Teste rezolvate examen definitivat invatatori TESTE Testul! ‘SUBIECTULI (0.de puncte) ALUMBA $I LITERATURA ROMANA (30 de puncte) Se of toxtut Copilo, pune-timainile pe genunchil mei. Eucred cb vegnicia sta ndscut Ia sat ici orice gand © mai incet, ca gi cum nu thar bate fh piept clodanein pamant undeva. ici 80 vindoct setoa de mantuire $1 dact tr al sangerat picioarete {to a9ezi po un podmol dott Uito,0 soared. Sufletul satulul falfaie pe tanga noi, 2o.uNMites stios do iorbé taiata, oa océdere de fum din stragini de pae, ca Un joc de jel pe morminte inate (uicion Bioga, Suffetul satutul) *podmal- mal némol sau teren malos Scriet)_ pe foaia do examen, raspunsul la flecare dintre urmétoarels ceorints: a. Despont! n silabe cuvantul mantuire. bb, Transcrioti din textul dat.un cuvant ou dliftong. © Procizet/ sinanimul euvantulul nest, i Alcétuiti un enuntin care cuvantul med sé aibé 0 alté: valoare mortologicé decat ceadin textul dat. 8 Precizatifunctia sintacticé a cuvintelor subliniate in textul dat: co unmires. + Transerioti din textul dat, propozitie subordonaté, prosizanduifolul g Exploat( int-un text de 4-6 rondurl semnificatia versurilor: Alciorice génd emalincet/ca i cum nu ti-ar bate in plept/eladdéncin pémé nt undeva. 2.Redactot! un eseui de 2-3 poginlin care 86 prezentati tema si vizhinea-despre lume Intr-un text opie ‘partindind lui fon Cr eangé sau lui loan Slavic Ih elaborares esculuiveti avea in veciore urmadtoarele reperc: + prozontaroa atroi olomionta de structuré.gi do limba) alo taxtulul opie, somnificative pontru toxtul alos (de ‘exomph: actiune, personaje, conflict elati temporale si spatiale, incipit. final otc); + prezentorea modulul in care tema se reflect in textul epic ales prin comentaraaa dous episoade/secvente: 121082010 © doud tréséturi care fac posibilt Incadraractextului epic ales intro tipologie, Int-un curent cultural/itorar sou intro oriontare ternaticg, Noté: Ordineaintegririi reperetor in cuprinsul eseulul este la aiegere, Pontru continutul esoululvoti primi 16 puncte, Pontru redeetarea osoului vati primi 4 punete (arganizaroa icailor in soris, abiiteti de analieé sido argumentare~ 1 punct: utiizarea limbii fiterare ~ Tpunct, ortografia, punctuatia ~ | punct: a gezarec in paging, Irbiftatea,cospactarea limite de spay — I punct). B. MATEMATICA (30 de puncte) 1. Se considera mulimile A = [x EN] a Pentru eontinutul esouluivoti primiT8 punete, i Pontru redactarea os ului veti primi punete (organizarea iclellor in soris, biter! de ana ste argumentare ~ I|punct; ublizarea limb Iterare ~ Tpunct ortografia, punctuatic - | punet; aigezarea in pagina, lzibiitated, respectaraa imitel de spatts ~ punet) B. MaTeMaricA (30 depuncte) 4. Se da numairal 189. a) Aproximati acest numa 1a ordinul zecilor. b)Determinay toate numercle ab, at si ad, cu a, b, ¢ sid cifre distincte, care verified relayia: ab + 36 + ‘ad = 189, ‘c) Suma dintre jumdtatea numdrului x, treimea si sfertul lui este egal cu 169. Calculati numarul x. 2. Jonata print se ziua Tui © suma de bani de la psig lui, fn prima zi a cheltuit 1/3 din sum, 2 doua Zia cheltuit 1/4 din suma ramasa, iar in ultima zi restul banilor,adica sama de 120 de fei a) Ce suma a cheltuit Ionut ina doua 2i? ) Ce suma a cheleuit lonut in prima i? €) Care a fost suma primi de Font de a pacing hi? 3. Se considera paralelogramul ABCD cu BC= 12 em m(< ABC) = 30° si ACL BC, a) Calculati latura AB. b) Caleulati perimetrul peralelogram ului ABCD. 6) Aritati cd CE= 6 emunde CE 1. AB. SUBIECTULaIIF-Ieg ___________mo0nu9u_ (30d punete) A. METODICA PREDARII LIMBI $1 LITERATURN ROMANE (i puncte) Competanta specifics Transmiterad unor informayi referitoare Ja sine ¢/ leuniversul apropiat, prin mesaja scurte face parte din Programa scolard pentru clasa pregétitoare, Comunioare in imba romana, aprobaté prin OMEN nr. 3418/1003 2013. Lintemeiul compatentet indicat! dout tipuri de activité, core se pot destésura intr-o lectie de prodareinvatare, 2 Luati una drept suport pentru exemplificarea felului in care se pat prezenta evenimente din viata propris, Gar si@ felului in care &e pat face descrier/prezentori elementare ale unor activitat/jocuri proferata Insistat! pe urmétoarels aspacter importanta factoriior de mediu asupra dezvoltéril armonioase a copilului, latura formativ-educativé @ unui joe avand conoterile vietil casnico; ‘orgumentele oduse in favoarea utilizéri jooului de rol, la orele de comunicare, io clasa pregatitoare: Viabblitated: lectiel chiar 9idupé ultima etopé o unitétil tematice - etapa de evaluare; raportul intre termenil o9 fi dau lucrérii valoare: coractitudine, concizie, claritate, intagraiitate, nuantarea demersului eduecativ, © sustinerea lui prin exemple edificataare. B, METODICA PREDARI MATEMATICII (18 puncte) Competenta specified Orlentarea s/ migcarea in spartiu in raport cu repere/diracti preckzate,folosine! sintagme de tiput in, pe. deasupro, ded esubt, JGnga in fata, in spatele, sus, jos, stango, dreapta, orizontal, vertical, oblic face parte din Programa sealara pentru clasa pregatitoare. Matematica @ expkorared modiuiul aprobata prin OMEN. nr. 3.418/1803:2013 Lintomoiu! compotentol dato. indleati dou tipuri do activité care so pat destéigura intro lectie do prodare. 2 Luati oectivitate dropt suport pentru exemplificarea folului in core se pot experimenta col putindoud dintre aceste stuotii de invétare: jocuri de pozitianare « objectelor in spatil, in rapart cu alte obiecte procizate; identificares pozkiel pe care o acupé diverse oblecte in spatiu in raport cu alte oblecte procizato; jocuride identiticare abiectelor din realitateaimediaté sou din imagini.in functie de pazitia pe care oau an24062019 fox do.un reper; prezentarea proprial persoane in functio do pozija din clas gi prin raportarea la collak| colagit scrieren de clemente grafice:liniute verticale, orizontale, ob ice. separat gin combina Insistati pe acest aspecte: valoarea stimullar auditivwizwal importanta dezvottériivitazei de reactie; impactul lectiol pe terman tung; ‘argumentele ce sustin utilizarea mijloaceior multimedia ia orele de matematic&, ia clasa pragititoare otalarec raportukilintre termenii oe aduc pplusvaloare: corectitudine, concizie, claritate, integralltate; nuantarea demersuktl ecucati sustinerea iui prin exemple edificatoare. Noté: So puncteazé corectitucines: gi coerenta textuluii recactat (1 punct) glincedrarea analizel in limita de spatiu precizaté (1 punt). Testulal it-tea SupegTuL| _______(60depunete) ALLIMBA $1 LITERATURA ROMANA (30 de puncte) 1Secks textut Nu-icer nimic_ Sitotugi dacd-or vroa Q,dactr-ar vrea séemi doa o8 nui corinedi! Ar face dintr-un lac o Marmara, Sidint-un mole, un Sfinx spat in stances, Nu-i cer nimic Dar doctor fi 86-l cor Co-ag vreasé am gi ce-ar putea s-mided, ‘As picuro-ntr-o cup cueter Morfing §iFag cere-apol aga: Dé-mitot ee crezi ob nu se poate da. De-mi colmul blond al soarsiul polar Dér mi primul crepuscul pe Goigota Siprimul armistitia pkanetar, (lon Minulescu, Romantd policromé)) Soriati, pe foaia do examen. réspunsul la fiocare dintre urmétoarole cerinto: @ Despartit! in silabbe cuvéintul total. b. Transerlatl din textul dat. un cuvant eu diftong. © Precizatiantonimul cuvéntukil primul Aletituiti un enuntin care cuvéntul o sé aibé 0 alte: valoare morfolagicts dacét cea din taxtul dat: © Procizatfunctia sintacticés a cuvéntulul subliniat in textul dat: potar. { Transeriati din textul dat; o propozitie subordonate:, pre cizéndu-i flu 9g xplicati intr-un toxt de 4-6 rGnduri semniticatia versurilor: Bé-mitot ce crezi cé nuse poateda. 2 Redactat! un-esau de 2-3 paginiin care sd prezontat| tera gi viziineadespro lumo intr-un text pootic. ‘oportindnd lui George Bacovia sau lui Tudor Arghezl, 1h claborarea oscululvetl avec in vedere urmétoarele repere: + prozentarea.atrelelomente de structurd gi de limbo] alle textulul poetic, semnifieative pentru textul ales (de exempir tu, temé Imaginar poetic, figuri semantice, motive poetice etc) set2.062010 e # prozontares modulti in care tema so reflect in textul postic alegprin comer “* Jado. | og. ° i poatice, © doud trostituri care foc posibilt incadrareatextulul poatic ales intr-un curent cultural/iterar. Not: Ordinea integririi reperelor incu prinsul eseulul este laalegere. Pontru eonginutul osoulul vot primi 16 puncte. Pontru redactarea esoului voti primi 4 puncte (organizarad dellorin seris, abilitéti dle aneabzt gi de argumentare = | punet; utizered limb! terare — |punet; ortografia, punetuatia | puncte gezared in paginéi,liibiitatea, respectarea limitel de spatiu - Ipunct). B. MATEMATICA (30 de puncte) 1, Se considera multimile A= [x EN] aS x <20, aN] si B a) Peo ), calculati ANB ) Pentru a= 5, determinati numinal elementelor maltimii A-B, preciziind totodats expl sulienil A ¢) Daca multimea A are 10 elemente, determinati numirul clementelor multimii C obtinute prin inter~ sectia tultimii A eu multimea numerelor naturale impare, precizind totodath explicit elementele multimii C. Ly EN] yeste divizor al lui 18) itelementele 2, Se considera numerele: 8) Scrieti numerele a, b si cin ondine descreseitoare, ) Calculati produsul dintre numerele bs c 6) Determinati a 2001-2 zecimalé a numdirului a, scriind totodata explicit numdirul aca fractie 20 mala. 3, In triunghiul ABC dreptunghic in A, BC-= 12 em gi es ACB) = 30”. Pe latura AB se considers punctul B, astfel incdt mise BAD) = OP. 4) Calculiati Iatura AB. ) Calculati perimetrul triunghiului ABC. €) Demonstrati ed AADB este echilateral SUBIECTULali-leg __(30.de puncte) A. METODICA PREDARILIMBII $1LITERATURI ROMANE (15 puncte) ‘Gompetenta specificti Redactarea unor mesaje simpie,in contexte Leuale de comunicare face parte din Programa gcolara pantru clase pregattoare, Comunicare in limba remand, aprobaté prin O.ME.N nr. 3.416 18.03.2013. ‘LAvand in vedere competenta, concepeti dout activité! realizable into le ctie da recaptulare, 2.Pe fondul uneia dintro elo, utilizati rnataciele potrivite prin care fle confectionatifelicitéir! gi biletele ou litera ‘da tiparrupta sau decupate din raviste, ziare atc, fle decorayi obiecto/clesone folasind somne grafico. Insistatj pe urmatoarele aspecte: rolul nvértari prin coaperare, Utiltote unui orgenizator grafic ojutator, caracterul lor farmativ-educativ pe termen ing: argumentele acuise in fayoarea folosiri lor ka orele de comunicare, laclasa progétitoare; interactivitatea lectiei; foportul intre termenii ceil dau kierdtll valoare: corectitudine, concizta, cloritate, integralitate; nuanfarea demersulul educativ: © sustinerea lui prin exemple edificatoare. BL METODICA PREDARI MATEMATICII (15 puncte) ecoccoce Competenta specifica Descriered unor fenomene/procese/structuri repettive simpledin mealul apropiat. in scopu identified unor reqularite face parte din Programa scolaré pentru clasa progéttitoare, Matematica ‘slexplororea meaiului, aprobaté prin OMEN. nr.3416/1.032013 ‘LAvand in vedere competenta,concepet! doué activitét! reaizabile intro lectie da recaptulare, 81312106200 2.Pe fenddul uneia entre le, utilzaiclverse metode prin care-vé jucatl.ceanotimp . + deere, T Ap ‘86 recunoascé fenomenele naturilin situati reole sau in imagini dar $186 ciferentjoze anatimpurile, doud cate dud in functie de caracteristcile specifica obpservata Aplicati exorcitiide asocieri/corespenciente. Insistat! pe aceste asppecte: ® valoarea stimutior audio-video; ® importanta jocuriorde constructia: © necesitatea stimulériiatentiel sl a memorial vizuate @ impactul lectioi pe termen hing: @ argumentels co sustin utilizarea mijloacelor multimedia la orale de matematict: i explorarea mediulul, la clasa progatitoore: ® etalarac ropartulul intre termenii ce aduc plus valoare: corectitudine, concidie. claritate, integralitate: © nuantarea demersuluieducativ; @ sustinerea lui prin exemple editicatoare. Noté: Se puncteaz corectitudinea si coerenta textului redectet (1 punct) si incadrarea analizel in limita de Spatiu precizata (ipunct). Testul aliv-iea ‘SuBIEGTUI supecruyh (tw ste) A.LIMBASILITERATURA ROMANA (30 de puncte) 1.Sadé textut Mar roze bogate si grele ‘Abia mai pot capul s&s] ine Delumulce poarté pete, ‘Sedidate-n albastra lumina. Mirosme plutese prin gracing, lor roua desir margele Po roze bagate si grote, Ce-abia mai pat capul sé-gl tind. ‘Avantul simtinilor mete Maduce-ntr-o sferd soning Deceatalumestiior rele, Incare, pa frunta-mi se-nelind Mari roz0 bogate $i grote (Alexandru Mocedonsti, Randell marfar roze) Scriot{, pe fooia de examen raspunsul fa fiacare dintre urmétoarele cerinte: @ Despartitiin sikabe cuvontul simtiritor. b Tronserleti din textuldat. un cuvant cu dittong © Precizay) sinonimul cuvantulul sening Alcdtuit un enun in care cuvantu far'sé Gibd o até valoare morfolagic4 decat cea din textul dat. 8 Precizatj functia sintacticd a cuvintelor subliniate in textul dat: prin grading, {Transerieti din textul dat, o propozitie suborconata, precizandu-ifolul g Explicat, Intr-un text de 4-6 réndiur, semnificatia versurlor:tar rouadesiré mérgele/Pe roze bogate3i grele/Ce-abia mal pot capul sd-si tina, 2 Redactati un esou de 2-3 pagin! in cara s6 prezentat| evolutia relatiel dintre doud personaje dintun text epic apartinand luitoan Siavici sau lui Camnil Petrescu. Inetaborareaesoulil vet! aveain vedere urmétearele repre: mt2106 2018 + prozontarea atroi alemante de structurd gi de limboj alo textului epic, semnificative pentru taxtul alos (de ‘sxemplu: cctiune, personajes, conflict, relat temporale si spatiale, incipit, final etc); * evidentierearelatiel dintre cole doud pars ongje selectate prin rapartare la conflictul/conflictels toxtuluil opicalos; * prezentarea adoud scene semnificative pentru evalutia relatiel dintre cole daud personaje Noté; Ordined integ réril reperelor In-cuprin sul eseulul este la alegore, Pentru continutul osoului vot! primi 16 puncte. Pentruiredactarea oscului voti primi 4 punete (organizarea ileiorin soris, abibtatide analzi sido argumentare = | punet; uBiizarea imbiliterara ~ | punct; ortografia, punctuattia = 1 punet; agezared In paging, liibibtated, respectared limitel ce spatiu ~ 1 punct). |B. MATEMATICA (30 de puncte) 1, Se consider multimile A= |x EN | a- BAD estcecl Cum ABAD este echilateral => AB = AD = BD= 12 em eral ¢) Cum ABAD este echilateral => m(¢ BAD)= m(¢ ABD) =m(< ADB) = 60, Acelagi luenu se demon- sireaza si pentru ABCD => m(< BCD) = mi CBD) = m(< BDC) = 6° SUBIECTUL al Irlea A METODICAPREDARII LIMBIISILITERATURI ROMANE ‘Lin seopul consolidéiil.ne desftigurém aetivité tie astfot Lin core, eleviiascutta povastes Turtita fermecata.ei varbalzocz6 cole retinute urmérindtr i firul in timp co reascultd povestea soovential, coordonati de invatdtor, ei dialogheazé pe marginee punctelor centrale. Dupé formutarea invatéturil copii sunt airlati cétre elementele de vocabuilar gi de fonetica. (Lin samicere, scolarliascultdo poveste in lactura invértétorulul, seristpentruel, Momentul de lacturd este prestrat cu intrebéri pradictive La final, copillor i se cere sé iontifice teria $i moraia povestit dar gis ‘cleagé un proverb potrivit dintre cole trai citite de invétator. Uterior, se descriu persongjele siatitudinie lor: dls cutia se centreazé pe Insusitlo pozttive ale eroller. In inchelere. copill vloneaza cdteva seaventa dinomisiuni ce promoveazé acesasitemé vielania. 2.Folosind sablonuluncia dintre activtatle prezentate, valorifichm aooste situatii de invétare: Thoore cleviiasoultd povestea popularé Turtita fermecaté Bupa prima auditie. invdtétorul le spune cepillor ‘denumirac activité gioblectivele urmérite pe parcursul sau Oupd a doucauuditie, acesta le adreseaza. ‘copillorintrebérile-cheie: Cine? Cand? Unde? Ge? Cum? in baza lor, 2i verbalizoazé cob retinute despre: eroi timp. loc. ectiune. cursulacasteia, moraia pavesti: Apoi cu sprijinul invatatorulti, elevii gasesc satul de cuvinto-cheie. Cei solicitati despatt in silabe cuvintele date ¢1 identificg sunetele cerute de invértétor/de un caleg. Pentru fiecare termen, aeel copii spun cate un, ‘cuvaint cu sons asoméndtor i oto unul cu sens opus, Rousita este mai usor de atins gratio cartonaselor cu itere. dublate de imagini corespunzétoare. dar gi gratie jetaanelor ce infatiseaz6 simbolur: in baza -a08stora, copii pot asocia mal repede cuvintele cu sensuri asemanstoarojaliferite, Mal apoi, dirjjat de colegi un elev fixeozt pe panoul de pluté cartonagele ce contin cusintele- chee, precum gictichetole ce le completeaz’. Avandu-le dinainte,colectivul are libertatea s8 schimoe povesteaori la ‘ncoput. ori la sfrsit. Aga deci. in acest sens, iau cuvdntul dol-trei cop. Ihoole din ums, efectivul classi revine asupra materialulul qudio. Dupd reascultarea povesti.invatitonu! le ‘core copilor 90 raciea sunatele auzite, car gs spuNg cat de mut le alimenteazd acestea imaginatia. (Gxpunorea corintolor este urmatd.de mentiunea conform cérela sunotole percepute prin mijioace auctive stamesc mai mult imaginatia daoit cele percepute pa canale audio-video. in contexculde fatés gl intr-un limbo] inteligil elev lor Iisa prezinté avantajele teatrului raciofonic st orgumentele pentru care se rocomandé aoest canal de camunicare side educare. Loctia este propice pentru acaste meteda: povestiroa,explicatia, exarcitiul, prablematizarea, conversatiace Yerificare. observatia sistematicd aconduitelor. Toate inlesnese aplicarea strategillor euristice. Valoarea ‘aoe stor resurse procedurale este datd de stikilinvététoruku dar si cde tectuleu care animé fiecare situate de invatare. ‘Organizarea so face frontal iin cere: frontal ~ eéind:se descrie primul moment organizotaric al ali se modificé actiunea povestil.se pune in luminé cpanajul tactrulti radiofonic: in care ~ in timp ce firul discutle! se desfasaora pe axa povesti pracum si In timp 60 se cauta cuvintele-chele, IResursele materiale sunt formate din: USB, boxt, cartonage tiparite si ilustrate, panou de plutd si piunez. Recuita le 6 copillor sansa 86 Is| volorizeze potertialulexistent Ia nivelul gondii preoper ational gl ‘achiaitile din porioadele presi abecedart. 621082019 ‘Combinate optim cu cele procedurale, resursele materials creeazt oportunititi in considerarea cérora scolaril is tolosesc proptile stiluri de invétare, incieobste stikil audit. Ca atars, lectia in sine reprezint6 un moment ce fructifict la maximum potentialil acelor copii care acumuleazd informati prin canale audio. in ‘egalé mésuré, loctia oduce in prim pian secvente ce hrdnesc imaginatic creatoare. Ba mai mult. copii sunt Incurajati s& 9 imite personojele preferate ~ vertsal si scenic. Géndind la povestea audiaté, micutiligi folososc negresit atentia si memoria valuntaré. Ei sunt provacati sé redoa scenele in succesitinea lagic’ si numele persanajelor, Astfal. ei invatd s4 preluceze reprezentarile formate {a nivel cognitiv. Reflocténd ja comportamentele personajelor. oi sxerseaza tohnicide géndire critic’, aleso in rapart ou vorsta. Aga. copii igi dezvalta si abilitéitile socio~afective nainte 80 inchelem, adéugéim un element fundamental. Activitatea poate mobiliza copiiiafectat) de Gisloxio $i copii timorati de vorbirea liberés. Introbérile dirijat si incurojérile InvBtdtor ului il utes 56 dopéseascd tracul inerent expunerilor in public. dar si 98 igi corecteze evantualele groseli de exprimare. Asa deol observaim cum el aprofundeas tehnie de educare a limbajulut in plus observam cum fondul muzica limprimalectiel o noth ce 0 ridic’ lanivel interdiscilinar, Deapotriva, prin natura sa interactiva, activitatea insufleteste tectia Utimele paragrate ne araté cat de beneficé poate f intorsectia atrel obiecte de studi (Comunicare ih mbaremdand, Muzicd $i miscare, Dezvettare personatts). Hartéconceptualé - Clasa pregétitoare Comunicare intimba romana metodologic - > contexte de comuntcare cunoseute \ sora rent * 1 | lorraine TF strategi euristice” \ / [Lt \ / nut | receptarea de mesaje orale multimedia (valente) ‘material concret intuit impact valorificare achiziil aia nen cient dana seer eae (webeegrocnine meen eee ea ae peter nib ite satieaiee 7 (iociscmanee Ses se imbandtaepte vortices in pubic ienapinatie evemtoere) oo dezvota sbatate coco atecine, memoria voluntard 288 aust de Invdtare voleieat B METODIGAPREDARI MATEMATICN \nscopul consalidéri.ne destisurém activitétile astfat A in microgruputl elevil completeagé spatile lacunare din enunturile problemelor date. Pe respoctivele spatii el scriu denumiri 9 simbaluri matematice. La final elavii isi razolvG prablemele. 8 in porechi cu varii denumiri gi simboluri matematice, cleviicompun probleme, Po aoostoa din urmé le schimbd cu colegii din alte perechi in vederea rezalvail lar. Apa in perachi reunite dlaut cate coud. ei modificé numerale, cctjunile ¢1intrebairie din problemele ofectuate. Intrebsrile sunt menite si extind 06,21082019 sa $0 reducé numdrul de operatil Elovilor lise dé libertatea dea transformanatura probemelor—din ‘odunarein scédere siinvers 2-Pe fondul uneia dintre activitéyie prezentate. valorifichm aceste sittiati de invétare: ‘A Grupati céte patru eleviiextrag din boluri enunturl pe care trebule si compiataze cu expresiile cuatért ‘mai mul, cu atat mai putin si in total.De asemenea, atunci cand le razolv6, ci trobuie sGateste ctr stiu 86, opareze corect cusimbolurile matematice: =, +.~. Optional. infiecare grup, dai dintre membr igi pot ‘asuma rolul de evakiator, rolin care corecteard problemele rezolvate de cellalt! doi coleg. 8. in perechi find, elevii compun probleme dupa doud-trel imagini tematice, pus la dis poze pe mésute El introduc in cerinto termoni matematici simp.i-(in iacara peroche, cat de bine stapanasa elev tipolagia probleme’ deducem din felul in. care formuleazé intrebdrile finale.) Dupé ce elaboreczé probiemele, ei le inménacza colegilor din ate perechi pentru ale rezolve Ih clipotéri rezuitatelor, prablemele se reintore ka autori lorin scopul coractarii lor, Urmeaz6 momentulin care porachile so rounese doud cote dou fa cate o mé-suté. Astfel grupat. cologii transformd structura problemelor efectuate, dar si naturalor.In concert, ¢i moditict numore,aetiuni si intrebari pentrua mér//reduce numérul operatiilor sau pentru a preschimbs, de exemplu, o problema de ‘adunare intr-una de seddere glinvers Dupé caz abordéim metedele oxplicatia, demonstratia, broinstormingul problematizares, invétarea prin colaborare si prin descoperiro, conversaia de consolidare si cea de verificare, Schimbd perechea, expunerea. Organizarease face frontal. in perechi sl in microgrup: frontal ~ la debutul ambelor actWvitAti in timpee lise oferé.oxpiicatil procum sila final atunci cand! eloviilgl prezinté prociusela/rezuitatale;in perochi sou in misrogrup ~ pe durata respectivelor activitit! in sco pul solutiondriiproblemelor date/compuse. Resursele educationale constau ih ihistrati sifige ce lier Pe durata intregil octivitéti copillisi exersecz® stiturile de Invétare, fapt le ce usureax nu doar procesul de sedimontare a cunostintolor. ci si operaroa cu acestea. Pe deasupra.invététorulare astfel ocazia sé des copere si alte stiluri de invéstare Totodats, copiilis] exerseazd copacitatile de atentie side Imaginatie, dar si abilitatilo de comunicare. Th concluzia lectia In sine este una de reinstruire $1 una de (aute)edueare. Copili sunt libert:sé se exprime in imbgjul matematic 36 sa motivezo recipros, sé fie creativi compundnd protaleme, 26 ridice alte probleme pe baza unor intrebsri nol, sé fie vigilenti. operativi si comunicativi Harté conceptual -Clasa pregatitoare Matomatica $4 expiorarea macitutsi 51082062019 ital terminologie ‘ f —l\— specificitate zi simboluri matematice sop | resurse educationale rezolvare/ compunere exerci si probleme stilur de invatare centrare pe elev’ at [utitate sezvoltarecoenitvs * | ‘exersare abilitSti de calcul + i eradicare /prevenire discalculie | Testulalli-lea SUBIECTULE ALLIMBA $1LITERATURA ROMANA 1 a. ni-mic-ni-ci-ei b poetul < secolul cd Alemele au dansat. ‘Alo mofo = pronume pososiv ‘@. eg osuflare — comploment circumstantial de mac £. Sé-ngdiduile intrarea-miin vecinicul re pas ~ propazitie subordonatd circumstantialé de soap g-Interogatiaratoricd subliniezd conditiape care.o are pootulin hima. Eullirie eecantusazé, ca in orice arta posticd rolu pootului si al poeziaiint-o societate artificial. 2en, LiviuRebreanu Uviu Rolsreanu este consisiorat de critica literaré col mai mare creator da viata al ltereturi romaine si, totodat, unul dintre intemeietorii romanulul romanese modem, care se manifestd artistic in perioada interbetica. ‘Cea mal mare parte a operel sale se Incadreazé curentuluiliterar realism Acestase manifasté Inoopand cu secolul al xIX-lea gi continua in forme specifica, de-a lungul timpulul, pana in zilele noastre, Princ palole ‘tréstituri, regassite gi in opera rebreniand, sunt: prezentarea voridiod a realitatil, obiectivitaton, impartiaiitatea scrittorilor realisti. observatja tipurilor umane caracteristice, reliefarea individulul ca produs | socletdtil in core tréieste, prozentarea amSnuntelor semnificative gI akeétuirea descrierlar minutjoose, stilul impersonal sobru., procis gi concis. KS tect: o3 818821062009 Apérutin 1920. in forma sa definitive, romanul.jon* fundamenteazé formula romanulii traditional care inglobeaz6 slemente de modernitate. obiectiv, realist si social. Protslematica ruraid 0 gésim initial in nuvela.Rusinea’. cu a intriga simpld. in care eroina, Rodavica, este vietimé o ibitl glapal o prind variantés o romanulul Jor’ prin Zestrea’, Temaromanului prozinté problematica téranukii romdn raprezentativ pentru societatea ardeleneasca de la inceputul secokilii al XX-lea. dominaté de suprematia bunurilor materiale, Cuostructurd bine echilibraté, in dous part| intitulate sugestly Glosui pamantulul’ gi .Clasul iubirir gf trelsprezece capitole, romanul cuprinde in albia lui viata satului transitvanean inainte de réebol Constructio sublectululare fa baz tehnica narativés.¢ planurlor paralole, care prezinté, in principal, destinul {Gronuiui roman reprezentat de on si existenta inteloctualitayl rurale, reprezentaté de preatul satu, loan Bolciug, gi de familia invetétorulul Zoharia Hercislea Subiectul este construit prin alternate planuriior paralele, iar secventele narative se succed pe baza inkintuiri. Romanulincepe cudeserierea drumului core duce spre satul Pripas .pitit intr-o seréntiturd de coline gise Incheie rotund cu satul .ramas inapoi acelagi. sugerandastfel curgeroa ated gi impasibilaa vietit Subiectul are a intrigé simple lon Pop al Glanetagului doregte pamantul cu a patima mistuitcara, Ceci tata! sau, .2trac iascé gl lenevior de n-avea pereche’. a mancat reaped zestred Zenobiel flindcd .toate cragmele le batea’. cot ¢ Armadia de mare, lubea poméntul de mic copll. A crescut révnind si pizmuind pe cei bogati. dorind cu orice pret st aibé pamant mutt, .cat mal mui in acest scop o seduce pe Ana. fica tui Vasile Baciu, .boootanul satulul deg era urate gi n-o iubea. Urmorindur gi cu viclenie gi tenactate scopul, ion Intré in pose sisa pamanturilor fa care jincluise cu acomie. Dar iuibiroa ascunsé pentru Florica cea frumoasé g/sGracd, maritaté mai apoi cu George Bulbuc. nu-i déi pace. Tratate: inuman ce ion side tatél ei Anaigi curma viata. Romanul este, din acest punct de vedere, dromé o cdsriciei tarénesti in lupta pentru p&mént. Copilul rémas se Imboingvagte 3 moare, spre disperarac ll ion, care vedea in el garantia péstrri pOménturilor lui Vasile Baciu.Cu un destin implocabil ion aste ucis de etre Gaorge Bulbuc, borbatul Floricéi, {ind asttel pedepsit pentru faptels sale nolagiute. In contrut romanuitii sté figure ul lon, monument g simbolie prin tragismul s6u, consumandteso intro lube si patima pentru pamént. Eugen tovinescu obser vér.Cu un material aparent haotic. ct episoade umeroase.€6 se puncio-a curme?igu,ramanul so orgonizeazé totug!in jurul uno’ iguri centrale, «unl ‘erau frust si voluntar, al lui lon’, jar G. Gélinescu considerd ca .viclania instinctualé, coracteristicé orlcarei flinte reduse, Fa determinatactiunile’. Prin utilizaroa tehniaii iterare a anticipatioi octiunoa captité un coractar pravieibil: toponimalo réiu- Prevestitoore de lo inceputul romani. Rapele Draculur. .Cigmeauanortulur precum si conflictul de ta hord intre lon 31 George, anticlpeazé réfulala tragiea din final Radlografierea colectivitatii rurale concentrate lahord contine obssarvati asu sta conflictelor sociale din odirul ef Naratorul, un fin observator al psihologisi umane, recié impulsul tui Alexandru Glanetagu. un yaran sérac gi marginalizat din aceasta cous de colectivitate. de a discuta giel cu bogattani’ Fil séu. insé. vo Invinge temerile totélul suforind implica tile dramatice ole faptelor sale, sanetlonate de legineserise ole colectiviteti sotasti Conflictul principal al romanului se conturoazés la horé, undo lon a0 hatéréste sétraaad poste glasul inimit El este indrdgostit de Florica cea frumoasd si sGracé. darhatardste sé se ctisdtoreasod cu Anc cea urata gi bogeté. Exigtésin roman gi un confliet exterior, intra len gl Vasile Baciu dupé ce aeosta din urmé i jigneste, foeGndu-1 ssérdntoc” gi hot’, In porole!cu planul destinukii zbuciumat al lu jon, narctorul prezinté viata intelectualteyi ce la set, reprezentaté de preotul Bolclug 3i de familia invatoruiul Zaharia Herdeloa Preatul glinvatétorul sunt ‘oxponentiia dou: institutlirespoctate in cadtull colectivitétil ruraie, exprimdnd de fiecare data puncte do vedere asupra evenimentelor din viata satului. Disputadintro supromatje in randul sétenilor se péstroazé: atent tbucnind prin reproguri gl amenintari urmate deo inevitabike reconcitiere. In acest picn insd. conflictul major este cel natjonal deoarece opresiunee stapénirl austro-ungare osupra Transiivaniel produce o préipstio imonsé chiar intra oamoni de aceaag nationalitate. 708,21062019 Lafol ea rani, ¢|intoloctuall de Jasat privose CAsétoriatot ea pe 0 atacore, In care rokildeminant itare zestrea. Laura. fata cea mare al Herdelea. desi este indréigostité de Aurel Ungureanu se marité cu Gaerge Pintea, pentru cd aoasta o cocepté si fSr6 zestra. i cova jl privegte pe Titu Herdelea, un tandir eu ihelinatl artistice, offat in pormanonté cdutare.a sinelul neputand gis! Impiinirec niciin pian social, nici i ol atectiv, pardsogte Transivania, in vedereaeroirii unui destin propria. Din punct de vedere stilistio, Rebreanu alage maniata de exprimare directa, realist-obioctiv. anticaloflé, Gfirmand 66.6 mal ugor aserie frumos decet a exprima exact’. Realismul'séu inoveazéastfel prin ‘copacitates so abiectivé de a crea tipuriumane indapendente de subiectivitates croatorulul Prin romanul jon’, Liviu Rebreanu « dat litoraturii roméne Tntéia creatie epic de mari dimansiuniin core so simte pulsatio vietil scritorul covedine c& are vooatia constructor monumentale B MATEMATICA 1 @) 180 b)a=18:3=6 bretd b=2.c=35id=4= Numercle sunt 62 63 si64. O)X+K+x=160 234 3x = 2028 = x= 2028: 18 => x = 158 a) Docd in adoua zia chettuit If4-din bani rémasi, atunci in ultima zi a cheltuit 8/4, c2ea ce inseamné cd in a douazia chettult de 3 ari mai putin decatt in ultirna 2b ¥20:3=40 de lel acheltuit in a dova zi ») Suma chaltuitd in ultimele doudzilo reprezinté 2/2 din suma totale. Cova co Inseamné céin primazia chettuit de 2 ori mai putin deca in uttimole zie. (40+ 120); 2= 80 de lel a cheltultin prima zi a 80 + 40+ 120 = 240 deloia chotuit in cole trol zio. 3. a) Aplicam Teorema lui Pitagora in AACB,m(« ACB) = 60!" inlocuind AC cu: AB AB =3V3cm . b) Page = 2BC +2AB = 2+ 12+ 26 8V9=244 16v3. cm ¢) Cum CE este inditime in triunghiul dreptunghic ABC, aplicim formula CE = CE=6cm SUBIECTULalI-log ‘A METODICAPREDARI LIMBH $1 LITERATURU ROMANE Lin seopul insusirii nollar notiuni tomatice, putom clerula proiectul didactic dupé asemonea activiteti: | Scolarii abservé 0 plansd ce infatisoaz4 primirea unor musafirlinto casé Plansareprozinté: suportul os le captenzé atentia Totodiaté, ccesta este precums seeventé kiaté din scenariull jocukii de rol interpretatin fata clasel La starsit. efectivul .asard’ conclude sub forme unui ciorchine, IL Dol cate dol, sase elevii vorbese despre evenimente petrecuts in familie lor. cu diverse ocazii speciale Elevii chestionoti desoriu cetivitétile derulate/momentols traite atuncl Activitatoo 9 contrat pe ovolutia 9 tel berechi. DuDd cele trei scurte reprezentatil inconsens cu principiul accesibiltstil invaystorul oO @ (zs ‘dig2s062010 ‘oxpune motivele pentru eare orieGrui eveniment cin viota private trob ule s6ii 90 oeorde atentia cuvenita. ‘Cuaportul invététorul copili pring! ideile concluzive intr-un capac simbolic. De pildd 0 icioe priveste asomnarea gésite Titre viota unui fluture si durata UNulaveniment personal, Pe axa timpulli,coesta din \urm@ poate fi [a fe! de sourt sila fel de intens precum viata unui fluture. 2.Folosind schita uncia dintro activité tile prezentate, dam curs acestor situatiide invétare: St@ndin semicere. copili privesc 0 plang6 ce ilustreaad primirea musafirilor in mijlooul unel tamil. Planga si conversatlaspecificdle atrage atentia invatétorul comunicd denumirea aetivitatil iar opal anuinte inceperea unuljoc de rol ce faciiteaz5 atingerea ablectivelor stabilite. Micil actor! amatori sunt eles! prin tragore la serti invétéitorul lo face cunoscute reguiile si indicatile sconica. Gand toti cenfirmd cd si le-cu insustt, nape jocul Coleg urmBrese spectacolul mai dagrabs in scop instructiv.decat recreatlv, De-o. lungul reprezentatilor al is! ndeplinasc sarcina primitéx 86 retind repicile formale ce marchaazé dialogul doschis intro gazds gi musariri si replicile informale schimbate intro membriifamniio- gazoé. La finalul spectacolului, invététorul daseneaz6 pe tabla un cierchine. Apo. el numeste copii core vorlipl in carcur Imagini coretative cu tema abordata Sprijniti de invétator. el si colegi lor relaucele invatate: sondulte ih viata Iimbolul adacvat, tinute potrivitd. calitatea morala acamenilor 26 care NH aptopiem., importanta wioti sociale pentru dezvaltarea noastra ca fiinte umano/necesitatea pastréril ralatilor sociale stréns@.cu oamenii Tratém temacurenta prin urmétocrel metede: observatia explicatia jooul de rol abservatiasistematich a compertamentalor, ciorchinele, exarcitiul, axpunoroa. Intreaga eetivitate asta erganizata in interiorul unul semnicere. Arcuil raprozinté: aga numita scans cleschisé publiculul ce urméreste reprezentatile. In cadrul lor se folosesc itemii semiobiectivi si cal subiectivi Resursele materiale constau in: plansé tematic’. tiga joculul de rol~ regull. tape ~.tabl, creté, cartonase Justrote, plastiing adezive. (Prin natura IUi dinamiog sl atractive, jocu usureazé Insusireceunestintole prediate lor instrumentarul este cu ctat mai potrivit cu cat copii sunt la varsta gondini preoperationale. Acosta ii ojuta séisi fixeze notiunile tratote,) Resursele (procedurale si materiale) suntatuurl la indemdna invetdtoruiu, cate pet face molusoar’ trecerea spre evaluarea sumativé. Re stul depinde de tactul cu care animé/coordoneaz’ flacare situatie de Invatare. Jocul de ral supune atentiel simulareaunei situatii reals, intituleté in vizité. Intrand in pisiea personajelor ~ gazde si musefiri -. copii: exerseaza tehnicile de comunicare (in)formald 91 cole de autocontrol se manifestéca niste gazde/musafir ce trélase in plan reato atare experionté se obisnuiesc 8d interprotezs roluri variate. se exprimé socio-afectiy, so impulsionacatunii pe alti.se (auto)evalueczé, ating jatura teatrala.a procesulul instructiv-educativ. 1h porantezé fie zis, micul nostru actor amator se familiarizeaz6 cu dramatizérile, fapt ce ii niveleazé trasoul ‘scolar sub urmétoarele aspecte: ¥ Intologe valoarea activité tilor interactive si valoarea muncllin grupfechips; ¥ igi expriméopiniile/canvingerile, pe care le sus tine cu argumente partinente: ¥ congtlentizeazé rolul imaginil de sing; ¥ 80 oxprimé autentic po sine, comunict: corect, clar, coerant gi fluent; ¥ dopée te blacajale emotionale: igi mBragta puteroadia cencentare, igiimbogéteste continu imoginatic: ¥ ig Imbundtéiteste memori ¥ redfocl reprezentérile apérute in plan mental; ¥ igi descoperd propriit sti, pe care s+! cultiva apol corespunzator: ¥ 30 (auto)}discipiineazd, ¥ proig/transfaré uno practict ¥ sti. 88 reactioneze in diverse imprejuréri concrete deviate. La randul séu publcul abserva ce aste (in)ecorect in comportamentele parsanajeler aflate In centrul atentiet Scopuleste eo publicu!s4 discoamé intre conduite manitestate de eroin.arcul de core # sé le alaagés numal pe cole dezirabilo. Acaasté mentiune face trimitere la 0 discipliné conext Dezvoitare personal Dropt care, lectia capatée nuanté intordiselpiinaré.21062019 Prazontul seenariu didactic avidentiazé valontale jocului de rol, prin cefinitje o motodé: octiv-partieipati va modolatoare de caractere puternice. Pe de o parte, aceasté metodé dinamnineazé activitaten si transpune opi interprotl al privitori— iy kimea teatrukl. jar pe de alte parte, le glofuiste traséturie morale, Pa seurt, vedam cum actul dramatic contribute la pracesul de formare continud a copilulul dazvoltandu-| plenar si ormenios Conchidem o& sunt tangibile obiactivele vizate: reflactarea universulii apropiat in secvente semnificative care Imitédiferite evenimente din viata particularé, descrierea lor suceinté gi clard, dovedirea bunalor maniore in vari circumstante. Harté conceptual Clasa pregiititeare Comunicare in Himba romana odotogie partcutarica ‘transmiterea informatilor _— despre sine gi universul apropiat sop resurse procedurale |__| © rye instrumentar | abordare aciv-sorktbatvs, © i Infiuen(e fevorabie/formatoare ee ' ‘supra careeterelor copitor | Farltrzare cu deamatzaress (Lonngerea tat tootrato a Joc de ro (regut, tape} bist tah (4: | sirmlarea rer stunt dn ps particular pont adoptares compartamentul adeevat w L l rajnite do oc + tanger cu derrctaresporsonala naire analtco-sintetc (bane condute, mols, coptaras ta | factort de med in conde spacise~ spe, mart In wats) | B. METODICAPREDARI MATEMATICH Lin intorosul prodarit activitétilo sunt astfol praioctate: L Folosind sala, resursele materiale $i resursa umanéi(efectivul), elevil indio’ reperale/directille solicitate de Invader. Apol eile mareheazd prin slemente gratia IL Elevii marcheazé repersle/cirectiile observate in seeventele unui film animat. Pe fondul unala dintre activitetia prozentate, valorificém acoste situatii do invexearo: Pe rnd, slevii se pozitioneazain diferite puncte ale clasel gl in preojma eolegilor. De acole mareheazs roperele/directiile cerute de invététer. Urmbtorul episod constéin realizarea unor elemente grafice in aor si pe diverse suporturi materiale: nisip. plastiind aplatizats, tablé. Mai precis.fiscare clev executé liniute verticale, orizontale 6 oblice ~ 10-15 semne din toate tipurile §110-15 semne combinate: in loc de final copill ford oxemple da linii verticale, orizontale si oblice intainite in viata cotidiand, Ulterior, in etapa de verificare a cunostintolor, elevii se agaz8 in somicore pentru a-urméri seevente dintr-un film onimat. Din cand in cond. filmu! este oprit Atunci, elevilorli se adreseazé intrabori derivate cin terme: Griantarea ¢ migcareqin spatiu. La momentu| potrivit, la cererea Invatétonului sl a efactivulul cBte un elev indicd reper ole/directitlo obsorvate intr-o anume ssc venté. Réspunsul su esta urmatdeun oxemplu dat in medi! apropiat: Verbalizdnd cele vazute pe ecran. ei inteleg od migcaraa/impingerea corpuriloreste Posibilé datorite unoi forte exercitate sau nu de om. Prin sondloj gi sprjiniti de invertor, elevii formuleazé concluzille prezentel lectiL 0705z1a62019 Prezentul soenariu didactic evidentiazé valentele jocului de rol prin definitie o metodé acti-particlpativa §1 modolateare de caractere puternice. Pe ds 0 parts, aceasté metodé dinamineazé ctivitatea | transpune ‘copii -interproti si privitari~in lumoa toatrulul iar pe de alta parts, lo slefuiste tréséturile morale. Pe scurt. vedern cum aetul dramatic contribuie la proce sulde formare continua a-copilulu, dezvokkandur! planar s1 ‘armonios ‘Conethidem of sunt tangible olzlestivele vizate: reflectarea universulul apropiat in sec vente semnificative ‘care imita diferite evenimente din viaja particularé, deserierea lar succinta si clara, dovedirea bunelor mantere in var Harta conce ptuaki~ Clasa pregiititoare ‘Comunieare in mba romana metodoiogie pantcularitanl transmiterea infermajiiior despre sing slunversul apropiat resurse procedural instrumencar ahordare act partepatve, | Faerie Favirabile/Tormationre ‘supra coractercior copiiior | tarnmarzarea cu dramatiarea: [ otingeres tatu rastrale 3 Joc de rol (rogul, etape} tect estat (CL; | simutaren anos stung in ving particular ponctu adoptarea ‘rater \ comportsmentwl s8sevat worchinele cate devia reine An oe | sangeeracudenmtarea persona | inde anotico-sintetich | sbune condute, mora’, adaprara ta | | actonde median condita specio~ | | inspeta, usaf in vat) 8 METODICA PREDARIMATEMATICH ‘Lin interosul prodri activate sunt asttal proiectate: L Foosind sala resureolo materiale gi rasursa umana (fectivu)). slovilindied roperoto(directile solicitato deinvétator. Apel elle marcheazd prin elemente grafice, IL Elevii marcheazé reperete/directiile ebservate in secventole unui film anirnat. 2.Pe fondul uneia dintre acthitatile prezentate, vaioriticdm aceste situatii de invétare: Pe rand, elovii se pozitioneazé in diferite puncte ale clasai siin preaimacolagilor. De acolo marcheazé reporelofdirectile corute de invétotor. Umétorul episod constd in realizarea unar elements gratfice in aer si pe diverse suporturi materiale; nisip, plas tind aplatlzaté, tabla. Mol precis, flacare elev executé linkte ‘verticate. orizontale si oblice ~ 10-15 sernne din toate tipurile si 10-15 semne combinate. In lac de final, copiti ‘oferd exemple de lini verticale, orizontala 91 abblice intéinite in viata cotidiand, Utterior.in otapa do verificara a-cunostintelor, elevii se agaz8 in semicere pentru a urméri secvente dintr-un film animat. Din cand th cand. fimuleste aprit. Atunci slevilor i se adreseazi intre bari crivate din ternd ‘Orlentarea §/ migcarod in spatiu. La momentul potrMit, lacererea invatetorulu gi ae feetivulul, céte un olay indiod reperole/airectile observate intro anume socventa. ROspunsul sau este urmat de un examplui dat din mediul aproplat. Verbalizand cele vazute pe ecran,elinteleg od migcarea/impingerea corpurllor este /posibilé: datorité unel forte exercitate sau nude om Prin sondoj si sprijiniti de invétator, elevii formuleazG conciuzile prezentei lectit 1088216209 MMetodele abordate sunt ace steo: explicatia. observatia, disoutia dirljata, exercitiul conversatia catehetic&. ‘observatia sistematicé. Stratagille mists sl esle analagice erseaz6 premisele aplicérii metodolor selectate ‘Organizarea se face frontal, individual in somicere gi Tn porochi; frontal gl individual = la incoputul oreL in timpce olavilor ise capteazé atentia, dar sila final, atunci clind ei sl predinté: produsole co contin ‘olomentele gratice realizate: in somicere ~ po durataviiordriifimuliianimat: in perechl atunci cond se ‘care punerea in opozitie a unor termeni (de pikdé, deasupra/deciesubt in fata/in spatele, stanga/dreapta, ‘orizontay/vertical); tot In perachi, ctunci cand se cere aleéituireo unor propoatiltematice simple (de ‘exemplu, un copil compune un enunt in baza unui terman dat. iar perechea lui ll corecteard, dacd este ‘cazu). Pe fendul aesetul exercitiy, Invététorul favorizea25 verbirea in parametrillexice-gramaticali Acestae momentul in care lectia dobéndeste un coracter interdisciplinat. daté fiind tangentacu aria Limbési comunicare E important 96 retinem c6, indiferant de organzore, copill isi exploateaz6 simuttan putereade coneentrare siobilititle de orientare in spatiu. Ei sunt detarminati sé efectueze oxercitii de atentic, dar mai alos de formare ainteiigentol spatiol-vieuata. implicit, fg folososc ¢/ abiltéitile de relationars. in contoxtola de ‘comunicara. invéitétorul incurajeaz ascultarea active. Resursele educationale constau! in: DVD cu bandé desenaté, tavite cu nisip, plastilind, plangete, tablé s| ‘eretd colorate. Marcojele/Machetele intuitive si suportul coneret de hicrt lo dezvetta copillor gandirea, ‘aflatéin stad iul prooperational, Astfol se implotesc stratogille mixta si cole algoritmice, Activitatea favorizeaat exersarea celortrel mari stilurl de inv8tare. De exempta, privit in plan individual ‘copilul igi valorified stu! proctominant de invétara, ea il permite st rola procosul do asimilare a cunostintelor caferente subjectulu curent §:sé le pund in practic&. Observandu-tin ansamialu gi tingind cont de reautatele ‘obtinuta la prabele de evaluare (oral 41 practicd), invajéstertil poate face lesne corelaté intra stiurila dovacite de olevi s6i pentru ca mai api s6 reproisctoza in favearea lor proce sul de predare-invatare. Da ‘asemenca, din acclasicansiorent. invatétorul urmeé reste s6.atle dacd aloviise.exprimaciar, carect gi ‘ooerent, Prin natura sa, lectiaincurajeazd participarea tuturor copillor, Sub impulsul stimullor vizuall si/sau audiv| al dovin recoptivi io corintole formulate oral de interlocutor dar ¢i a poaitilo ocupate de kicrurilefoamenii co ‘canstituie parte integrantéi din tema zilei Bia mai mult decd atait, stimuli In couz4 vorificéisiviteza dle ronctie 2 respondontilar. Toemai da aceon este bine #0 favoriém dezoltareasa, inattd ordine do ido), prin prisma maciuluide tratare a jectici, clevil invayé: curn so ra porteazt lucruriio si/sau ‘cameniliin spatiu In plus,elinvaté si cum se explicd migcarea corpurilorin spatiu,in anumite situati, Thloc de inchelere, spunem urméitoarele: Cu cat le formdm eopillor mai bine spirtul de observatie si cucat i ‘obignuim mai mult s6.actioneze In diverse Imprejurtiri ce I solicitd st se orientoze gi st se miste in spatiu in raport cu anumite reppere/directi,. cu atat putem fi mai siguri Go aver in fata copii. descurcdroti. Asadar. ‘afirmém ct impactul fectiol este unui longeviy, independent do tipul spatiulul de manfestare: (artra}scoter. impactul se daterecz6 9i foptului cd flecare situatie de invatare generoazd o experienté de invatare ‘durabité. Harté conceptuali- Clasa pregititoare Matematica si explorarea mediukii ae (a 1086anoez019 rresurse (procedurale yirmateriale) tact concept-chele: spailu ‘material concret intuitly gi mukimedia stuaqilinteractive de invayare * i sti ee irvitare 7 (nual si pracceactcatiy) Mage etc adaptate Is adil preoperspional Interdlisciplineritate Testulalii-fea SUBIEGTUL! A LIMBA $1 LITERATURA ROMANA 1 a to-tugl b doa cc ultimut 1.0 fatd contd pe strada.o - articol nehoterat © pokar~ atribut adjectival {stam - propazitic suborconata complotive directa @ Secventa sugereaz6 dorinte oulul tric de catinge obsolutul'iniubire. Pentru ca jubireciui 86 fie completé, oul irc, affat in ipestaza indragestitulul igi dore sto 86 primeased totul pontru od doar astfel poate 56 iba certitudinea c& este habit. 2.Plumb,George Bacovia ‘Simbollsmul este un ourent iitarar de circulate universal’, ap4rut in Franta. in. doua jumétate a secalulul al X@-Iea, ca reactie Impotrivaretorismului romantic $i-aformalismulul pamasian promovand omoetia si muzicalitatea interioaré aideli $a creat o individualitate proprie prin lansarea a dou’ doziderate principale: folosirea simbelului gi perceptia sinestezies asupra universulul Promoveazé 6 noud viene ‘supra poeziel, consideraté artade a simti,fundamentate pe imagini artistice. ca mijoe de exprimare a corespondentelor intre ele mentele universulu, prin sugestie, Alte particularltat| ale likel simboliste sunt: crearea str de spioon muzicaltatea interioaré a versuriir. deschideres faté de inavattile fornale, Utlizaroa sinesteziot nae21902019 ‘George Bacovie este considerat de critica iteraré cel mal insemnat reprezentantal acestul curent literar din tterertura remand Post interbaiic, opreciat pentru originalitatsa sa, care deriva cintr-un pesimism ‘exacerbat ou care tréieste, claustraroa intr-un mediu ostil si soaimade moarte, cracazta Iricd a tristotl iroparabile. Eugen Lovinoscu observe cé oste dominanté dezolarac:,tonmne reci, cu ploi putrede, cu arbor! ‘cangrenati.imitat in peisajul de mahala de arag provinciaf’ Poszia .Phumb" apare in volumul omonim de debut, in 1816. Creatle de facture simbalisté, aoeasta oparts lric@ este a.artd postied, in care se dozvAlule principalele concept|iale artistulul despre kime gi viatO, AB? + AC? = BC? => AC =6v3 em Pagcp = AB + BC + AC =6+ 12+ 6v3 = 18 + 6VI ¢) Cum in tiunghiul ABC m( m(¢ B)= 60" => miz ABC) = 60 m(< ABC) = 60 si m(< BAD) = 6? => m(< ABD) = m(< BAD) = 60" => m(¢ ADB) = 6" => m(< BAD) = m(-< ADB) = 60" => AABC eae echilateral. SUBIECTUL al I-tea A. METODICA PREDARU LIMBH SI LITERATURN ROMANE Lin scopul recapituldrit ne destasuréim activitétile asttot Limpartiitn potru echipo do eéto patru, olevii primese cartonago ce contin cuvinte, Cuvintolo sunt scrisa ‘cumajuscuie de tipar. Eile a3azé ca intr-un puzzle si.aicétulesc mesoje simple Apol.el ie reconstrulesc mesaje pe cartoane colorate. De aceasté data, copiii folosesc litere de tipar rupte/decupate din reviste. Finailtatea consté in obtinerea unor mijloace de comunicare functianaild (felicitér, biletele): mal preciso felicitare gi un biletel per echipG. Activitatea s¢ inchsie cu turul galerioi. IL impértiti in dout echipe, clevii decoreazd diverse objiecte cu litere de tipar rupte/decupate din ziare. Pe ‘cele obiecto lipesc fésii ou semne grafice. Lafinal, flecare echipt isi prezinté produsele, coazie cu care 50 organizoazd turul galorial, 2 Avonduna dintre aceste activitdy drept model, cream promisele pentru aceste situatli de invetare: Invététorul imparte copii in patru echipe a cate patru membri Bupéaceec. cl Ie imparte céite 9 cartonage 60 contin cuvinte scrise cu majuscule de tipar.Sarcinile sunt astfal comunioate: Consiterapi cartonagele 1408211082019 piose de puzzle. mbinati-te, erga incdt s6-obtinet! propozitl potrivite pentru folioitér/biletore Cénd suntott convingi eG enunfurile sunt corecte, .copiat? enunturile pe bucdti de cartan colorat, Formati cuvintefe din Store eto tipar rupte/eocupato ain rovisto. La sfarsit, toate ochipolo vor avea eato o feleitaro gi eato un bilo fal La corereamea, raspundeti la Intrabense do put Cane/Unde/CunyDe ce folosim acele mesajo? Cine pot st destinatarl si expeditori?Ce forma poate ua felic.tareq/b Bot elul?Expunem pradusels reailzate pe o masuta #ifacem turul gaferiel Introb6rile notate de Thvatétor pe organizatorul grafic facliteaz6 recapitularea continutulul eurent: sericraa functionals (felicitarea, bletui) informatie sunt iesne de punctat muljumite exercitiulul cuacele tore mpi sidecupate Fe deasupra elavil exerseazd si alte elemente de comunicare (foneticé, vocabutar): in acest context. dasolul dirjeaad conversatia catre exercitil prin care solicit:indicarea pozttilor anumitar sunete. silabisirea unot cuvinte, numarared silabelor (col mult trei), Inlocuireaunor cuvinte cu altele avand sens asemdnétor/opus, compunerea unor propazitii co completeazd ideile rezuttate din folicitOrile gi biletele confectionate. Optianal copii le pot orna cu desene/simbotirt Inaltdordine de idel.aceasté frumeasé joac’ cu litere le dezvolté micutilor inteligenta lingvistio’ Un atare ‘sxemplu oste formareaalter cuvinte prin inversorea/adéugareafolminarea uner Iter. Timpul curge in ritmurile acestor metode: observatia, expiicatia, conversatia dirljatd, exercitiulinvatarea prin caoperare, observatia sistematioa a comportamentelor. turul galerie! Pe fandul lor. strategiile mixto sunt mai usor de aplicat. De ajutor sunt si sacventole ce favorize.azti formarea priceparilor sia deprindoritor. Organizarea se {ace in echipe gi frontal; In echipe ~ abordare ce permite invatarea prin cooperare: frontal in momentul aprocierii produselor (sub aspect ealitativ), respectiv a formuldrii eventualelor sugestii de lucru sia comunicéirilunor idl de proiecte. Resursete materiale sunt constituite clin: cuvinte tiparite pe cartonase. liters rupte si decupate din reviste, cartoane colorate tip 4, ipici. foarteci, cariaci, creioane. plansti cu organtzator grafic avand punctate Introbori ajutdtoare (Cine? Ce? Cand? Unde? Gum? De ce?).In principal. in jurul lar se construiese itemii semiobioctivi. Strategille didactice $1 instrumentaru cree.azd oportunitatl in care se pot revalorifica notiunile cournulate in poricada (projabecedaré. Ménuirea literalor T-ajuté pe elev sb sie fixeze mult mai bine in memoria virualé: la fol fi jut $i coloritul suporturilor de lucru, Totus succosul activitetil depinde de invétdtar. Sunt determinante pragatirea. tactul peciagogic si capacitatea de inovare. Aceste atuuri fhiidizoazd indeosabi procesul de munet in echipe morcat de invataroa prin cooperare, invdtarea prin cooperare este realmente binefdoatoare pentru copii dornici sd impartaseosc 4 cate cova din tot coea ce inseamné: cunostinte. experientd, bucuria de a lucra impreuné, rezultatele obtinute Aceasté manierd iistimuteaza pe coechipier! la cele patru nivelur fundamentale pentru evolutia lor: cognity ‘emotional, psiho-motric, atitudlinal. Prin clefinitie, concoptul de eesperare hroneste spiritul cologial dar si nevallo cio bard, adiodsc ele de: comUnicare, apartononté, rolationare, recunoastera. Insosizabil goolari isi Inougese valorile morale pe care le comporté cei SR rébbdare, respect rancament, responsablitate, reusité: imperceptibile/ igi insugesc i a9e-zisele lectii predate. dar ih subsidiar; mai exact. cele despra: (auto)disciptina, ajutormutual liniste, atentie, timp, calitate, (auto}evaliare Coneret. olevil descoperé atributele ce animé spiritul colaborativ. La randul su, acestaintoreste coeziuneade grup. aspect esential in viata scolard si in vitoarele lor vieti profesional. ‘S6incheiom gandind lo obiectivels atinse. Cuvintele compuse din litere lipite rodau mesaje simple. pe care copii le folosesc in contexte obisnuite de comunicare scrisé. Exercitile propuse sunt menite s& invete elev 86 elaborez6 enunturi ce reflecta géndurl de asezat intro marginile unui suport de hartie (felicitare, bilet). ‘Asadar, oxaté cu de prinderea tehnicii de seriere functional, o/s! ecducd limbajul,jarineet-incet, git Imbogatese. Harta conceptuaté - Clase pregittitoare Comunieare in mba romang 159621.06.2019 ‘comexte u2uale de comunicare Intrebari-chele redactarea unor mesaje simple | serve fupetionalé Pires prs eocperare SRERFIERION FAC sss igre construresunorcovints | "eaves, bleu ‘daptare la piioaca (prs)shacedard tt ‘ gunibelanrial eect do elon tare de comunicare > = aleature propoaipt, exprimsre/screne coroct3 yi tumoas |B METODICAPREDARH MATEMATICIT ‘Pentru ora de recopitulare, activitatiie sunt astfol conturate: ‘A. Cu plese mari de puzzle, copill recanstituile tabioutlie ce Infétiseazd anotimpurlle. Avandu-le intragite, ol descriu lucrurile/aspectels indicate de invététor. 18 ih oohipo mici of ascciaz6 cartonage ce contin Imagini spectfice color patru anotimpurl, cartonage pe care le si grupeazt dupa criterii date 2.Punom pe tapot una intro activitatilo prazentate,ca s4 valorifichm acesto situatii de invatare: ‘Copill sunt impéirtiti in doud grupe Lari se'dau piese mari de puzzle, férd a I se spune ce var obtine. Ei ‘trobuie sé reconstituio tablourile oo infétigoaz anotimpurile. Avéndu-te intregite, oi aft ot urmaaz’ jocul ‘Ce anotiny esta?, Cu chil atintii dsupra tablourilor tip puzzle, copil observa asemdanarle gi: deosabirle dintre acesten. Invéttétorul le core sf verbalizeze trei-patru aseménorl/deosobiri, Uorior, privind imaginite, ‘acesta ia niste puncte de reper, pe care $i indich elevilor. Acestea sunt elemente dofiarti $i de faund. ‘Gandindu se la ele, copii adaugé informatii despre medile cle viatérale aceior elemente si despre influenta: ‘vrernii asupra lor, respectly despre fenamenele naturi. Ca atare, sarcina lor este sé descrie punctele de reper, asa. um le stlu din lumea inconjurdtoare. Pentru afiuidiza dialogul.invatatorul le ghideazd scolariior respunsurile dupé cals § Introbor-choie: Co? Cond? Unde? Cum?De co? Fiscare raspuns esta complotat ou ‘e6te Un xem plu din viata real, Inurmétorul moment al lectiel.fiecare grupa primeste doud tablouri dintre cele create in joaca ou piese de puzzle (primavaré-vard/taamné-iarné). Bupa ofitova minute de gandire side analizé, fidorii oxpun ‘aspectele ce marchoazé diferentele existente intro anotimpuri privite tot doug eéite dou. Prin intreber! diate, invatétorul cautd sé scoatd in evicionté caracteristicle respectivelor anotimpuri puso” sub lupa. Spre finalularel capil in aeeasi farm de organteare, primase diverse cartonage tematice. dar gi sarcina de aface asocierintre ele. Cartonasele contin imagini simboluri si cuvinte-etichet Exercitiul de realizare a corespondentoler I ajuté $6 Ig] fxoze mai bine notiunile ee definase anotimpurilo, eu tet cosa co eomportés le: fonomene ale naturil, colarit otc. Exe rcitjul so dastéigaara pe Un fond co red: sunotole din natura. ‘Avéind in faté imaginilo, fa corore, copii ofectueazd calcule matematice, compun propezitii simple si caute ‘cuvinte cu sens asemSndtor pi CU sens Opus. Astfel se ating gi celolalte dows domeniide interes, matematica si cormunicarea in imba ramand. Rouniti la © singuré masd, copili Improun6 cu invétéitoru, sintetzoazd notiunile recapitulerts. Asozate suts forma unui ciorching, iistratille reprezinté fondul pe care scolarll repeté temacentrala. Trecand gradual prin aceasta, ol igi consaliceaz6 cunostintole, dar igi si completonz4 bagajul intormativ cu nei date specifics; datele curg din conversaiile de grup. Conversatillo sunt orientate tactic de invatator in-vecioraa cresteri numdrului de achizitii sia dezvoRtarii vocabularului tor. Cite (21.06.2019 Metodele aplicate sunt:obsorvatia, explicatia. observatia sistematiod $i indepencenté exereitiul discutia dirijata, conversatia catehsticd, ciorchinele. Prin mijlocirea lor. strategile dacuctive si cle aigoritmice devin realizable Organizarea se {ace frontal s/n microgru pur; frontal — a debutul arel in timp 68 elevilor lise explicts cerintele: in micragrupuri atunci cand or fi se solicité reconstituirea tablourilor tip puzzla, dar si asocierea: cartonaselarce rolevé Imagini simboluri si cuvinte-atichatd, Resursele educationale constau in: pieso de puzzle. ilustratil.cartonaye, CD si box6 muzicald. Activitatea promaveazd still vieual dainvétare. Folosindu-l cop Is! eonsoliden26 informatille primite po urata unitétli tematice studiate. Tablourite gi cartonagele # animé prin cromatica si vivacitatea for, fapt ce Je mentine viu interesul Indeosebi tablourile recrecaz’ atmosferatipicé anotimpurilor. fapt ceil poarté: ‘cumva in naturé. Datorité exercitilorde imaginatle, oi fos mal usorlegétura intre mediul Inconjuréter si rolul jocului propus de invatétor. La randul su ctomatice deschide dialogur lagate de artela vizuale Activitatea promoveaz ¢ stilts! auditivde invétare. Fondul co imité sunetole din naturdil ojuté pe micut ste ‘asocieze imaginile date cu specificul flec érul anotimp. Astfel réspunsurile .curg"intr-un rtm ¢e intretine dinamica lostial Ambolo stluri favorizeczé trace tea spre exercitilo particulare coloriaite patru discipline cuprinse in sehita de lectie: Matematica, Comunicarea in limba romaine, Muzica $i migcare gi Arte vizuale $i abit practice. De Giici deduce caractoru! intordisciplinar al actulul educational, Rousita ace stuic se poate datorasitacticii cu ‘care invakStorul utilzcead até itemnil (semiobiectivi cét gi racuzita (Se ste cat de importantaeste recites Indoobsta in prima parte a scolartétii mici, cand micutiireactioneazi imediat la tat coed co il provoach 88 géndoased le: nivelul stadiulul preoperationel.cu procéidere lo nivel! substadiiulul gancirl intuitive. Jocul ele constructie §/ suportul imagistic reprazinté un adevérat lint in acest sens.) Deopotrivé, succesul actulul ‘educational se poate datora's! modului in care dascilul isi ghideaza elovi céitre zona praximel dezvoltirl. (intrebarile semistructurate sunt instrumente valoroase in acest sens} Hovi sunt evaluat! pe trai edt probe orale si practic-opleative, ebsorvarea sistomatics condultoler. in timpul prabelor orale, invér{étarul ,conduee" micutil a nivelul fexico-gramatical, unde verifice felul incare se exprimé, in conctuzio fie spus, acti vitate In sine, una integrat6, ig! atinge scopulCoracterul sau interactiv spore sta forta ce conduce fiscare ele spre obiectul prastabilt, Mai mult, acoastale permite elevilor ratinuti s/sau cu tulburéri de invétare sé jasd cin zona de confort pentru a formula réspunsuri. Munca in grup este un atu oferit tuturor. céic! aduce tn prim plan ideile de sustinere reciprocd i de (auta)evaluareoralé. Acest atu este punctil forte ce determing finaltatea scontaté a lectici, Finalitatea reflectéstilu! cadruul didactic axat po ‘coneeptul de colabarare in datrimentul celuide competiti Abordareaeste laudabild, stiind cat de beneficd fe va fi copitior in timpul vietii de seolar.$i nu numa. Harté conceptualdi- Clasa progétitoare Matematica | explorarect mecliukii 18621.08.2010 aspecte de referintd demers si scenariu didactic ichcate it rere chon repmtiive i aigortmmul fenemen naturale-anctime | Feftenge atupra cma, vaputoscal: fi natun L —— Pin mneraleoncet wna ‘determinare centrare pe elev Vinatitate : =e Testul allV-lea in cove chee a rin ima gi’ ete nts suBiECTUL! A LIMBA $1 LITERATURA ROMANA 1 a sim-tirtior b mai < calma Avenitiar bunica ta no), jar = adverb de mod ‘2. prin gréiding ~ complement circumstantial de toc: t Incare, pe frunte=mi se-nelind/Mariroze bo gate gi grele.~ propozitie subordonaté atributiva g. Tabloul deseris in soeventa indicaté oecontusazd frumusetea rozolor care sub groutatea picdturilor do roud: ig] aploncd capul Personifiearea .roua degre margele” completeazé tabloul naturii doserise, fragiftates pieéturilords rad, impreund cu spitetul dublu .bogate gi grole" 2,Relatia dintre dud personajedin romanul Ultima neaptede dragoste, intaia noaptede rézbol, Camil Petrescu Romanul ,Uitima noa pte de dragoste, intdia noapte de rizbot" este publicat in1930 ¥i prozinté oa tematicd, dramaintelectualulul lucidiin raport cu dous experiente capitale, lubirea gi rézbolul prin care eroul central spord so-si gdsoasce: idontitaton. Utima noapte de dragoste, intaia noapte de rizbol' este un roman modern de tip sublectiv: Perspective narativé este unio. acesta constituindu-se ca 0 confesiune G personojului principal §tefan Gheorhiclu care Indoplinoste totadatéi relul de narator al exporientolor tréite. Sunt dezvottate doud coordonate ‘tomporale, prezentul frontului gi timpul sublectiv al rememordri povostiide dragoste traits aléturi de Ele, (ay (ee vane21.08.2018 ‘Autoanallza Ja care recurge acesta se remarca prin luciditate in report cucele doud experionte existankiale. Fir! epic al romanului se abate de la ordinea cronologicé a faptelor, prezentareaintamplérilor de pe front flind Intrerupté:de amintiroa iubirit Scrlerea ore doud part sugerate side titlul amplu. prin care se sintetieazti o aventuréin planul cunoasterl| ‘absolute, prin intermediul a doud experients unice ale cangtiintei .naaptea' facand referire ta o stare do inoertituding @ personajului-naraterin rapert cu acestes. in vreme ce prima parte apartine filonulul fictional ported a doua porneste de la date reale din biografia cutorulil, care fusese ofiter al armatel romane in Primul Razboi Mondial Reperele temporale gi spatiale prolacteag’ aetiuned in imaginar, pe doud caorcenate: in pin exterior, dar mai alesin cel interior. al congtiintoi personajului principal. Perspective temporala prezinté timpul subiectiv al romemorari pavestiide dragoste, inserat in prazentul actiunil de pe front, fhcaté la ince putul secolulul at X-lea. Astfel romanul se abate de jo prezentarea cronolagict a faptelor, actiunea bazandu-se pe ‘otemanta planurilor narative.$patiul real obiectiv, detimitat prin indici specifici cum arti Cmpulung. Dambovicioara, Valea Prahovel. Bucuragti se imple teste cu cel subiectiv. ‘Tondrul intelectual stefan Gheorghidiu lipsit de mijioce materiale, student ia Filosofio, se cé:stitoregte cin dragoste cu Ela ~ studentéia Liter. orfand. Ela, cea mal frumoasé studenté de ia Utere, este ceacare 56 Tndréigoste ste. lo inceput. de Stefan. iubirea Jui Stefan Gheorghidiu se nagte din duiagie gi din orgoliu.lubirea luidin primole faze oste 0 jubire idealist care Ii aduce 0 jubire totalé. Inainte de primirea mogteniil de ia unchiul Tache, ceidol trélasc ratragl de tot ce il Inconjoart g reprezinté pentru cof din progjmalor un model de cupiu ideal construit pe iubire gi pe fidelitate. Primircamogteninl in lurma discutfel de la cina surprinsd in capitolul Dlagonalele unui testament” dectangeazé crea matrimonialé. Cand familia lui Stefan cere o parte din mosteniro. Ela intervine, considerand ca §tetan este Ingolat. Intoreau! aeostoia pentru bani surprunde In mad nepicut po Stefan care ar fi vrut cx: sotia lu! 8 flo _Mereufominind, daasupra discutilor acostora wiigara Dupt clarificarea Iuerurior, cdsdtarialor 90 transformé: in uno mondents Ela so adaptoaas de minune ‘acest! nou statut social, dar lui Stefan i s@.pare sub demnitatea luis concuraze cu tay! col apreciati aeum do Fla. Excursia de 1a Odobasti deciongeaz4 intr un mod iraversibil crea matrimoniald. Stefan se simta Ingolat. | se pare C4 Ela esto infidel, dar nu are nicio dovada stefan analizoazé.a muttitudine de gestur gi Gjunge ia conciuzio co este ingelat. In schimb. fla considerd ob nu a gresit cu nimic gi ca $tefan exagereard Ih aceasté privinga. Din acast moment urmenzé 0 poriaadé cudospartir gl Impdcéri care culmineaz6 cu hotdrarea tui $tefan do ase despartide Ela Stefan Gheerghiellu este ntelec tualul lucid eare tréleste cu nostalgia absolutulul gia perfectiunil. i Ela, femeia frumoash si cochetd, dar cu aspiratii comune, reprozinta doud destine iIncompatibilo, Prin $tefan Ghoorghidiu. Gamil Petrescu impuno in Iteratura ramdné 0 nous tipalogie, acesa a intelectualulul inadaptat cu aspiratli spre lubire gl absolut, daredruiai se epune Ela.ofemele frumoasé, cu aspiratii comune care nu Il poate intale go. B.MATEMATICA 1 a) A=(1.2.3,4,5,6,7,8,0 10.11, 12.13, 14.15.16} (2. 4,.6.8,10, 12.14.16} tb) Ang = {6,7,9,1113, 15) = cara(ane) =6 A=({5, 6 7,8,9, 10,11 12,13, 14,15, 18) ©) Stiind o6 card(A) =8 = a= 8 9i A = (9.10, 1.12. 13.14, 15. 16) Divizorii lui 30 sunt 1,2. 2, 5, 6,10, 16, 30}=> C= Anfl, 2 3,5, 6, 10, 16, 30) = (1015) =>-carc(c)= 2 z a) acecb 01g21062019 b) bie=2:2="6=8 S857 5 T2= 0,50(8) A2000-0 zecimald este & 3: a) BD= AC =8v2cm b) Cum BC = DC si BM = DN, iar CM = BC-BM si NC = DC—DN => CM = NC = =NC=> OM _NC ©) BM = DN si CM=NC=> 0-5 1 CM NC . Adunam ratorul b jt ob i= ==> MN || BD luna umdratorl la muro s bine CM I ‘SUBIECTUL a Il-iea ‘A METODICA PREDA RH LIMB $1 LITERATUR ROMANE “Lin seopul insugiril notiunitor, exctivktilo Ish urmecz6 astfel cursus Uh cere adunati elovii cacultd povesteaJudecata vulpii de P.Ispirescu Apoi. oi se grupeazé céte patru la méisute,undo observe cuvinte-otichetd legate ce toxtul audit. Pe acastoala asazd in ordined in care s ‘ou deruiat socventole. Reascultand povestea, oi se verifics si dacé ests cal so corectoaz®. In ctopa urmdtoare, oi s9 grupeczt eate gcse, forménd tre! echipe. Fiecare ochipé:primaste 0 sarcindca modifice substantial povestea. Ghidatl de invatétor, el dlalogheaza despre persanajele principale. coazie cucare puncteazé aspectele de intores general {trasérturi morale. motivatia fiecérei conduits. invététura). Toate ‘G00 stea stau lo baza notiunile roprezentand toma progatité pentru prodare. Caltateaactului ‘educational se verified prin metoda cubului. ILimpéirtit! in dous grupe mari agezati in semicere. elovii ascultt: Ia ctisti cate 0 poveste. Cuptrauciito, fiecare lider relatoazé suceint intémplerie in fata publiculul-tinté (celdilalt grup): Wembril acelui grup au ‘aceste oportunitété sa achimbe suscesiunea evonimentelar. sa elimine personajo, sdintraducd attele, 6 modifics Incoputui/fingkil pove stil 2. Dintre ocle descrise.ne alegem 0 activitate si valarificém ace ste situatii de invétare: ‘Invatetorulimparte elovilin dous grupe mari: Ei so agazts la masole aranjato sub formé de somicere, moss pe care sunt puso dispozitive audia Fiecare grup ascuité la cast cate 0 poveste popularé. Bupa aucitio, in fata: clasei liderii de grup relateaz6 pe scurt intamplarite. Publicurtinta este constituit din membrii celaitalt ‘grup. Acostia din urmé trebule sé redea morala povestil si sérli asocieze un proverb. Apol. ei sunt liberi sist ‘asume rolul de coautori Este momentul in care ei au patry pasibitti:s4 inverscze secventele in ordinaa for proforatd, sé alimine personajo, s8 cro0ze atole, s8 madifice Incoputul/finakil pavostiL Pe fondul invéyéturiiorextrase din textele audiate, ei tsi fkoazéi cole predate pe taramul povestiior. Inacest context, dascdtul aplicé metoda interviului de grup. Inincheierea activitdtit copill din ambele aleg de pe mese cuvintele-eticheté particulate textelor audit. Po dcesteale fixeazé pe panaul de pluté. Este evident faptul cf temele povestilor sunt in antitezt. Drept care, micutilinvaté sé compare doud tue ruri ‘antagonice. Cu aoesten in gand.el efectueazt si exe ttn cadrul ofiora fi se core 96 compund propazttil ‘cuniste cuvinte avdnd sonsuri cseménétoare si opuse. (Cuvintele sunt gésite chiar de oi sau le sunt date de ‘colagl invatator) Resursele procedurale. Programu| este proiectat dupa urméitoarale metode: pavestirea, problematizarea, ‘exercitiul explicatia, intorviul de grup, observatia sistematio’ Toate deschid caloa spre stratogiile ouristica 20062t08 2019 Resursele materiale sunt ocestec: USB. box figa interviuluiide grup, cuvinte-etichet’, panou de pit, pluneze, Objectivele operationele sunt puncte tangibilein timp real cu atat mai mult cu eat Invatatarul se bucura de stdipénirec acestor resurse procedurale, dar si de tactul cu care foloseste recuaita gl oporturitatie de Invétore. Organizarea so {aco in semicere §/ ronal: In-semicere ~ in momentele core prosupun auditia gl povostiroa povestilor. dar si problematizarea lor: frontal ~ in vreme oe se oferé explicatit se cauté cuvintele-eticheta si 80 realizoaad interviul de grup. Strategile ouristice sunt propice dezvaltorli gondii critice gi a imaginatio| creatoare. Mai cu seams tari subiectivi 7 incurojeaza pe copii s6 formuleze. in functie die situatie, réspunsuri bine argumentate si fonteziste in acest med, invatdtoru Ti dé lectietde predare un plus de valoare, stiindcé printre competentele secolului XXI se numGré: gGndirea critica, flexibilitatea in gandire, creativitatea, solutionarea: problemolor. Totodatd, projectui didactic favorizear descoperirea valentsior milioacelor audio de invajémént. precum sidezoltarea capacitiitior de atentic. de memorare $i de fabulare. Bunéonr’, canal ce comunicare auditiv permite concomitent perceperea povestilor 9i efactuarea exercitilorde: memorle, atentla, imaginatie, logicd.In concret. elevii sunt provocali:s6retind ordineain care se succed tablourile, 9a retina umole orollor, 4 iglinchipulo seanelo s| evolutia floc4rul personaj 6 sintezsz0 informatio in euvintalo- choia idontificato, sé le, ageze sub forma unui plan do idol Ba mai mult decétatat, pe durata expunorilor, oi sunt Iiberi sé se reporteze la experiente personals aflate in consonanté cutemels povestilor. Respectivele axperlonte trebule sd fle unele oe le-au sport inetederaain sine. Pe deasupra, proioctul crooazt: promisale atirmarilimagini de sino si ale imbunatditri acestela Mai exact. prin expunereain fata clase! - fie povestind. fis radand noua forma a pove sti fie oferind argumente ~.micul pealar are ocazia ses] canturoased réspunsurilo si 50 So vada In oglinda, cosace inseamnd ¢6 so famiiarizeaz6 cu tehnicade autoevalucre, Inesenté, lectia este boneficd elevilarinclinati spre stilul auditivde invatare si color ce manifesté tulburéri emotionale Cu precddere cel din urma au sansa si st deposeasou tracul gi s4 se reconsidora, Pe cole de consecintd, lectia are toate atuurile ce fac trimitere directa fo scopul sou, Activitateanu doarca Ie ordoneazé 6) fe floxibilizoaz6 copillor gandireo. ci le 9i dezvolté vocabularul. care tindo sti fie tot mai fotosit sorect sub aspact grammatical. In egalé masurd, acodsta le cragte interes pentru mijledcele audio de Invétare. Ace sta este Ln prim pas cotre ovaluoroa digitata, evaluare tot mai das intaint in clasole primare. Hartéconceptuald~ciasal Comunicare in linba remand 210821.06.2010 desea > mugrate Gena la | deacoperres strategiieurstice | | materiale findnrentee | valence | mifoaeeor tte — st eipimsne | mtoace muted rot. avareae} | ‘clare stall nude nndgare atest cate eticett ervetarea capsctni de atenla, ieee de mero he abulare enti, rapeate. tage : crterea iniere suki peteulecturd “viper mince tine oma z snes ch, sre re, Seat aioe peter | | roms B METODICA PREDARIMATEMATICH 1 Pontru insusitea nothunilor, activitéyle se deruloazaastiet Lin echipe da céte trl cu diverse obiects oterite da invététer. copili rozoWvd cerinte privind ‘aduinati/scaderl repetate in cancentrul 0 — 100, Exercitile se complied atuncl cand invatditorul creeazd situotii-problomé. Activitatea so inchele cu o furtuné de idol lar in grupurl de eéte cinci, ei compun probleme avand inclusiv tormeni egall Dupé verificarea lor, leviile schimbd intre of urmand sito ‘efectueze ca temérpentru acasa. \L Copii primosc flori din carton, in diferte culori Ei le, grupeazd astfal incdt sé obtiné buchete mutticolare frumos asortate, Odaté captatd atentia, inoepe lectla despre adunare/sctdere repetatd in coneentrul 0 100. Hovii primese fige cu céte trei probleme avand spati jacunaro. Pe aeestea le eampietoazt.eu numere in coneentrul 0 ~ 100, 9 abtind adundri/scéderi repetate, avand inchisiv termeni egal Ei ereazd individual Organizat in perechi apol olevil se voriticd reciproc. Elavil care obtin numal rezutate carecte primesc do ta cole gi buchete din florile ce au .spart gheata. 2. Dodesuist, detaliem subiectul. avand in vedere una dintre activitatiie deseriso. Duptio discutia pregtititoare despre ablectele puse in bolurl, pe mésute,invététerul Importe elevilinachipa de cate trei Copiilincep 94 hicreze cu acestea imodiat ce aflé cerintele unui oxercitiu privind ‘dun dri/setider repatate in eancentrul 0 ~ 100. Exercitile se complie® tunel cand apor situati- problon ‘exompl:extragore repetate a unul anumit numar de olemente cinto mulyime data; tom: Extragori cate 3 bile dintr-un grup de 9 bile. Spunetide cate ori af! procedtat aga. Dupé aceea, intro sesiune de brainstorming in grupuri de cate cincl sievli compun probleme. Predominé cele care au termen| egal Inainte de a le face publice. invériétorul confirmé corectitudinea lor sau, dactreste cazul le corecteazt. Abia dupti aco0a, membri grupurilor le schimbé intro el. Doud dintre aceste probleme constituls tema pentru ecosé., Pentru realiza scopul lectiol dascblul aplicé aceste metede: obssorvatia independiontd, conversatia. ‘exercitiul rezalvarea de probleme. brainstormingul, problematizarea, e valuarea incrucigat6, observatia sistomatic®. Resursele materiale constau Th abiecte (mirgele.capace de plastic. flori din carton). calete,creioane colorate, tabld si creté colorate, Organizareain sald se face in microgrupurl $I frontal Prima formé de organizare pune'n uminainvajarea, respectivmunca in colectiv. Creciem c® astfel se valorificé lamaximum potentiolul cognitiv (al fiectirul elev (i Ges Cs 221882106.2019 sialfiecrui grup).Adoua formd pune in lumind esenta fiectire! conversatil coordonate de investitor. Diologurils ,poarté” elovil pe seara numeriog in sus/jos avénetin gana un numar dat Ratiunea este intologeroc mecanismulii de adunare/scddera prin repetarea valorilul.Ca atare, scolar realzaa25 of ‘aceastd urcare/cobordre pe scara numerict este. de fapt.o numbrare obisnuité in sons crescéitor/descrescdtor. din] in'.din 2 in 2 samd. Ei mai realizeaz6 c& termenii operatie! sunt intotdeauna egali Prin urmare ei retin c&valoarea numérulul repetat se dubleazi/scade. Este deosebit de important sf pricoapd clevulde timpurlu c6. in operatic de adunare repetata,de pil, voloarea numBrulul initial ere ste cu fiscore dublare a.80.Cu alte euvinte, prin oxereitil cu reprezentiri obioctuale, co ovitts gro goal do tipul 8 in bc de 5 + 5 Ca into joacd, sealari Intolag 26 se dubleaz valoarea numérulul nu cilra. in acolagi contaxt, ‘80 recctualizeczt cunostintole despre termenii numar = valoare numericd~ gi cifre~ simbol BunSoaré, dialogurie sunt cu atat mal fie ace cu edt sunt mai bine dirjate prin tehnice problematizéri, Astfal drumul spre Tnvaijarea prin dose operire §] cooperate este mal uyor de gasit si mol intoresant. Fiocare context esto un bun prilo] pontru cas cb cle o- ¢! vorifica ¢/sau corocta ofowi sub espoctul oxprimari oral $1 sctisa. Cu tact.acesta strecoardin lectie mici exercitiide imb& si comunicare. De piidé pentru anumiti tormoni matematict (sum, ropotert otc.) invdtéitorui sollte oxemple de cuvinto cu sensuri aseméndtoare slopuse, Primole exercitii practice se completeazd cu cele relesite din furtuna de idei Este momentul in care copii se rind in jocu! ideilor gene ratoare de probleme rezolvabile. Gradual ei simt cum creste calttatea muncii solective Brahnstormingul are marele atuu ed stimuleazd totedaté inteliganta logico-matematice $1 inteligonta creative. 2a mai mult decst atat, aceasté motoda dezgheaté in acelasi timp copili siatmostora, Reprezentérie oblectuole au apanajul cd sustin dezvottaréa cogntivé gl memoria viauelé Atributullorde bazé este internalizarea. Dat find nivelu! preoperational caracteristic gcoloritétil mici, se recomandd: utilizared acestora, decorece réspund novollor de Invatare ale copiilor. Procesala de caleul ofectuate sunt inlesnite din considerente ca acestec: « Reprezentarile obioctuale contribule substantial lo intornalizoroa informatio’ prin prisma imaginii fate, Drept care, procesarea datelor este mutt simplificatd. e imagines ~ fatagratie sau desen—este puntea dintre coud notiunt conevet si simbose, Bovil inteleg semnificatia imaginii de dinaintoo ochilor mutumits ebtorvaelemente: analzatorul vizual materilul coneret intuitiy, explicatile invéttatarulul Asociinet semnificatia cu valori numerice gi cu terminologia matematies, oi redau imaginee sub forma unui simbot = Prin fitrul reprezentérilor objoctuale, copili cuprind operatia de calcul cu priviroa si cu mintea. Altfol zis. ‘avane- on fata ih ansamblu ¢1 Intelegéndu-i mecanismu, elevi o pot solutiona core spunzator. Toate cele de mai sus, subtl si sigur. fac trecerea spre etapele in care scolarii vor fi nevoiti sb rezolve operat ‘cum sunt cole der inmultire, impértire, recuncastere a tormenuluiffactorului neounoscut, transformare a. numerelorin litera siinvers (in virtutea metedei grafics). Privitor la notiuniia cin stera competentel specific in speté, concluzionam ct este imperios necesart: prodarealor eét mal riguras judicios sl interactly cu putint&. Este un lucru realizabil, ma ales 68 Invététorul Gre in manecd asii numititact si material coneret intuitiv. Forta lor este sustinutd de asul ce simbolizeaza strategie cognitive, actionale, inductiv-deductive, autistice-semialgartmice, Harté conceptual - Clasal Matematica gi explorarea machiukal21.06.2019 ————, termeni matematc: ‘demers educational + adunarea/scdderea repetata | stratagl eentrate pe elev | r spociicate ‘nvbtare prin cooperare sl descoperie |} —leegictinrasuetae | ‘eopeh spe aba lnm iprk iebete int Tate cone furtuna de dei teslerte) | reece” 1 tdesfeestere pe scars numerich in 2in 2 ete | none | mater coneret ait eaivarestusirablam (eragere Ciao multe 5:8) 17 este pn oa cateaghn, i | mime prints mae |) op — —) | fealtate Udesleeptres valor mural dat T ay nerve apartuin monarch alone parece! ere) aean scta, sdevataren cageie sha merari\ vitae reoivare sturh=problem festtagers sino rulte ya) inteeatareanformapier tomate Ge faci acolo? 0 ~ pronume intorogativ e.nimic~ sublect f, S8-ngédule intrerea-mi in vecinicul repaos — propozitio subordonate ciroumstantiald do scope 9. Eulliric ipl exprima dorinta de a atinge absolutul Relucrea titlulul in aceasta secventé accentueaz framantarie, blestemul crectiei prin care trece artistul superior in cautarea perfactiuni, 2.0scrisoare piorduté, LL Caragiaio IL Caragiale este unul dintre cel patru marl clasic! al iteraturll ramane si cel mai mare dramaturg ramnan ‘¢0 autor al eamedtilor 0 scrisoare pierdute’, .O noapte furtunoast’, .D'ale carnavalulul’ ,Conu Leanida tayo ‘eu Reactiuned” gial dramel Népasta’. ‘Genul dramatic cuprinde operels literare scrise cu scopul de afi reprozentate pe scand. Operele dramatica -sunt Impartite in acte gi scene. Autorul prezinté In med indirect gandurile $i sentimentole prin intormoxl personajelor care comunicé intre ele prin interme dial dialogulul. nterventia directa aautorulul osteo ‘evidenté doar prin didascatit ‘Comedia este specia genulul dramatic n versuri sauin prozd, care provooe & rasul prin surprinderea unor moravuri socials sau situotii umane, avane un final fericit gi un rol moreiizator. Comicu este ocategorio ‘estetica.avand dropt fect rasul,detorminat de contrastul dintre aparents g/esonfa naturii personajolor gi manifestat prin mijoace specific de realzare. 2a‘anne 2019 Opera.aparyine realismului clesic. Principle pramovate do secictatos cultural .Junimoc” so regasese in critica farmelar fore fone’ gia politicianiior corupti satirizareaunor aspecte sociale, spiritul do observatio ‘cut, veridicitatea obtinuté prin tehnicaacumuldrii detalitor, individualizarea caracterelor prin limbo} Bementele clasice sunt date de s chilibrul compozitional side goneralitatea situatilar gla caracterelor, Copodoperd a dramaturgici nationale, ,0 seriseare pierduté” (1884). comodie in patru acte, evocé viata publica gi de familie de la stargitul secoluiul recut Toma comodial este reprezontatd do satirizarea moravurilor sociale, manifestate pe fonctul luptel police, in voderea desomnGirit unui candisiat pentru Ac naroa Constituent, in anul 1883. Titlul desemneazdun oblect de yonta| poltic, o banals scrisoare amoroasd, care devine un bun de pret pentrucing odleting, atat la contru, lo Bucuresti oat glin proving. In-copitala unui judet te munte, acolo Unde are loc-¢! aetiunee piesal Piosa contine patru acto. impéirtite pe scene construite pe baza schimbulul de replici dintre pers onaje: pe Parcursul acesterase prezinta in mad gradat sonflictul dramatic principal de naturé politiog: Gele doud tobere sunt re prezentate de dous portide, fiecare dintre ele sustinand un candidat. Pe de o parte, litorul unoi grupéiri independonto, Nao Catavencu, igi doragte s6.c€stigo alogeriio, jar po de alte parte, oficialitayila Judeqululil sustin pe Farfuridl Pe Iangé-confiictul principal axisté in operd gi conflicte secundare:aparitia cetéteanulul turmentat. revolta cuplulul Farfuriti-Branzavenescu primirea depegei in care este anuntat numele noului candidat impus de otitre cei de lacentru. Incipitul operal fixeaz4 reporote spatio-tomparale: actiunea se desfagoard ,in capitala unui juciot de munte, Inailele noastre’ Intriga piesei pornagte de lao intamplare banalé, indicata ined din titty: pierderea unei serisorl de dragoste, compromigstoare pentru reprazentantiilocali ai particiulul cflat ia putere, Stefan Tipatescu gi Zaharia. Trahanache, ¢ gasiren ei de ctitre adversarul politic care 0 folasegte co arme:de santa}, inactul | (expozitiunes ¢i intriga). pierderea scrisorii de amar s-a produs inainte de inceperea comedic’. ‘Scena initials il prezintd pe stofan Tipaitescu gi pe Pristonda, care citese zarul gi numard steagurile, Veniroa lui Trahanache cu vesteadotineril serisoni de amor de eatre adversarul for politic deciangoaza conflictul dramatic principal ‘Actul il(dos'Sgurarea actiunii)inceps cu numbraroavatunlr, cu o217naintea alegeriior. Aum so deciange.az6 conflictul secunciar, produs de teamo grupului Farfurid ~ Brenzovenascu de 0 fi tré:coti de protect. Tipatascu fi core ju Pristanda arostarea tui Catavencu $i percherkionarea iocuintol.Z09, in schimb, i ordoné elitberarealul Cum prefectul refurd, Zoeil promite gantajistulul spriinul sou. Cepega sosité inst de ia centru solicité alegerea altui candidat. Tnoctu |,in sala mare 6 primariolare toe intrunirea electoral: intre timp, Trahanache gésoste 0 polite falsificatd de Catavencu ps care doreste 8 0 foloseascd pentru contragantey. Apoi se anunté numele noului candidat Agamigé Dandanache (punetul culminant) in incdierare, Gatavencu pierde péiléria cu sorlsoarea— aceasta este giisité pentru adoua oard de Cetéiteanu turmentat. ‘Actul IV oduce rezoWvarea conflictulul pentru c& serisoared ajunge 1a Zoo. jar Catavencu se supune conditiior el. in deznodamant, Bandanachs este ales in unanimitate, iar la testivitatea de lafinal adversaril sa impood. Coragiale esto considerat ee! mai mare creator de tipuri din iteratura romané. Porsonajele aetioneaze: storectip, simplist ~ ea niste marionete, (rao evolua pe parcursul actjunil Ele apartin tipolagiel comico clasice pentrucéau otréséturé dominanté de caracter. dar se apropie de realism. individualizate prin limba} gi ele mente de statut social gi psihologic. Tn studiul .Nume propritin operatui Caragials”,tbraoanu sublinia o& aceste persanaje memorabile tac concurentd st6ri civle”.€! so referea ia putoren de sugestio. a onomastici, numole fling ned un pretext pentru résul sarcastic. Exist, po lang6 acest comic al numotor, gi un comic al situsttilor dat de oxistonta unor fapte noprovéraute si G.UNor cupluri inedite: Farfuricl+ Bronzavenescu sau triungiul canjugal Zoo-TipStescurTrahanache, Se romared apol si comicul coracterator (demagogul fudulul, prostul arlvistul, poeditorul poco, mincinosul. iudérosul ote) gi un comic de limbaj care cansté: In gragali gramaticale.. 2586216.2019 Alexandru Paleologu sublinis ideode4 Spiritul lui Coragiale 4 exere tat in sosietatea noastré o oetlune soeratic’ B MATEMATICA t @) A= {21 22, 23, 24,25, 26. 27) b) a= (21, 22, 23, 24, 25, 26, 27,28, 28} card(AcB)= 5 e) Stlind 00 cared(A) = 10, rozulte: [2, 22, 23, 24,25, 26, 27, 28,20, 30} 205: 6 =44 (rest), 0268-0 2acimald asto7. 3. a) Aplicim Teorema lui Pitagora in triunghiul ABC => AB" + AC? = BC? = BC = 10cm Pagc=AB + AC +BC=6+48 + 10=24 em 'b) Cum triunghiul AEF este isoseel => AE = AF si AE = CF > CF= AF =8:2=4 em AE=4=5BE=?=>AE=28E ©) AF=3CF > AF =6 siCF=2=> AE= Aplicdm Teorema lui Pitagora in triunghiul AEF => FE = 2VT0.cm ‘SUBIECTUL al II-tea A METODIC/A PREDARIT LIMBI $1 LITERATURH ROMANE | Pentru-atingorea scopuluilectioi. activitétile decurg in acest fol UTrecdnd prin fataunor meso, siovii observé simbolur intéinite in situat}icotidione gio serie de euvinte- etichetd. Dupd un moment de analiza, eile grupeazd coud cate doud. La nevole, beneticiaza de oportul Tnvététorulul. Cine! olevi rman pe loc, s6dea curs introbdirilar ce reziddi din explozia stelaré Conchuaile sunt punctate in interiorul unui clorchine. Ih final copili completeazérebusurl tematice. Dofinitle sunt redate prin desone. 1. Aflot| pe platforma Kahoot, copii raspund unor itemi ce privese simbolurlintéinite in situati cotidiene. Dupé acest moment de stamire a interesului, ei urméresc un material video pe aceeasi tema. Invatétorul dirijeazs conversatia in directia ce faverizeazé fixarea cunostintelor. Calitatea achizitilor se efectueazé: cu ojutorul cubbulul Dupé Kimurirea ultimalor aspecte, copill complotedzd rebusurl tematice ale c&ror ofiniyi sunt reciate prin desene21062019 2. Dintre cole descrisa ne alegem 0 aetWitate gi valorficam aceste siuatiide invatare: Flevii sunt invitati 86 9 perinde prin‘tate a trei mese, pe care sunt Intinse simbolurlintdinite In viata de zicu isi cuvintolo-otichoté ateronte.[M~ motrou, P ~ parcaro, |~ Informati( R - restaurant, H ~inéltims, H ~ hotel, M— motel H ~ inditime, intrare, logire, tarmacie, trecere de piston| semafor si semen de sireulatio importante] Dupé observarec lor atent6, micii gcolari le pun in corespondionté. Cand este cazul, Invétértorul intervine.Cinet levi, alos! prin tragore fe sort, avand In fad plange tomatice, raspund la Intrabarilo:Cine? Ce? Cum? Cand? Linde? De ce? La ne vois, colegii complete aii corecteazés. (Exercitiul este presdrat cu corinte suplimentare, conform cérora olevi'solicitati formuloaeé enunturi simple in jurul simbolurilor lato.) Revenitlin banculte.o/ urmdérese expunerea daseélulul Ulterior, impreund cu acesta, el slaboreazs conclwills si contureazé pe tabla un ciorchine. Pentru flecare concluzio, in cereurile ciorchinelul elovil realizeazd dese ne somnificative. in Scop evaluat, copii comploteazd rebusuri ale céror definiti constau in desene. Rosursele procedurale. In projoctul didactic sunt cuprinse urmatoarole meted: observatia, explozia stolard, exoreitiul invétarea prin de scoperire, expunerea, ciorchinele, observattia sistematics a conduttelor dlovitor. Prin natura lor, itomil(gemiJobiectivi pun i luring stratagile algoritmice §/ mixto. Acostoa inglobeand mal multe tipuride rationament (inductlv, deducativ, dialectic, analogic). Resursole materiale sunt acostea: cortonase cu simboluri Intalnite in viata cotidiana si cuvintele-etichato aferonte, cartonase cu introbéri-choie, plange, tabld, creté: colorata, fige de lucru cu rebusuri, Objectivele operationala sunt puncte tangibile in timp real cuatat mal mult cu Gat invaketorul se bucurd de staponiroa-acestor resurse procedurala, dar side tactulcu care folosaste recuzita $i oportunitétilo cto invétore. Organizarea se face in grupuri mio! si frontal Mai cu soamd in etapele de dinjare ainvatarii side obtinere a performantet invertéitarul urmBreste In egala mésuré: dezvoltare a spiritului de observatie. exersarea capacitatii de atentie, exersarea abiltétiarde relationare side comunicare (claré, corecté, concisd), deprinderoa de a valorificainwitarea prin descoperire. Materia iui coneret folosit de copii este propice pentru atingerea scopulul invétarll prin descoperira aceasta, prazinté o serie de avantaje deloc neglabile: dezvolté gandirea intuitiv-logicd farmeazé continu copocitatea de investigare side prolucrare a datelor insusite/observate, face posi depésiroa blocojulul ‘cauzat de binomul incercare-ereare, deschide calea spre zona proximei dezve iri, lumineazi imagineade sing, Pe scurt, aesasta face din orice olov un mie investigator, l.ereste mativatia intrinsess, Iiformeaze ‘atentia intema ¢ilintdregte stime ce sine Prin prisma recuaitel invatatorul urmdreste sv noteze viteza de reactie a elevilar respondent mal ales cand sorcing loraste 58 rezolve item do tip perechs. Pe deusupra, recuzita le directionoazé copillor pasi céitre ate discipline corelative (Bezvoltare personakl, Arte vizuale 9 ablltet practice} Astfel el sunt provocat! 86 abordeze sublecte precum: condulta in improjurdri obignuite, rolul si puterea culorilar in anumite contexte. Ga atare, lactia dobandeste un caracter Interdise plinor, Harté:conce ptualéi- Clasal Comunicara in limba romané 218821062019 eee molt nee Ys sat eons a, te) ‘mate coneret init (endo tne In Maya ecrsand, careteecchet, clare) {ee natow aeotate ‘ares apres esas utes agsoUN Beat tas ates pen dononre at oon, = | tee nt {stefeenmpeenstenicecery, ~~ (Ease relanoeneo, veto atone rik yiiclbc abi te B METODICAPREDARI MATEMATICH L Pentru insugiros ¢i fixarea notiunilor, sctivitayie se derulsazéastfot {in ochipe de ofte patru, copiii construiesc 0 cas din pitrate mari. mici si medi. decupate din cartoane colorcite. Ge jurimprejur, el adaugé cercurl mari mici si medi, decupate din harti coloraite. Cercurlle simbolizeaz6 florite din gracing. Apol scolari lipese piescla poo bucate de corton verde. Invatstorul se opreste in mijlocul fiecéire! echipe si pune pe suportul de carton corpuri goometrice (cubold, cub, stora) Copii le denumesc gio gdsesc asemdnori cu obiecte intainitein watacotidiand; de exempiu.cuboid = dulapde grédind, cub ~ suport pentru ghiveci, sfardi ~ aspersor. Ca sursé de inspiratie, ei au la vedere 0 serie de re prezentérl (desene, fotogratll ste.) Apol dirjati de Invatétor, elev deserlu acele corpurl, indicand natura fetelor (forma gi numar). Lectia se incheie cu completareadiagramel Venn. 1 Copii realzeazé din plastilind figurl sl cerpuri goometrice. Pe acesten le agazd dups niste criteril dato. Apoi, impart in grupuri,ai soriu pe fégii de hartic co obiecte din lumea reaid seaménd cu pradusole modolata. Do proferinto,aseméndile s6 fie ct mal interesante. La final, in baza crterillor cate infil, liderli de grup .cuprind! informatie in jurul unul cubde lemn,.evand inseriptionate sase cuvinte ce Indic& actiuni (descrie, compard eta). Gerintole sunt impartite In mod egal intre lideri Colegil ojuté sau 1 corecteazé, la navole 2.Mai departe, detaliom subiectul in considerarea unel activita descrise. Po colon unsi povost! in locturainvétéitorulul copillintré in atmosfera unci fail co gredingiraste. Pentru o- gi decora zona verde, membril s6i cu neveie doe abiocte. De aceea, prima sarcind a copilor esto s& reallzeze in platting: figuri g! Corpuri geamotrice gi 8a Je agez6 dupe forma gi marime. Mai tarz u Impartiti find in doud grupur el indeplinesc alta sarciné: sé scrie pe bilete denumiriie unor oblecte din kimea reais o@ seamdind cu pradusele modetate: se punin luminé cele mai interesante aseménéri gésite. Spre finckil loctioi Invéitétorul choamé in fata clasoilideri de grup. Aiciil provaact sé se joace cu obignuitul cub de lomn, cu ale sale cuvinte care Indeamnd laactiune. Unu réspunde Io intrebarlle generate de primele tral corinte (Deseria, Compare, Apses), Cokilat 1 ramén ulimole trol (arqumonteard, Anaizoem6, Ffectuoaz), Aceentul cade pe urmatoarea cerintar Privind fofole corpuriior construlte ke Inceputul oral (cub/ouboia/sterd/ciindru), 36 2 indice forma gi numérul Cand e nevoie. colegilintervin, sl sprifine/s6 1 corecteze. in acest mod. scolaril cuprind:mai ugor cu mintoa baza informativé. Anologille si sistematizérike fecute exe rand usureazd sodimentarea cunostintelor predate, Pentru atingerea scopulul lectie,inveittitorul folose ste acosto resurse preceduralle: rr unca inciepondenté, invétarea prin descoperire, exercitiul cubul, conversatia, observatia sistematics a comportamentelor elevilor.21062000 Recuzita osto aledtuita din: plansete, plastiling, cubdie lemn, hartio siereleane. ‘Organizareain sola de clasd so face suboceste former in semicere, In microgrupuri si ‘rontal $tim 68 clomentele de geometrie sunt deosebit de importante pentru dosdvarsiraa copilulti, fie ce asto sau nu determina 88 opereze ’ apérutin 1819. £a sintetizeaz6 concoptole exprimate de filosoful Blaga, rediéndu-le intr-un limbaj artistic impresionant. Oe altfet intreg valumul se axeaz’ pe metafora luminil.o cunoasteritn prinul rand prin iubire.cea mai importanté cale cétre definirea Pooticd.a mistoroloruniversulul, PooTia este deci o até postica specie o genulul ric incare se evidentiazé un ansamblu de trésdturi care compun viziuneadospre lume si viaté « poetulul despre menirec arte sale in univers intr-un limbaj care Tl particularizeaed. Fase constitule cao meditatia confesiva modernist, exploatand idei flosefice, asupra: ‘dostinulul privilegiat al crectorulul, Sunt ce asemonce, avidente influantole exprasioniste asupra liricll hil Bloge, prin afirmorea deplind a oulul postie, prin intoarcereacétre mit gl simbol etre spirltualtatea originaré, prin cuttivarea manifestériior sufletesti plonare. Urismul subiectivse manifesté prin redarea in maniord lirica ideilor filosofice integrate In.Trilogia cunongteri’, prin asumarse rolului celul care erecazécu se opul de @ potenta misterole universulul prin contempiatie ¢l prin fitrarea lor imaginative. Imaginarul postie blagian se axeazé astie! pe patrunderoa pe calea imaginatial In umoa mituriar si simbolurilor emenirit sporindu-le mistorul glfarmocul prin fubira _Blaga nu crede in putinta refacerii metadice Guniversulul prin descompunerea totelé a obiectulu in metafore excesive, prin tabuizarea obiectulur (Mircoa Vaida). Procede ole macemiste, care pet fl identificate in text sunt ambiguitatea limbajulul realizaté, in pprimul rane, prin frecventa metatorei, adancire a lirismulul in subiectiv, tolosiroa procedioulul poetic inovator al ingambamentulul, noutatea prozodie| prin fotosirea versulul liber, Titlul pooziel esto o metafora revolatori, care sintetizeaz6 artistic noyunea filosoficd de cunoagtere lucifericeé: $e remarc6 prozenta marcilor gramaticale spocifice oului ric, anume pronumele personal ou", cu care se deschide uriversui fictional blogian prin care lirica sa cap4té conotatliexpresioniste, gi verbul nu strives’, care sporeste prin negatie taina perfectiuni universului, redatd prin metafora corolade mninunia nit. 308621.06.2018 Poozia este aloatuita din trel seevente lirics. care compun un disours sublectly, interiorizat, exprimand sensibiltotea exocerbatd © culul introuga crootio se axsazd pe notiunea de mister, supra coreio se exercité:cele dau tipuri do cuncastera antitatice, Incipitul poszie( este o roluare a titlulul. fapt care accentueazd idosadeja enuntata, care urmecadd fi explicitaté 9! imbogotitd cu noi semnificatii Sensul verbulul nu strivese” 99 amplifice prin formanogatvaa Yorbulul 0 Ucide’, conturénd atkudinea protectoare @ ereatorului In raport cu toina, destugité cumintea, simbo! al imaginaitjel..Colea” aul tic, metataré pentru drumul vieti. este presdrata cu miracole. precum flor, .ocht, buze™, .morminte’.Acoste elomente sacre generatoare de mister sunt enumerate, girul lor simbolizénd frumusetea naturil sau viata, cunoasterea. iubirea sau nagterea cuvintelor, meartea. Adoua secvenig lirica este mai ample $i explica sursa dublol antiteze intra noyunile de .ou" gH alti. Jumina mea’ gI.juming altore’. Relatile de opozitie dintre Notun! sugereaz6 cole coud tipuri de cunoagtere tooretizate filosofic. Modalitatea de cuncastere o oamenilar de stint. numité metaforic Juminaaltora’, distruge mistorul .vraja nepitrunsului asouns": ratjunea este vazuté ca ddunétoare, neflind capabilé de a produce revelatia, suprimand farmecul universulul inconjurdter, Pe da alta parte, cuncasterea posticd, col de-al doileatermen al antitezol introdus prin conjunotia adversative .dar’, core marcheazd o schimbare totalé a planulu defineste individualitatea posticd, specifica eolui care potenteaza progresiv..taing lumi Ultima secventd lried are rolul unei concluti explicative introduse prin canjunctia- conector argumentativ .f8cT 9] rela partial versuri-chelo ale pooziei: cécl ou jubese giflori $i ochi gi buze gl morminte’, a potonta misterul este echivalant cua lubi la modul kioel profund, inteaga .corolé.de minunia lumi singura capabild de adeschide cai nebonuite cunoastert Din punet de vedere stlistic, axa generatoare a discursulul centrat pe confesiunea auhil este metafora Juminil,recurent@ in lirica lui Bloga.fiind un simbol-al cunoasterit; eelelatte metatore o sustin lire, numingt toinole universululinearjurditor. Poazia se remarcd prin inovaiie formalé de facturé modernist, prin care se renunta la elemento troditjonale prozodice in favoaroa dazvoltéi ideilor artistico. Poazia esto alcotuitd din douszeci de versuri, ‘olternand versurile scurte cu versurile iungl, Bloga folo sogte versul Hor, cu mésura variable rtm interior. De asomenea, ge remarcé ¢utiizarea tehnieil ingambamentulu lanivel prosodic, care permite o mai mare Ibertate de exprimare a idellor side construire aunor imagini artistice reprezentative. Criticul iteror Eugen Lovinescu afirmae6 Luckin Blaga este .unul din ¢oi mai original ereatori dle imagini ai Hteraturi noastre’. B.MATEMATICA 1 @) 100 p)o=4squa=0 Pontua=4=>b= 9g 1.doci numarele sunt @4 gi 74. Pontrua=8 = b=6 910 = 7. deci numereie sunt 89 gl 78. e)x+x+4=168 653 DK= 5040 => x = 50402 21=> x= 240 2% a) c=(atb):25atb=26 d=(b+e):2>b+e=2d d=a+a>0=20 z 3 otbte+d=263 d+ 2d+d=383 3a lid=108.8=> d= 89 b)a=66 3186aso 3) c=B8 bell 3. 8) Pagcp =2AB + 2BC=2+ 12+2 + 1 b) Se duce EG 1 DC => EG = 10cm PG=60m Aplicam Teorema lui Pitagora in AEPG, m(¢ EGF 440m Off => EF = 2V5E A. METODICA PREDARI LIMBI $1 LITERATURI ROMANE Lin vederea sistematizirilinformatilor, activitatile decurg estfek Lisetiainespe cu anuntareaunel vieite-surprizé: sosirea unel trupe de teatru de papusl Cu tity de sun ‘vorit», olevi vor sorio cu Itero de mani mosaje pontru pSpusile insufletite po scent Intr-o sosiune de brainstorming. invatatorul noteazé pe tabla cirea 10 sugestil formulate de copilin enunturl scurte. Apo, Impartitiin ochipe elovii rodacteaz mesajole adresate papusilor. Gi au la indemdnd materiale ciferite: ‘col A4, bloc do picturd/desen, hartio de quilling carton colorat La final ei vor aprocialucrérie oxpuse Heviig| invététorulolaboreazd idelle conchiziva privind scopul leetioi Copii mai putin inspirati aula Indemané cartonase pe care sunt tiparite cuvinte. Combindndu-lo, triunghiul MBC este echilateral. b) Se duce BN. DC =>:m(« NBC) = 30° => BC = 6m Aplicim Teorems lui Pitagora in triunghiul BNC => BN = VTem => AD=3v3em Pancy = AB + BC+ CD+ AD=21 4 Fem c) Cum triunghiul MBC este echilateral => MB = MC =6 om => DC = 3 om Powma = 15 + 3¥3em ‘SUBIECTULalI-loa ‘A. METODICA PREDARI LIMB! $1 LITERATURH ROMANE Lin scopul insusiri notiuniior, proiectul didactic se destégoaréastiet Pe fondul unui provers $i dupé tiperul lecturi explicative, se parourge Povesteernucll Kucléroase, de. Colin. Morale, scris€.de invattitor in 10 propoziti amestecate ca un puzzle. este reconstituitd de copit Ba mai mutt decét atat. elle si coracteaza grammatical si ortografic. Lx sfarsitul lectie elevil recites planul Ge idetin cor. arin lant. povestea, I Dupé structure lecturi predictive, elavil parcurg tabula lepurake gi broasea festocisd, de Esap. In-coneret, otopa de analizt atextului gia personajelor are fac in baza tabelulul avand in interiorintrebarie Ce crozt 00 80 va Intémpla? gl Ce sa Intamplat?. Roluaraa textulul se face prineitirea pe rolunl jar reconstituirea, planului de icfei se face asezand, ca intr-uin puzzle. cuvinte-etichetd si dei scrise in preaiabil de invatditor. Pe deasupra, ace sta este $i momentul in care elevil corectea 24 cuvintele si enunturile din punct de vedere gramatical, 2 Dintre eole dosorise, no ologem oactivitate si valonifictm aeeste situa de Invatare: (iim ieee f 78621062019 ra debuteaz4 cu seurtédiscutie construité in jurul unul proverts despre laude Acasa este menité s6 foc trecerea spre textul-supart, Pavestea nucil JGudéroase, de V. Colin, Eloi citese textul independent. ‘gOnd. upd explicarea intolosurilor unor cuvinte, oi recitese textul In lant, Inclividual, scolar olimite azt povesteaiin fragmenta iar in colectWy, sub obsorvarea invététarulul,ei se corecten24 recipros; apo), tot Impround, analizeazé toxtul gl oroil In complotare, In tomeiul euwvintolor-chele identificats in grup, el formuloazd invétotura in euvinte simple, proprit ih scop edificator, Invatétorul le Inmaneazd tuturor olevilor cate un set de tasii de hartie. pe care a scris moraia povestil der im10 proporitii amestecate. avand insé ‘gresoli do exprimare side serioro. i primose sarcina de a lo restabili ordinoa ca Intr-un joc de puzzle si de.a le corecta gramatical i ortogratic. xercitiul se Inchele cu {kara propoeititor pe panoul de plutd. Umeda ‘extragoroa ilollor principale. Ih considerarea lor,s¢ compune planul simplu de idei, Orage inchele cu dows momonte ce solidifies datele ce umutate: lectura planului do idl In cer sie tires povesti pe rolur Resurseprocedurale. Activitatea este ganditain acard cu nature urmétoarelor metede: lectura explicativa. ‘exercitiul plonul de idol lsctura (in gand. in lant, po roluri), cbservatia sistematicd a contiuitelor. Resursematerials, Acesteo sunt: textub suport, fisa de iueru (cu cele 10 propozitil), panou piunezs, ‘Organizarea se face frontal, nu noapdrat pentru a-ida invététorulul ocazia de a face expunerea, oi pantrua fe da slavilor sansa de ase sincraniza (cltindin cor), de a se exprima pe sine, de a cuprinde in cuvinte puting Un introg univers, de a-s| sustine parerile (bine motivate), de o Invéta unil de fo alti iesind In fata clase dor hu in scop competttiv, ei unul exchisiv format lectura-explicativa gi kicrul-cu cartea alzisnule so coplll cu acele tahnicl destinate sd le cezvolte concemitent Iimbojul iterar sl copacitet! procum cele: de pétrundiere a unul text de cuprindore a lulintr-o singurés ‘coneluzie, de Identficare a cuvintolor-chole, de argumentare (pertinenté §ijusta)o Uner ectiuni gl atituetin, de concepera 6 planulul simpiu de idet Por ansambly, resursele procodurals montionate ~ imbinate si dozate corespunzdtor -.ne releva nists ‘tuuri considerabile: # dezvolta gondirea analitico-sinteticd + formonzé capacitatea de roceptare a mosojolarserisa gi orale, dar si capacitatea de axprimara serist:si vorbald (concist, claréssi caroctd) + conturoazd gandirocertica * pot de sdvarsi gustul pentru lecturd si pentru hicruleu carted. Ca ator, lectura promovats pe multiple col ore un rol prin exeolenta format sl deopotrivé. eiozvoltator, in spiritul 6, lecture propust: slofuieste caractere umane, fapt ce Innobileazd munca daseBluui in speta de fotd. Pe deasupra. activitatocr stomeste intoresul pentruarta dramaticg multumité laturi teatrale cate de cltitea pe rout deprinde copii cumunca intolectuald ~ aga de necesard in orice etap6 a vietii de goolar-, determind formarea unel atituidini mentale proactive in rapart cu procesul de intelegers a textulul supus tentis’ stimulece’ cresteren motivatial intrinseci canturoazd imaginea de sine inmomantele de ‘outoexprimars si de autoevaluare. HartaconceptualéClasa al-a Comunicare ih imba ramand cams108.2019 neonates 1 | ees rp orp rat eto} - li eal J eae > meena peg a Nerter cares = thc de mune vio B. METODICA PREDARI MATEMATICN |. Pentru insugired notiunilor, cetivitatie igi urmeaze astfel cursul: UGra incepe cu un exercitiu de imaginatie despre ultima vacantdin familia. Urmeazé gruparea clevilorin patru echipe. Fiocars echipé primesto un set de cartonase cu numero. co roprezinté choltulclitla sfectuate ipatetic.Pe versa, olevii le rotunjesc la 2aci gi la sute. Aoi. echipele, grupate cate dud. fac schimb do cartonago pentru ase vorifica/eorocta. Impround, eitotallzoazé sumolo pe eatogorit ih inchsiere, intr-un organizator grafic, copii igi noteaz6 cole mal impartante aspecte clin toctia curonta. IL Elovii se imagineaad ta gréidina zaa\ogic6. unde virteaz4 sectoarele in care se aflé animate din founa noostrd, animale si péshri exotics. Pe ale’ find. invététoru le cere sf citeasch tébitele ce expun date despre acestea. iar apoi 96 rotunjeascé ia zeci varstele vietatilor indicate (cinci din fiecare categorie). in plan fizic, in atara exorcitiilul do imaginatie, titsitole sunt fasii cartonate avand tiparite datale necosare, Raspunsurile sunt formulate in trel echipe - eatoune pentru flecare sector viditer Imaginar. Lo finalul oral, liderii se prozinta in fata clase| unde je comunicé:colegitor rezuitatele. € momentul in care.acestea sunt carectate/canfirmate ce colagi La nevoie, intarvine daseélul Echipa care inregistreaza mai muite erori, primoste o ultimé sarciné:cu datele corectate, 8 compundio prablemé de scéidere sau de adunare. ja alogore. 2.Dadesubl, detaliem sublectul ce priveste una dintre aetivikatile etalate, Pentru destindere.dascdilul le cere elevilor stig arminteascéuttima vacanto in familie. jor pentru starnirea curlozitati, acesta imparte elevi in patru echipe, cérora le da cartonase cu numere tipéiite, Acestea somnifict: a) taxe platite de parintiin vacantd, pentru cazare, ls) sume cheltuite in exoursii de o zi ¢) sume choltuite pontru suveniruri si d) taxe plétite 1a introreain muzes ete. Pe vorso, elevii scriu valorile rotuniite ale aeelornumore. Cond toate cortonagels sunt serise pe verse, echipele se grupeazé doud cate sous. rupuris formate le schimbé intre ela. Scopul este vorfic area/coractareanumerelor rotun)ite. Redarea réspunsurllor gi totalizarea sumeior pe categoril in tabelanunté inchelerea activitati.In uitimul sou moment. copii deseneazéiin caiete un arbore. iarinwitatorulTlschiteaad pe tabla. in interiorul coroanei bul 89 Mentioneaed datelo de referiné als loctiei Acosta reprezinté copacul ideilor. Pentru reusita lectie| invatatoru| foloseste ace ste resurse procedurale:conversatia, explicaitia, exercitiul invétarea prin cooperare, evaliarea incrucisaté, copacul idelar, abservatia sistematicd a conduitelor olevilor. Calbaza material, so utilieozé: cartonase. caiete creioane ¢olarate, tablé si creté mutticolora, ‘Srganizared of ctivulul se face in grupuri micl,1n oshipe si frontal - at2109 2019 Este Important ca elevil 86 Injeleagé: doud concepte fundamental: rottinjre 41 axci numerefor.in acest scop, Invdtétorul face trimitere Ia vocabularul pasiv. data ce ei pStrund semnificatille cuvintelor cu sens ‘oseminditor pentru conceptul de rotunjire — aproximare, estimare, actul de prodare continud ou agezarea cartonagolor Inordine crascétoare pe linia imaginaré numité axe numerolor, Totodaté, se reactualzecz’ si cunostintele despre sute,zeci unitati{ordine din clase unitatilor), precum gi despre notiunile de vertia!, oizontal §| abic. Tn codirul exorcitiuiul de imaginatie, olovil asimileaz5 regullie In bazo cOrora se rotunjase volorite numerice data in acooas! Improjurare, dascdiLil efectueazé gi exorciti de limbd, In-virtuteacarora le tastonzt capacitatea de exprimare verbald ih plan lexico-gramatical Totedatd, in flecare context de comunicare, esta veriticd s|nivelul ce atesté puterea de concentrare a informatilior in enunturi scurte si clare, Corinto prvind organizarea datelor in tabel este in avantajul copillor.E 0 modalitate de o-itace st ceprinda disclpina muneit atat de necesard la Matematica. (A 1| ordonat pa hértie Insearmé, In fapt. a aveo gandurilo Tn orcine) invayandu-se ordonati copii ajung #8 fie maiatent ja dotali. a fandul sou, atentia ta detalii este de- adreptul indispensablid la Matematicés Incompletore vine cerinta formulata in consens eu metoda Copacu! idalor. Folosind-o, ¢colati ig fbwazo ‘mal bine idalle principale ¢fsau cuvintele-aneord. ae easté meted contribule negresitadezvekoroa capacitatilor de a foce anaiogi intre concept s!intre schemele mentale construlte. Avand In fat reprozontari vizuale ~ cartonasele si axanumorelor (graciaté si viu coloraté) -, miei solar foc tuocat aplicatil multumita earora internalizeaz procadeale de rotunjro: prin-aciaos gi prin lipsd. Matorialul concrot intuttiy este util tuturor, dar cu precédere copillar pa care il caractorizoaz® stil! vicual cla Invéxjore, Pe deosuipra, reprezentorile vizuale au forta sé anime lectin prin color sl grafic Impriménc ideoa «és oe, Invotarea in colectiv devine posibilé‘in timp real $i durabilé. Po de o parte, munca in grup In intoros instructiv- educativ favorizeazé transferul informatilor. Pe de itt parte. aceasta este benetict in special pontrualevii ca le asimiloazé mai grou Coneluziondim 66 aborcareade faté.are niste avantaje do lust Ih scamé: lo imbundtétoste copilior procesele cognitive ~ le retinem indeobste pe acestec: perceptia. gondirea. atentia. memoria, imaginatia, reprezontarea ~; le usureaa’ sarcina de rezolvare a operatiilor de adunare prin estimarea rezultatului:T invaté sé.vadé un numér ca pe iintreg sau oa pe unul ce trebuie intregit (prin adéugareflipss); fi ajuté sé vadlé cu ochii mintii cum glseaai un numar pe axa numorolor (do praforintés aceasta sf fie rodatéi po Verticalé sau in pezitie ob ie); le destéinule legatura dintre axa numerolor §1 axa timpultl. Harté conceptuaki-Clasa aia Matematice’s/ explorarea mediutul21082019 imal [einai | e135] totuniives numerslor | =—_ = specitictate procedee [cette] ophcul dee! (benefi) timate . roto sage eu vedend ‘eprenei vnune iobiectute Totes urer Valo samara sintagme coretatire natgia dint eoncapeesstrutura mont comets — * opereea cu timers ype + bogies vovabulart pair, acarafcoborare pe aad © mzerraiare ar prin joe senile aa np 1 reacuskiare caroline devpra ordinal din casa unio calor despre rojunie vera, enna b= + imburatiqrea rocelo eoptce \Murneaenuneh ie ezoNare 8 pein ote ae pr estinares rnutatr, fermaren deprive de organizare ide represesiare a dat abe ‘Testulal VitI-lea SUBIECTULI A. LIMBA SILITERATURA ROMANA % 8 fe gé-du-te-til b Pagtolul color d. Nowptea merge la pescutt. Nooptea — adverb de timp ©. faigéiduialil- atribut subsstantival genitival {care venea- prapozitie subordonaté atritutive g Socvonta suprinds nedumerirea persanajulul legaté de acea amintira Prin interogatia retoricé sunt surprinse gandunile persona) ulul, ganduri care surprind storec! personajulil provecaté de aparita lul Gheorghe. 2.Relatia dintre dowd personaje din nuvela Moara cu nore, loan Slavici Opera literaré .Moara cu noroc” @ fost inciusé in volumul de nuvele .Novele din popor’ -Moara cu noroc’ este 0 nuveld psiholagiod deoarece are subiectul concentrat pe contlictul interior al personajului principal al cérui suflet este framantat atét moral cat gl spiritual Nuvela psihologio’ surprinds Personaje care reprezinté divorse modi saciale gi care suntsurprinse de o dorinté putemicé de inavutiro, orcurgénd astfol un proces de dezumanizare. in plus, apar mijioace de investigare psihologies care ‘halizoo2d starila prin care tree persongjele, ar in descriarea psthologicé sunt folosite manologull interior g Giinlogul,. ca modiuri de expunere, intraspectia gi stilul Indirect liber, Insotito do notatia gesticil gia mimicil. Totodaté, opera se incadreazé in curentul iterar realism deoarece apare perspectiva narativé obiectiva prin narareala persoanac treia, omnisciente si omniprazentanaratorulti, verosimilitatoa si veridicitatea, dar gi clatoritt prozontonii societal ardolene sti din ultimele deconi ale soco lulu al XIX-loc Sunt prozonte $1 to (+ (es at8821082010 porsonajoio tipica reprazontative pontru © categorie sociale Ghitd raprozinté tipul corekumarulul dornic de Imbogotre. Licd.este Samodoul, dar. i. acelagi timp gi talharul, jar Pintea, jandarmul Titlu! opere! indied locul in care se desftgoard aetiuned, nuMele hanulul sugerand gansade Imbogatire o lui hija. In .Moara cu norac"sunt prezente mai multe temo: dezumanizarea omuluidoterminatd de obsosia pentru bani dle dorinta de inavutire, dar gi supratema destinului Cain orice nuvels pslhologicd timpu gl spatiul sunt foarte bine precizate Carckima este agezotaint-un uh foc pustiu, lao réscruce de drumuri Desericrea initialé.@ spatiulul anticipeaza deznodamantul tragic: .cinet cruci stau inaintea meri ,Joourile rele”. Actiunea se desfdgoaré pe parcursul unulan intre dous repere temporale cu valoare religioastr de fa Stétul Gheorghe panda Pastele din anul urmétor. Ghitesta col mai complex personaj din nuvelistica ul loan Slaviel, Esto un persangj rotund core ilustreazo cansocintele nefaste ale dorintoi do inavutira, Laine eputul operal este conturat statutulinitjal al Personajului: un cizmar stirac care tréiagte aldturi de familia lui AU Un trai modest. Ghité fiind totustun me soriag bun,.un.om harnic si cumsecade care doregte sé si schimbe statutul social Aparitia lui Lic@ 1a han tulburé:echilitrul familie! gt totadaté, pe cel interior al lui GhitG. Ace sta are trasaturi nogotive, nuit arta pe coi care! tradeaza. dar are gi trdséturi pozitive. este foarte ganeros cu coi care 1! Gkitéin afacert sé médéul nu 6 numai om cu stare.ci mal alesam aspru gi neindurat” Ineo de 1a prima Intainire cu Chit, Lied iglimpune reguillo prin autocardeterizare: Eu-sunt Liod SémocéuL Multo s0:2Ic despre mino, s1dintro mutte, multe vor fi adovéirete sf multe minciuni Din momontul sasiri Lil lict la han incepe procesul de instréinare al kul Ghité faye de farnille Deg gtle cé od reprezintd un pericol pentru familiasa, Ghit6 nu poate renunta la ispita céigtiguiuil, mal ales gtiind cé poate réméne Ishhan doar ‘tat timp edt are consimtameéntul lui Lié6. De aceea, ict se foloseste de sléibiciunea lui Ghité,pentru bani pentru +! atrage in afacerile necurate, Gosturile gi gandurilo lui Ghite: evidentjazé fréimAntirlle suflotegtl. conflictul interior contribuind ast ka realizarea analizei psihologice. La un moment dat. el ajunge 6 regrete c& are copii gi familie. [si pierce troptat respectul si increderoa camonilor. Are tatugi cdteva momento do sincoritata in care ii cere iortare sotiel gleopillor. So simte instréinat do tot gl do toate, lar mustréiie de congtink’ sunttot mal numeroase. ‘Ajunge astfel pe uttina treapté a degradari morale.chiké ajunge st-¢i omoare sofia ia final lar el sé fie omordtde cétre Rout, din ordinal ui Lice. logétura dintro Ghitd ¢i Licd se ofS sub somnul raportului de forte. Ghitd tine la imagined lui in fata harni gi ‘56 simte constrans sé accopte colaborarea cu Lic6, lucru care Ti va.afecta echilibrul interior, Amb sunt ptternici, ins ticd @ mutt mal abil decat Ghia Lafinal Ghkd © ucls, find astfolo fiintg staba, jar Lies se sinucide. find o fina puternica. Prin contlictul interior si prin framantarite din planul congtiingel personajelor, prin tamd, prin tipologia personajelor gi prin stil opera .Moara cu noroc’ de loan Slavici urmaregte ofectole dorintsi de imbogatira. BMATEMATICA i: a) 100 b)o=1B:2-9=>b+e=8 b= 19.0 = § doo! numerele sunt 919i 95 b= 25ic=4,docinumorolo sunt 82 si 84 (T) (cee) Ce aaeeb=5 = 0(384616) 13 2019: 6=371 {rest 2), a 201G-a zecimak este 4, 3 a) Notim BDNAC = (0) In triunghiul AOB isowe! si drepuunghic in 0 => AO= BO= &V¥Zcm {in triunghiul DOC isoxce! si drepeunghic in 0 => DO= CO=4vFem BD=AC=12Icm b) Aplicam Teorema lui Pitagora in ACOB, m(-< COB) = 90" => BC = 10VI cm Papcy = 24 + 20VEem 2 Ducem CM ..AB=> Aplicam Teorema lui Pitagora in ACMB, m(¢ CMB) = 90? => CM Aggep = 240 em SUBIECTUL al II-loa A. METODICA PREDARI LIMBII $1 LITERATURM ROMANE Lin vederea atingerii obiestivoler lectioi activitatilo decurg astfek: Copii ascurté povestirea La grédina z00logicd, de M. Sorescu. In lectura invéyotorului ca modol AUditia este urmaté de citirea textuluiin lant. Odaté ce Hau deslusit mesajul. clei cauté cuvintele- cheie. in baza ‘odrora concep harta textului. Avéind-o in feté, of reciizo.azd paginile jumnalului de lecturd. Lanevoio, sunt sprijiniti de invertor. IL Efectivul closel esto impargtin trei ochipe Flecare primeste un text-suport, in bazacdruia elaboraaz horta tui $i jurnalul de lecturé. Ace sta e ste conside rat produsul colectiv al echipel. Fecare lider prezinte in fata clase} jurnalu! realizat impround cu colegiiluil Se analizecz4 morala desprinsé din fiecare poezie, dar 9/ personajele inkainite. 2.Ne alegem 0 activitate, in care valorificsm aceste situati de invétare: Invététoru! islimparte atectivulin tre! echipe: Doi olevi distribuie figele ce contin pori diferite semnate de gutoriautohtoni. dar 1 sabloanele, pe care vor nota raspunsurilo la cerinte. Dupd momentul de lecturd in gand, membriifisodirei echips comploteaz6, impround, harte textulu si jurnakil de lecturé: Jurnalul reprozinté produsul echipel find expus do lider in fata clasol Odats asouktate relatarils color trel liter ofectivul ge olar dialogheaza despre Invératurile extrasa din povesti si despre atitudinilo porsonajelor intainite acolo. Dlalogul-curge in sensut indicat de structura diagrame! cauzaior gi a efsctult. Prezentul proiect didactic favorizeazé aparitia oportunitetilor in care scolarit isl educé qustul pentru lecturd, ig formoaz6 doprindorilo do a racopta gi do a oxprima moraje (in seris ¢/ po colo orale), isl neoarcd puteroa doa gondi anal, sintetic, critic ¢| croatly, igl exorseazt abiltatilo do relationare constructive side munca in grup. igi formeazé:capocitatile de (auto)evaiuare side (auto)corectare. Conducdnd copill pe taramul iteraturil varstai lor frul activitat i poarté printre eral pini deinvataminte La rndul lor, erali dese hid orizonturilargidineolo de care educabili dese oper: licruri folasitoare in situatii de Invotare. Spre oxemplu, te mele pacaillar ating domenitie unormaterii complementare de stuctiu gi alte opera din literatura pentru copil semnate de poet in cauzé. Astiel elaflé despre bibliografile lor, bibllagratll ce cuprind numeroase opere destinate varstolor mici Pe deasupra, oj aflé si despre valoarea une biblioteci co le contine, fle biblioteca de aoasd. fle cea din incinte seali) Dintr-o mentiune bine proluerata de invatéiter, copii pot rotino un aspect clementor pentru propria des6varsire: Lectura i luerul cu cartea/manua! ojuté 86 cuncased operete in prafunzime, eéc! iitransformé In oameni eruditi gi intogrt Metodole soloctate sunt conversatia lectura independents (in gand). invétarea prin cooperare, exercitiul jurnakl de lecturé, expunerea, conversatia dirijaté, problematizaroa, diagramacauzelor i aofectukit observatia sistomatiog,2108-2019 Resursele materiale constau in fige do lucru Acestoa cuprind textole-suport si sabloanole necesare pentru afi realizate hartile textelorsjjumalete de lecturd. Orgenizarea cietivitétii se face frontal si in micragrupuri (ochipe); frontal = in timp ce invététorul coptoazé atentia printr-o discutie progdititoare. dar sf atunci cand liderii cle grup isi prezinté produsale comune: in echipe = ctind demersul didactic impune muncain colectiv. Oportuntétile create deliberat jaun colarilin fata unor situatl format educative, generatecre de ‘experiente de invatare. Respectivele situatil fociliteaza htelegerea poaziilor inaintate spre studiu Primul organtzntor grafie = harte textulul = upureazO criorea jumolulul do lecturd ¢i prezontaraa lul (oa procuis comun) in fata clase Aga so vatorificé Ia maximum potentialul cole ctv. lar al doilea organizator grafic ~ diagrama couzolor sia efectulul ~ introduce elavii inatmosferaexercitiulul de problematizare Printr-o discute dirjata, invatéterul evidentiaz’ atituctinils manifestate de ereli ce insufletese poeriile parcurse. In contextul dat, se ridicd intreborile Ce-arfifost dacd..? i Cum al fi procedat dace ..? Discutia se Incheie cu punetorea coneluzilor. Pe fondul for, 0 enunta Invataturile retinue din poezil Inoricare dintro oportunitat}, elevii isi dezvoité si compotentole de comunicare serist si oralé. Pe deo parte, elisi vorificd felul In caro so exprind, lar pe de aité parte, isl Imbogdtess vocabularul (aetiv/pasiv). Deopatrivé, el is! exersonz4 si eapacitatea de o-§i organiza munca géndind sintotic, Acoasté medalitate lo facilteazd sarcinie ce comporté.o abordare cuprinziitoars, In acoleasi contexte, avénd in vedere calitatea rezuitatelor obfinute cooperand, copili observa cat do benoficd este cooziunea de grup. Col mie! se conving ¢6 este mai bine 96 intra in sesiuni colaborative de Tnydtare decat ef se Jaco pradé spiritulul competitiv, marestt vizibil de inclividuelism. Conchidem o& proiectul didactic cuprinds punotels forte.ce stimuleazé interesul pentru lacturd, interactiunea si dezvoltarea personal. Harté conceptual - Clasa ali-a ‘Comunicare ih imba roméné srategl fated lecat nin reve etait ota tecwrt ute ett " Sect independents Gngind) _ rolulorganzatortior graf inrares gen eomberre prtlemetcaes ‘Saapae ccmct ATGEA (eerotura pertru copt princpal acceeibureapr conc pnvagsmines rod et | mateo exprimarea interesului pentry lecturd “§ i | comintriede rmantare rsh yon puncte forte © piece rac, cet, ot crac commune oe gp rcoracpae Garena parol B METODICA PREDARIMATEMATICH Pentru consolidarea notiunilor, activiteitile se succed ost el: L Grupati la trei meso. elevii rezolvérexercitii de inmuitire prin adunare repetatd, cu numere intra 0 11000. Ih conerat, unii elev inverseazd terment alti i grupeazd convenabil. jar altii observa efectul numerator O si] asupraoporotilormatematice. Cond toate oxercitilo sunt ofectuate, copii so odund i © singura Cie) fs aai8621062019 mast i discuté despre cele constatate in timpul de Iucru. Dirjati de invatéitor. el formuleazd idel despre roportulinmukiro-acunore-acunore repetata, Spriiniti de Invotator, scolaril aprofundioaze sensurlo anumitor concepte gi sintagme farmen, sumdy/total, asociore/grupare conve nabild, iversare, numar neschimbat, de atditec ori mai mare, cu atdt ori maye, ActWvitatea se inchele cu schitarea unel hart ‘conceptuale in caiete si pe tabla. I Grupati le patru meso, clevii compun oxerciti de inmuire prin adunore ropotats.. cu numere intro 0 gi 000 Invététaru fe wrificd/eoracte azé, Apol, copii farmeazé cout achipe ¢{ totodat, fae schimb de Tigo. Membriifisctirel echipe le rezalvaimpreund. La starsitul exereitiukil lidoril expun rezultatele in fata closet ‘Se consemneaza ororile gésite pentru a fi indreptate in plen Ajutat de invétator. copillisi fixe az6 ideile in bozo tehnicli Lotus. Astfet el retin opt idel principale derivate din temacentrat, 2.Dedesubt. detaliom subjestul avandin vedere una dintre activitatile descrise. Hovil stau grupati la patru moso. unde concep exerci de Inmultiro prin adunare repetaté, cu numere intra 0 617 000 (faré precizarea terminalogiai). i au ia indemané ltistratii din care se pot inspira. Flacare grup are do compus cate trol exercitil Acestea redau procedeole do inversare a termentior, gruparea lor convenabild sifolositea numarului 0. Invditétoru le verified in parte ori le eorectedza, dip caz. Apol ace staimparte copliin doud echipe mari gi cere schimbarea figelor intro membri lor. Scopull este munea in colectiv gi evoluarea prin inerueigare. Dupaconiucrara, iderli expun rozuttatole frental. Cologi si invetatorul sunt atonti 80 desco pore eventuaiole erori spre a le mdrepta.in ultima etaps a lactis! se aplioa tehniea Lotus in baza ‘acesteia, cop isi fixoazé idole tuerand In calete $i la table. Ca atare, o! retin opt idei principale derivate cin tomacentralk. Pentru atingoroa succesului colar, InvatOtoru! feloseste acoste metede:c onversatia, oxpllcatia, exercitiul, Invétarea prin cooperare, evaluaroa ncrucigata, conversatia semidirjata, tohnicaLotus, observatia sistomaticd a conduitelor elevior. Co bez& matoriald, so utlizoaztfige do ery, jlustrati, colote, croioans colorato, table, creta multicolord Organizarea ctoctivului se face in grupuri mici, inechipe si frontal Aceste modalitat! de arganizare sunt in favoaroa tuturor. Pe de ° parte, ji antreneaz6 pe cei ce prefers munca in colestiv. lar pe de alté parte, le ck ‘cazia gi copillor retinuti sa se afirme. Conluerand. tot elevii devin receptivi ja Mosajul transmis de Invatétor pet rrildorues trotegllor clase ceajncuet dadutive: onplicati Gxpoatl\e 9! Gomeigorttiriod llustratile sunt indispensabile pentru aprofundares lactiei despre propriotéitie Inmulfirl, Aestea suplinesc torminologia spacick, Cuaite euvinte, imeginile gi grafica determing intelegerea mecanismelor de inversare side asociore atermenilor existontiin operatia de adunare repetata. De asemenea, acestea roflect® ¢i influenta neutré: a numarului O asupra termenitor ce alcétuiesc operatia Datorita impactulii vicual, elevil isi ficeazé ciatale necesare in baza.corora efectuadad mai usor sirurile de calcule date. Prin nature ler, lustratile/roprozontérile vizualo constituic material eoneret intuitiv. Multurmité atributolor do care.acestase bucurd, invayotorul explice mal clar legaturadintre obiectele implicate in operatia te adunare repetata. Astfel elewi vod coneriunile in temelul carora lise formeazd reprezentarie objectuale. se canfirmé indo daté valoarea tui la varsta lacare se dezvalta gandirea logioa coneretd, Exercitile operate pe fondul materia ulul coneret intultiv Isl sporese efectuldacé-sunt dublate de unole in care $e. cere numdrarea din 2in 2 ete Eun antrenamoent pentru ctunci cand elovil vor invéta tabla inmutir Abordarea prezentatd este favorabila tuturor stilurlor de Invétare, Este preferate de copii eel Tlactivedgé Ih egalé mosurd pe tot). In acolosi timp. abordarea de fata lo dezvolta eoplilor inteligenta logico- matematicé si cea spatiakvizuala. In viziune noastré, demersul didactic expus are toate atributele care’l transforma into reusita globala. Efoctul so resinite cel mal mult In réndul copilior care o necesité atontie specials, avane dificultati do Invétare. Prin urmare, continuand in acelasi manierd, dascélu! ponte transforma flecare context instructi— formativ intt=o valoroasd experionta de Invotara. Efectul resimtt pe termen me diu/tungatrage dupd sine ‘succesul scolar. Hartéeoneeptuali—Clasa ali-a Matomaried $i expiorarea mediulus 45621062019 zona de interes eel 7 [ect 1008 inmultirea/impartirea prin “| adunare/sciererepetatd + ‘raterla|conctet intity ~ procedeu de clea! (rain © dveeriadmaipares procrat ier Rev fied temroicgel «precede etapa de imdgare, content table! Inmulnairgrii © dachide cles up exercitilefprebiemale cx cae patra opera { ‘coracteristici denoitt ginstes loge concrets L { favoreeata mea meoiectc | factitens tebmicie de cru care pred inva popretipsor mult (cu ermraoge: JL inmsryeass ei oun! de maar: reg rtectarepeerea nin ve nals races forme a epreretisor nbictune L eatenaiatgnqete lege maneraneh span Testul allX-loa SUBIECTUL! A LIMBA $!LITERATURA ROMANA L <0. réis-tim- puri b c&utau cagitate d. Un copil desansazé, doi copii canta. un — numeral cardinal @ dormi- complement direct 1. 88 raméie multé vromenemigeatér ~ propezitie subarcionats complativér directs: '@, Sec venta surprinde nedumerirea personajulul feminin. nedumerire lagatts de puternica personalitate a ErdigorululeMuntior.. Totodaté, ea constata co respectul pe care il cu botronil pentru Craigoru-Muntiior este egal cu respectui pe care ll au pentru Horia, Punctela de suspensie din final accentueazd dorinta fetel de a aflc un posibil réspuns la aveasté nedumerire. 2.Povestoatul Harap-Ab, ion Creanga fon Creangé, autor cue semnificativa activitate iteraré in perioada clasiea, find contemporan cu Mihai Eminescu, loan Slavic! §1LLCaragiala, este considerat unul dintro cel mal valorogl povestitori ai poparulul nestru, reprezentertiv pentru spiritualitatea noastré ancestrala. Ih acest sens, G.Célinescu afirma ca scriitorul moidovean reprezinté poporul roman insugl surprins intr-un moment de genial expansiune” BosMiul cult Povested lu Harap-Alb” oste publicat in revista .Converbiri literara” fa data de | august 1877. El rospectér in lini mari, structura populara a specie Iterare epic, in care aetineadebuteazécu o situatio de chilis (oxpezitjunea), porturbata do un evenimant neagtoptat (intriga), caro deciangooz6.a acttino dest uraté de protagonistin confruntare cu antagonistul sustinut de ojutoare gi donater, in vederea testabilirii ordinii initiole. care culmineaza cu un moment de maxima inc ordare narat iva (punctul }culminant, 460621062010 deznodamantul aciice @ noud situatie de echilibru. Forma culté a special literate consté in rearganizarea slomentelor populare sau compistorea lor de cétre un prozator eunoscut §] consaerat, cars imprima toxtulul stliul personal cle relatare. Pornind de la afirmatia riod a lui ALPiny anuime ca, Povested ul Hara-All este un sourt roman fantastic. in care toate olementole au reversul lor rool, traduct!bil,o adovératé opopee a poporulii toms’, putom firma cé basmullgl extinde semnificatile dineslo de specks IReraré pe care oreprezints, eonstitundu-se ca cadevérat lectie de viata. Basmui cult oste 0 specie narative plurieplsodicd implicine fabulosul cu numeroase personaje purtdtoare ‘a uner valor! simbslice, Intruchipand binole gi réul in diversele lor Ipostaze. Personajele Indeplinese prin raportare ia protagonist o-sarie do functi (antagonistul ajutoarole, sonatari),unole avand puter supronaturale, Actiunea basmului implica prezenta fabulosulul (elemente supranaturale) si este supusé unor storeotipi/actiuni conven tionaie, care infatigoaz pareurgeroa srumului matur6ril de eétre erou Conflictul intra bine ¢1 ru so incheie prin victoria fortelor binolul. Raperole spatio- tom porale sunt vag), nedeterminate Elemente de compazitie tipice vizeazd cligee compoztionale/formule specifice. cifre gi oblecte magice procedeu triplicéri Tittu! basmulul enuntéatat specia titerard, pavestea, céit ¢i numele pretagonistului purtat de-a iungul proprici farmdri. Pe porcursul firulul epic, destinul acestuia cunoagte tro} ipostaze: fu! cal mic al craiulu, imatur 3 neinitiat dar curajos $i preocupat de c-9/ ajuta propria familie, Harap-Alb, ucenic al Spainulul porourgénd drumul inition, mpdiratul initiatul capabil de a canduce impérétia unchiului sau gi de o~g intemeia o famille cu-alecsa inimi sale, Flul cel mic alimpératulul este numitde catre Span, Harap-Alb™ @ ‘constructio oximoronica. Substantivul comun harap” desemnonz6o persoand cu plolon 9 porul de culoare negra 182 aft in cantradictje cu epitetul cromatic ,alb’. Tema basmului este sursd falcloricd, prezentand confruntarea binslui cu réul Pe parcursul acestel confruntari, Inchelate cu victoria binolul cain majoritatea basmelor, croul central igiformeaza: personalitaten, coon 68 conferd substanté epicd scrier|i conforindu-i earacterul de bildungsroman, tradand descendenta culta. Motivelo prezente In bosm sunt de facturé: populara (impdratul tard urmog, superioritates mozinului, calatoria, probole, domescoren impo storuiul, pedeapsa, cdsétoria).In-afard de temé gi motive, cara igi au originoain folelor, alte ole mento cu oe opi sursé sunt: prozonta ajutoarolor (calul stanta Duminic®, ei incl preten)) gia donatorilor (créiasa, tumiciior, erdiasa albinelor. turturica), aparitia ablectelor magice {apa vie, apa moarté. jdraticul smicelele), prezenta cifrel tre simbol al perfectiunii tre! fil trei fete. tral ‘oparitii cle antieroului, trel probe initiate de acesta). ‘Actunoa este relatatt In pesoana a lira. de céttro Un narator a.c4rui perspectivd norativa este obiectiva, dor completaté de multiple comentaril subiective Aceste complotdr! umaristice, ironice si lérmuritaare sunt specitice lui lan Creangés Bis cursul narativimbind original oale trel moduri de expunere Naratiunea are coa mai mate pondere in tesdtura epica redénd prin frecventa veriaulul inaintarea actiunil. Aceasta este completaté de dialog. care are, la Creangaé, dubs! rol. ca in aperele drarnatice: dezvoltarea actin ¢/ individualizarea personajelor prin detail specifice, care le caracterizeaza. Descriorea se bazeazdin special pe portrotizare; porsonajole sunt conturate In aga fal Incdt $6 formeza ample reprozontéir in mintoa citltoruiul. Fata impbratulul Rog ql cel cinei prieteni, care | se aléturd protagonistulul, sunt descrigi cu amGnunte semnificative Constructia sublectulul e simpla. Col dal frat| Craig] Verde-Impérat, condue fiscare cate 0 imparatie ka oud capete ale lumii, foarte indepartate unul de celdialt. Neavend urmasi masoulini, Verce-imparat ii scrie frotolui stu sé-i trimité pe unul dintro fi casa urmezo latron. Proba curajulul ll deserne cad pe fiu! cel mic ca flind capabil de a intreprinde céiitoria spre tinuturile unchiulul s6u, Trecénd prir numeroase perl peti, dopdsgind cu istetime, bundtate, curg| gi mult ajutor multiplelo probe ale formérii sale, ace sta igi implinogta tolul deo deven Imparat, cosdtorindu-se eu fata de care s-9 Indragostit Inbasm sunt prezente cnumite cligee cu roluiri bine determinate, cum ar fi formulele specifice: initials, medians finala. incipttul basmulul este o formuld initjalé: Amu cic ere odaté intro ard un eral core avea trelfeciori’. ‘Acoasta.are drapt corespondent in basmul popular inceputui .A fost odaté caniciodate'” gi are rolul de.a ara62108-2019 introduce cititorul in lumed miraculoasé. in care totul este posibil Inoipitul este fn stréns6 legdturd cu final construit tat cae formula specifica redatain manieré culté: Sic tinut veselia ani intregi. gi aaum mai tine Tnety; cino ee. duce acolo boa gi méndncé. lar po fe nol cine aro bani boa gi méndned, jaré cing nu, could gi rbd” Formula de inchatere ab asmului face posibila trecorea de la universul fictional maginat de autor | realitatea cotidiant:a flecérul cititor. Formulele mediane dau continultate actjunit ment/nand starea de atentje gi curlozitatea a cltitarulut .s| merg ei 02. gi mergdoud. 4 merg patruzeci gl nous Timpul este vag. nedeterminat, un trecut Indepartat in eare 90 petree evenimente ridicate la rang do simbol Roporole spatiale sunt ¢i ole ka fol do vagt .$i craiul acola mai avea un frate mai mare. care craimpérat intr= alta {ard mai departata. [.] Tara in care impairdtea fratele cel mare era tocmai laa margine a paméntulul si créia astuilokt ja ait margine. Theeee ce privogte arta narativaa lui Creangé, critica literard remareé oralitatoa stilulul sbuprin care ‘utorul las impresia.adresdiril diracte citre un public vast. Aceastaeste obtinutd prin folosieain mod original a exprimdri populare, dominaté de regionalisme,expresi populare, zicori, interjact|i exclamati dati etic.0 alté: noté de originalitate a stilulul su o constitule umorul inconfundabil, care inglobeaz diferite forme de manifestare, de la ironie gi pan lo tratarea comicé « situatlilor dramatica, G.Célinescu defineste basmui ca find .agindirea view in moduri fabuioase" jar pave stile kul Creange: sintetizoazd concoptic acestuia despre perioade maturtdti cu putorice accente autabiogratice, 8 MATEMATICA 1 a) B={,.24.8,16) b) B={..23,4,6,12} Cora(ane)= 4 °) 8-12.36) cardB=4 B-A= (12) = eard(B-a)=2 2 a) xtK+G0=x $2 3x = 600 =>x=200km ») Inprimazi:]* 200= 40 km 5 Tha. doun 2t ]* 200=100 km 2 ° sO = a= 03 100 10 3. a) Seduce AD 4 BC, iar in triunghiul ABD, m(¢ BAD) = 30? => BD =4 em Aplicam Teorema lui Pitagora in triunghiul ADB => AD = 4V¥cm Cum m(< ACD) = 45° > AD = DC = 4V3cm Deci BC =4 + 4v¥T.cm b) AC = 4¥6em (Teorema |ui Pitagora aplicata in triunghiul ADC) ©) Pane= 12 + 4KV 3+ ¥0) om Aguc = 24 + 8vSem*21082019 ‘SUBIECTUL of IIelea A METODICAPREDARIILIMBII $1 LITERATURI ROMANE Lin vederea atingerii obiectivelor lectiel activitétile se deruleaza astiet Lin momentul destinet captaril atentio| copilar! so core 86 compuind un evintet pe. temétlibor aloasd, Impartitiin patru echipe, el rezolva cerinta. Apol el igi etaleazd produsele in Coltul cititorulul. Ajun i acolo, li'se.cere s6 gandeasce procesul de organizare aunui asemenec colt, in clasé, dar gi sé spund dince motive se justifict existanta lui. Copii isi canoop réspunsurile in oadrul echipei apartingtoare. bupé redarea lor, aflé tema s obiectivele loctio| in aceaas| formatie, copili 9e gindesc la evenimentele pe core lo-ar putea prezentain Colful cititorulu, prin mesajejinvitatii/simboluri Astfol se recopituleazd lectia despre serierea functionald, prin ale corel mijoace Isl exprimé idei/sentimente/ parent 1. Pentru te capte atentia, dascélul le propune copillor sd noteze etapole de construire" a unul sector in clasé, in care 98 isl primeased musatiri jubitori de carte. impéititin coud grupurl. copii stabllesc pai de urmat. Dup& ce isi prezinté lucrdrile frontal ei afk tema si abiectivele lectici lar dupd retinerea color mai interasante ide| ei seriu mesoje/irwitati/simbaluri pe care le:vor posta in respectivul sector, denumit ‘Coltul cititorulul in asteptorea oaspetiloriubitori de carte si de locturd. Astfol prin oxercitil interactive, olovii recopituleaz cunostintele despro serierea functionals Prin mjloacole sale proprii copii igi pot exprima idei/sertimente/parer 2.Ne alegem o activitate in care valorificim aceste situctii de invatare: in seopul atragerl| atentiei copii primese sarcino de a compune un eVintet dupé structure afigats gi peo temé liber aloasé. Exorcitiul se rezolvd.in patru echipe formate de invatéitor. Poozile aledtuite se expun intr un colt al cititorulti, denumit asa de invéitéitor. Bupd ce-si etaleazé acolo produsole. copii primosc alte sarcint 1) 36:spund cum cred ei cé:s¢ organizeazd un atare colt: 2) sé indice motivele pentru care acesta Morita organizat. Dupé.ce liderii color patru echipe isi prozinté réspunsurilo, invStdtorul le comunict clavilor toma si obiectivele lectie! Urmeaza momentul in care, tot in cadrul echipelor, le vil se gandese la cite tipuri de ovenimente pot fi prezentate in respectivul col InvayStorul verificd raspunsurile copillor gi. dace situatia impune, le corecteaza ori le comploteazti Mai apot ol incep #4 sorie Mesaje st invitatit corora le adaugés simboluri colorate. n acest fel elevil recapituleaz6 lectia despre scrierea functionaic. Matodele solectate sunt conversaitia oxplicatio, cvintetul invataraa prin cooperare, exercitiul, expunoroa, observatia sistomatic’. Resursele materiale constau in instruments calorate de scris gi fige de lucru. ee contin sabloanele in baz cdiora levi elaboreaad mesale si invitatil, Organizarea activit fii se face frontal sin echipe:; frontal ~ in timpce dascélul copteazé atentia printr-o discutie progtititoare siin vromie ce liderii citesc poozille compuse;in echipe - cand demersul didactic reclame implearea colectva. tim cét de utiié este scrierea functionalé pentru orice. om. in viata lui socio=profesionalé. Tocmal de acesa este imperlos nece sar ca fixarea notiunilor despre aceasta 86 90 fact in diverse situati de invdtare, cu rigoare $i aplecare. Prin aprofundarea notiunilor. copii deprind tehnica scrierii acolor documente/materiale do care vor face wz, la un moment dat, In perioadla scolard— si mal tarziu -.in contexte do comunicare (non)formais, dupa caz Stine 86 fe conesape. 6i demonstreazé c& stapénesc 0 parte dintre elementele specifics comunicaii! serise, de naturé functionalé/tehnica. Cu alte ewvinte, stop anind limbajul conventional, scolaril invaté sd ig! exprime idel/sentimente/pareri slin alta madurl. Pe deasupra, 6! dovedesc 31 cé:stiu s@ folosoascd in mod corespunzéitor limbajllterar. Expriméand-se corect clarsi concis ci tree dropt niste persoane ce cunose vocabularul nativ. Observe cum invetétorul aplicé exerci de limba gi comunicare. Acestea pétrund esenta comunic nil de tip functional abordate in manieré serist nonformalé (mesojul), dar si formal (invitatio) in plus, nvatétorul aatinge @i sfera comuniodil de tip interpersonal oxemplu actiunile colective initiate in echipe, undo prodoming schimbul de mesaje orale. Astfol.se incurajeazé muneain grup si implicit. invétarea prin colaborara. Totodaté dascalul utilzeazs siun procedeu susceptibil s8 le creasoé micilor gcolariinteresul pentru croatia Jiteraré. Gempunerea ~intatelor la dé coestora acazia séisi valorifics potentialul de exprimare litorar- (i ( (& sone2106.2019 artistic&, precum 9i st-sidezvolte intoligenta lingyvistioe: Exe itiul propus creeazé oportunitatea de afirmare: pentru acei copii ce dovedese inclinatic in acest sons Harté conceptualé ~ Glasa atka Comunicare ih limber roméner |e aml eth de bloc ip) | reeset crore sae renehaneiiinte leportnita Fexperienge de iatare’ = lerant oectce comic cine wore pet armactan: serrata bee cot ities ret Cres Sacgmaaiurs ear eleate nts comentonal = rms deemmente re Andres eter de ar it an Retin Regt ere Bowst ‘conicarea du ip funciona factor iratrdtr a poteniall de exprnare ararartisics 8 METODICAPREDARIMATEMATICH cxprimarea nor idel, sentimente, pareri Lin vederea recapitul6rii notiunilor, activitatie se destasoardastiet | ipotetic, elovilor!l se propune 0 exeursio la munte: Din mijiocul unei furtuni do idel, copliliau cele de trebuinté ladtum, in eoneret, el noteazé oe lueruri trobule sortate sl dupaee eriterli Treptat, flecare cop 'gi:completeaz6 tabelul sehitat in acest scop in calet. Dupo acesa. invaitéttorul le inmaneazé cate 0 tise do jucru, avéind un tabel ce prezinté programele recreative pregétite de céitova cabane disponibile Citindu-t elevii aleg cesace Ii se potrivesta Dupd deliborare. invatétorul contureazéun tabel pe tabi. Ei Tcopiazdin caste, unde isi scriu datele asupra odrora s-a canvenit. IL Avand In feé: 0 harté.a locaittil elevi se Inchipule Intro veit6 prin aceasta. Dupé observarea hari gl ‘dupa conversatia do consolidare, oi camplotoazG.un tabel crac do invotator in baza anumitor eritort (ruméru de gcoit sl! de sport si centre ediicationale, cortierole i punctele cardinale incare se afd). Spro sfarsitul orci, un copil indicé pe harté cole notate Tn tabol Ulteriar, intro isd daté: de Invatéitor, sfectivul clasei clte ste datele despre cateva institutll publice enumerate. Un alt copil le indicé pe hart. La nevois, ambi beneficiaz4 de suportul coleglor/dascdlulul, Ora se incheie cu oxercitiul de scrisre aunel invitatiL invitatia este odresata Unor seolari dintun oras invecinatt.Seapul aste desfasurarec una octivitatide 1unia 2.Mai jos dozvottim eubioctulco privesto unadintre activitatiie doscrisa. Pe fondul unul exeretti de imaginatio, elevil sunt invitati intro excursie la munte, Pentru o- $i progati cole necasare, 6 gi notaczé idole cole mai buno rotinuto Int!-o sesiune do brainstorming, organizaté frontal in ‘o0pst context, Inti-un tabel 0! inregistreaz6i datele clespre Licrurile indispensabils. Exoretfiu! continud pe o fip6 de lucru. care contine numele unor cabane disponitaile, dar si programele lor recreative. fi retin informatille ce li se potrivesc sub anumite aspecte: durata sederii reduceri si tarife inclusiv pentru servicil suplimentare. Este momentulin care se decide itinerariul gi prograrmul excursiel La final invatatorul realizeoz4 pe tabié un tabel In care mentioneazd toate ac ele date, Copii procadeazé Ia fal in calete. Invéthtorul foloseste ace ste metode:exercitiul de spargere a ghetll conversatia, explicatia, invéitarea prin sooperare. brainstormingul oxercitiul observatia sistematica a:conduitelor ele vilor.2408.2019 Recuzita este ale ditultt cin: calate, creisane (colorate) fise de lucru, tablé §i creté colorateé. Organizarea so face in cere si frontal Exercitiul do imaginatie sifurtuna de idei se implotesc fh chip fericit in avartojui miclor scolari, mai ales al colorcu dificultétl de invétare. Tuturor $i lor indeosabl. sistemul deschis creat de invatitor si spirtul de echipé le dau curaj- curaj sé isi axprime ideile 91 pGrerile, sé1e motiveze (pro/contra), 56 se observe pe sine ‘tunel cand se affirm’, 6 8@ coracteze. A invete de Ia altil Pe seurt, implicdndu sa, teti elevil au opartunitatea 86 igi mbundtate.ascé potentialul intelectual hn plus, le sporoste i potentialul creatiy,intrucat ‘0estea dou Ti determind s6 isi foloseasca Imaginatia. in concret, inchipuindu-se in exc ursio, ei pot genera ‘0 multime de tel Soskinoade brainstorming este momentul perfect in care scolatli pat ficaptattintr-o discutie despre Iucruri din sfera stiintelor naturil De pildé. de-a lungul discutiol se reactualizecz’ cunostintale despre relisf si dospre fenomenele naturit Totodatd, pe durata exercitiului de imaginatie ¢i aturtunil de idei desc6lul poate aborda demeniidin sfera limbii gi a comunicérii Exoursia este o poveste cu aventuri. Drept care, olevii sunt liberi sé0 schimbe jin orice parte asa (incoput. cuprins, sfarsit), Gum? De exemplu aducénd eral in mijlocul actiunil madifiotind traseul si programul sa.m.d. Datorité atributului ludic pe care jl comporté aeestain subsidiar, seolarii nu realizeazé: 68, do fapt, Invotstorulle testeazé: « folul in care receptoans mesaje vorbale « modu! hn care se exprima oral din punct de vedere loxico- gramatical gi ortoepic * achizitile din fondul lexical ~ cu propondoronté din col pasiv « rivolui lacare se ridic6 abiltatea de a folasi cuvinte avand sens aseméndtor/apusfacooasi formé si intoles diferit La randul s6u, corinta organ iz6tl datelor in tobe! atingo damentul privind olentarea spatjals si locallzdilo in Spatit. Cradem 66 acost Licru este uti color co necesita suport vieual pentru flxaraa informatilor. in acolast ‘sons educd’si momentul ce marcheaz® trecerea in jumec imaginarului. xercigiul amintit 1 provoacti pe copii séwadt Kicrurile cu ochli minti. Aga liso formeazé: reprozentérilo a nivel mental Incansecinté, consideram cd prazentul demers didactic le dezvolté gcolariiorinteligenta spatiak vizuala si cea logico-matomatict: stim cat de necosard.oste aceasta din urméila Matematicé = §1 nu numai =. atunot nd situatia de invétare impune orgonizarea §| reprezentarea dateior. implicit 0 atare situatis reciama sortarea si clasificarea lor dupa criterii prestabilite \Harté conceptualé = Clasa al-a Matematica §/ explorarea mediskur cop sortarea casicarea yi iereguaten enor date ‘hops anumse entent i8 de cuprindere { In arice domonute setvitate trainer ‘eraretia de aginape nipotanal i tegen ante rng acet r | oo cog stn oa args L L ascplinesth slain cues os pivots anita spies dears peda informal rity {face trimitere la concapie-cheie congruent: orintare apathi,/ocazore in mpath Lctinwazdatinul-ca permit formarea sal Ge prevent marta; [incurs sit ual naire, a psp dmc | ermeath corm cut domere de interes = Stine moter Comte 51821.06.2010 Testul alX-loa ‘SUBIECTUL! ‘A.LIMBA $1 LITERATURA ROMANA 1 im pre-ju-rari b rarei ¢ deces Cand plociacasé? cand — adver interogativ @ aceed - atribut adjectival {8 ifusese adresat peneagteptateun omagiu atat de insolit ~ propozitie suborconaté atributva g Socventa continua succesiunea de ganduri provooate de intdinirea neagteptata Naratarul crade of tresGrioafrumeasei nocunoscute se poote datora impactului sufletese asupra el Totodata imaginatie aratorulil o situeazs pe frumoosa trecdtoare intro -ake ume, 2.Testament, Tudor Arghezi Modernismul este curentul terer care sa manifestat ou predilestje In perloada intorbelieg. Tréséturile tu au fost teoretizate de Eugen Lovinescu gi pramovate in cadrul cenociulul gia! revistei Sburdtoruf. Mocernismmut promovoazé o innoire a iteraturit dorindu-se implicit desprincerea de tracut si.totodatd, crearoa une! madalitat inavatoare de exprimare. Poszia madernéimpune crearea unui iris subiestiv, ca exprasio a profurzimilor suflotesti glinaturare total a obiectivitatll embiguitatea limbajululutiizarea matatorol inevatia formald, prin renuntaroct fa prozodia tradikionod, Tudor Arghezi este, aléturi do Lucian Blaga i ion Barbu. un past modernist si apartine perioade’ intertsolice a fteraturi, Qperaiui prozints atett traséiturile modernismulil, c&t §] po cele ale traditionalism ulul.Coa mai mare realizare a lui este datd de revolitionarea limbajului pootic, astfol inogt. aga cum ol insugl afirma. .o idee sf naset atte sute” Dupt modell lul Charles Bausieloira din iteratura france2, Tudor Argez| intomeiazé in literatura romans. .estetica Urdtulul”. Dups porerea iui George Calinescu,coa mal importants +rdsaturd a lricii sale este dat de folasirea une dimensiuni inconfuncabile a limbojulut .surprinderea suavitdti sub oxpresia de mahala’, Poozia Testament” de Tudor Arghezi oste agozaté la inceputul volurnulul Cuvinte potrivite’ (1927) gi este.o ‘arta: posticd moderné a literaturil romane din perioada interbolicd. -Testament’ este o arta posticd, deoorees autorutigi exprimd convingerila despre arta literard, daspre monirac literaturi, dar gi despre rolul artistulul In sociatate, Procedeele modernise care aparin aceasté arte pootict sunt: exprimarea relatiel dintre creator gi univers. -ambiguitatea imbajului realizatd prin freeventa metatorel, aciancirea lrismululin sublectiy, sineronizaros cu madole din literatura universaid, exploatarea estetiell moderne a urdtulul si utilzaros: unul limba} inecsit ‘obtinut prin exploatarea cuvintelor provenite din registro stllistice diferite. Titli! posziei este o metafara, el este folasit gi cu sens denotativ, cét gi cu sens conatativ. Sensul denotativ trimite lo. octul juridic unilateral prin care © persoand igi oxprimd dorintele ce urmeazé o-| flindeplinite dups moarte,{n spocial cele care au lgaturé cu ineredintarea bunuriior materiaie. In sans conotati, ned, th 90 reterd 1a averea spirituata ldsata gonorcxilor vitoare. Tome poezio|o re prezinté croatia titeraréin ipostera de megte sug. create Kisatd co mogtonire unui fi spiritual adich pasteritati Poozia liustronzé coneoptia lui Arghozl dospre eroatio, atitueinoa sade poot fos ponsabil pentru mesajul g| valoarea estoticd a operei sale, pe care lo prazinta urmagior cititor! Pootul gt ‘transfigureaza in arté suferintele recurgand astie! io estetica.uratulue .Din bube. mucegaiuriginoroifiscat= am frumuset| gi preturi nol”. Crectorul devine astfel un post megtegugar, care slofulagte cuvintele: .bin graiul lor cu-ndemnuiri pentru vite/Euam Nit cuvinte potriite. 520621108 2019 Organizarea textulul poetic se face in jurul moti vulul central metafora .carte’, cu sensul de bun spiritual care asigurd legdtura dintre generatii reugind sd ofere urmagilor 9 identitate deoarece esti .hrisovuil col dintar Ca olementde reeurenté, euwvantul carte are 0 bogaté sorio sinanimied in toxt: testament’ hrisov’ cuvinte potrivite’,.siova de foc ¢i slova faurite’. Din punct de vedera sompazitional pocziaeste structurata in cinci uniteti strofice inogale care sunt oiganizate in patru seevente postice. Inprimasecventd, cul se adreseazé direct unul fiu imaginar céruiaTl las drept mogtenire averea sa spiritualé: .Nu-ti voi lisa drept bunuri dup6 moarte/Gecét un nume adunat pe-o carte,” Croatia este rodul unui deschizétor de drumuri geste in aeclagi timp..c treapté” indispensabilds pe drumul anovoies al ‘cunoagteri A doua strata se.axeazé pe metafora Jhrisov' carein sens denotativ desemneazé un act domnese al Evulul Mediu prin care aunt atestate anumite dropturi de propristate seu nobiliare perseanei care il pasedé.larin sons conotativ, tormenul trimite lo .croatie’. Creatiae ste comparatd aici cu cartea stants, cu Biblia. In acest sens, metafora .osemintole varsate in mine” subliniazd profunda comuniune dintro creator gi generate viitoaro. Adoua secventé postios dafineste rolul artistulul gl aecentueagd importante munell lulSe reallzeagd o Porolels intra munca bruté a strabunilor si munca intelectual: .sapa” devine .condol’. lar brazdia devine colimarG’. Artistul trudeste pentru a supune cuvdntul 1a fel cum toranul se aploacé asupra gle Copodopera artistulul se nagte astfel din pretucrareaunui limbo rudimentar- .0in gralul iorcu-ndemnurl pentru vite/Eu am ivit cuvinte potrivite® Arta are un rol estetic pentru cé ec transfigureazd uratul din realitate, transforménd zdrentele’. oblactele nefolasitoare, in mugurl gl coraane’, metafore-simbol pentru vinté si perfectiune, in plus. arta are gi un rol social de facturd traditionalists pentru cé eastigmatizeazé tot ce este rou: Veninul strans|-am presehimbat In miare/Losand intoaga duleoa iti putere/am kiat ocara, s torcénd ugura/Am pus-o cand sé-mbio, cond so-njure” Metafora ,conuga mortilor din vatrir desemnonzé matricoa sprritualtayi noamulur. Coa de-a troia seoventé posticé exprimd revolte unui reprezentant de seam6 al poporulil Cu care oul litle 80 identifica. Else dectard partag la suferinta neamuluii sGu si reusegte sd-i dea gias prin intermediti artel prin metafora.,vioaré Durerea noastré surda si amard/O gramédii pe-o singuré vioarér-Stopanul apare in postura de .tap injunghiat" gi se araté fascinate cantec far6 séreaiizeze 6 acesta este 0 forma de protest chiar Impotriva lui Creatorul reugeste sé schimbe formals de manifestare aurdétulit .bube, Mucegalurl ¢/ noror, roade maligne, in rurmuset| | preturi nor, capabile s& impresioneze. Uttima se cventé aiéturé staponulul atte coud ipostaze ale asupririt domnur gi domnita® care traiescin huzur sinu sunt copablli sé perceapé suferintele robilor. Reprezentantul robllor. creatorul are menirea de a. lumina spiritele printr-o carte a revoltei impotriva nodroptéiti de orice fol Finalul paoziol este specific arghezian, .Slova de foc’, inspiratja de facturé diving, i stove fourite, cuvintele meste gugte se unese .ca fierulcaki mbratigat incloste”. Prozodiia ponte fi siturté intro traditie gi modemitate, Poszia este oledtultd din strofe inegall gi are un ritm variabil o mésuré de 9-1 siiabe gio rima Imperecheates, Agadar. poozia .Testament' de Tudor Arghozi oste 0 arté postio’ situaté intro traditionalism si modemism. Referitor la importanta pe care ore limbojul pestle arghezian Serban Cloculescu spuneacte .Siova de foc este cuvantul spontan fierbinte de via, expresta diracté a sensibiltéil prin siova féurité. cata, 88 intelegem expresia slaborata, céutata, migdilité:” BMATEMATICA 1 2) an ») A= (0.12.3. 4,5.6,7,8 9, 10,0, 12,13, 1, 18,18.17, 18,19, 20, 21.22.23, 24} pts) Cs rf ane (0, 1,2, 3, 4, 8,6, 7, 8, 10,11, 12,13, 14, 16,16, 17, 1819, 20, 21, 22, 23, 2a) {0.5,10.18, 20)21062019 ecach 3. 4a) Notim BDAC = (0) fn triunghiul AOB isoscel si dreptunghic in O => AO= BO = 6VZem {in triunghiul DOC isoseel si dreptunghie in.O => DO = CO = 3VZem BD=AC=9V2em s] 1) Apli Papen im Teorema Iui Pitagora in ACOB, m(¢ COB) =90" => BC = 8 + 18VT.cem WTO cm ©) Ducem CM 4 AB => Aplicti Teorema lui Pitagora in ACMB, m(¢ CMB) =? => CM=9em Aancp=81 m* SUBIECTUL at II-fea ‘A. METODIGA PREDARII LIMBII $1 LITERATURI ROMANE LPentruinsusiroa notiunilor, activitatie docurg astfel | Dascalul invita in fata clasel dal elevi, De pe call inmanate, pe rand, acestia citese niste cuvinte preluate din Vorabulorul pasiv, Colegli au sarcina de ale reda sensu inteles/intuit. Dupalémuriroa semnificatitor cuvintolor In diseutio, |i se cauté se nsurile asemandstoare $i puss. Apo tot! copili seriu expiicartile Tn caiste, dupadictara, ih grupuri mieL avandu-ie notate, ei compun propozitl ce ating tema date: vacanta in familio. Lectia se inchsie cu citirea propoiitilor in plen 3i cu formularea unor idei conchizive despre importanta cunoasteril sensurilor cuvintelor. IL Ora incepe cu © poveste in lecture Invététorului. Din cand in end se aud cuvinte mai putin cunoseute. in timpce povesten se reascutts socvential un elev serie po tabl6 sonsurile cwvintelor in cou, explicate do Invatator. Copill aleétuiose onunturi cu acestea, avand ca toméCina in vizita ja rudo, Dupe fixaroa tor, copil Is! copiaziin caiete expicatite. Uterior, el efectueazd un exercitiu in perechi, Conformcerintei, scolarii cauté sensurile asemandtoare si cele opuse ale cuvintelor audiate la debutul aret in considerarea lor, clevii isi noteazd tema pentru acasé: elaborarea unui sourt text creativ dialogat, in care apar expresil de comunicare formals/fomiliare 2.Dintro cole dosoriso, alogorn o activitato gi o volorificém in Felul urmétor: 1oot+ Ges 5418621.06.2019 upd un dialog introductlv. dol elev rhspund cerintel de a ven! in fata clasel Fe figete primite sunt cuvinte care fac parte din vocabuiarul pasiv. Pe rind. eile citesc Colegille redau sensurile Intelese si/sau intuite. Pentru fiuidizaroa procosulul elovil din fata clasai isi stimulsaz5 cologiicu jocuri do (panto)mimd invatétorul Wajute 82 1g) clorifice semnificatiile cuvintelor in eiscutie. Aol acestail ajuta s/s fe gasense8 sonsurio aseméndtoare gi opuse. Dupa dictare, copii scriun calote explicatiile cuvintelor auzite la ineeputul arol. Invotéteru! Imparte efectivul in grupuri micl si anun{é nous eerinté: compunerea unor propoziti simpla pe tema Vacantain famife. Mai torziu,liderii de grup le citesc gi, cu aportul cascotulul. le evarkieaz6. La sfarsitul lectiei scolar sunt fiber sé formulo2e idol conckizive despre impartanta cunoasterii vocabularului. Timpul eurgo pe , firole’ acestor metede: lectura explicativa, (panto) mimé, exercitiul scrierea dupe dictare, conversatia (dirjata 51 cateheticd). abservatia sistematicé a condultelor elevilor. Resursele materiale constau in fige de Iueru colete, tabid si creté colorate, Organizarea se face frontal siin microgrupuri: frontal ~ atunci cénd: # se poorté conversatia pragatitoore pentru captareaatentici + olevii numiti citess termoni in jurul odrara s-a proiectat activitatea + 50 anunte tema si oblectivels lectie| + se punin scend jocurile de (panta)mima + se Jamuresc sensurile cuvintelor punctate + s@ slatboroaz4 concluzillo; In mie rogrupurl - cand se eampun enunturl. Canchidem 6, pentru atingerea scopulu lectiel sau imbinat optim metedele traditionale cu cele moderne. act~particivative Acestea sunt cu atait mai binevenite cu cat intretin atmosfera in sald. Momentele stotico sunt judicios alternate cu cole interactive. Elovii se simt antronati gi rSspund In timp util Notabilé este punerea vocabulorului pasivin discutie. invététorul fi cecentueazé permanent natura 9 rolul E important ca olevii sé aibd in bagajul de cunostinta si cuvinte nefolosite frocvent. Stim ca viatade scolar ii pune pe copii-cel putin o daté into stuatie,in care tebule 94 demonstreze cd stiu sensurile unarterment Aso, 91 is atesta gradul de culture. in plus prin oxereitilo propuse, invatitoru! poate favoriza ¢1 ince putul lusrulul cu dictionarui. Faptul in sino transformé copii in-adui ce isi cunosc lexicul Bunéoard:. ci vor avea propristatea ficodrui cuvant intreckis intr-un context de comunicare. Exercitiil de limbéefectuate frontal le dé: sansa elevilor 88 se (auto)eorecteze. Finalitatea este ca el sd retina formele corespunzdtoare de exprimare. $1 munca eolectudiore’ marirpe’de of Uetarira miellgeotari a0-sa (quinjevolueadauninicikee i varineLree: pe sine. fiecare se observ subaspectele cognitiy si atitudinal.Opartunitatea de indreptare creeazé promisa ce Ti dé copilulsi ocazia de o-s!imbundtéti propria imagine. Asadar, credem cb autesvaluerea este oealede parcurs ou abjectivitate. In vediarea cresterlistimel de sine, Aceeasl menire au jocurile de (ponte)mima desfasurate Pe deasupra, stim cf acesten facilitsazd comunicares nonverbald si, in egal mOsurd, crose intorosul pentru jocurile de rol Acestea din urmé, negresit, deschid Usa spre lumea teatrulul incanclizie, tehnicile de receptare a sensurilor cuvintolor intalhite in mosajele audiate inlosness dobSndirea compotontel specfice mentionate in preambul, Harté conceptualé ~ clase tka Umba si literatura roman21082019 sersurt lana wf ntute ‘domers didactic { tnttods waaorsie meted moderne | a ee wont | compunere propoatp sample. Teciuraexsiatvd,(panishmima, dictarea, munca echiph {ata oe ‘Sportutate do (sutpcoroctare de (autojvalunro liane de be inbuni > aia de erika Interes spot pert uerulewsieponarul ercmccpemutacimnonm ja eere | 8 METODICAPREDARMMATEMATICH | Pentruinsu siroa natiunilor, activitéitie ne deruleazé astfok \ Doi copii distribuie fige ce continun exereitiu co atenti. Acesta necesita munca individucka, Cerintolo sunt formulate asa: Continues irul Reprodu aldturi patratul si efementele din interior sau Urmeazs sdigetile conform indicator pentru a descoperi acetate. Apol, copill visione aad un scurt fim clespre cotated ce va fividtatéin excursia urmétoare..n timp Ge-lurmarose, ei sunt atenti la aspectele indicate de Invatétor:tumnuri forestrofe tumurilor, cronslurl contratorturl Oupé cialogul pe rrargines lor so pozitjonsiri cotétll,scolari se grupeaza in (tel echips. in eaiote, Intr-un tabel,oigl organizeazé datele privind elomentole repetitive observate in imagini Dupéiun rigaz de lucru, flecare lider citeste datole echipo’ lul Rezulta tele se confruntd in pion. Apo| copii ravod secventole tematics si se coractoazz. in Incheiore. ei primesc tise care infatigeaz6 conturul hartii respectivel cotati. nsé téré detalii de continut So0larilor li so.core sti fixezo pe harté:elamentole repetitive in discutie si s6 noteze punctole cardinal IL Dupé citiroa Una! povesti In lant. elevii se imagineazd in mijocul actiunil. Rolul lor este 86 salveze niste animale captive intro cotate. Dropt coro, 01 robule sd ratind din lecturd punctels prineipale do acces, precum si pe cele care le pot facilita intrarea. Problema date s6 rezolva prin metoca buigdrelui de z4padé (Piramida). Aceasta prasupune parcurgerac fazelor de lucru. Activitatea se incheie cu indicarea numérului flecérul element repetitiv apérut in poveste sicu formularea une! conclu privind fapta lorde cure} 2. Dedesubt detaliom sublectul avand in vedere une dintre activitatlle descriso, Elovi citosc in lant o poveste scrisé anume de invatétor. Acesta le cere sti fie atentila descrierea cetétii din povaste si aImprojurimilor sale, up’ momentul de lecturés invéttitorul isi indo arnné evil 58 isi inchipuie o& devin ool ee inteé in milocul aetiunil 98 salveze nigte animale captive, Salvaroa loreste problema ce: trebuie solutionaté prin metoda bulgGrotui de 26padé (Piramida), Finalitatec este redarea punctalor principale de acces In cetate gi cole care lo pot facilita intraroa. Bupa oxpunerea probleme timpde § minute, flocare capil se géindeste la punctele stratogice sisi noteazd introbAr ele edrar ré:spunsuri pot fiajutatoare. Crganizati in perechi copii analizeazt natitale Late individual gi eauté réspunsuri ta intre baile scrise. Bact © cau formuloaz4 1 aitele. Perechile:se unease doud cote doud si analizen26 raspunsurile ¢1 intrebdrile elaborate separat: Mai apo echipele formate asttel onolizeczé solutile $1 formuleaz6 o idee concludenté Spre sfarsitul orei. In colectiv, se expun concluzille ce redau madul de gandire privitor la posibiltétile de aoces in cetate. in concret. se urmBreste indicarec loculul undo se afié flecare punct strategic si de cate ori apare acestain insintacatatil respestiv In oxtoriorul sau (Positsie exemple de elements repetitive vazute eu oshiimintilin poveste: erenelurl ferestrale tumurilor, Co. Qalie fie (oo ss0821.08.2019 suport, 86 iaunedificiuintirt gtiut de toti copii, Intrucéit foce legétura intre un mode! de fortérsaté cin lumea cotidiand si unul dintr-o lume fantasticd.) Acum. dasodlul intervine cel mai mult E vremea sé se coute Solutic optind bazata pe réspunsurilo ce concordé cu descrieroacatétli creionatdé ce autor. Pontru ‘odificare, $2 rela fragmentu ce deserie fortareata i Improjurimile. Solitia este scrise ta table de invatator, sub forma unei piramicio. Copilio copiaza in calete. la final copii concep idea ce Ie araté comportamentul manifestat, in calitate de eroi.in rapart cu aeele -arimols tinute In coptivitate. 6 pot fie 86 reproduce un proverb, fis sa clestulascé un onunt simpli, Pentru reusita demersului, dasc6lul aplicé urmétoarele metede:lectura in lant. conversatia. invatarea prin colaborare, explicatla, exerci, Pikamida, observatia sistomatkeda comportamentelor olevilor. Resursele materiale utiicate sunt aoostec:text-suport caiste. creicans colorate. tabla sicrata multicolor’. ‘Organizarea oe ctivulul se face individual in perechi in echipe i frontal ‘Citiroc textului in lant introduce micii scolar in cadirul de poveste. darii si concuce spre ceea oe animé un colsctiy, in principiu cosziuneadegrup.Acost concopt oste intérit continuu ce atributele muncii ofectuate ih comun. Mai explicit spus, In perechi si in echipa. elavii au ocazia sa schimbe idei.sdle apreciaze valoarea, sé fo gusting cu motivatii portinente, stasculte actly, strigi dea concursul pentru edutarea color mai bune salut bazate pe rayionamente proprit Pracedénd astfe| el isl formeaza sau igi dezvoith dupe caz, acoste ‘competente ale secoluiui XX: cooperarea + comunicarea * identificarea, formulares si rezolvarea problemelor. in.adaos vin alte forme de organizare in clas. atét prin munca individuaks, cét gi prin pozitionare frantalé, scolarii sunt bensticiaril eportunitétiior de autotormare gi de invatare prin observare. E momentul pentru ofirmoroa do sine si pentru Imbundatatiroa propria! Imagini. ‘Credem cé oricare dintre formele de organizare amintite fidau invéyétorulul sansa s4 evaiueze capacitétiia de receptare a mesojelor audiate si de exprimare oral, gramatical si ortoepic vorbindl Subtil acest lurmSrasto 88 so apropio cat de mult olevii ce C-urile care definesc oxprimarect corect, clar, concis, complat. Per total privite. exercitile etectuate sunt foarte utile copilor care preteré stilil vizual de invétare. Cu titlu ‘exemplificativ, transpunerea in poveste prin puteroc imaginatiol si alocturii constiente contribule la formarea reprezentérllor mentale. Astfel, copiillslimbunétdtesc atentia la detail sl memoria vizualt. Doopotriv’, ols! dezvolté capacitatea da orisntore in spatiu. Pe doosupra, pus In fata unel eatéti imaginare, i, vac’, de fapt, geometria in viata coticlian&. Mai procis 2s. inchipuindu-sistructura cata, copii cecosoazd datele despre elomentale de geomotria, respectiv cole despre lateralitate si localiz6rl in spatju. ‘At&t oplicatia imaginativa. cat gi Pramicia sunt 66i prin care lise solidifict olevilor capacitatea de a opera ‘cu rationamente logice, Po scurt, existenta capac tatl| de intelegere si de rezolvare a problemeler este imperios necosaré indeosebi pe tiromul Matematicit Dovedind c&i stie sé igi organizez6 41 9a redo ‘corespunzdtor datole ceruto, un copil atest: C6 detine atributele gondii analitice. inakéordine de ide, ecucabili au de partes lar factori ce le dezvolté inteligentalagico-matematicé si cea spatict vizualé. De aici si pand Ja tipurie de-gandire eritieé gi ereative mal este un singur pas de facut. Acosta insé depinde ce doud aspecta sential: floru! dascalu ui ¢! potentiaiul resursolor materialo nece sare. In incholere, mentiondm ca este sakitard initistiva de a ctoa contexte factuals (reale, in terekil cororase dezvotts procesole psihics cognitive, iar dintre toate, cu precédore, gandirca logicd. Hart& conceptual’ -Clasa alia Mattamatiog: Cascn | iean94.2019 | piructunaalctlre metode dmateralecitectice | “tT etamenan epenioetn cxbcanu qin in srr eso neue + proms | [iapon vers | Modele sfsau regulars a ose mag - din cotidian ‘achate tae documastar, Ropapsharts eariyemieg sti de rebare veal» road sajonarnette prop falind ‘rbutele gs leper I toemare runca in ect } Le”) | Snaltate pe termen ung * toi eaten ee: L sedervoma panetiren: anainica, croatia, crtien: & Leimpunsenregee ntatigems apanial-veuait, mal fcc aad : les pin mh ina de nee: proce pune eae Ledeen megs see ‘tee che rene Lierreuntege momar ral rma Lsetnarntecagacnton creatine, | | orameaven Leet nape tsar sims ~ | ab gaia compet coi tometrs hrs de ca andesite Testulal Xi-lea SUBIECTUL! ALLIMBA SILITERATURA ROMANA 1 a. tre-eé-toa-re b toate .inapoia 4 Intdinirec noastréa docurs oxcelont noastré~ adjective pronominal posesiy 2. intreagé - atribut adjectival { edhadeseori gicloburile pot fi reuniteiaun toc — proporitie subordonaté completivérdirect’ 9 Seovento sugereazé schimberile prin care tree doi cameni care troiese o poveste de dragoste,Poctte fi Vortea atét de schimb6ri pozitive, dar gi de sehimbér negative, Punctole de suspensio din final replicl kil Goluredou gandurile porsonajului roferitoare Ia aceste madificori 2.Fantana dintre plopl, Mihail Sadoveaeu Mihail Sadovennu se incadreazd in categoria marlior pavestitor! romani, ca gion Neculce ¢l lon Creangé | scien perioada interbelicé.o operé:caracterizaté.in primul rnd. prin vastitate, find considerat intemeletorul romanuluistoric in lteratura roménd, Valoroase sunt, deopotrivas, gl scrlerite sale sociale, dintre core se remore6 volimul de povestiri Hanu Ancutel Volumul este alcéituit din nout povestiri, aparent independents, relatate ins de naratoriicaspeti ai aceleing! locat|i un spatiu prioinic depanéii firelor narative, la 0 cand de vin, dinaintea unel mase Imbolgugato:.S-a spus despre Sodoveanu cd este un mare povestitor:- coon co pavestoste ol sunt mio si una de nopt! ale reménilor” (Nicokte Manole seu). Povestiroa este specia genulti epic. de scurté intindere. cu un singur firnaratiy, in care serelateazéla Persoana intai din punctul de vedere al unul povestitar subiectiv, martor sau persona] al intémplari. in prim planul acsstei speci iterare s0.af'6 actiunea proprii-zis6, lar personajele ol sunt cioar schitate, Din punctul de vedere altehnicli narative, Sadoveanu urmeazs un mode! colebru. povestirea in ramé sau povestiroa in es ©& ‘ess21962019 povestire Astfel cele nouts povestirIstorisite 1a han sunt inserate in naraiunea propriu-aisé de cotre nous, narotori_ care Ie relateaz6.fiind personaje sau martori la intémplérile redate Rama se constituiecaun element de unitate ol volurmului, fhcdnd looul, tim pul gf durata de pondrii amintiritor. Tehnica narativé utlizaté presupune un rol dubiu al flecdre! instante acomunictiril Povestitorul narat|uni- cadru,o ipostazé autorialé proiectatéin text. este un drume{ neindividualizat prin nume propriu find reprezentantul une! colectivitéti care, jntr-o toamné auri’. poposeste lahan gl ascultérrelatdrile celortak 008 pot}. Elindoplineste rolul de martor gi ascultdtor in cadrul mirific-al hanulul pentru ca, dupé un timp, ‘dupé co pavostirilo s-ausodimontat in mintoa sa, slo transpund artistic. Rama povestiil tixeazé coordonatele spatiale gi temporale ale naratiuni. Reperele spatiale sunt exacts: hanul dus la celobritate de scrisrea sadoveniand. are drept corespondent o iocatie reaié din Mokdova: in pian fictional acesta devine un ioc simbolic cu valoare de motiv iterar. proploe depSnérii amintiri, Reperele temporale prezint6 doud coordonate: tre cutul.timpul noratiuni-cadru in care drumetul poposeste fa han s'asculté intampliri desfégurato Tntr-un timp povestit anterior colui al povestiril propriu-zise. Timpul naratiunii este doar sugerat, ntr- toumnng aurie’ Zintr-o indepéirtaté vreme carnut”. Fanténa dintre plop?’ este coade-a patra povestire dintro cal nous, relatatt de céipitanul de mazili Neculet lac gi are ca idee centrals iubirea. Neculai sac este narertorul gi personojul principal al istorisirit al corel punct de plecore deriva dintr-un ‘oméinunt alfizionomiei sale: .ochiu! drept stons gi inchis i ckiclec cove trist gi straniu’. Vechiul sou prieten. comisul lonit6. i roagé sti lb povesteasc’ Jintamplorea ndprasnicd’ in care isi plerduse 0 lumina. In prezentul de lo han, timpul naratiuni-cadru, omul ajuns la maturitato povestaste fapte patrocuta in tracutul su, timpul naret, pe cind era ine @ foarte tandr. .De-atuncea au trecut ani peste doudzec! gl cinct” Firul epic al relatéirii subjective se incheagé intr-un timp alert. prefatatde formula de adresare .dormilor gi fratilor’. care donot re spoctul gi afectiuno faté de audienté. Aetiuned povestirii respocté: momentale subjoctului debuténd cu expozitiunea, Cudoudzeci si cine de ani in urma, Neculai lsac era nogustor de vinuri In tinutul Sucevei si foce un popas la Hanu Ancutal ih timp oo se plimbacdlare prin Imprejurimile hanulul inteine ste nigte tigani care se sediciau 1a rau. intrige povestitli consté in aparrtia unsi tinere tigéneL, pe nume Marga. in varsta de optsprezecs ant care jl fascineaz pe cdilator. IsacTl dé el sl reprezentontulul grupulul, Hasanache, cate un ban de argint si pleacd find fermecat ce frumusetea totel Bestégurarea ‘octiuni continué firul pio. Ziuaurméitoare, fata vine lahan sé-iarate ce ga cumpérat din banul primit: nigte czmulte. igi dau intalnire intr-un loc romantic, Jang’ han, le fantana dintra plapi si petrec improunéa sonra de nouitat, cu promishined 68 se vor veciea din nou cénd el se va Intearee de la Pagean, unde trebula s0-g/vandé marfa, Punctul culminant al povestirii conste:in marturisirea Margo Ia urmétoared intainire, co Hasanache piéinuieste stl omoare pentruc-i fura bani, iar ec fuseses trimist crept mamoald. Tandrul fuge. dar talharii erau deja pe urmele iui: in confruntarea cu aoestia. igi pierde jlumino® oehiulul sténg, dor scopé.cu vial. Deznodimantul prezintd raintaoree rea sa la fantén6, insotit do Gjutatoare de la han, dar, din péicate, Marga nu mal era in viet}, cl fuses omordta gi arunoata in fantand; urmele de singe risipite pe piatraiiinfioara pe cei prezent| ¢iilac pe tandr sf traiascd revelatia sacrificiulul in numete iuibiriL Din punctul de vedere a! artai narative, reictarea subiectivé se remoroé prin numeroase elements da oralitate, cate au roll de.a indica pers pectiva narativé. quditariului die 1a han, dar gi da.a imptioa lectorul in sublectul povestiri, asttel, stllul sadovenian imbind elamente populare. arhaice sau regionale mazar’, _multamire” ete.) cu un limbaj expre siv de osebit (_lumin&”, fantand"), Romarcatsl a Sociovoanu. alsituri do uimitoarste descrier, oste ¢i derul rarde acaptanudionta, atot prin subjoctele aleve, ct ¢i prin stilul sau incontundabil de povestitor -Minail Saceveonu consacrd definitiv povestiroo, asigurandu-lo participare esntiold si prestigioasé la viata formelor epieulul: (Edgar Papu) B MATEMATICA yer {24, 25, 26,27, 28, 28.30, 31)21082019 by Ax (24.25, 26, 27, 28.29, 30, 31.32 33.34 35.36 37, 38.38.40} cora{aAng) =9 oO) ‘Az (24, 25, 28. 27, 28.28, 30, 31,32 33) 1801: 6=300 (rest), o180F-a zecimald este 6 3. a) Ducem AD 1 BC, iar in triunghiul ABD, m(< BAD) = Wf => BD=6cn Aplicam Teorema tui Ptagora in tringhiul ADB => AD = 6VTem Cum m(< ACD) = 45" => AD= DC = 6V3 om. Deci BC = 6+ 6v3 cm by AC =6v6 cm (Teorema lui Pitagora aplicata in triunghiul ADC) = 18+ 6VF + VObem ‘34+ 18v3 ene dP anc A. METODICA PREDARII IMEI 1 LITERATURS ROMANE ‘1 Pentru sistematizarea notiunilor, acti vitétile se de sfasoard asttel | Dascilulinvitain fata clase! dal olevi.Unuldintre 61 descrie un coleg. iar un altul deserie un obiect de ur frecvent in activitates gcolaré, Colegil lor treble 96 ghiceascé despre cine, respectiv despre ce este vorba. Din ambele prezent6rl oi retin cuvintele-cheie. Dupé aceea, consuiténdurse laalaitd, ei alcdtuiesc planul de idei al unoi vitoare povesti imaginara. in acea poveste, personajole principale vor fi colegul si obiectul despre care sa vorbit in momentul de captare @ atentiel. Scolari decke! ce tréisaturi vor avea porsongjole alesa. IL Ora incspe cu prezentarea unui pian simpiu de ictei Ei trebuie 86 identifice persoana ¢i lucrul despre care este vorba, dropt care oi sunt atenti la trsdturilo ace tora. In baza lor. copilil.prins! Intr-o furtundde idl, dau fréu liber unor ganduri din care se naste © paveste Imaginard. Dupd notarea celer mal interesante: gOnduri,impértiti in grupuri mici, ei scriu'versiunoo scurte a povostil.Uiterior, prin mijlocired Iikerului, flocare grup isi prozinté versiunes: in fata close, Totodote, acest argumenteazautiitates planulal de idol in organizorea muncil de creatie. Le sfarst, levi gi noteazé cuvintolo-chole ce definese loctic. 211 continuare descriom activitatea aloasé port a fivalorticatt: la chemarea dasclLiu, dol olevi se prazinte in feta clase, unde, pe rand, unul deserie un coleg, for cello, un abject uzual intainitIn medi! scolar: La-coreren dascalulul, copil din bane! indies persoanasi ablectut dospro care se face vorbire. in baza prozentarilor colegilor aflati la tabid,6| noteaz cuvintele- eheie, sub formaunei hérti conceptuale.lorin urmaunui act consuttatiy, el realizeaz6. in colectiv, planul de ide! al unei povesti fantastice, de creionat in viitor. Eroii acesteia sunt colegul si obiectul indicati la inceput, pentru coptaren atentiel ofectivului clase, (Hartaconeeptuald gl planul simphide ical sunt dostul de problematic '¢ Om "2198208 Pentru copii Be aceea, jn vederoa conturdirli ci beneficiard de ojutorulinvatérorulul Aportul su ¢ deo sabi de important pané.cénd copii deprind munca intelectualé in acest sons) Loctic oste prostabilité in conformitate cu structura acestui ansambiu do metede: povestiroa, planul de idol, harta conceptuald. exercitiul, conversatia (dirijaté $i cateheticé). observatia sistematicé a conduttelor elovilor, Resursele materiale constau in calste, tabié gi creté colorata, Organizarea sfoctivului se face frontal sin calectiv. in functie de situctie, Fara indoiald, ambele forme de organizare incurajeaz exprimareaverbalé side sine. Inopinanoestra, pevestirosare un rol covarrsitorin procosul de eragtere armonioasé a copiluuIn coneret, povestirea Heducé scolarului limbo|ul gi deopatrivé i-limbogéteste. 1 familiarizeazS cu tot ceea ce implica Jocul de rol i dé siguranté: de sins. Exerciiul de comunicare lacare il pravoacd invéitértorul, cerdndur| 56 povesteascé, fovorizeazi anumite ospecte. Multumité lor. micul scolar atest®. in timp: ‘casrenté in gandire, fiuenté, claritate si concizie in exprimare, abilitatea de a contura trésdturl (fizioo si morale), spit inavativ intt-un impas (caveat de trac ote), capaciteted de a valorlzatrlada atentio- momorio-Imaginatie, copacitatoa de autoovalusre. Povestirec se implote ste perfect cu alte metode valoroase: harta conceptual sl planul de idel impreund s0U Separat, ace stec: organizeazé gandirea {logicd gi sintetiog), creoazd mediul propice pentru transformarea anumiter concepte dato in-simbeluri, simplificg: munca Intoloctuald - chiar si po teritori strdine, dar totus! complementare (de piidé, Matematica, $0intele naturi)). Drept care, atuurie lor sunt de. luat in considerare, intrucat fac metodele in spetd st fie aplicabile pe mai multe patiere/domenit Ba mai mult decdt atét, acestea dezvotté proc esele psihice vitale in bunul mers al prolectulul didactic. Ne refarim ici la procesele cognitive. care privesc: atentia. memoria, perceptia, imaginatia. reprezentanie, baju si croativitatea. De bund scam, no rofarim sila procesele afoctive, corora povostirea le oste favorable ‘emotile, sontimentols si mativatio, Inloc de inchoiere, salutém Initiative Tnvatétorulul de.aincuraja spiritul fiber al copilulul pe durata expuneril orale, indeosebl cand evidentiazé insugiri cle unor oameniflucrurl.Acoasté abordare Wi imprimd lectiel un soracter interdiseipinar, cate find legatura temei cu alt cblect de studi. Dezvottore personal6. Harté conceptualé- Clasaatii-a Limba $i literatura roménd Ce eee ery tehnid procedurale lg sau hac eu frucynt In actitatea soloed | eprint de muncd itetecticals process county lect desolate poventve ‘ pian ee han concer tua fp Se + LTeoerenghin gneve = indie ig rtetes) | Hae lariat cole a erga ‘era de eomanicare le | exprimars oral 3 drsne eganlareadatelor abate de a crt rat des stra) | slit nats nuns cal de sac 6) apsenates deo valor Wada atene me marie dmagbut ‘apactata de (avtolovluare B METODICA PREDA RM MATEMATICH |. Pentru insusirea nothunilor, activitdtile se deruleazé astet 61862198208 Pentru copii Be aceea, jn vederoa conturdirli ci beneficiard de ojutorulinvatérorulul Aportul su ¢ deo sabi de important pané.cénd copii deprind munca intelectualé in acest sons) Loctic oste prostabilité in conformitate cu structura acestui ansambiu do metede: povestiroa, planul de idol, harta conceptuald. exercitiul, conversatia (dirijaté $i cateheticé). observatia sistematicé a conduttelor elovilor, Resursele materiale constau in calste, tabié gi creté colorata, Organizarea sfoctivului se face frontal sin calectiv. in functie de situctie, Fara indoiald, ambele forme de organizare incurajeaz exprimareaverbalé side sine. Inopinanoestra, pevestirosare un rol covarrsitorin procosul de eragtere armonioasé a copiluuIn coneret, povestirea Heducé scolarului limbo|ul gi deopatrivé i-limbogéteste. 1 familiarizeazS cu tot ceea ce implica Jocul de rol i dé siguranté: de sins. Exerciiul de comunicare lacare il pravoacd invéitértorul, cerdndur| 56 povesteascé, fovorizeazi anumite ospecte. Multumité lor. micul scolar atest®. in timp: ‘casrenté in gandire, fiuenté, claritate si concizie in exprimare, abilitatea de a contura trésdturl (fizioo si morale), spit inavativ intt-un impas (caveat de trac ote), capaciteted de a valorlzatrlada atentio- momorio-Imaginatie, copacitatoa de autoovalusre. Povestirec se implote ste perfect cu alte metode valoroase: harta conceptual sl planul de idel impreund s0U Separat, ace stec: organizeazé gandirea {logicd gi sintetiog), creoazd mediul propice pentru transformarea anumiter concepte dato in-simbeluri, simplificg: munca Intoloctuald - chiar si po teritori strdine, dar totus! complementare (de piidé, Matematica, $0intele naturi)). Drept care, atuurie lor sunt de. luat in considerare, intrucat fac metodele in spetd st fie aplicabile pe mai multe patiere/domenit Ba mai mult decdt atét, acestea dezvotté proc esele psihice vitale in bunul mers al prolectulul didactic. Ne refarim ici la procesele cognitive. care privesc: atentia. memoria, perceptia, imaginatia. reprezentanie, baju si croativitatea. De bund scam, no rofarim sila procesele afoctive, corora povostirea le oste favorable ‘emotile, sontimentols si mativatio, Inloc de inchoiere, salutém Initiative Tnvatétorulul de.aincuraja spiritul fiber al copilulul pe durata expuneril orale, indeosebl cand evidentiazé insugiri cle unor oameniflucrurl.Acoasté abordare Wi imprimd lectiel un soracter interdiseipinar, cate find legatura temei cu alt cblect de studi. Dezvottore personal6. Harté conceptualé- Clasaatii-a Limba $i literatura roménd Ce eee ery tehnid procedurale lg sau hac eu frucynt In actitatea soloed | eprint de muncd itetecticals process county lect desolate poventve ‘ pian ee han concer tua fp Se + LTeoerenghin gneve = indie ig rtetes) | Hae lariat cole a erga ‘era de eomanicare le | exprimars oral 3 drsne eganlareadatelor abate de a crt rat des stra) | slit nats nuns cal de sac 6) apsenates deo valor Wada atene me marie dmagbut ‘apactata de (avtolovluare B METODICA PREDA RM MATEMATICH |. Pentru insusirea nothunilor, activitdtile se deruleazé astet 61862108-2019 compararea numerelor/fractillor sauce: | / ae aoe a a ietiats Se (puncte forte) = benefici aomarare cu saps ‘ins real, operon ‘wermeni de speciattate | taza pe at consructa erate sechimbul ge robin * te drew compaary eesti ra tecrchard ‘comsaratorthizate ‘compare icin ere, aagam von inereg acperaty fracte tutors pin esapornre suursar eninar 7 sarees 4 | lpact pe termen hung si parce smateialconcretintitiy 7 ‘Wat fection aoe 1 be dace gies snaetine sett: euccalintarsdhildenr | se contureat sth via de near (se imbunaqest sonia, [ selmbuntiteste inteigeta paso iwi, maces carorih lr ‘apace a vee in plan muir; Ris coeiedecey:t | ve nloge relia cauid- act Amp. interdependent ee ings outta actions Testulal XiHoa suBIECTULI A.LIMBA $ILITERATURA ROMANA 1 a. rib-de-re b. putea c.tristoge d.Cartoa oamoa. @- articol posesly egreu ~nume predicativ {. 88 fluferieit - propozitio subordonata completiva direct g Socventasubliniaza faptul od oamonilor lo vine grou s& ronunte la-projudectiti si astfel foriciroadevine un luctu complicat, uneari imposibil de atins. Stefan stie foarte clar ce nu presupune ferleirea, dar: in acelagl timp. nu gl 69 presupune oo. 2.Paveste sontimentald, NichitaS tanescu Neamodemisiu! postic este eurentul iterarprezontat cie Genoratia gaizecisté gi 99 remared prin revenirea pozia! io acievérata oi menire. depasind literatura proletcultisté ¢i continudnd tracitia valoroasé interboics. Incopand cu 1980 se produce 0 revenire a posziet la irism. prin innairea tormolor de exprosio modomista, cumar f limbojulambiguu, metaforole subttlo, imaginile insolite si prin imbogéjrea lor cu noi trésoturt imaginatia deborcanté impietité cu lucksitatea, promavarea sensibiitdtl ¢ a ironio| formulele artistice divorsificate, prozentarea universului afectiv al individulul contomporan, proferinta pontru discursul rie do tip canfesiune, explorarea deplinda fortel de expresivitate a limbajulil care devine un scop in sine. promovaren joculul de cuvinte, asocieri, uneoriilegica, « sensuriter, inléturarea oricdrul compromis tematic sou stlistic c exprosio a prolotoultismulul NichitaStéineseu este un post reprezentatival Generatiel gaizeciste, apartinand literaturii postbelice gi Incadrandu-se curentului iterarnoomadernism. £1 debuteaz in 1960, cu valumul de versuri .Sensul lubiri Cr (49 Ge cae21082019 urmatt de 0 bogaté activitate creatoare. Se remarct: prin criginalitatea limbajulul propundind o nou’, bordare 6 cuvantuluil Critioul Iterar Nicoloe Manolesou firma od universul sténescian are 1a baz .0 matafiziod o concretului-s/0 fizied © emotilor,, domatorializond astfel ceneretul gi matarializind abstractul gi aledtuine .un cosmos al vorbiri, Poezia ,Poveste sentimental face parte din cel de-al_doilea valum de versuri stdinescian. intitulat ,0 vine @ sentimentelor’, publicat in 1964 aparitia ace stuia iniilaz6 © aventuré a cunoagteril totale, pe calo sonzarial6. $tetenia Mincu afirma cd .Nichita Sténescu este Ja nol primul poet al sentimentutl lucid al exprimrii prmeditato a stérli de fericiro congtionté’. Tema poeziel este lubirea, sentiment care, prin euvant, poate initia o casmogonie. Textullitic se-constituieca © Meditatje supra tubiril sl asupra cuvantului Titlul prolecteaza discursul lic in Imaginarr, sugerat de cuvantul poveste’. gl sintetite ag’ idea centra, ‘onume capacitatoa pe care o au sentimentele de a instaura un univers oporte. Poozia este alctituité din optsprezece versuri, care pot fi structurate in trai secvente lirica. Incipitultextull, introdus prin tocutiunea adverbialé .po urme’,aterd mprosia continuo unui discurs anterior, pe tema iubiri si prezinté.un moment de Maxime: intonsitate a povestii de lubire: Pe urmé ne vedeam din ce ince mal des". Acaasté se cventa 96 oxeazé pe prezenta a doud ipostaza lirice numite .eu" gl .tu' prin mérci pronominal specifice: aceste ipostaze por areface starea de gratie a iubirii cuptukil primordial. ndragostiti troiesc o aventurd ontologicd, plasindu- se do 0 parte g/ de coalatte c timpulul ‘coborét in conerat gi manifesténd! intontia de c- | transforma intr-0 eoordonaté subiectve propices ‘Opropierii eterne dintre cele doud principit Eu stateam lae margine-o oroi/tu=1o cealaite” Comparatia inoditd .ca dowd toarte de amtoré” face 6 trimitere subtlia cétre Antichitate gi catre originile omeniril¢! totodaté oxprimd idea for marti unul cuply indestructibil. ca gi ce! adamic. A.doua secvantt liried se axea26 pe valentele atective ale comunicéirl dintre inaragostiy prin intermoctiul cuvantulul. un motiv specific al lirie i stémescione. Distanta imaginaré dintre ol" gi ea" este abolité prin posibilitatea de a folosi acest vehicul de comnunicara prin care cai doligi Impartegosc gandurile. Acesta: devine Iaitmotivul poeziel, ca axa gene ratoare a noului univers al lubirl spirituale. Coborét in conoret. tinde 88 50 Gonstituie oa principiu de bazd al ereatiei llantul dintre cunoastere Ie nivelul aparentei al privirit care spre osenté, princomunicared la nivel sufletoso. Eulliric, copiesit de imagines unei stari de spirit unice, potentate prin cuvant. se aneoreazé puternic in realitate, luénd-o in stépanire g| subordendnd-o fanteziei, prin percoptia exactéa ofectolar concrete alo vortelor, capabile 86 inclina larbain cédere:.imilasarn un genunch iar catul m-infingearn ih pad’ Contempiotio este stared pricinicé unei noi geneze affate sub somnul iubiril Amplo comporatie sugestive, 80 prive se iorbe-nelinaté/de e&derea unui cuvént/ea pe sub lsba unul leu alergéne’, are fa bazé un procedeu recurent intirica stanesciond, anume capacitatea imaginativé de a cobori abstractulinconeret. incon de-atroia seeventé, .cuvintele’, precum pésdrile, traverscaza distantadintre indrégostiti, anuland-o te: nivel spiritual, jar implinirea sentimentolor prin intermediul acestora le conferd calor dol forte primard da reface genoza Universulul. Ele se af6 astfol in relatie cu Lagosul bible, crednd o lume noud, populate de El @1£a. membrii cuplulul stem, care funcamenteaz6 originea omenini:.gi cu cét te kibeam mai mult.cu atét/repetau. intr-un vartoj aproape véaut./structura materiei, de ka-neeput'. Universul creat prin puter cuvéntulul evoratcin iubiroaeteré capéta caractere de generalitate oxprimand capacitatea umand de crea teritorll imaginare propri in onsambiu poczia este un discurs lie cu aocente epice, sugerate de cuvantul poveste’ din titi care projecteazd In imaginatie procesul comuniearil prin cuvant, Procedeole moderniste, evidonte ined do ia lecturcrea poozial sunt: arlaneiren disoursulul de facturd oxistentiaié aiiubiri-creatio, ombiguitate a lim bojului 1 utiizarea metatorelor inedita, crearea unui univers imaginar propriu! al reprezentéri abstractiunilor in formé conoretd gi prozodia. Din punetu de vedere al limbojUlu artistic, se remarea « fort de sugestio 0 metotarel (toorte de amare’, _stéteam la © Margine-o oral, Vartejul lor putea flaproape vézut’), procum ¢.comparatia ampk, prin-eare obstractul coboard in concret t+ c ane21062019 Reprezentant al generatlel sale, Nichite Sténescu se definaste prin creatie, pe care o consider esenta viet. afirmand 08 .poszia nu este numal arté, esto insagi viato, insugi suffetul vietit jar critioulliterar Eugen Simion considera lirica sttneseiané .peezia posziel’,remarcé prin care se aceentueaz6 interiorizarea profundé a starit de gratie a creatorulu B MATEMATICA a) A=(129.46.67.8) ») A=fh2.3.45,6.7.6.9, 10.1112 13.14.15. 16} {\.2.3, 4, 6, 6,7.8,0, 10, 1.12.13, 14, 16, 16, 17, 18 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25) 5,16. 17,18, 18, 20, 21,22, 23, 24, 26,26, 27, 28.28} 16. 16,17, 18. 18. 20, 21, 22. 23; 24, 26) 2 o) T+M+F=83 unde T = varsta tatélul M=varsta mami si F =varsta fiulul Notameut=T~4m=M—4 gif=F-4 tem+f=7i AM =9V.em (Teorems lui Pitagora apticat fn triunghiul AMB sau AMC) Annes AMEBCe give = 815 Aasc= 4 ¢) Ducem MN 4. AC =>d(M, AC) MN MN este indltime in triunghiul AMC dreptunghic in M=> MN SMM = em=> d(M, AC) = ovFem “ SUBIECTUL atI-toa, A. METODICAPREDARIILIMBII $1 LITERATURI ROMANE Pentru recopitularea notiunitor, activitétilo se deruloazd asttot 65a621062019 L Dasctilul le citeste elevilor un scurt artical despre destiintareaunul pare din comunitate, Apoi li se cere 96 propund solutii pentru salvared lui. Ace stea sunt notate intro sesiune de brainwriting, Ingrupuri mick diovii 90 gandose Ja pasil do parcurs pentru concoporea unor proiecte intoreiseipinare, acto avand dropt scop pistrarea integritatil parculul Etapelo sunt scrise in baza unor cuvinto-ehoianatato de Invdtéitor pe tablé, Acestea fac trimitere ctitre domenii precum: protectia mediulul educatie civic 6, educate fizice sl sport. upd citirea tuturor schitelor. se complieard idee pentru a roméne in discugle un singur protect I Invetotorul le propune elevilor un mic exeretiu de imaginatic: 88 Is! Inchipule 66 jau parts la prolecterea unui atelier mestosugérese. Ace sta se vadeschide in unitatea lor gealara. Ei pot voni cu sugestii cat mai practice §! mai inovative. in acest scop, se pornaste’” turtuna de idel Dup& notarea calor mai bune ideal ‘cu apartul invéitétorulul, copii alcStuiose un text in care argumenteazé impactul pazitiv al acelui proiect ‘csuprasievvilor din scoala respective. 2.Dintre acthitatile deserise alagem una si 0 valorificdin asc Pentru spargeroa ghotil dasclul citeste un articel despre desfiintaroaunui pare din comunitate. Againespe un dialog ce priveste un fapt ipotetic. Acesta le care elevilor séisl imagineze of sunt factoridecieional,ceea ceinseamnd cS pot propune soluti pontru a-l salva Asc incepe o sesiune de brainwriting. 7 timpul careia ‘Sunt notate solutii Eloise grupoazd cite 6 lao masa. Fiecare copil gi razorvai § minuto, 86 serio 3 idol, DUpG -acoea, invététorul citegte cu voce tare notkole, Raman in discutie cola mal bune idet.h grusuri miei, copill 80 gandesc la. cum pot realiza proieete interdiscipinare:; toate au aoslas! scop, adict pastrarea intogeitati parculuil Ei concepetapele de licru dupa cuvintele-cheie seriss pe tabid de invatator. Prolectele ating domenii ce deschid subiecte frumoase. Domeniile atinse sur: protectia mediulul educatie civic, educatio izicd sisport. Spro final, dasscdilul citoste schitole. $e compiloazéiideile pentru a obtine un singur project. Fiunt| loctiot curge dupo acaste metode: conversatia, broinwiritingul (G-3-6), problematizarea. invotarea prin ‘cooperate, exercitiul, abservatia sistematic a comportamenior olevilor. Resursole materials consteu In fige de /ucru table si crete colorate, ‘Organizarea se face frontal sin grup. dupa caz.in aceste forme de organizare, copili au oportunitatoa séisi ‘exorseze abiltéile de comunicare constructiva. Negresit, acestea reprozinté mediul favorabil pentru {ro)nasterea spiritului de echipa. destinat s& dezvotte abilitatile de relationare durabilé. Eovulul I oste prezertatd o situstio-prablomé suficient do compioxd gicu impact major asupra comunitétl Folul in core e! se roporteard ia cazul det spre solutionare indicd nivelurile atinse de gandirea (lagice si critic) si de componenta atitudinald. Aplic€ind metoda 6-3-6, invététorul urmBreste modul in care elevul sa manifesta iosind din zona de confort. falososte structuri mentale construite improjurul unar cuvint ‘ancoréce apartin mai multorarii curriculare, realizeazé conexiun! intro experientele de invatare dobandite studlind discipline conoxe, Intolege raportunile stimubrecctis sl courd-efect, formuloczd Introbari-chelo gifeau rdspunsurl bine argumentate, gaseste idel creativ- novative susceptible s4 razolve probleme atipice, \genereaztidel ce schimind mentalit tL Recapitularea se face pe terenul prapice céterva akyoritm! congruenti: triada adaptare- acomodarsasimilore, scheme mentale, confilct cognitl, invatara inters/ pluridiseiplinara, rruncain grup. Acoasté abordare aparte atrage dupé sine doar ofecte poritive, resimtite treptat in procesul formativ- educatlval seolarukil Dovedind 62 gtie sti ulllzeze schemele mentale censtruite prin aeumulare $1 reproducore de date, olevul atest oO a Invétat so invote, respectiv s6 face. Un exemplu in acest sons oste -contlictul cognitiv provocat de situatic-problemé ati pied. Rezolvandu-| el demonstreazs o6 sia insusit iectille despre price peri. doprinderi si atitudini Ca.atare. ei intréin zona proximei dezvoltari Tn subsidiar, cbordarea Ii parmite Invetétorulul sh observe modurile in care coplii so exprimd (in seris, oral si pe sine), rotioneazé si relationeaza. Inincheiere. conchidem astfet Motoda principals - brainwritingul - favorizoazd aparitiacircumstantelorin ‘core edicalali: comunied in seria 91 verbal, problematize azé, argumenteagd, isl inf kientoazd recipras ‘atitudinis sl roprezontéria, Invaté prin cooporare sl prin descoporire, se fomiiarzeaz6 cu invotared bazates po proiecte. Pe seurt, oducabili exerseazt cout dintre compatentele secolului XXt gandiras ertticd 31 sokitionarea problemetor (mal mutt sau mai putin complexe ). Harta conceptuali—Clasaati-a Limba $i teretura romanes earns21062019, participarea fa interactiuni pentru gisirea de salut la probleme ioztoen ure tompetere ala sec | 1 prot acute ehdeescaia | Len] sins ptt 7 (eam aura cmea | pd ‘inte apsare scomodare-stinare cane enya (ats pedo tet} aperture imu ete eal eet = a 7 ‘order pr ot Ber tl fc ah cman {8 METODIGAPREDARIIMATEMATICI Pentru recopitularea notiunilor, cctivitajlodecurg astfel: { importitiin grupuri, copii masaaré|ungimoc abiectolar indicate de invéitértor, axistonte in sala do cast & folosese instrumente de mésuré stondardizate. Lideril inregistraaz’ dimensiunile acolor abiecte.In considerarea datelor din tabel, in cadrul aceloras| echipe, se compun exerci si probleme pe fise. de lUcru, Bupa ce dasoblll lo certified corectitudined gi calitatea, achipsle fac schimb de fige pentru a to rezolva 5 implicit. pentru a le corecta in ultimul momental loctiai copii observa fotografi afigate frantal fotografi co infétiseaz4 diferite obiecte Intainito frecvent in modiul apropiat.£l sunt provacati sa ‘estimeze dimensiunite 91 s& 99 grupaze upd cum le indica intrebarea Muttiplu ori submultiphi”. 1L Organize! in grupurl copili au le.dispozite fige do lucru, histratil gi jetoane cu simbolurile muipilor gale ‘submultipiior ftrulul.tustratile 9 jotoanele trebuie asociate dupa crite rile date. in tabel. elev cate gorisese corpurilolichide dupa dimonsiuniio mésurate cu instrumente stanciardizate, dar si dupa dimensiunile aproximate. Dupé validare/corectare, impreuns, ei realizea2 un colaj cu toate iustrotile. Acostaia forma unel vitoare tome de coreatare 2.1n cantinuare, tratom sublectul ca priveste une dintre activitaylo doscriso. Invététoru! arganizeaz6 efectivul clasel in grupuri mici Acesta le pune lardispazitie fige de lucru si diverse lustratil Toteciaté, costa le core copiior 96 le cescieze dupé anumite erteri.intr-un tabolul rogdsitin tige, oi impart corpurile ilustrate dupé dimensiuni. in functie de cerinté, unele sunt masurate cu instruments. standard jar altelo sunt estimate cu Instrumente nonstandard. Datele sunt inrogistrate In rubriciio Subrmuftipll Nerul pl Multoll truhuLTnvatstorul se pronuntd in privinta corectitudinil lar. Apal copill realizeazé, in colectv, un colg| cu lustratile in cauz6. Ace sta reprezinta suportulin baza coruic is structurear6 ideo unui proieet eu toma Vite a farma de vite. Torna este redat, schematic, de Invéitéiter lo tablé, iar de copii.in caiote. Resursole proceduraile folosite de Invotdtor sunt acestec: cbservatio, invéstarea prin cooperare, conversatio, (dirjjat). exorcitiul colajul tema de cercetare, abservatia sistematicd acandultelar. Baza materialé const’ Ih lustratiljotoano, Ipic| carton fige do lucru eretoone, colete, tabla =| erotd, Organizaredefectivulul se face in grupurl micl gi frontal Invténd copii imaginar, pe platformaunei ferme zootehnice, dosodlul face lectio pe intole sul si pe plocu! lor. Find ta fata locului prin forta inteligantei spatiatvimale 3i a gratict fisei de tucru, ai observa indeaproape instrumentole cu core se masoaré capacttatea. lustratila Inétiseazé corpuri lichicie (apa, tapte, smantands, zor) $1 simbolurile unor unitati de masur’ standardizate; In speté, (sub)multpi itruluil. bupe asociore a lor, 678821002010 clevil incicé clenumitile anumiter unitayi de mésuré nonstanclardizate, intéinite ih viata cotidiand. Ih acest scop bine determinat. invitéitorul utilizcczi itemi de tip pereche. respectivitemi cu alogare multiplé. Transpunerea micilor scolar intr-6 situotie rol6 Tl familiarizeazd.cui unitate de masuré standardazate co fac oblectul facticl.D¢ exemplu,técénd constiont legdtura intra imagini i simboli, oi ajung sé internatizeze scara. pe care (des)crese valorile in cauz6. Peste timp, avandurle ficate, ei pot rezolva cu ugurint@ operatiice reclamd efeetuarea transformBrilor din subrmuitipllin mutilil~ sl invors, gitabolul are un tol important in vederea realiz6ril scopullectiei, Acosta pune cleWiin fata situsticl de o-si organizo/roprozenta datole abtinute. Aga. 0] auo perspectivé mai bund asupra datalor. Cuaite cuvinte, ‘avand notitele cinainte. elevitor tise impriméin minte imaginea ce reflect’: ansamblul unitatiior de measure aeopacitati: In plus lori se iimprimd in minte conceptul de unitate de measure in cazul nostruy tru. In sent, acesta este un etalon in jurul cérula graviteazd celelate masurt tip pentru capacitate. In completare vine colajul $itcasto ore un rol esential in structurarea sifixarea informatiilor. Atuurile lui sunt colaristicasi simbolistica. Laoialta, imaginile dubleaz4 puteroa me sajulul principal, can du-l complex si mai evidiont. Fe doasupra, invariabil elevil ating un domeniui complomentar temei curente, domeniuil stiintelor naturil Prin dialog dirijat elintré in sublecte de spre animatele domestice Intalnite in ferme utopied, (Sublectole pot priv de pide, alottuirea corpulul, medi de viata. olimentatio animaielorin discutie). Pe durata diatoguiut invé{éitorul urméroste reectuaizarea cunostintolor din sfore stintslor naturi( dar si verificareafondulul lexical pasty. In parantezd fie 2s, lectia este 5/ un bun prilg) de testare a competentelor de comunicare la rivelurile recoptiv si exprosiy, ar cndeste cazul da indraptare a erorilor de exprimare orakk.In plus. prin micl exereiti de comunicare, ¢ pot Iustrasinonime, antenime sl omonine, 1818 ase precize terminalogia. In ‘acest madi se mal indoplineste un abiectlv operational imbogétiraa vacabularului coralativ temei Acthvitatea se Incheie cu expunerea unel potentials tame de corestare.Colojul este supertul de kieru din care va rezutta un proioct Tema ineité la investigatie. negresit. Curiosi din ire. copii se lasé péitrunsi cle id90a 60 ji aduee impround fa masa do studi, Aga se pot eroa promisole InvAtarl prin doscoperio i prin cooperare, Por onsamblu, strategia dascOlulul este favorabilatuturor slevilor, independent de ritmurile gi do stitute ‘oestorado invétare. Grodom in reusita demersului didactic, intruodt contéim pe atributele ce fi dau consistenté lectiet tehnied, contrare po interesale sinevaile scolarilor. intoractivitate si interciiseiplinaritate, Harta conceptual - Clase atli-a Martematticé 888621082019 spicabtate Instrumente | unity! de mSsurd standardtaate Bm one | corm nt - os searmertece masira | wera | Gracensse res proce Sone f 1 ina anc Termincloge aco sotvrts | cannons (acter : pcg swe | Une ce mat aa eal tretonigcese| ——fundmenle iti Seas (cpus nape, mas : aheeseng ash. nt sep tort pn A prereporucie | ‘Mngt, ‘noumen stand ph res remy inoument finda pane sult nar Inet ited L vous aes ata 1 iadkinisanles | rtrsiarea edn pe en (Sn lerke sbibutle ec aaa eae ara acest eheus net ii fro ished dle aeayiavn eter tae {5 carieve pe eereshe raved eolrtor | vie pn enopsieer cooperme TestulalXiitiea SUBIECTULI ‘A.LIMBA $FLITERATURA ROMANA 1 a.a-mén-doi borequiul cuseati 4. Copilul aajuns.acasa, ‘@qjuns~ vorb precieativ a. damal— complement circumstantial de loc f g.In seoventa indicat’ esto sugeratd osciatia|ui Alice intre glosul lubirl care o inddeanyné sé+gi urmeze iubitul si glcsul prudartet al cocentei, care.o sfétuleste 96 cearé acordul parinyior mal int 2Jona, Marin Sorescu: Drama Jona” constituis de butul dramerturgie ol scritorului Marin Sorescu. A fost scriet in 1085 gia fost publicatéin 1968. in revista. .Luceatérul’s/inclusé in trlogia Setea muntoluide sare’ alaturi de alte dowd Grame,anume .Peraciistorut” si.Matoa’- pun ul papa~ propozitie subordanata ciroumstantiala de scop Genul dramatic cuprinde operele literare destinate reprezentérll scenice. Acestea sunt divizate in acta le dtuite, la rindul or, din scone, prin care se marcheoza intrarec sau lesirea Nui personaj din scond ori ‘schimbarea locull actiunil Autorul prezinté in med indirect, gandurle ql sentimentele, prin intermediul personajelor. care comuried intre els, dialogul determinand inaintarea octiuni. Interventia directa a ‘utorulul oste ovidenté doar prin didaseati Drama este 0 specie a.genulul dramatic, in proza sau in versurl care dezvaté un conflict puternic inte date contradictori ale realitéitil eroate, avand un final gray, care Indoamné la medittatio,21.06-2019 Piesa Jone’, subintitulaté .tragedio in patru tablour’, are un singur persona), care dialogheer’ cu sine, intr un sollocviu de naturé filosafic®, pe tema destinulul uman. Aceasté operd este reprezentativa pontru teatrul modern Drama iu Sorescu are drept sursé de inspiratie mitul biblic al iui lana Personajuilul mitic| se incredingase misiuneade a propovédui cuyGntul lui Dumnezeu in cetates Ninive. Coplegit cle povara misiunit acesta fuge, imbarcéndu-se peo corabia. dar Domnul il pedepse te gitrimite 0 {urtund puternicd pe mare, cooace i determing pe cordibier! sé! arunce in vauripe intrus, pentru appotoli urgia. lana este Inghitit de un monstru marin, In pantecele céruia petrece trel al gi tri nop, dupéicare esto isrtat de Dumnezou, care poruncasts monstrulul sé i elibereze pe uscat Dromaturguil adopteczé vale hjele mitukil la problomatica omului modern, corelandu-t cu letura existential ‘adestinulul omenirit Titlil este un substantiv propriu. core des omneazé numole personajulul principal. nume prokiat din Biblio, Dramaturgul are insé certitudinec © In vreo limba veche", Jo" insoamnd eu devenind simbolle gi reprezontand individul,in general Piosa ose alestuité din potru tablourl are un singur persona] si doi figurant| Pescaru | Pesearu! i. Modul do expunoro este soliioeviul numit gi monolog dialogat, in caro individu vorbbogte cui dublul sou. Autorul intervine, in madirectin didascati oferind explicatii asupra problematiol piosci Inprimultoblou, lona, stépan al mari, viseazé de o viaté 86 prind’ poytole col mare.Ghinionist, la poscuitul in mare. el se autollizioneazécd este indemdnatic, aruncand undita in acvarlul adus de acasa. in fiecare duminicés in.acest joc al simular proprial profesil, porsonaju Ie plore treptat constlinta iciontitait, motamortozindur se in paste: .nol, pestil inetam printre nade atért de rapede incat param galagiog!’.Ca peste. ol'va fiinghiitde un chitenarm, Ino! doileatabblou ajunge in pAntocul uriag al postolul lonatgiinvinge teama prin cudnt Fac co vroou. Vorbese.” Conversind cu dublul sou fictiv, o!7§ exersoazé umorul | ironia.este cand grav. cand jovial Nu so simte darnnat, se instaleazé confortabilin burta pestelui logand chiar un dialag familiar, colocvial cu ‘cesta: mdi musteted’. Are nostalgia unui! spatiu stabil unde st-gl ocihneasca simtirea, viseazd o bancd da ler .un lca de stat cu capul in mBiniin mijjocul sufletulur Intabioul al tretea. (ona ig! continu refloctile despre viaya gi moarte.Incoarce sb jastt din captivitate, dar tontativole sale ropetate de a dopasilimitele unuiorizont sunt inutile lana trece dintr-un spatidtinchis in ait spatiuinchis,viatanefiind decat un sir do ium! inchise. Aparitiaa doi pescar figurany sugereazd si drama nei existante medicere. Corina de iibertate a personajuluill face s6 imagineze un scenariu mitic al reveniti in timpul originar. purifioator, Thultimul tablou, atiot in gure ultimutil poste spintecat, lena descoperd 66 toate ,hicrutilo sunt pogtl gio6 orizontul este un sir nosfarsit de burt" in aosasté situatic. ol decide sé porneasod in alté directio, spintecindu- #abdomenul Sinuciderea iui este inst pind de speranté: .tzbatem cumvar noi ie luminey. Cuvintole salle finale, care preced téice rea vegnie’ exprimd incredereaacestulaed, intro alté dimensiune ‘existentiold. va doband! ipertatea spirituala. .Recapitularea. in finalul piese| aacestei vietL pune int~o luming claté sensu procedeuiul de reallzare a paradigmaticulir. (Marin Popescu) Criticuliterar Nicolae Manolescu ofertso interpretare sugestiva finaiuiui dramet:Gestul final al eroului nu eo sinucidoro, 10 salvare. Singura salvare ~ care Inseanmné ct lupta continua | dupd co conditja tragio6 a fost csumatt” CO inovatie atectrului modern este reprezentaté de absenta alter personaje, lona fiind nevoit 8 90 dedubleze pentru 6 comunica. Cel dai figurantt sunt incompatibil spiritual cu acesta gi de acsen oi nu pot stabilio reiati. Piesa de teatru Jona” este 0 operd literaré modernd, cara se incadreazd curentului neamodernism pentru oi intrune ste traséturl definitoril ale acestel clasificéri:este o dramé cu toxturdideaties adanea, se fundamenteazd pe un mit biblic, adaptat omului modern cu o constiinté profundd, cilemoticé Dezvolté tipotogia Insinguratulu,nedaptat la reaitates céraia ii apartine, prazentand tramantarilo \auntrice ale congtintei redate prin maniera inovatoare a soliocviukai imbindnd motivul dublului.cu cel al sorti schimbttoare ial timpulul, conflictul principal se petrece in planulconstiintai 'B.MATEMATICA 70188219620109 1 a) ‘A= (10, 1,12, 19, 14, 15,16, 12, 18, 19,20, 21, 22, 23, 24, 26, 28, 27, 28, 28,30} ») A= (08, 17,18, 18, 20, 2, 22, 23, 24, 26,28, 27,28, 28, 30} card(a-B)= 8 °) ‘A= (21,22, 23, 24,26, 26, 27, 28,28, 30} An = (21,23,25,27, 29} 2 a) inprimazi=3* 28=12 probleme b) ha dounzi=2*28= 8 probleme 7 ina troia a= 28-12 8= 8 probleme °) 28- =M4 probleme b) Observam ci BD exte jumatate din AB => m(< DAB) = 3" => m(< CAD) =60? => mic ACD)= 3” AC=10VE ¢) Aplicim Teorema lui Pitagora in triunghiul CDA dreptunghic in A BC=20cm DC=1sem SUBIECTUL olli-lest A METODICA PREDARI! LIMBII $I LITERATURH ROMANE Lin scopul insusirii natiunilor, activitayio decurg astfol: Lin somicere. elevil urmaresc ecranizoren pove stil Palatul de clestar. de BS. Delavrancea. Grupaticate cine la masute, ol agazé cuvintole-etichaté In ordinea cronologicé a secventolor vézzule. Apoi, li se core 86 aleagé dintr-un bol alto cuvinte-etichet, in baza cérora modifica sfarsitul naratiunil. Bupd un timp de {ucru, lider prozint6 frontal noite versiuni ale povosti:. in incheiera, ai justificd motivele pontru care au sehimbat final Dupa escultares vershinilor, 6e pune in diseutie cea moi captivantd dintre ele gi cea mal pind de invététurl Copii cuprind finalal intr-un proverb. avanch! in gand.fiecare copi scrio.un escude 5 minute, IL Frontal. olevil urmbresc ecranizarea povestiiMincinosul, de £ Plugaru in timpul vizionarri seeventiato, ef compicteara tabslil specific metodo predictor. introbarile-cholo adresate de invététor Il provodca so schimbe fundamental povestoa. Copii isi clog un persona] pentru a-| duce intr-alt peveste, casé devind eroul culva nevolag. La finalul activitétil, oi aleStuiese harta textulul (original).in versiunea E Phigaru De ajutor sunt intrabarile: Cine? Co? Cand? Unde? Cum? De ce? In scopul realiz6rii competentel in cauzés. dezvoitam astfel una dintre ectivitatile descriss: Stand sub formé da semicerc, elevii vioneaza {ilmul ce cantine a poveste de BS. Delavrancea, Palatul de clestar. Das calul Tiagaz6 apol cate cinci ja o masd. Pe Mose sunt cuvinte-otichot ¢] boluri Avandu-lo 7882108 2019 Thalrto, ¢/ Tideplinsiso dowd corinte:a) puneroa cuvintolootichets tn ordinea succadérl soewontslor véaute: b} modificarea sfarsitulul noratiuni in baza unui set de cuvinte-eticheté. olese din boluri. Dupe verificarea/rectificarea efectuaté de invététor, fiecare lider prezintd povestea reg&nditd si justified motivele pontru care grupul sou a transformert sforsitul actiuni, Cuvéntubancord este ;nfelapeluno; acoasta trosoturd trebule reliefaté. Rémane in dis cute cel mai captivant ¢| mai moralizator final. Copii cuprind, Intro vorbé populard. Utteriar, e| cauté cine! aseménarlintre povesteazile! siaitels din iteratura pentru opi, Deopotriva, clevi denumese starile opuse calor negative din operain cauzd, adied:barfa, invidia, nobunia, furia, prostia. Cutitu concluziy, In 5 minute, oi seriu osouri Demersul instructiv-formativ se realizeaz4 in temelul urmétoarolor metede:observatia, conversatia, panul simplu de ide}, problematizarea, expunerea, Invatarea prin cooperare, esau de § minute, observatia sistematicd a conduitelar, Resursele materiale constau in: cuvinte-etichetd, boluri si coiate. Organizarease face in semicere g1in grupuri miei Ambole forme evidentiaz6 atuurile miloacelar didactice gale invatéri prin cooperare In penioada gcolaritati! miei, elev inet preferts 86 lucreze.cu instrumonte interactive, patpabile, viu colorate 9ifrumos desenate. Acesten le stimuleazé procesele pshice cognitive si senzorlakafective, aflate Intro continua dezvoltare De oxempl. datorita imagistici si cromaticl, instrumentole in spoteajute clovii se igi fixe20 datole furnizate, 3a le ordonaze ¢i,la nevolo, $419 utli2e20 In diverse contexte de invatare practic= gpiicative. in plus, multumité stilulul didactic alinvététorulul tot kd:nevole, flecare elev isi valorifice achizitile fundamontala prin stilul de invétare predominant ~ viaialauditiv. Revenim la prezentul car De aceea dasodlul foloseste o récudté formata din material audio-video (povestea ecranizatd) si din suporturi perceptibile si intuitive (cuvintele-etichetd). Datorité naturii recuzitei copill absorb cunostintele $1 rospund la corinte mai lesne. Buntioaré, ansamiblul constituit din fundal sonor, imagini, simboluri s1 cuvinte le fortified ofevilor gandirea preoperationale. Toate sunt posibilo, coe domerst instnictiv-educntivil determing: s6 folosoascd memoria (vauintard $i viavat6) slatentiavoluntord 31 concentraté) © sb operaze su oblecte concrete, relevante si simbolice w s&-exerseze capacitatea da gandire logicd + 56 atingé limite gandiri abstracts ~ séisi dezvolte latura sonzoriol-perceptiv in baza froia Ig formoaza roprozontirile reproductive ¢i anticipative w'sG.obsorve granita dintro fantazio si reaiitate © st igi dezvolte imaginatia creatoare w 6 verbalizeze informatille interiorizate sire prezentdrilo croate w 6 cibd repore ce sustin procesole psihice rogiatori Sxercitiul merit sé transpund.copilin rolul autorulul povestil creeazé promisele fabulbrll Acestacreeazt, implicit. si premisele formularil unor intrebari-cheie gi ale rezolvarii unor situatii-problema. Emamentul in care copil intrd in aria EaLucarioleiviao, Schimband intamplar| personaje g.comportamente, ol problematizeoz $i justificé in egald mésuré aetiunisi atitudini Bistingem aici coracterul interefise ptinar al lectiel Coneikiondm cé aceasta aetivitate propulseazt gcolaril pe trasoul educational Complexul de materiale §1 mijloace didactice. itemii semiobiectivi si subiectivi stimuleaad inteligenta: spatiotvizual, ogica- matematice si verbahlingvistic®, dupa caz Judicios valorificate #1 constant dezvoltate. inteligentale Upureazd §/ infrumuseteazd Viota de ycolar, putemie influentatd astézi de cuvantul vival, Harté conceptual Clasaalv-a Limba gi ireretura ramane21062019 recurso matentle ese anes starsat probiamatares ‘orc de imamate imap pr cooperare. aude Smuts ‘cntente peaepteatn wide commadcse'cafowntahasl capachotea se = (nals hati delaware winual/ao diy "rocese coger i serum afeezve stimulate | impact pe termen ung LE Intelgentne pape vu, geo matemate poerbat Nantes B METODIGA PREDARII MATEMATICI LIninteresu! insugiri notiunior ectivitaite se deruleaz4 dupa asemenea soenari: LIinvayotorul cheamé in faté un copil, coruiatl core sé pliozo @ hartie Ad odiat euel Prin respectivul exercitiu, se urmdreste reprezentarea fizicd a unitatitor fractionare (1/2. 1/3.1/4) si a celor procentuaie (0.50, 0.25. 50%, 25%, 75%). Tatodatd, se cauté similitudini prin raportare la intrag. (De pildé, 0.50 = 50% = V2.) Po parcurs. col copil noteazd datols pe tabld. Restul clasel procedeazt ia talin caloto. in consocinté, po baze dre ptunghiului (re)pliat, etevilinteleg mai bine fegatura dintre fractie si procent. La final, invatatoru, Imparte tlustratiicu tiguri goametrice. Copii Iucreazé individual. Flecare noteazd decesubtince cote procentuale apar culorile indicate prin sagetin final rezultatete se verficé si se corecte zt in colectiv, frontal IL Dupé exercitii de tip imitativ. organizati in echipe, copii transforms tractiiin procente (26%, 50%, 75%). Valorile bénesti date reprezinté cheltuieli de vacanté. Cate un eaechipier care a redat procentele cerute 'gi sums, frontal rolul de profesor, Dupdce-¢l prozinté rezultatele obtinute, ofectivuli solicits !omurir, doc este nevoie El verificd nivel la care sunt intelese informatille transmise. Verificarea se face potrivit corintel de a transforma niste part! hagurate in procente. 2. Mai jos detaliem scenariul unsiadintre activitétile descrise. Grupatiin trel echipo, scolar iau parte la explicatilo Invéitétorulul privine fractil transformate th procente (28%, 50%, 752), Atortiaeste Indroptata la exerctile de imitare ¢i la materialul coneratintuilthy, format din baghete de spuma gradats corespunzitor. Ulterior, oi re20IV6 exerciti de antrenament pentru c-si insusi oplin aigoritmui fractie-pracent. Sarcinile constau in aprecierea valoriar procantuale marcate pe fila do black notes Paginile reprezinté listele cu che tuielle une famnili inrogistrate in ultima vacanté In josul lor, copii notoazd coto-parte choltuité din bugetul fernilici pe an. Dup’ ce afectivul confirmé torminarea: exercitiutul alontoril, Invetétorul verticg filels unsi echips 1, dact este cazul le coracteazt. APO), el comunic@rezultatale pentruase verifica/se corecta toti copill Cate un copil dintre cei ee au notat corect procentele 25%, 60% si 75% vine ih fata clase, unde isi asumd rolil de profe sor. Frontal el isi expune modurlle de gandire side calcul Colegiiil dre seazd introbdri ta care réspunde degrabs pentru clarificarea datelor, inineheioro, acesta feloseste suport intuttiv, sé verifico in ca masuré auintoles copii numiti aleatoriu ‘Ace stia din-urmé privesc Imagini cu cercurl colorate din carton. traversate de multiple tinil Tot frontal el urmoazd sé aprecieze, in proconto, cért anume reprezinté pirtilo hapurate in-culorilo jor proferate. in uttinmul foment al orel interving invatétorul 8 cuprinda esentialul intro nota de farmaRetina! Pe aceasta o noteazi capiliin caiete, 7386.21106:2019 Cadrul didactic aplich o serie de metede, si anume: conversatic, explicatia exercitlul invitarec-predarea reviprocd, jocul de rol observatiasistematicd a conduitelor clevilor. Baza materialé oste campusd dir baghote de spumd, pagini de black-notes, croioane multicolore, corcuri cartonate, caleta tablé gi creta coloraté, Org anizarea efectivulii se face frontal gin microgrupuri (echipe). ambele forme creeazé oportunitditice te permit elevilor séisivalarfice stilurite de invétare, dar gi st is! sincronizeze ritmurite de lucru No oprim atentja asupra metadal InvatOril-prodoril rec proce din urmatoarels considorente: anima introgul ofectiv, are caracter activ-partici pativ si valaare instructiv-formativ, stimuleaz concomitent gandirea, atentia si memoria, inlesneste manifestarea factorior care infaturédificultatiie de invétare din spectrul matematicii incurajeazé dialegul pe vertioalé si pe orizontalé, dar si (auto)evaluarea: Pe sourt. aceasta este oxaté pe nevolle olevulul gi favorzeazd afirmarea propriior idaljudecdtv/argumente, Metoda este ih sine un veritabil proces de invatamant, parcurs ctopizot. Fazelo bine stiute ~ prociars, Invatare, evakiare ~ Ti asiguré integritatea.(Eflelanta ned depinda da factor precum aoa tie: tactul Invéyotorulul spritu de echipa gradul do ascultere activa atins lanivelul clase! atitudined olevilor fato de muned. maniaraiin care joculde ral a projectat si coordonat. felulin care fidetormind deascélul s6 foloseascd operatile gdndiit sth reciea Faspunsurile asteptate 9i sé 30 formeze reciproc) Deopotrivé, In orice context comunicational invatétorul Vorifict modul in care $colari-se exprima oral si G&t de ugor utilizeced fordul lexical. Observam ca sunt abordate doud domenii co roferinté: vocabularu| si fonctica. Prin scurte exorcitii le comunicaro, invatétorul poate contribui laimbogdtirea voeabularulul dar gil usuroree fixér concoptelor de unitate fractionara§| nate procentuala. Astfol, capil Injoleg rolatia dintro acostea doua. procum ¢| importanta cunoasteril unor cuvinte cu sens aaaménéitor (coté-parte, spre exempiu). De departe, boneficille complexului de strategil sunt romarcobile, Continuandrse In acecasi manieré, spre ‘exempiu,roportaroa to sine sia altul = pe durataactulul educational = devine mai profundld ¢i mai clurabika. in concret, elevii descoperé treptat valoarea. pe care acomparté tiscare dintre elementele enuntate aici: bagajul cle cunostinte, tehnicile de muned inteloctuald, fluentaschimbulul informational claritatea si relevan{adatelor transmise si receptate, coezkinea de grup. motivatia intrinsecd, suscesul scolar, stima de sing, prezonta se onic’ $i stépanirea de sine in momentul jucdariirokilui de dascal Conchiziv, afirmém asa: Calitatea achizitillor curente croste exponential in virtuted asllordin manecaTnvatatorubk still didactic 91 natura fieeGrui exereitiu propus. Drept dovade, scopul lectiol este tangibil pe calea exorcitilor de Imitare, do exemplficare §1de intrare in rolul profescrulul pentru invatare-predare prin conexiune inversa, Harte conceptualé - Clasaalv-a Matematicg: b> (rk: (<2 708821.06.2018 _|_. recunoasterea rumerelor naturale/fractllor Pare srt ‘specie | | frcgile eu murnitce! mal mic aw wgalicu 10 | matwrniconcret rity | 11 | rtspectt aga we 00 __ Indars pracies eco | | Povun/simaeme prope rst | Ly Lem Sats rach procant ‘rina inten ~ trace ~procent reli nace facjonaré unite procertun cath parte ots procera racer In praponicde wa] / | concentra ~1000000 Testul al XIV-lea SUBIECTULI ALLIMBA SILITERATURA ROMANA 1 a. lenig-tea b patrie catragdtoare d.Rochia meae minunaté mea — adjectiv pronominal posesiy © einetite~ atribut adjectival {.cdnd §I-ol impartagi taina infricagaté — propozitie subordonat circumstantialé de timp g lundtescu care simte exttareciiui Sa bluyg. ii aminte ste acestuia cétrabuile 86 aibé cura) deoarece este ‘comisar. ih plus. Ti atrage atentia cd functiatl obligé s6 se gdndensoa ja binele patriot in discursul lul despre binele obstesc, Lundtescu Tl vorbe ste [ui Sébluta folosind dear persoana a doua. 2.uItima noapte de dragoste,intéianoapte derérbol, CamilPetrescu ‘Camil Petrescu se numard printre intemeistoril remanuilui romanesc modern si apartine perioadal Intorbelice a Iteraturi. Activitatea sa literard este vasté.abordand gonurile epic, lire $1 dramatic. Operele sole exsistice promaveazé idoea do noire fteraturii ramane gi de sineranizare a aeestela cu cea universal, Conceptia sa despre croatio oste oxprimata in articolul Nowa structuré gi opera lui Marcel Proust’ Este enuntoté aie! opinia ul Comil Petrescu conform ebrela formula estetiedg a prozei traditionole de tip batacian este invechité. propundnd un tip mole de exprimare spice, de provenienta proustiang (+ (r: 75882106 2019 Coordenatele moderniamulul care stau la baze serlarilor camilpetrasciene sunt particularizate astfet Utilzare elomentolor de analiza psihologied ¢|prezontarea implicit @ planului constintol personojelor sia conftictulul interior, perspectiva narertiva subiectivé, folosiren parsaanel intai, prin care oste radiate confesiunea, autenticitatea, ipsa. cronologie| apelarea ia memoria voluntard gl involuntaré, folosirea intraspectiet anticalofilisnmul, Romanul ,UKimanoapte ds dragoste, intéia noapte de rézbol” este publicat in 1990 g| prezint&, catematics, drama intelectuaiulu’ Licictin raport cudoud experiente capitate. tubirea gi rézboiul prin care eroul central spord sé-gi gsonscd identitatea. Ultima nogpte do dragoste, Intdia noapte de razbor' este un roman moder de tip sublectly. Perspective norativa.este unieG, acesta constituindurse cao eontesiune a personajulil prineipal §tefan Ghearghiciu, care Indeplinegte totodaté rolul de narator al experientelor traite. Sunt dezvoitate dou coordenata temporale, prezentul frontuiui gi tmpul subiectiv al rememorérii povesti de dragoste tréite ofituri de Ela. Autaonaliza lo core recurge acesta ee remared prin juciditate in raport eu cole doud exporionte axistontialo.. Firul epic al romanulul se abate de Ie ordinea cronologicé a taptelor, prezontaraa intamplariior do pe frant find Intrerupté de amintirec iubirit Seriereaare dous parti, sugorate gide titlul ampli, prin core ge sintotizeazs © aventurésin planuleunoagterit ‘@bsolute, prin intormediul a doud axperiente unice alo congtintel .noapteat fGcand reforire lao stare de incortitudine @ personajului-naratar in raport cu aeestea.invreme ce prima parte apartine flanului fictional partea adoua porneste de fa date reale din blografia outorukil,care fusese ofiter al armatel roméne in Primul Rézboi Mondial. Reperele temporate gl spatiale protecteazé act|unea in Imaginar, pe doud coordonate: in plan exterior, dar mal alesin cel interior. al congtiinte! persanajului principal. Perspectiva temporal prezinté timpul subiectiv lromemordii povestii de dragaste, inserat in prezentul actiunil de pe front. fixaté fa inceputul secaluluial XX-loa, Astfal romanul se abate de la prozontarea cronologic’ atapteler. actiunec bazGndu-se pa alternants planurilor narative. Spatiul real oblectiv, delimitat prin indicl specifiel cur arfi Campulung. Dambavicloara, Valea Prahovel, Bucuresti se Impletegte cu cel sublectiv. Romanul incepe cu un capitol intitulat La Piatra Craiului, in munte" 9/7 prezinté pe Stefan Ghearghiciu soncentrat in tinia Corpatior, La popota ofiteriior are loco discuyje despre un barbat din inatta societate care isiucisese nevasta necredincioasé gifusese achitat.Irtat de réspunsurile camarazilor sti Cheorghidiu Incepe sé rememorez0 rolatia lui cu Ela, satia sa, ratréind! $i sistamatizand intémpriri trecute, Incapitolul iagonalele unui testament’, Gheorghidiu povesteste cum a cunoscut-o pe Ela, cea mal frumoasé studenta de ia Litere. Student la Florofie.e| este maguit de lubirea fetal Casétoria lore tinigtite atatavreme cat duc 0 existent madesté. Ghoorghidiu primoste insd o mosteniro neagteptatt gi viata ‘cuplulul so Schimbé. Ea incepe safle prooeupata de lux gi de intdinin moneene. Cunocazia une! excursil ia Odobe tl, se declangeazé erlza:de golode alui Gheorghidiu, care incepe #4 s Tndoiasc6 de fidelitatea sotiei. Agezorea Ele’ lang. un avocat obscur. dar bérbat monden, gesturile familiare dintre ei dol, plimbarile cu maging sunt intampléri pe care eroul le analizeazé gi care il provoacts suferint6. Stefan Ti reprogeazé comportomentul, intro ol intervine 0 tensiune nefireasce slo vrome nu-si vorbose. Se impacd § petro 6 lund de vis la Constante: Incepe razboiul gi Gheorghidiu este concentrat vrame de doud stiptaménita Azuiga. Venit pe neagteptate ‘20088 intro nogpte, n-o gaso ste pe Eka, Ea soseste diminoata lo ora opt gi cl, tara s-i asculto explicatile, I propune st diverteze. Eleaecepté, dar dupé un impel se reved. Coneentrat la Dambovicioara, Gheorghidiu ‘ranjeaz6 ca Ela srg! petreacé vara ia Campulung. Copitolul Utimanoapte de dragaste” incheie prima parte a romanului Ela lchaamé Ie Gampulung undo i ostainule ingrijeraree pentru stuaya oi materials, in azul Ineare el or muri po front lpere s8 treaes pe numele ei o parte din eentul de la Banet: intamplatorinss Gheorghidiuil veda in rag pe C. gidin acel ‘moment nu se mal Indoieste de legatura dintro 01 ¢ la. Vrea s46e razbune pe-amando' gi so! impuste, dar 58 este obligat de cotre ojutorul camandantulai sé mearga fa regiment. Pe drum. téra st stie nimic do frdmAntéirile lui Gheorghiciu, colonel! Ti poveste ste diferite anecdote despre acolasi Gregoriacde. A doua z| Romania intré.in Primul Razboi Mondial, Cie (Ge) te 768021002019 A.doua parte a romanulul prezintéjuralul de campanie al lui §tefan Ghoorghidliu Pentru ol, réizbalu! este © GIS existent’, pe care o trdiegte cu toaté luckfitatea. Captolul Ne~a acoperit paméntul lui Buminezeu" este unuldirtre cole mai dramatice. Retragerea armatei in fate inamiculul consemneazi-dezastrul:.2 oa ka inceputullumir. R6nit gi internat in spital Ghoorghidiu revine in Bucure sti, unde se intalnaste cu Ela. So desparte de Ela doruindu-i cosele de Ia Canstanto, bani tot ce @ in casa, crt oblecte de pret, Kcrurl personae, amintirt: Adicd tot treoutu’ Marinimia este simbolie®, .trecutul” lsat In uma reprozenténd toate framantariie g| teat suferinta. provoeate de femela care nu s-a ridicat lernivelul aspiratilor colul care a lubit-o In modabsolut: gtofan Gheorghidiu devine astfel pregatit pentru a incepe © viaté nous: in cutarea permanenté a experientelor majore, Din punctul de vedere al stilului, se remaroé sobrietatea, claritatea 3i anticalofilismmul Romanul este congeput ca 0 confosiune a eroulul central, principalul su mod de expunere flind monologul interior, bazat pe introspectio. Criginalitatea serierii derivé in principal din comploxitates analizei psihologice a unai congtiinte unice. in acest sens, Marion Popa nate: .Camil Petrescu este unul dintro promotor nnoini iteraturil a un Inalt nivel principal intr-o vreme cand filosofic gi tehnic, ramanul romanesc ramasese Ia stodiul primeijumatatia ‘socolulul XIX, sau trecuse la confectionarea unor rudimente modernise féré acoperire teoreticé serioasd”. B MATEMATICA ] ‘A= (0.12.3.4 6.6.7.6, 9.10.11 1215.14, 15.16.17, 18.18, 20, 2, 22 23, 24, 25, 26.27. 28.26) 2.3,5.6,7. 910.91 13.14.16, 17.18.18, 21,22 23. 95, 25, 27, 26) cara(A-B) = 22 3 C= (0, 4,8,12, 16,20, 24, 28} cora(c 2 a) ot b*c=12"2*3=6 732 ») b=2(3) (nazes) 129; 6 = 20(rest 9), o 123-a zecimalé este 4. 3. a) Aplicim Teorema iui Pitagora in triunghiu! AED dreptunghi AB = 2om=> EB=8em Aplicim Teorema lui Pitagora in triunghiu! DEB dreptunghic in E => BD = 10cm » Se duce CF || DE si CF 4 AB => AE=BF=2 cm => AF= 12cm Apliciim Teorema lui Pitagora in triunghiu! CFA drepiunghic in F => AC=6VS em. ©) Poesc=21.08.2010 ‘SUBIECTUL ali leq A. METODICA PREDA RI LINBII $1 LITERATUR ROMANE 1. Pentru sistematizarea notiunilor, activitatile se deruloazé astfet | Dupdo discutie progatitaare,fiecare copil primeste 0 figd de lucru ce contine un text informatly despre patinajul artistic gl structura diagramel Venn. upd minutul de tecturd Individuals, un copil és puncie ia intrebdrilo spocifice explozie’ stelare. Mal apoi.un att copil cu sprijinul colegilor si al invététorulul completoazé latabléi diagrama Venn. intregul colectiv participé la activitatea de identificare acolor mai evidente asamanar §i deosebir intre patinajul artistic si dans, Copili noteazdmentiunile pe tise, iL Copiiiasculté seevente dintr-o emiskine despre efectole gahulul asupra minti. Dups odisoutie de spre ‘est subiect, si 2 impart in doud echipe in cadrul cirora rezolve urmétoarea sarciné: conceperes unui set de intrebari ce vor fiadresate In interviuri Acestea urmeaz6 a fi luate lideritor de grup. Activitatea so Inchele cu elaboraraa idellor conciuzive privind doud aspects: calitatea réspunsurilor aferite de lideri despre importanta suhului si calitatoa prezontulul prolect didactic. 2n continunre dezvo tim subiectul prin prisme uneiadintre actiitatie deserise Pentru captarea atentio). invétéitorul le vorbeste copillor despre patina); mai precis, despre natura, tipurile si ‘stectele iui Apoi, lo imparte cate 0 fisé de hicru, avdnd un text informativ despre patinalul artistic 31 structuradiagrame! Venn, Elevii sunt invitat! sé il parcurga in gdnd. Dupa mementul de lecturé, un copil esto invitat in fata classi, sétse jeace cu a stoa, pe ale céirei colturi sunt serise Intrebarile: Co? Cine? Cum? Cane? Undo? De ce? Rospunsurie releva informatille audiate Iaineaputul oral. dar $i cole retinute citind. ta diseutio participa sicolegi cin said. Uterior, un alt copilse prezinté Ja tabld, 86 completeze diagrama Venn. ta nevoio, acosta se bucurd de spriinul ale gilor gi al invéitétarulul Spre final in coloctiy, se ictontificd cole mai avidonts asemanari si deasebiri intro patinajul artistic si dans. Circacinel asemanar si cingi deasebiri sunt de cluns In inehelere, tot in colect, se formuleaz6 idsilo conclizive. Copil lo notoazS po fisole ce lucru. Actlvitatea promoveazt gandirea analitico-sinteticd. Tema textulul informatW. resursaie procedurale $i cale materiale au avantajulcé le stamesc elevilor curiozitatea. dar si dorintade a intra in piolea unui om posionat de patina artistic, Frumusstoa subiectului supus atentiel, interactivitatea semersulul didactic sh nivelul cognitlv atins lo varsta sare Inchole perloaca scolaritetii miei inosnose munca invetstorulul, ‘orientate spre Incloplinirox obiectivelor operationale.. Th acest context, arnintin ansamblul de metede: expunerea, lectura Individuaks, explozia stalard, dagrama ‘Venn, conversatia dirijaté, conversatia de consolidare si verificare, ob servatia sistematicd a conduitelor. Baza materiaié consté in fige de lucru, tabla sicreté.coloraté. ‘Organizarea se face individual sl in colestiv, Primatormé de arganizare este propice 9colarilor care au neveio do untimp suplmentar side liniste pentru a procesainformatille. Coa do-a coun este favorable ‘eolor pe care il caracterizeaz8 munea In grup. Infata pragului de trecere spre gandirea abstrecté, Ja finele scolaritétii mict este important ca cleviis6 stie 88 opereze cu judectti trecute prinfiltrul concretizérl sl prin filtrul analiicg-sintetla. Gdata deprins cu ‘acest tehniod de ucru. copilulva Invata meal user mecanismul ee dofineste urmdtorul nivel ol gandlirit ‘abstraetizarea, in speta de fath, vederea in detallu si apolin ansamblu denotd putere de sintezé.Peste timp. acest mecanism usureazé cfoctuaree oxercitilor de gene ralizare-particularizare ~ si invers; ba mai multdecat -atét, ace sta upuredzé sl exercitile ee reciamé clasificérl eomparéir si analogil.Asa, lejeritatea de a luera cu idei concluzive 31 da. aface analogil se va resimti cu preeticore inurmatoarele cicluride invaremant, cand ‘edvoabiiuiul isa core Gdesea sf reatizeza harticancaptuaio) Proiectul didactic je dezvoé miller gcolorl inteligenta logice-matematicé, otdt ce necesaré pe mal mutte palioro, Eig fermoazé doprinderea do o-siconstrul schome mentale solide, lar po acestea, tamotia procesulul de invaromant in alte ordine de ical, pe aceste scheme — privite canigte structuri motalice — ‘elevul Is! poate depozita achizitile tundamentale. La respectivele achititit elevul accede mai usar daca gite .prinde’ In jurul unor cuvinte-cheie fie ole mono-, intorsau multidisciplinare. $6 descopere cuvinte-choie si 84 le utilzeze, el poate in bazaintrebarlor-chele proprill explodil stekire. Cu acest Iueru iad stim cael ‘trobuie sbignuitt6 cand Ii marmite potentialul cognitiy sl imaginativ. Mal stim si ct! rousita scolar’ so Orit) te rae21.06.2018 datoreezd efertulul de aepera, de timpurlu.cu concepte,.traduse’ de invétéitor in euvinte-ancords. In acest ‘sens consideram covarsitor atat rolul si stilulinvatéteruiul, cat si natura metodelor orientate spre gandirea global, rospectiv in profunzima, Incole din uma, 84 retinem eatevaidel concludente. Flecare metedd folosita pe durata prezentulil project poate fi asemuité cu meniroa unui organizator - organizator grafic sou ce licruri procum un depozitar. Acost ago-numit depozitar péstreaz® achwitile fundamental pentru ofi valorificate i aiferite contexte de invétare, create/susceptibile afi create in aria curricularé a unei discipline de studiu. Mergand pe aceste filloro, micul scolar pétrunde in universul operatitor gondiiri, casé ajungd, In stargit, ka metacognitie.€ laudabils directionarea traseulul geolor spre aceasta, stlut find faptuled se numaré printre competantole secolulul XXL Harté conceptualé - Clasa aiv-a Limba $f literatura romang fesplons eer sagraravenn nr apes Eidr-2 mtaegnp foment #4.) ‘orvers ua ‘pavare cu pads coneretzare = gi ‘eet de poner atzare-potcua are =p tnver'= mal wor olorsste ‘uote ex relam an fcr, comp’ analogs egohato msl ‘cecal lita gre abstracte B METODICA PREDARI MATEMATICH LPontru consolidarea notiunilor, activititile decurg astfal: L §colarii sunt grupatin doud echipa. Acestea trebuie sé clevind experte in operarea cu notlunile predate. Temele sunt intitulate Relatia succesor-prodecesor 3iindicatori mai mic decat... 5! mai mare egal cu ~ Dupé:studiul textelor-suport din tise, ol rospund la Intrebéiri si realizeazé schemefhéirti conoeptuale. Elev! ofectueadi un exercitiu in care lise core 98 ordonaze crescditor si desorescdtor numere naturale intro 0 $11000.000. Acesta orat capacitetiie de intelogore side utilzare a intormatillor prodats anterior, De Indoté ce echipole tau finallzat sarcinile, liderl lor isl intr In robin fata clasel flecere lider expune ‘materialul realizat prin conlucrare. Dace © cazu..colegiiti adresecz4 ‘ntrebarr, ale coror raspunsuti Ti ‘edificd. Dacé este nevoie, Invatétorul intervine, 86 clarifice aspectele ce cree zd situati-problemé. De ‘asemenea. cl face aprecieri vis-ér vis de ealtatea materlalelor prezentate Spre final, se supun atentiel schomelo obtinute sis¢face.o compilatia intre toate aoestoa. $e serio po tablé si in caicte cog mai relevant, 1LOrgantat! in echipe, copill devin experti in operarea cu fractii avand in vedere temarprimite. Bupa ce anaiizeczd figele. ci redau reauitatele asteptate intro schitd ce ia torma unui diamant. Utterior, ctor ‘expun produsele dinaintea.calegilor. demonstrand cé: sunt progdttti sé fact faté: valuluide intrebéiri La naveia, ei beneficiazG de sprijinul invatatorulul Activitatad se inchele cu apreciarlia acastuia din urmd,21062019 precioriin baza cérora romano in discutie cel mai concludient produs = th eancept, schita asement unui diamant outentic. 2.in continuare, dezveltim subioctul ce redé una dintro activitétile Iiustrate. ici scolaril sunt grupat! in trel echipe. Pana ia finalul orel, acestea trebuie 94 devind experte in operarea cu fracti. Temaeste intitulata Unitartea frac tlenards Dupa studiul textelor-supart din fisole primite, oi résppund ka rigte Introbori si completeazé o schit8, avand forma unul diamant, Mal precis, pe spatil,alevil seriu:tema curenté. doud adjective core 0 definesc, trei verbe care exprimd actiunile specifioe subiectului, o proporitie co radé sentimentole colui ce studiaz6 tema/apereazé cu notiunile oi particulare.un cuvént ceo caracterizeaad ~ esentael Dupaun time de muned colectivés lideri se prezintd in fata sd de clas, 5f ctaleze produsele (schitole) i s6 1 dovedoasca colegilor eat stiu ol cin notiunile predate, dar mai aleseum, stiul 86 Ie utilizeze judiicios in situatii reate si/sau ipotetice de invétare. Dacé.au nevoie de kamuriri. colegi! ‘odreseard intrebéir. lar dacé este cazul invéitétoru! intervine, 34 clorfice lucrurile punctate. Acesta din urmé Inchols activitatea técdnd aprociori asupracalitétl schitelorinfétigata. Dintre toato so rotine coa mal concludonte schitg Motodele didactice oplicate sunt: convorsatia, invatarea prin colaberare, exercitiul oxplicatia, diamantul harte conceptualé, cenversatia de consolidare, observatia sistematics a.conduitelor elovilor. Baza mate rialé utifizata este farmatd din: fige de Iucri ou text-suport giitemieaiete, creioane (colorate), tabl6, croté coloraté Organizared efectivului se face in achipe si frantal in erieare dintre forme, pantru antrenarea scolaritorin proiectul didactic, daschlul le valorizsazé stilurie do invatare. Antronatea lor este posibila, Intrucat ‘te meazé activitétie comune cu cele individuale. Ambele tipur! de activitate reprezinté oportunitatl In care: invatétorul veriticé cum isi folosesc elovii abilitétie de cemunicare. dar cum utilizeazé termenii matomatici. in opinia noastié, ciamantul sharte conceptual sunt doud resurse procedurale, care lumineaza conceptsle puse pe tapet in aria fractilor. intrati pe domeniul mbit gcolarilo intemalizeazé cu ajutorul cuvintolor gi ale cnunturiorce lo definesc. Altfel spus, in vreme ce conosp structura diamantulul. i fitreaz6 conceptele prin operatile gandiri, analiza si sinteza, In spate. Simynd.eéilo stapanesc, olevii se pot arata deschisi oricdnd in fata sarcinilor. care Ti ide in profunzimea unitatil fractianare prin exercitii/probleme. Infelegandu-i ace steia sensul din punctul de vedere al limbajulul matematic. elovi jung s8 le razolve tot mai bine. Drapt care, treptat, ol ip! erese performantale seolare pe torenul intoligantai logico-matematice. Deopotrivé, infelegandu-i foli!in drumul or spre aflarea rezultatelor coracto, copii so aplaes eu mai mute placere asupra fractilor studiate, indiferent de gradul de dificultate al cerintelor enurgate. Indeobste metoda Diamantul face trimitere fa arté'—|a.arte piasticd gi cea literar, Fell in care elaboreazd elevii schita (dese colorit, cuvinte ale se) denoté creativitate/simt artistic. Fioeare inseamné valoare addugata. In consecinté. considerdim cé abordarea le dezvatd olevilor géndiroo analitics-sintoticd, dar si capacitatea de a lucra eu constructe, Avdind formate reprezentarile mentale, el ij! sistematizeazd informatie co introgese domeniul aterent competontei specifics indicate in proomibul in alte ordine de idol abordarea progatogte olovil pentru intrareain ciekil gimnazial cick de-a lungul cOrula, adeseori, lise solicit intocmireaunor materiale schematizate. Rousita depinde insé de pregatiroa temeinicés Progattirea incope ou strunirea géndiri analitico- sintetice, aceasta find jsrimardialé in procasul co sodimentare a complex do achizitl specifice, Astfel, In mod cert, elevil véid panorame temel, Vederea panoramel este posibilt datorité potentiaiukil eognitiv atins in statiul operational Plastic vorbind aicl, poligonul stréiuctorde dingintec ochior tuturor ~ diamantulaleatult din tinil frente: inchise = pune intr-un con de luminé entitatile numite frac fil oricum le-ar privi~ fio individual, fia ea pe un tot unitar. Harta conceptuald~ Clasaia Iv~ Matematices21062019 ‘ardonarea numerelarflractillor smetodeiogie : vathane “]~ ee | én ors rm 0 inceres saataparterets recur | — aaa r ‘mare naturale wonceetrl ~1 00000 SS rai | particuacnath Ht ii * roi caracterstice au roreor +8 peri pina fucie aise (deseresesor do acest dod cipne {arp aren ve acurueard achictie spece; ve poate operas ol cen: te ervoteanigeta cogntivfaattico tics, rept capacrsnes 3 era comtnicte Testul al XV-lea ‘SUBIECTULI A LIMBA $1LITERATURA ROMANA L a re-vurlirtie b ideo c decederta &. Cartile ou ojuns fa eb ei pronume personal 8. frumos ~ complement circumstantial de mod {cum mal merge tara ~ propozitis subordonat6 completivé de loc 9. Secventa exprima admiratia Etimite’ faté de atitucinea de expert in poiiticé pe care gro aroga conul Leonida. Tatodaté, folosireatermenului familiar ,boboculs" provaact comicul. 2. Personaj din romanulion,tiviu Rebreanu Liviu Rebreanu o ste considerat de catre critica lteraré cel mal mare creatarde viaté al iteraturi romana gi totedaté, unul dintre intemeletorii romanulul romdnesc modern, care se manifesta artistic In perloada interboticd. Coa mati mare parte a operei sale se incadroaz4 curentululiterar realism. Acesta se manifesté Incepand cu secolul al XIX-lea gi continu in forme specifice, de- a lungul timpulul, pandsin zilele noastre Principalele trdsSturl ragusite gn opera rebreniand, sunt: prozontorea veridios a realltati, objectivitatoa, impartialitates seriitorilor realist, cbservatia tipuriior umane earacteristice. reliofarea individulul ca produs Gl sooietatjiin care traie ste, prozontarea amonuntelor semniticative ¢aledtuiroa de scrieritor minutioase, stilul impersonal, sobru, precis si concis. Aparut in 1820, in forma sa definitive romanu ten" fundamenteced formula romanuiui traditional care Inglabouat: elomente de modernitate, abiectiv, roalist gi social (1 (+ (2 ane2106.2019 Problematica ruralé o gsi inkial in huvela ,Rusineo’, cu @ intrigd simpks in Gate eroina, Rodovica, este Vietimé. lubiri sl apol.o primé varianté aromanulul.ton’ prin 2estrec’. Tema romanulil prozinté prablematica téranulul roman reprezentativ pentru sociotaten ardelenocsot de la inceputul secolulul al X-lea, dominaté-de suprematia bunurilor mate rata Cul structuré bine echilibraté in dout pért| intitulate sugestiv .Glasul poméntulu’! i,Olasul iubii’, gi treisprezece capitole, romanul cuprinde in alba tul viata satuilultransilvnean inainte de razbot Constructia sublectului are Ia baza tehnica narativé a planurilor paralele, care prezinté, in principal destinul {Granulul roman, reprezontat de on si existerga intelectual rurale, reprezentata de prootul satulul,oan Bolciug, gide familia invé,étorulul Zaharia Herdelea. Subiectul este construit prin alternanta planuritor paralele.iarsecventele narative se succed pe bazainiéntuiril. Jonal Glanetagului este un personaj puternie individualizat ¢| tipic pentru categoria Granitor saraci Fiind personajul principal si eponim al romanului el este realizat prin tehnica basoreliofulul El dorning colelalte personaje cu care intra in conflict: Ang, Vasile, Florica, Goorga. lon este construit prin tehnica contrapunctulut in timp ce lan este taranul sérae, dar trumos si puternic, George este ficou! bogat, dar lipsit de suplote. Principal luitrésaturé este dragastaa pentru parndant gl munca. Deg sérae gl lute ca masa’ lubagte Pamontul ,pomantul i ora.drag ca ochii din cap’. Locomia pentru poMant este Insé cauzo psihologicg a tuturor actluniior sais. in plus, monologul interior accantusazt toate framantarile sutlotogti prin care trece personajul Lecomiatui lon so manifesta cond intré pentru prima date cu plugul pe locul tui Simion Lungu, deoarece geast pomanta fest insinte al Glanetegler; Jnima il tremurade bucurie 68 ska mark averea” lon este viclean cu Ana, « secuice iar mai-apola instréineazé. Pentru lon. céisétoria cu Ana reprazint singurul mijoe de aobtine averoado la Vasile Basi. ‘Scena in care ingenuncheazé si s6ruta pomontul accentueazé iubirea pe care o are pentru pament. lubire ‘seméinéitoare cu cea pentru o ibovniot: Acuma. stépAn al tuturor paménturiiar, révnea 86 lo var, 3810 mangdle ca pe nigte ibovnice credincloase...Apal ineet, cUsernie, (ard sé gl dea seama, se lasdin genunch| |gl cobori fruntea gi-silipi buzole cu voluptate de pamantul ud” lon este coracterizat direct de ottre narator.,lubirea pimantului “a stépanit de mic copil’ sau de cétre atte persangje ~ Vasile Basi: ,hot',.tdhar’. Totodaté este carasterizat si prin mijloassle caracterizérilindirecte, prin fopte, mba} comportament, vestimentatio, ralatia cu alte personaj. foneste un persona] memorabil gi monumental, dar supus destinulul tragic pentru c& este strivit de forte mai puternice decdt vointa lui pamantuk stihie gi cutumele satulul romanesc traditional. & MATEMATICA L a=(6,7.0,0,10, 01} b) A=(6,7,8,9, 10, 1.12.13, 14, 16.18) ‘core(Ank) =6 ) A=(6.7.8,9,10. 112,13, 14,15} A-B=(7.9,1119,15} x a) l= protuleargi numarult ret C&rtli nuMmarul 2 8 = protul earti numérul 3 cl+02#c3=1252 o2=ol 205 2621062019 ©3=62+24,5= 61445 3el= 807 Sal 404 1 645 lol 1.85 lei 202 lel 3 = 8245 lel 3. 8) m(< EDA) = 30° => EA =2 om => Aplicim Teorema lui Pitagora in triunghiul DEA dreptunghic in E => DE=2V3 om > CF=2V3.cem m(< CBF) = 30°=> BC = 4V3cm b) Aplicdm Teorema lui Pitagora in triunghiul CFB dreptunghic in F=> BF = 6 em => AB = I cm Papen = 18 +4v3 em ©) Aggep= 4v3.cm* ‘SUBIECTUL al li-tea, ‘A METODICAPREDARII LIMBII $1 LITERATURN ROMANE 1 Pontruconsalidaroanotiunilor,cetivitayle se cleruloazaaatfol LAvand in main’ un telefon intelligent. fiacare copil realizeazd schita unui mesa| adresat une! rude aflate le distanté. Subiectul contine multumirils pentru gézduireain vacanta. Mesojului i este atagat o invitatie de strbétor| canceputé cu ojutarul aplicatiel Canva. Astfol, copill ig @xerseczd abiitatile de tehnoredactare ‘computerizaté. dar si cele de utilizare a instrumentelor digitale. IL Coplii coneap un meso electronic dospre instalcroa aplicatioi Kehoot destinat euiva care nu eunoagte detalilo tehnice. i tasteczt forma finald a textulul Lo nevoie, invatéitorul jl indrumd Spre sférsitul orei ‘copii disouté despre cole mai bune expiicatii dato, respectiv despre cals mai folositoore cuvinte-choie -gésite. La final, se puncteazd concluzile privind (dez)avantajele comunicariiio distanta. 2. Mai jos dotatiom subioetul avandin vedere unadintre activititjle doserisa. ‘Copiii sunt implica inti-un exereitlude imaginatie. E sunt invitat 6 conceapa un resal electronic despre instalarea apticatiel Kahoot. Mesojul trebule sft fie destinat unui copil ee nu cunoaste cetalil tehnice. Totodatd, copill scriu cuvintele-chele ce-| vor ajuta pe destinatar sc isl aminteascd ordinea etapelor. Pentru ‘evita crarie de soriere, el realizeazi, pe ciome. schita mesajului corut. Ultertor. in fata telefoanelor intoligente, oi tasteaz6 formatinalé o toxtulul La nevois, invatétoru Il Inérumé. Spro starsitul ert copii citesc masajole in plon si dliscuta dospre cole mai bune explicat|l date ace ul capil gi daspre cole mal folositoare cuvinte-cheis gosite. Pe toate le noteazé.un copil ia tabla, sub forma unui ciorchine. Pentru realizarea feedback-ulil geolarl se verificd recipros prin metoda Ré:saunde. Arunct: Interoghearé. La sférsit, sen deinvététor, ol punctoaz’ conciuzille privind (dez)avantajele comunicari la distanta (vo e-mail ote Ih principal activitatea promoveaz6 serieren funewonelé gi comunicarea computerizeaté./ar In plan secundar, activitatea promoveaz4 exprimaren in seris $i nevoiade secializare, in eiuda distantol initiative, este sakitard, dat find faptul c& tréim in eraiinternetulul eré in care comunicarea prin miioace muttimedia ‘este un lucru imperios necesar. in programé sunt continuturi ce promoveazs competentele secalului Xt Dintra toate retinem eompetenta digital’, in primul rand Ziinic abservam cd dobandirea satimpurle este anecesitate, Retinam si flexibilitatea, cooaroce procesul do Invatamont reciamd numeroase aborddiri inovative sl interactive. Asa. dec| aceasta trebule dobandita gi exersaté zi de 2/Indeosebi de cadrul didactic, as21062019 Pentru a-slatinge scopul invététarul aplicé aceste metede: exercitiul de spargere a ghetti. instruirea asistata de calculator. explicatia, exercitiul clorchinele. conversatia, RAL (Raspunde.Aruncdinteraghoaza), observatia sistematicé a comportamentelor olevilor. Rosursele matariale constow in: telefoane inteligonte. caieta tablé, croté coloraté sl minga. Org anizarea se face frontal si individual. Acoentul cade pe ultima formé de organizars. deoarece ii permite invattorului séindrume gi9a corecteze inceaproape fiecare elev. Cadrui didactic determiné ele vi sé foo exerciti de comunicare scrisé.Prin intermediul excrcitilor. acasta le vorificd cunostintele despro scrieroa functional. dar si madul’n care stiucisé0 folasoasct Totodata, Goesta urmdaraste cht de corect, clar si consis redacteazd ei mesaje, Tastdnd, elavii araté in ce mésurd detin ablitatilo de utiizare a tehnologial informatiei sicomunicatilor, Dialogand tiber, oi demonstroazd eet do familicrizati sunt cu eplicatia kahoot Stratagia invatétorului este cu atat mai potrivitd Gu cat stim adevaruri de noomis: * Comunicarea digitalé nu exist in afora comunicdil Intro limba matemd/stréind. Copii din acoasté generatie au inetinatie nativé spre instrumentele electronics, fascinati find de tehnologio, « Comunicarea prin mijloacs multimodiaiatot mai muitampioare. « Este vitalé cultivarearelatillor intorumane la distanta pen= tru a pune scolarilin contexte de invatare create in medil (Internationale, ~ Evaluarea digitalé este tot mal ‘apreciata in randul profesoritor si mai ales in randul olevilor. Partea ludicé a tehnicii RA. animé lectia si preintimpind competitia Intrebérile adresate de copil uniialtora sunt menite $4 verifice Gat +-a retinut din datele punctate in timpul ors, Aestea au carecter eonstatativ- omoliorativ. Nesimtindurse examinati, copili so deschid $186 coneantroazd asuprainvatari raciprocs. in plus jocul reprezinté gi un moment propice pentru (auto}evaluore. Fecars rospuns bun ereste in agai mosurd atentia, metivatia, stimade sine si calitatea mamentulul de realzare o feedback uu Deopatrivé, credem cf acestale creste copillor si apetitul pentrumuncain echipa. Concliziondim 66 prozentul prolest didactic fovorizenzé oparitio oportunitatilor in core scolori|Isiformenz6, 1n principal compatonta digitalé, Negrost, ol isi formeaz si compatentele cunoseute sub oceste nume: ‘abilitat| de comunicare, invayé 84 invet} alfabetzare vizualk @linformationala. Harta conceptual - Clasaalv-a Limba i teratura remand i Ree AMT \ Jw Tompetens gia y Pabtaes (comprare ue eS) vrmrunea.aat ce enkinar cocinee epee nhoersatbe cantrta he _smonccs ee one myer ies eajoni icine corpus | pete tema ang (acesteaeis shunt ea eemunesce sve) sahara eat ntmapona & METODICAPREDARI MATEMATICH |. Pentru insusires notiuniler, detivitéitile ne deruleazé ast el:21.06.2010 L individual, alevi rispund la intrebérile cadrulul didactic privind suecesiinea unerevenimente istorice, Dupé evaluaren inerucizaté, 9/ so pronunts asupra Voriantelorcorecte de raspuns Apol, se schiteazd ‘xa timpulul ce redé perioadaistarictevocaté, Se vorbeste despre importanta cunoasterii succe siunil onilor. it Copii sunt grupat! in tre echipe.E! trebule sé agere in ordine cronalagio’ cartonage, reprezentéind ani din ultima perioada studiaté la Istoria. Dupa oe declarda ca sau indeplinit sarcinile, oi foc turul galeriei pentru a 80 verifiea/carecta reciprac. Reveniti in bancé, olavilisi noteazé raspunsurile eorecto in eaiete ‘Apolo se. grupeazé in echipe de cate cinci si compun céte un cvintet dupa reguille notate pe tablé spre aducere aminte. La sfarsitul rel ideri citesc versurie in fata clasei. Cel mai frumos evintet urmenzéia fi notat in Caiete Invététorul expune conciuzila despre impartanta orientéri in timp. 21h cole ce urmeazé, dezvoltém subiectul referitor launa dintre activitatile dese rise. ‘rome do 4 minuto, elovil raspund, individual, la nisto introbpOri rogdisite intr-o fisédo lucruintrebori privose succesitineaunor evenimente istorice,abordate ja discipina de specialitate.itemii au réspunsurl mutt pi. poi, In perechi, ef so verficd reciproc si se pronunté.asupra varantel corecte de réspuns. Invéitétorul, prin sonda).le cate scolatilor din tral perechi sé citeascé réspunsurile notate. Re stul clase! se verifica/se ‘corecteazd. Mai apol po tabid gifige, se renlizeaz axa timpului ce corespunde perioad| istorice evocate, Longé-anii marenti po ext, dacca4lul adeugd imagini magnetics, care llustroazé personajo se.opoea roprozontative. Gondind Iaanilin couza, acesta verified notiunile Matematica daspre clasa unitattior, rospoctiv clasa millor. Totodata, ace sta pacite cere | efoctuaree Unor oporati clo Gdunare $ido scéiclora. ‘Ora 99 Incheie ou formularea conckiailor despre importanta cuncersteril succesiuniianilar in timp, precum sl dospre natura metodei Ganditi Lucratiin perechi. Comunicati Resurseprocedurale {olosite: corwersatia, invatarea prin cooperare, exorcitiul, Gandifi.Lucrafiin perochi ‘Comurnicati, observatia sistematicd a conduitelor alevitor. Beze: metterielé utilizates fige de Iueru, eaiote, creicane (eolorate), tablé si craté eoloratt. Forme de organizare: in porachi ¢i frontal De departe putom veded 6é lectia are uin coractor interdisciplinar. Plustil de valoare se dettareaza treceri idol do proioct didactic prin punetul do Intalnire o trel discipline, Matomatie6, Istaria, Luba ¢! literatura romand. in coneret, conf uenta oste benoticd sc olarior, intrueat le imprima concepte procum: suceesiune in timp, oreine eranologicé,arcanare In sonscres cator. Denarece au ac clas! intelesun slovii compun meal ‘ugor proparitiie cerute de invététor. Odatd introduse in vocabulorul pasiv $l valorificate in contexte de ‘comunicare, conceptele devin parte integranté din achiditille scolarukul comun. _Gtisond pe.axt in cureul unor scurte oxereiti'de antronamont,eiovi intolog notiunile despre unikatea do masura in speta.timpul.Astfal (sub)alvislunio sale I se fixeaza po termen ling. Tatodaté, privind Imaginile postate de Invétstor, olevilortl sa imprimd $I infarmotile ce aloditule se profiul flecéirul persona} Este momertul in care ofectivulintré: pe terenul altel discipline, Educatio civied. Prin prisma ‘trasdtunlor morale invocate. in genera, ge urmare ste imprimarea lor in mintea copilar in scop modelator. LAitfolzis,in subsidiar, aceasta este o lectio despre tarie de caracter ete. Deopotriva, privind imaginils, elevii pot ajunge slin spatille in care au activat personajele mentionate Drept ‘care, invariabi, lectiaeste arientata spre Geograrfa. in canseeint@, veciern eum niste simple intrebéri corelativei dau lectiel substanté, dar gi nuantéi In plis urcand si coborand po oxé, elevilisi reactuolzeazt si cunastintele despre timpurile verbulul Subtit dase él verificd in ee masuré acestea sunt bine consolidate $i ade cvet utiizate in mesaje exptimate oral. Ba mai mult decat att. in orice mament al prezentei situatiide invatare. sealaril isi imbagatesc vocabularul in virtutoa exarcitillor ce necesita gasiroatermenilor cu sens asemanétor/opus, dar siacuvintolor avand sensu diferite gi cesens! structure do litere, JAchittile nece sare sunt acuirmulate in drumul copiiior prin perimetrul in care fiinteazd" unitatea principale de mésurda timpului. dolatd cu ceea ce rezida din aceasta. Avand in fata ochilor mintii scare pe care ured si¢cboord unitatoade masurd vizaté, olevil intemalizeazs tormenil de raferinté cupringl intre aesstia dot secundé $i mileniu. Eiveualizeaz6 eeca ce simbolle denumim sdigeata timpulul Observandu-i sonsul ‘ascendent. copilirealizeaza semnificatiacuvéntulul fe versibiftate. artistic vorbind. in mintea miculul scolar, ‘fiuxul continu al timpului este asociat cua caleands ainfinitului. ase621.06.2010 ‘spre finell,ravenim la metacla Gdnett. Lucrat! ih perechl Comunicari Cele trel cuvinte sunt asemeneaunor piloni, improjurul corora se pot sedimenta achiitilo olementare tematics. Inruriro avute de 0 clseiplind acupracitela= §i mai de parte, asupra etevilor ~, aborbarea interactivé §i proactivé in planul muncil gia ‘comunicéii, cdutéirile continue efectuate in tandem ¢1 in pien, impartirea razuttatelor succesului scolar sunt ‘aspecte tributare metodel aplicate cu predilectie. Th coneluzie, consicierém ¢6 demersul gi scenorlul didactic tamivarizenz6 slevil cucesace ingloboozt tema noastré. adice: relotia spatiu-timp, terminologic specific. ireversibilitatea timpulul. transformérile reclamate de operareccu unitéy de mésurd standardizate. Mai considerim c&, peste vreme, clevil care st ‘au Insusit prezenta lectle In mod corespunzéitor Isl usureazé mult munea In outs domeril impartante ce studi: Fizica si Filosofia, Harté conceptuald = Clasaa tv Matematicé _ wt de sud standart; transform (‘=| / ‘domeniude interes sation / | nts hetrumenne murs [awn vical a [seri | ass Wndharea prin @operare a —— l J pete torte 1 suerocuma’n temp L Lo nti erage [+ endonars in ercrescator — 2 ramtorman | | aborcanelnceracivdy poesia + (operas eather ss dard ‘Grace ntracgna (LR. 6, | + tet spagu-t| | fest uta hover | © edencare in ome ‘ana timgulal-arararerder sige Cpt “pever Mata “apse” pees rumereicr pt stimpst * |