Sunteți pe pagina 1din 10

Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova

Colegiul “Mihai Eminescu”, or. Soroca


Catedra Științei Exacte și Naturale

Referat
La disciplina: Tehnologia inormației în domeniul Asistenței Sociale
Tema: Tipuri de procesoare. Importanța plăcii video

A efectuat: St. gr. 43 “A”, sp. “A. S.”


Daniel Cirimpei
A verificat: Profesor:
Braniște Ivan

Soroca 2019
Cuprins:
1. Introducere........................................................................................................3
2. Definitia procesorului/funcția procesorului......................................................3
3. Cei mai importanți producatori.........................................................................4
4.Vitezele procesorului.........................................................................................5
5. Registre internet................................................................................................5
6.Tipuri de procesoare...........................................................................................6
7. Tipuri de procesoare high/middle......................................................................6
8. Importanța plăcii video.......................................................................................7
9.Caracteristicile placii...........................................................................................8
4.Concluzii..............................................................................................................8
5.Bibliografie.........................................................................................................10

2
Unitatea centrală de prelucrare (CPU) este considerată creierul calculatorului. Este cunoscută și
sub numele de procesor.
Procesorul este una dintre cele mai importante componente ale unui calculator, fiind cel care
stabileste cine, ce si cand sa se efectueze o anumita operatie.
Majoritatea calculelor se efectueaza in microprocesor.
Exista mai multi producatori de procesoare dar cei mai cunoscuti sunt Intel si AMD.

Caracteristicile procesorului

Procesoarele pot fi descrise prin doi parametrii principali: lățimea și viteza. Viteza procesorului
se masoară în megahertzi (MHz), deci în milioane de cicluri pe secundă, deci cu cât aceasta este
mai mare, procesorul este mai rapid. Procesorul se ataseaza pe placa de baza introducandu-l in
socket. In prezent majoritatea socket-urilor si procesoarelor au la baza arhitectura PGA si LGA.
Diferenta dintre cele doua structure sunt:

• In arhitectura PGA pinii prin care se conecteaza procesorul in socket sunt atasati pe procesor.
• In arhitectura LGA pinii prin care se conecteaza procesorul in socket sunt atasati in socket.

Funcția unui procesor

Un procesor executa un program. Programul reprezinta o secventa de instructiune stocate in


prealabil.
Cand procesorul executa o parte din program, instructiunile si datele ramase sunt stocate in
apropiere in memoria cache.
Memoria cache este o memorie speciala care retine datele folosite recent de procesor si evita
intoarcerea datelor inapoi la memoria principala.
Memoria principala este mai lenta ca memoria cache si astfel datele sunt procesate mai rapid.
Exista două mari arhitecturi ale microprocesoarelor care sunt legate de seturile de instructiuni:
· Calculator cu set redus de instrucțiuni (RISC) - Arhitecturile folosesc un set relativ redus de
instrucțiuni. Cipurile RISC sunt proiectate pentru a executa aceste instrucţiuni foarte rapid.
· Calculatoare cu set complex de instrucțiuni - Arhitecturile folosesc un set larg de instrucțiuni,
rezultând un număr redus de pași pe operație.

In mod clasic procesoarele pentru calculatoarele personale au o arhitectura bazata pe un singur


nucleu si lucreaza cu instructiuni pe 32 de biti. Cresterea de performanta a noilor generatii de
procesoare se bazeaza pe marirea frecventei de tact, a magistralei principale (FSB) si a cantitatii
de memorie cache, procese posibile intre altele si prin imbunatatirea procesului de fabricare. Dar
in anul 2004 a devenit evident ca aceste proceduri de crestere a performantei isi atinsesera limita
fizica si nu puteau fi impinse mai departe. Ca urmare atit AMD cit si INTEL au inceput sa caute
modalitati noi prin care sa reuseasca sa scoata in continuare generatii de procesoare cit mai
performante. S-a preconizat deci pe de o parte construirea unor procesoare care sa utilizeze
instructiuni pe 64 de biti, iar pe de alta parte construirea unor procesoare care sa inglobeze mai
3
multe nuclee. Procesoarele pe 64 de biti au fost lansate de AMD in anul 2003 si de INTEL in
anul 2005, iar procesoarele cu doua nuclee ("dual-core" - binucleate) ale celor doi producatori si-
au facut si ele aparitia in 2005. Procesoarele binucleate sint indicate pentru cei care lucreaza in
mod curent cu aplicatii ce suporta modul multifir (multithread), adica editarea audio-video,
codarea audio-video, prelucrarea de grafica 3D (modelare, randare, etc.) si proiectarea asistata de
calculator (CAD). Liniile de procesoare clasice nu au fost inca abandonate, insa este posibil ca in
citiva ani ele sa cedeze locul aproape in totalitate procesoarelor cu mai multe nuclee si care
folosesc instructiuni pe 64 de biti.

Exista mai multi fabricanti de procesoare dar cei mai importanti sînt INTEL si AMD. Aceste
companii au o oferta împartita în trei categorii :

 1) Procesoare foarte puternice. Sînt destinate împatimitilor de jocuri de ultima


generatie sau celor care au nevoie de cît mai multa performanta pentru aplicatiile
(animatii 3D si editare audio-video profesionala, etc.) pe care le folosesc si nu se uita la
suma de bani pe care trebuie sa o cheltuiasca. In aceasta categorie AMD propune
procesoarele Athlon 64 X2 (binucleat) si Athlon 64 FX, iar Intel procesoarele Intel Core
2 Extreme, Core 2 Duo, Pentium Extreme Edition (9xx si 8xx) si Pentium 4 Extreme
Edition.
 2) Procesoare puternice. Sînt destinate utilizatorilor care folosesc calculatorul atît
pentru jocuri de ultima generatie cît si pentru aplicatii comune (prelucrare de text,
internet, editare audio-video, etc.). In aceasta categorie AMD propune procesoarele
Athlon 64, iar Intel procesoarele Pentium D (binucleat), Pentium 4 6xx si Pentium 4 5xx.
 3) Procesoare cu performante medii. Sînt destinate utilizatorilor care folosesc
calculatorul în special pentru aplicatii mai putin intensive (aplicatii de birotica, internet,
vizionare de filme, ascultare de muzica, etc.). Aceste procesoare pot fi folosite si pentru
jocurile de ultima generatie însa doar daca sînt facute anumite modificari în setarile
jocurilor (scaderea rezolutiei si a detaliilor grafice) care sa permita rularea lor la un nivel
acceptabil. Din aceasta categorie fac parte procesoarele Sempron produse de AMD si
procesoarele Celeron produse de Intel.
 3) Procesoare cu performante obisnuite (scazute). Sînt destinate utilizatorilor care
folosesc calculatorul exclusiv pentru aplicatii putin intensive (aplicatii de birotica,
internet, vizionare de filme, ascultare de muzica, etc.). Din aceasta categorie fac parte
procesoarele VIA C (C7 si C3) si VIA Eden produse de VIA. Aceste procesoare au
avantajul ca nu consuma multa energie electrica si ca degaja foarte putina caldura,
ceea ce le face sa poata fi folosite în special în calculatoarele portabile mai putin
performante destinate celor care doresc sa plateasca un pret scazut pentru aceste
dispozitive.

4
Vitezele procesorului

Viteza ceasului unui calculator înseamnă de fapt frecvența lui exprimată de obicei în
perioade sau cicluri pe secundă. Frecvența ceasului este controlată de un oscilator cu cristal care
este compus dintr-o lamă de cuart montată într-un mic container metalic. Dacă se aplică o
tensiune cuartului el începe să vibreze după o armonică determinată de forma și marimea lamei.
Oscilațiile sunt emise sub forma unui curent alternativ cu frecvența armonicei dată de cristal.
Acest curent alternativ se numește semnal de ceas (tact). Un calculator lucrează uzual la
frecvențe de milioane de cicluri (perioade) pe secundă, din acest motiv unitatea de masură este
MHz.

O perioada de ceas este cel mai mic element de timp al procesorului. Orice operație necesită
cel puțin o perioadă. De exemplu pentru a transfera date de la și spre memorie, un procesor
modern cum este Pentium II are nevoie de cel puțin trei perioade de tact pentru a iniția primul
transfer de memorie, iar apoi o singură perioadă pentru fiecare din urmatoarele cinci sau șase
transferuri. O perioadă de așteptare (wait state) este un tact al ceasului în care nu se întâmplă
nimic, pentru a nu permite procesorului să o ia înaintea restului calculatorului.

Duratele diferite de executare a instrucțiunilor fac dificilă comparația între sisteme în funcție
doar de frecvența ceasului sau de numărul ciclurilor pe secundă. Pentru a permite compararea
adecvată a diferitelor procesoare cu frecvențe de ceas diferite, Intel a dezvoltat o serie de teste
specifice numite benchmarks pentru cipurile sale pentru a genera un indicator al performanțelor.
Acest indicator a fost actualizat recent pentru a reflecta performanțele sistemelor pe 32 de biti și
se numește indice iCOMP 2.0 (intel Comparative Microprocessor Performance).

Registrele interne

Mărimea registrului intern este un indiciu important asupra cantității de informații pe care
procesorul o poate prelucra la un moment dat și asupra modului în care datele circulă în
interiorul microprocesorului. Mărimea registrului este mărimea magistralei interne de date. Un
registru este o celulă de depozitare în interiorul procesorului. Mărimea registrelor determină
marimea datelor cu care procesorul poate lucra. De asemenea, mărimea registrelor descrie tipul
de soft sau comenzile și instrucțiunile cu care poate funcționa un cip. Astfel procesoarele cu
registre interne de 32 de biți pot funcționa cu instrucțiuni de 32 de biți care prelucrează secvențe

5
de date de 32 de biți, în timp ce procesoarele pe 16 biți nu pot face acest lucru. Cele mai multe
procesoare folosesc astăzi registre interne de 32 de biți.

Tipuri de procesoare (2)

Cum clasificăm tipurile de procesoare de calculator? Știm că procesorul de calculator numit și


CPU (unitatea centrală de procesare) este una dintre componentele principale ale sistemelor
informatice. De obicei, la procesor se face referire ca fiind creierul calculatorului, deoarece este
locul unde se realizează întregul proces de calcul (calcul, comparație și decizii logice).

Acest lucru impune performanța calculatorului ce depinde în principal de tipul de procesor


instalat în computer. Cu cât este mai mare puterea de calcul a unui procesor, cu atât este mai
mare și mai rapidă capacitatea de procesare a acelui computer. În prezent, sunt disponibile pe
piata varietăți largi de tipuri de procesoare de calculator. Atât Intel, cât și AMD, cei mai mari
producători de microprocesoare din lume, au introdus mai multe tipuri de procesoare de
calculator. Fiecare tip de procesor este diferit de celălalt în performanță și tehnologie. Dacă nu
cunoașteți caracteristicile din spatele fiecarui tip de procesor, alegerea tipului potrivit ar putea fi
o sarcină dificilă atunci când achizitionați, actualizați sau construiți propriul computer. Pe baza
performanței globale și a tipului de lucru pentru care sunt concepute, procesoarele de calculator
sunt grupate în trei categorii principale. Ar putea exista alte metode aplicabile pentru clasificarea
procesoarelor de calculator.

Procesoare high-end(foarte puternice) și medii

Procesoarele din acest grup sunt concepute pentru aplicații intensive, deoarece programele
necesită o putere de procesare mare. Ceea ce face high-end este tehnologia avansată de
microprocesare încorporată în aceste tipuri de procesoare.

În afară de utilizarea normală a aplicațiilor pe calculator, dacă vă aflați în analiza statistică,


grafică intensivă, crearea și editarea de filme profesionale, jocurile 3D extreme, aplicațiile
multitasking și multi-threading, atunci ar trebui sa alegeți un computer cu un procesor clasificat
în high-end grup.Procesoarele din gama Mi sunt destinate sarcinilor medii intensive. Dincolo de
lucrul standard pe care îl faci cu procesoarele de la mijlocul gamei, poți să faci sarcini, cum ar fi
gaming-ul de bază, editarea obișnuită a fotografiilor, crearea video acasă și aplicațiile
multimedia.

6
Importanta placii video. O placă video, adaptor video sau placă grafică este un card de
expansiune a cărui funcție este de a genera imagini către un monitor. Multe plăci video au funcții
adăugate, precum redarea accelerată de scene 3D și grafică 2D, adaptor TV tuner,
decodare MPEG-2/MPEG-4 sau capacitatea de a utiliza mai multe monitoare (multi-monitor).
Alte plăci video moderne sunt utilizate pentru scopuri mai exigente, precum jocurile PC.

Plăcile video pot fi integrate in placa de bază la PC-urile mai vechi. Acest cip grafic are de
obicei o cantitate mică de memorie și preia o parte din memoria RAM a sistemului principal,
reducând astfel memoria RAM totală disponibilă. Aceasta se mai numește grafică integrată care
are un nivel scăzut de performanță și este nedorită de cei ce își doresc să ruleze aplicații 3D.
Aproape toate plăcile de bază permit dezactivarea graficii integrate prin intemediul BIOS-ului.
Pentru acest lucru este necesar ca placa de bază să fie prevăzută cu suport AGP, PCI sau PCI-
Express, pentru atașarea unei plăci video. Plăcile de bază de top permit adăugarea mai multor
plăci video, acestea putând fi conectate între ele prin interfața SLI pentru plăcile video produse
de NVIDIA, și CrossFire pentru cele produse de ATI. Prima placă video IBM PC, care a fost
lansată cu primul IBM PC, a fost dezvoltată de IBM în 1981. MDA (Monochrome Display
Adapter) putea funcționa doar în modul text, reprezantând 80 de coloane și 25 de linii (80x25) pe
ecran. Avea o memorie de doar 4KB și o singură culoare. VGA a fost larg acceptat, permițând
anumitor corporații cum ar fi ATI, Cirrus Logic și S3, de a lucra cu placa video, îmbunătațindu-i
rezoluția și numărul de culori. Astfel s-a dezvoltat SVGA (Super VGA), care a ajuns la 2 MB de
memorie video și o rezoluție de 1024x768 cu 256 de culori.

În 1995 primele plăci video 2D/3D au fost lansate, dezvoltate de Matrox, Creative, S3, ATI și
altele. Aceste plăci video au urmat SVGA, dar aveau implementate funcții 3D. În 1997 a fost
lansat cipul grafic Voodoo 3dfx, care a fost mult mai puternic în comparație cu celelalte,
introducerea unor efecte 3D, cum ar fi cartografierea PMI, Z-buffering și anti-aliasing in piața de
consum.

După această placă, o serie de plăci 3D au fost lansate, cum ar fi Voodoo2, TNT și TNT2 de
la NVIDIA. Intel a dezvoltat AGP (Accelerated Graphics Port) care a rezolvat problema dintre
procesor și placa video.

7
Din 1999 până in 2002, NVIDIA deținea controlul pe piață cu familia GeForce. În acest
moment îmbunătățirile au fost efectuate la algoritmii 3D și la procesorul grafic, memoria a
crescut, de asemenea pentru a imbunătăți rata de date.

Tehnologia DDR a fost încorporatǎ, capacitatea de memorie a crescut de la 32 MB cu GeForce


la 128 MB cu GeForce 4.

Din 2003 ATI (Cumparat ulterior de AMD) și NVIDIA au dominat piața plăcilor video cu liniile
Radeon și GeForce, respectiv.

Acum, majoritatea calculatoarelor folosesc placi video pe interfata PCIe (PCI Express) (PCI
= Peripheral Component Interconnect).

Cea mai puternică placă video care se cunoaște în prezent este Radeon Pro Duo, de tip HBM, ce
dispune de 8 sau 12 GB de memorie video și 4x512 biți lățime de bandă, ceea ce-i permite să
suporte cu ușurință rularea jocurilor PC sau a videoclipurilor la rezoluție 4K (4096x2160).

Concluzii

Procesorul este una dintre cele mai importante componente a unui calculator, fiind cel care
stabileste cine, ce si când sa faca. Deoarece se pot obtine performante destul de bune si cu un
procesor care nu este vârf de gama, ne poate da falsa impresie ca el nu are un rol foarte
important. De exemplu,un împatimit al jocurilor va pune un accent mai mare pe placa video
decât pe procesor.Vom întâlni des denumirea de CPU în cazul procesorului (Central Processing
Unit ), este responsabila cu afisarea imaginilor pe ecranul monitorului. Ea este a doua
componenta, dupa procesor, care determina perfor 17317s1824r manta unui calculator si de
aceea si în cazul ei este recomandat sa nu facem economie atunci cînd dorim sa o cumparam.
Puterea unei placi video, care se reflecta bineinteles în pret, consta în capacitatea ei de a oferi
animatii cît mai fluide (cursive, fara sacadari) în jocurile 3D. Placa video creeaza de fapt imagini
statice (cadre, similare cu niste diapozitive), însa inlantuirea acestora la o viteza mare (peste 30-
40 de cadre pe secunda) produce ochiului senzatia ca elementele prezente în imagini (personaje,
vehicule, etc.) se afla în miscare, la fel cum inlantuirea rapida a cadrelor de pe rola unui film
produce senzatia de miscare. Acest proces de creare a imaginilor 3D devine evident atunci cînd
încercam sa rulam un joc 3D pe o PV mai slaba si rezultatul este ca actiunea jocului se
desfasoara sacadat, semanind uneori cu o sesiune de vizionare a unor diapozitive
("slideshow").Randarea imaginii finale este realizata de PV cu ajutorul unor "conducte de
randare" ("rendering pipelines" sau "pixel pipelines") în cadrul carora se desfasoara operatiile de
prelucare a pixelilor. Fiecare conducta de randare foloseste un anumit numar de "unitati de
mapare a texturilor" ("texture mapping units") a caror functie este de a aplica texturi pe

8
suprafetele obiectelor prezente în imagine, suprafete alcatuite din pixeli. Aplicarea texturilor
seamana foarte bine cu aplicarea unui tapet pe un perete sau cu acoperirea unui obiect cu o stofa
(de ex. asezarea unei fete de masa) cu mentiunea ca pe un obiect dintr-o imagine 3D se aplica de
obicei mai multe texturi pentru a obtine efecte realiste, de exemplu pentru a simula o suprafata
cu protuberante sau una zgiriata.In concluzie ele ambele sunt la fel de importante pentru a
efectua un lucru effectiv la calculator.

9
Bibliografie

1. http://totuldesprecalculatoare.weebly.com/procesorul.html

2. https://ro.wikipedia.org/wiki/Procesor

3. https://world-it.ro/hardware/componentele-unui-calculator/procesor-cpu

4. https://www.calculatoare-fagaras.ro/procesoare/

5. https://ro.wikipedia.org/wiki/Plac%C4%83_video

6. http://www.scritub.com/stiinta/informatica/hardware/PLACA-VIDEO22317182419.php

7. https://www.mygarage.ro/componente/208225-importanta-placii-de-baza.html

8. https://zdbc.ro/cat-de-importanta-este-placa-video-a-unui-laptop/

9.http://cc.sibimol.bnrm.md/opac/bibliographic_view/18791;jsessionid=A7B2F40444CD1A298
EF29DBEA1C66589.

10