii

UV mese copioase (mai ales la pacienţii cu ulcer gastroʹduodenal, colecistită cronică, hernie
hiatală)

UV fumat
 UV expunere la frig, vânt

UV raport sexual

2V Êurerea poate iradia în:

UV umărul stâng şi mb. superior stg. "'

UV mandibulă

UV epigastru

UV membrul superior drept (mai rar)

UV interscapulovertebral

UV regiunea cervicală

2V 6
: ‘ƒ, ‘Vƒ, zgomote cardiace asurzite, şoc apexian atenuat, suflu sistolic apical î
regurgitare Yi tranzitorie prin disfuncţie de pilier ischemic

2V ‘ trebuie măsurată la ambele braţe

2V
alparea şi asculaţia traiectelor vasculare

2V Ërecvenţa atacurilor: 1/săptămânăʹlună sau mai mult de1/zi

sau

2V Ërecvenţa ͣurcătoare´ = angina crescendo î IY‘

2V ͣoipsa durerii´ în accesul de ischemie miocardică:

‰V circulaţie colaterală adecvată

‰V aria ischemică infarctizează

‰V activitatea fizică limitată de simptom (IC sau claudicaţie intermitentă)

3 

2V
oate releva stigmate ale aterosclerozei

UV xantelesme = acumulare de lipide (colesterol) la nivelul pleoapelorspre partea nazală, sub

forma unor pete gălbui

UV gerontoxon = inel cenuşiuʹalbăstrui la periferia corneei, de obicei bilateral

c   " ('4   .5



c

V 




  

V 
 
 

 

 

V
 
  
  
l
î

  


  

AV 
 
 

 






Õ 

V
 

î
 
 V
 

î
î V
   


î
î   V
  

V
 


 V

VV 


 

V
 

î


U

 
 
î  V
Õ 



! V





 
  
 
 
î 

DV
Õ

U
î  

îV



‰V  6

‰V Êg. diferenţial major = mindromul coronarian acut = IY‘

2V Êurata > 30 minute

2V ‘pariţie la repaus

2V mincopa

2V Insuficienţa cardiacă

‰V ‘lte dg. diferenţiale

2V ‘lte boli cardiace (ex.
ericardita; ex. Êurerea intraaritmică)

 2V ulburările gastroʹintestinale, boli pulmonare

2V ‘tacul de panică, boli osteomusculare toracice

3(  

1.V 78  = când simptomele sunt tipice sau există factori de risc

2V ‘desea N în afara atacului

2V Gn atac poate să releve ischemia miocardică reversibilă

(1. subdenivelare tipică de m , 2. inversarea undei , 3. scăderea în înălţime a R, 4.

tulb. de conducere intraventriculară, 5. aritmii)

2V Yodificările ›KG înregistate

în timpul crizei dureroase au

o mare valoare diagnostică!!!

A
V    

!
ʹ pacient cu durere anginoasă şi ›KG de repaus normal;
ʹ durere tipică, fără modificări m ;
c  * 
2V durere anginoasă şi m  1mm, cu durată > 0,08 secunde (orizontal sau descendent)
2V prognostic după proba de efort:
UV hipotensiunea arterială reprezintă un risc de trei ori mai mare de moarte subită, mai ales
dacă se asociază ischemiei miocardice;
UV apariţia precoce a anginei cu subdenivelare m este considerată cu risc mare de infarct
miocardic şi moarte subită;
UV medicamentele reduc sensibilitatea probei de efort;
2V o probă de efort negativă nu este interpretabilă dacă nu sʹa atins frecvenţa maximă
teoretică sau cel puţin 90% din frecvenţa maximă teoretică (220ʹvârsta);
2V sensibilitate29&/mpecificitate::&6666
3(  
2.V     ** 
2V ›© ©


 V Êependentă de disponibilităţile instituţiei şi de experienţa examinatorului
 V Êetectează ischemia, infarctul, ţesutul viabil, miocardul la risc
2V m©



©
©



3.V c ; **
2V ›ste standardul pentru dg. BCI
2V Ê
nu este totdeauna necesară pentru confirmarea dg.
2V Indicaţiile coronarografiei:
 V oocalizarea şi evaluarea severităţii leziunilor coronariene înainte de
C‘ sau
byʹpass
  V Cunoaşterea anatomiei coronare pt. avizul de muncă sau schimbarea stilului
de viaţă (ex.: piloţi, sportivi profesionişti)
4.V Õ*(; **
2V Concomitent cu coronarografia
2V Oferă imagini ale structurii peretelui aa. coronare

2V Complicaţiile majore:
UV angina instabilă
UV IY‘
UV moartea subită cardiacă (aritmii ventriculare)
UV insuficienţă cardiacă
2V
rognostic nefavorabil în prezenţa comorbidităţilor:
UV diabet zaharat
UV IY‘ în antecedente
UV valvulopatii mitrale şi aortice
UV tulburări de ritm
UV tulburări de conducere atrioʹventriculară
2V Ëuncţia Vm are o mare importanţă prognostică: ˛ > 50% indice de speranţă de viaţă la 4 ani
92%; ˛ < 35% speranţa de viaţă la 4 ani este de 58%.
  *    
scăderea mortalităţii
prevenirea complicaţiilor
creşterea calităţii şi duratei vieţii
prin:
2V explicarea bolii!
2V evitarea factorilor de risc ai aterosclerozei
2V ameliorarea ischemiei
2V evitarea adăugării trombozei pe placa de aterom
2V intervenţia chirurgicală
*  
2V interzicerea fumatului
2V ‘ < 140/90 mmHg
2V COo›m ›ROo total < 200mg/dl
2V oÊo < 100mg/dl
2V HÊo > 35mg/dl la sex Y
> 42mg/dl la sex Ë
2V RIGoIC›RIʛ < 150mg/dl
2V GoIC›YI› < 110mg/dl
(   
<
  =  
2V sistarea obligatorie a fumatului
2V tratarea H ‘ şi a Ê (valori cât mai aproape de normal ale glicemiei)
2V ameliorarea dezechilibrelor lipidice (evitarea alimentelor bogate în colesterol: smântână,
ouă, unt, viscere)
2V schimbarea locului de muncă dacă acesta presupune stress sau efort fizic excesiv
 A
c  *!
2V obezitatea importantă
2V insuficienţa circulatorie congestivă
2V anemia, hipertiroidismul
2V tulburările de ritm şi de conducere (simptomatice)
0
>? =   

 
2V Yedicaţie antiischemică: asigură evitarea dezechilibrului între cererea şi oferta de O2 la
nivelul miocardului
2V Yedicaţie patogenică: are efect antiagregant şi anticoagulant
2V  ! (
Cuprinde 3 clase de medicamente cu acţiuni diferite:
1.V Nitraţi
2.V ɴʹblocante
3.V Blocante de Ca++
 **

* 
2V 1. prin cateterism
2V 2. chirurgical prin byʹpass ‘ortoʹcoronarian
? 

 
 sunt recomandate în:
2V durere anginoasă persistentă şi care afectează calitatea vieţii, în condiţiile respectării
tratamentului igienoʹdietetic şi medicamentos
2V la pacienţii care au risc crescut de evoluţie spre IY‘

@   
.A o/" ! 
    3  '

Êetermină:
2V durere toracică pe artere coronare indemne
2V ocluzie subtotală sau totală a unei ramuri coronariene
2V ischemie acută severă, tranzitorie şi spontan reversibilă
Cauze:
2V fumatul
2V expunerea la frig
2V stressul psihic
 (
2V Ëaza critică a bolii coronariene ʹ face parte din sindroamele coronariene acute
ʹ simptome şi prognostic variabile
2V Clasificarea pe baza:
ʹ simptomatologiei clinice
ʹ modificări ›CG
ʹ intensitatea terapiei antiʹischemice
2V mubstrat patologic la fel ca şi IY‘.
ʹ proces evolutiv aterosclerotic, urmat de ruptura unei plăci vulnerabile, pe care se
suprapune formarea 
BÕoÕ.
 Obstrucţie coronariană completă = IY‘
2V ‘ngina   /de decubit
2V ‘ngina (
2V ‘ngina de efort agravată/  
2V ‘ngina  *
2V ‘ngina precoce +
2V ‘ngina  C*(
 (
2V 

 ʹ apare în absenţa unor cauze extracardiace
2V 
c  de afecţiuni extracardiace ʹ anemie, febră, infecţii, tahiaritmii, stress emoţional
sau hipoxemie
Êurerea este mai  (, de mai ((şi declanşarea ei nu mai este
legată specific de efort.
Yodificări ›CG de fază terminală fără undă Q şi enzime de necroză
miocardică (CK, CKʹYB).
ratamentul anginei instabile
în U IC
  *   
2V diminuarea durerii
2V prevenirea IY‘
2V păstrarea miocardului viabil în întampinarea IY‘
2V prevenirea decesului
2V identificarea şi tratarea triggerului
2V stabilirea prognosticului
2V identificarea şi tratarea factorilor de risc coronarian
2V prevenirea recurenţelor
(     
2V internare în unitate specializată
2V administrare O2
2V linie venoasă
2V monitorizare
2V calmarea bolnavului
2V repaus la pat
2V mediu înconjurător liniştit
  
2V Nitroglicerină
2V ‘lgocalmin(1 fiolă diluat iv)
2V
iafen (1 fiolă în perfuzie)
2V Yorfină (2ʹ4 mg diluate, cu antiemetic şi repetate la 15 min.)
2V Yialgin, soluţie antalgică: 1fiolă 100mg diluată până la 10 ml, 1ml/min repetare la 10 min.

ână la dispariţia durerii.

   

1.V  ! (
2V 150 mg/zi iniţial (acţiune în 15 minute), continuare cu 75ʹ150mg/zi
2V c "*3': 75mg/zi (acţiune în 6h), rezultate superioare ‘spirinei
2.V  
2V

UV ! antitrombotică, stabilizează endoteliul
UV *? previne formarea unor noi trombi, scade incidenţa anginei, ischemiei miocardice
silenţioase, IY‘ şi deceselor, potenţează efectul ‘spirinei
UV  !*  hemoragii, trombocitopenie
UV sulfatul de protamină
2V
    (("3C 3;c 3 '
UV 1mg/kgc la 12h pt. c 3  
2V   "  AC   '
UV *? pot fi luate de pacient pt. continuarea tratamentului acasă 3 săptămâni ї 3 luni
UV  *? debut tardiv al acţiunii (48ʹ72h)
UV @n ultimele 2 zile de heparină 4ʹ6 mg acenocumarol/zi (ziua 3 se verifică coagularea)
3.V   
2V B +   
ʹ *? diminuă fenomenele ischemice, scad frecvenţa crizelor anginoase, previn IY‘
+ scad ‘V, ‘, consumul de O2, contractilitatea
2V . 
 +diminuă fenomenele ischemice, ameliorează angina
2V .8*
 +sub formă de perfuzie dă uşor tahifilaxie, de aceea nu se administrează mai mult de
48 de h în angina instabilă
ʹ se continuă cu tratament p.o. sau cu patch cu N G (se schimbă la 12 h dar se lasă între
ele pauze de 4ʹ6h)
2V B   c" // '
 ʹ*? 
 ͻ coronarodilataţie, vasodilataţie periferică
ͻ scad ‘V, conductibilitatea ‘V şi contractilitatea

UV .  = acţiune de scurtă durată
 **
Gn cazul menţinerii durerii sub tratament medicamentos maximal
2V <
  
A
V D++
 
2V Êescrisă în 1959 de
rinzmetal, asociază durerea anginoasă ce apare în repaus nelegată de
efort sau emoţii cu supradenivelarea segmentului m cu înglobarea undei
2V ‘
secundară spasmului arterelor coronare epicardice
2V mpasmul = aa. normale/aa. ats (cel mai frecvent)
2V este de provocare: @Õc6Risc: aritmii ventriculare.
2V estul presor la rece
2V    * ! cu producere de alcaloză
2V Gntre atacuri = ›KG normal/›KG anormal staţionar
2V cʹ poate evidenţia spasmul coronarian
2V   
2V ‘pare în repaus nefiind legată de un trigger
2V ‘pare frecvent în aceeaşi perioadă a zilei
2V Êurata şi intensitatea sunt relativ mari
2V Cedează rapid la nitroglicerină
   
2V .8" CDC'la nevoie se repetă doza până la de trei ori, la un interval de
5min);
2V ^ 


   
   

 

‘

 

2V     ɴʹblocantele ; deşi reprezintă medicaţie de bază în ‘
de
efort.
 ( !(
2V ›ste o entitate fiziopatologică
2V ‘pare la pacienţii în vârstă cu cardiopatie ischemică
2V Risc înalt pentru moarte subită
2V ›ste precedată de o creştere semnificativă a frecvenţei cardiace şi a presiunii sângelui ʹ ce
cresc cererea de O2 miocardic.
2V mindrom coronarian acut: se evaluează riscul pacientului:
UV Risc înalt: prelungirea perioadei dureroase, subdenivelarea segmentului m , H ‘ sau
cardiopatie congestivă
UV Risc intermediar: supravegheaţi în terapie intensivă
UV ›valuarea se face prin

8
,
   +  @ (
 V   *   
2V diminuarea prin autoeducare a efectelor nocive ale stresului cotidian;
2V educarea bolnavului în vederea respectării unui regim alimentar care să tindă la normalizarea
greutăţii corporale;
2V imprimarea unui regim de viaţă cu asigurarea ritmicităţii biologice (alternanţa judicioasă între
perioadele de activitate şi cele de repaus);
2V favorizarea perfuziei coronariene;
2V creşterea randamentului cardiac prin intensificarea dozată a schimburilor metabolice;
2V mărirea forţei şi rezistenţei grupelor musculare ale membrelor şi trunchiului;
2V îmbunătăţirea coordonării în executarea diferitelor acte motrice;
 V ?   
2V tratament igienic;
2V climatul sedativ al staţiunii;
2V dioxidul de carbon prezent în:
UV ape carbogazoase
UV mofete
2V hidrogenul sulfurat din sulfatarii;
2V electroterapie:
UV curent galvanic sub forma galvanizărilor simple sau a băilor galvanice
UV magnetodiaflux
2V masaj sedativ şi reflex;
2V kinetoterapie (gimnastică medicală, mers, bicicletă de cameră sau de exterior, alergare, urcat
pe scări, elemente din sport fără caracter competitiv).
   *  (
 V are drept scop asigurarea autonomiei pacientului, antrenarea pentru reintegrarea socioʹ
profesională;
 V necesită cooperare între  



 şi medicul cardiolog;
 V antrenamentul fizic trebuie să facă parte din programul complex de dispensarizare al
bolnavilor, program care mai trebuie să cuprindă:
2V tratament medicamentos;
2V examen clinic periodic;
2V examen funcţional periodic cu ›KG;
2V program de educaţie sanitară pentru:
UV păstrarea regimului alimentar adecvat;
UV abandonarea fumatului;
UV autoeducaţie pentru diminuarea expunerii la stress.
 
 V sporturile de agrement sunt indicate, (( atitudini excesive însă!
2V nataţia, ciclismul;
2V patinajul;
2V mersul ʹ antrenamentul cel mai ieftin şi accesibil;
2V vâslit.
 V m


© 

©
2V alpinism;
2V atletism;
2V pilotaj;
2V baschet, fotbal;
2V judo ʹ are contracţii izometrice!
2V sărituri;
2V rugby;
    
2V pacienţii sunt sfătuiţi să utilizeze Nitroglicerina în caz de durere, ulterior cu întreruperea
antrenamentului;
2V dacă se întrerupe un timp antrenamentul se va relua la nivelul cel mai scăzut de efort (care
nu produce oboseală), crescânduʹl progresiv;
2V intensitatea efortului va fi redusă dacă acesta se desfăşoară în frig, ceaţă, căldură excesivă, la
altitudine sau după factori emoţionali;
2V programul de antrenament începe şi se termină cu exerciţii de relaxare pentru o încălzire
progresivă
 V * (  (=(
2V zilnic, de preferinţă dimineaţa, la distanţă de mese;
2V unde există un spaţiu suficient de mare (2m) cameră, baie, balcon, grădină, bine aerisite, la
temperaturi de 20º C;
2V purtând o îmbrăcăminte comodă, adaptată temperaturii mediului ambiant;
 ! 6
 V Nu se creşte sau se reduce doza de medicamente fără avizul medicului;
 V me verifică dacă termenul de garanţie al preparatelor nu este depăşit.
 V me va consulta imediat medicul dacă simptomele se modifică, durerile sunt mai frecvente,
rezistente la Nitroglicerină sau apar în repaus;
 V 
2V de evitat mijloacele de transport în comun;
2V în cazul pacienţilor anxioşi, se poate administra preventiv Nitroglicerină şi un sedativ uşor;
2V zborul cu avionul este permis în avioane prevăzute cu aer condiţionat;
2V pentru toate tipurile de deplasare, este recomandat:
UV a se evita drumurile lungi, obositoare, în spaţii neaerisite;
UV a se evita transportul bagajelor grele;
UV a fi la îndemână trusa de medicamente, însoţită de planul de tratament.
 V c   
2V se vor evita:
UV drumurile lungi, cu trafic mare;
UV deplasarea pe timpul nopţii sau în condiţii meteo necorespunzătoare.
UV plecarea la drum în stare de astenie, agitaţie;
 V *  3( * *
2V după mese, stări de stres sau activitate fizică;
 V
 *(!  
2V se va face cu acordul medicului cardiolog şi a celui de medicina muncii.
2V reinserţia socioʹprofesională cât mai rapidă va reduce repercusiunile psihice pe care boala le
generează.
7  
<
>( ")E+-'
UV 10 minute exerciţii de încălzire şi stretching => ËC creşte
UV aceste exerciţii au rolul de mobilizare articulară şi de întindere musculară
A
3 !  
UV progresiv până la 30ʹ40 minute
UV exerciţiile aerobice vor fi alcătuite din cele izotonodinamice, submaximale şi izometrice
(eforturile izometrice sunt acceptate nu de mult timp în recuperarea coronarianului,
dovedinduʹse că de fapt influenţează funcţia ventricului stâng şi mai puţin circulaţia
coronariană)
A
3 !  
UV mersul simplu sau pe bicicleta ergometrică, jogging, urcatul scărilor sau vâslitul
0
 ")+E-'
2V 7ʹ10 minute
2V constă în exerciţii de tranziţie ce pot fi asemănătoare cu cele din etapa de încălzire sau sunt
exerciţii din faza aerobică dar mult mai uşor de executat
2V au rolul de a proteja musculatura de oboseala excesivă şi de a preveni apariţia crampelor
musculare
2V la sfârşitul antrenamentului nu se fac duşuri sau băi fierbinţi, ci un duş călduţ, dar nu imediat
după oprirea antrenamentului, ci la 15ʹ 30 minute;
  ! 
2V este foarte scăzută şi în ţările dezvoltate cu mari posibilităţi de recuperare instituţionalizată;
2V statisticile arată valori între 27 ʹ 86%;
2V în România, procentul este cu mult mai mic, pentru că există puţine centre de recuperare
specializate;
2V aspecte importante în ceea ce priveşte complianţa la tratament a bolnavului:
UV echipa de recuperare ʹ antrenată sau nu, cu experienţă sau nu;
UV programul de antrenament regulat, exerciţiile să nu fie monotone, ci vesele şi variate;
UV progresul să fie vizibil pentru bolnavi;
UV › pe parcursul antrenamentului să dovedească bolnavului că iʹa crescut capacitatea de
efort şi că antrenamentul este eficient;
UV antrenamentul se recomandă să fie de grup, întrucât creează camaraderie, se desfăşoară
întrʹun ritm mai alert;