= eT eS — PILDA LUI Pop LuDovic alte locuri de muneg 4%; . Pie apucd sa eae Soe Meateato. drepte - 7 munea. Asta inseamni oe pierde timp. Dup& exploatare <0 : sncolidaved. Biegaticce cmt ee unul singur. In alte. Parti o fac doi oameni in acelas timp, ceeace inseamn cé un om ny este bine _utilizat. In echipa mea, in timp ce unul pregateste loctl pentry armare, ceilalti tovarasi iau lopata si incep s& svarle carbunele in cra- farul care duce la rostogol. Pop Ludovic intinse mana, ardtand cratarul si scocurile. — Astea-s de mare folos in abataj. Cu ele treaba merge repede. If lc s& ineare la vago- net si sd incurc locul, cratarul $i scocurile poarta carbunele la repezeald. lar aici — zise el, arétand armatura de lemn care sustinea ta- vanul abatajului — pentruci se lucreaz& repe- de, fac arm&turd mai putin’. Presiunea se mi- teste dac& trece timpul. Noi nu-i dam ragaz si inceapi, cX am si terminat abatajul. Daca noi am face armare suplimentara, cum procedeaza | ‘tii, am pierde timpul, am da c&rbune mai pu- {in si s’ar cheltui mai mult. Apot in felul asta Moi facem si economie de lemn pentru armat.$1 A ORTACILOR SAI — 66 — Dar munca in ce fel {i-o imparti? Te gan- degti dinainte la ea? Materialul acesta lemnos cand ti-l aduci? — Eu am grijé sa anun{ din vreme ca voi termina lucrul in vechiul abataj, pentru ca sé nu astept pregatirea altui loc de munca. Astfel, locurile de munca ce se pregatesc pentru mine, merg repede. Eu ma adresez jntotdeauna ce- lui mai apropiat birou al sectorului. La prega- tirile noi, merg la tovarigul prim-sef si el ho- taraste dinainte unde crede c& trebue s-mi dea abatajul. — Deci — sublinie gazetarul, continuand sa serie neobosit — dumneata fi-ai_ rationalizat munca. Pe dumneata nu te fura niciodata lucrul prezent. Te gandesti si la cel viitor. Iti iei ma- surile din timp si stii ce are de facut fiecare om din echipa. Astfel timpul nu se pierde. Dupa cate am inteles eu, acesta este ysecretul” du- mitale. — De altiel trebue sa stii cd niciodatd nu se termina lucrul pe ambele fronturi deodata. lata, ‘frontul acesta se va termina mai repede, pen- trucd-aici s’a lucrat mai vartos si a fost car- bunele mai moale. In acest fel, ramanand de lucrat celalalt front, cand am de facut 0 ata-ee — — 56 —~—_ PILDA LUI POP LUDOVIC care noua, deplasez imediat acolo doi-trei oa- meni iar in vechiul abataj las numai.atat cat este nevoie ca si se termine lucrul la timpul-- potrivit. Cand ispravesc vechiul abataj, “in “cel nou pot incepe lucrul de indata. — Dar sculele cu care lucrezi nu se delec- teaza? A ‘ — La mine. — spuse Pop Ludovic — este foarte importarit s4 am scule bune, in special perforatoare si ciocane de abataj. Am avut si masini rele, dar atunci lucrul a mers prost. Eu lucrez in prezent cu un ciocan perforator Béhler si dou’ ciocane de abataj. Ca rezerva am un ciocan in plus. Desigur, continud el, este mare lucru si-ti ingrijesti sculele. Sunt mineri care intr’un an de zile nu si le-au dus -nici- odata la revizuit. Si este necesar ca in fiecare Duminecd sa le duci la revizuire. Asa le ai in- totdeauna bune de lucrat. Apoi — Spuse Pop Ludovic — cu mandrie, la noi nu se fac ab- sente. In abatajul nostru fiecare tovaris din echipa noastra s’a angajat s& nu lipseasc4 nici- odata. In acea clipa be galeria ingust& in care era intins cratarul, se vazu licdrind o lampa de miner, apoi aparu un Cap ciufulit,.sAl _,onttclO8 § . pall = zise Pop Li id - pat ui Halmi, aparura inca i tov fi prezenta: es Halim, Marosi, Szekeli si Kid re : ee gest Si aratand sp: simp j miner, dar tot lu: _ Dansul, nu- al nostru este... Kibedi ridicd Ludovic relud: _ Dansu-i gazetar de-al nostru. despre metodele noastre $i l-am ru despre ele. —No bine, spuse Marosi, s& sc nu le-om tine la secret numai pi guri. Or folosi si altora! — Asa-i, interveni Halmi, o b , oare multe din gazeti? " ~ Aie! facu Szekeli, aprobaind $i lampa sa-i vada — * * * Noaptea tarot Florea: Cy tarziu, aplecati asuptaPO eT ig PILDA LU} pop Lupovic si ziaristul, ajunsera s& puna pe hartie de lucru” a minerului Pop Ludcvie, doboritorul | de norme de pe Valea Jiului. Cand terminara de scris, inginerul Jurca apucd colile de-hartie propus sa mearga in coneedin eu prima série, El ins a refuzat, spu- hands Voi pldea numai cu seria a I-a sau a Wha, edet mainte de a ma duce la odihn’, vreau Stunt termin planul pe anul acesta, iar la in- toarcere Sk incep si dau cirbuni in contul a nulul 1950", s s * Petrila, 1 Tunie 1949, ss¥reau Sami termin planul pe anul acesta, iar la tutoarcere s& Mncep s& dau crbuni in con- ful anului 1950". Era cald In abataj si sudoarea siruia pe tru- purile minerilor, Pop Ludovic schimba pikha- meral cu Szekeli si Incepu a lopata carbunele pe craft, Privi trapul tanar si subtire al orta- cului, Muschii: ymesinalui” vibran gi asa cum Sta cu spinarea usor unduita, cu dintiz stransi,$1 A ORTACILOR SAI i — cu ochii’ atintiti la Muscatura ghicea usor darzenia care. Ludovic isi aduse aminte de iar tunci cand un tangr — aproape ii intrat in abatajul lor, a intrebat dg Con altele. Iti place mina?” Jj plicea ae § keli. $i atunci, dela caratuj lemnelo. iy in abatajul lui Pop, ca vVagonetar, ue a ajuns ajutor miner si acum ume, tile scolii de calificare... 4 Pop Ludovic zambi. Mai inainte cu 9 keli veni intr’un suflet la dansul acasi, | baci, m’o laudat profesorii!” Si ba sink obraji. ,,Ce-{i veni?” Szekeli s’a simtit ou stanjenit. Pai, nu dumineata mi-ai pus oara pikhamerul in man&? Nu dumneis ajufi sa invat mineritul?” Pop Ludovic e in intrecere cu Szeleli§ vul se stridue nevoie mare si-si aju! {atorul. La celalalt front al abatajul Marosi Dominic si Halmi Iosif. Si I intrecere unul cu altul. Daca = lui — odaté cu preluarea lucrului et ’ Posibil 84 se organizeze intrecefi vend apoi Pop Ludovie a reusit sa ore ll ceri chiar intre oamenii unei echiP® EAD: — an 1 car al acter; tetign.: ig)yr OE 1 PILDA Lur pop LUDOVIC posibil aceasta? Fiecare avand 0 de executat, acel care o duce [a de si mai bine acumuleaza un — calculat la sfargitul luntj — 3 vina cdstigator al intrecerii individ, — No, facu- Loy, acum puscam! Artificierul control gazul metan, Dupa ce minerii parasira abatajul, el dadu foc fitilului. Pop Ludovic, rosti: munca precis4 capat mai re. punctaj. care-<: faée sa de. luale, — Ortacilor, pana ce se’mprastie. fumul pus- caturii, eu m& duc sa fac o vizitd la vecini, Pasi sprinten prin galerie, apoi se tart in a- batajul lui Vaideanu Ion. — Noroc bun! — Bun noroc, Loy! — raspunsera veseli oa- menii. Pop Ludovic se adres& lui Vaideanu: — Cum merge? — Merge, Loy baci, dupa cum vezi! — Eu vad, dar am vazut si diagrama dela Uzind,., Vaideanu se posomori. Poate nu-ti place eed °P Ludovic dadu mahnit din cap. — Mai Viideanu, mai, dece nu esti tu om de ‘nleles? Tu ai depagiri de normi de 15—20 laSIA ORTACILOR SAL. ——————_——_._ 78 suta, dar asta nu inseamn& depasiri pentru un miner ca tine... Abatajul tau e frate cu al meu Ai si tu crafar, ai si tu scoc oscilant blindat. Si nici cu ortacii tai nu trebue sa-ti fie rusine.. Tu n’ai vazut inc& unde-i hiba? Pikhamerul gemu neputincios si bataile se rarira. Vaideanu injura: — Am dat de piatra, fir’ar... Apoi adresandu-se lui Pop: — Loy baci, degeaba te stridui. Nu ma con- vingi de foloasele preluarii Jucrului pe schimb, si gata! Cum sa stric buna intelegere in grupa? Pop Ludovic ura_,,noroc bun”, si plecd. Era timpul sa se intoarca in abataj. Da, se pare ca degeaba se stradue cu Vaideanu. Om = incapa- {anat, al dracului de incApatanat! I! cunoastea bine, Vaideanu fusese doar ortacul Ini. Si nu-i parea rau c& |-a ldsat sa-si facd grupa. Dar Viideanu nu vrea s4 admita preluarea lucrului pe schimb si asta-i tare rau! lata, Irimia Gheor- ghe de pilda, seful unui schimb din grupa lui Vaideanu... Si asta i-a fost ortac... Apoi Gra- suc... Ei inteleg ca preluarea lucrului pe schimb insemneaza un minunat stimulent pentru mi- ‘yleri, insemneazd cd se face posib' o retribu- tie socialist? a muncii. Adica, fiecarui schimb,76 PILDA LUL POP LUDOVIC din cadrul unei grupe, i se plateste dupa munca prestaté. In felul acesta, codasii nu vor mai (r4i dupa urma muncii fruntasilor. Ei vor in. ee vita sa munceasca, vor intelege ca, a murnti bine, a munei cu spor, inseamna a c4stiga mai mult, a trai mai bine, »Da, isi spuse Pop, Ludovic, neaparat trebue sa-l conving pe. Vaideanu s& inceapa si el pre- luarea lucrului pe schimb. Si Ghenea doar con- teaza pe sprijinul meu...” * % * ~Petrila, e in sarbatoare. Incepand de astazi, 11 Tunie, Exploatarea di carbune in contul tri- mestrului III. * % % Diagrama! Diagrama mare din incinta Ex. ploatarii Petrila. In fiecare zi, zeci de mineri se opresc in fafa ei, 0 comenteazd in fel si chip. Irimia si Grasuc, cei doi sefi_ de echipa din erupa lui Vaideanu, ascultau in tacere vorbele lui Pop Ludovic. — Uitati-va, spunea acesta, la saltul Mcut de grupa lui Vasiu, a lui Crainic Pamfil... Si-au- 1 ontactlOr oe | Jocul de munca? Nu! Si-ay 1 Atunci, care este ey i I _qbat e mba > NU ivea varful bocancul menii Ui oy du un ghiont prietenese, Pop ti d Zoe _ Mai Grasuc, tu al vazut limpede ag treaba! Dece nu treceti si voi S& lucraj schimb? — Acum, ce mai vorba, interveni Irini] yrea Vaideanu si pace! Este el seful gi Este! Atunci? — Atunci? Iaca, sari cu gura Hal lisati si spun si eu doua vorbe. De mul cand treaba merge prost, Loy baci ne la adunare. ,,Haideti, zice el, si facem 0 latuire de productie”. $i noi ne fat ee noi vedem ci Loy baci ware aie spunem: Ley thd cee a te respectaim. on i Pop Ludo a doua oard, fine a Asculti es ar acum, sa_ stil fl lip hee ee Ne spun otarire... Dar voi? $4 astil'g STupei, 54 pis ', Sa Ti disciplinat, asta e bl :