SCOALA GIMNAZIALA NR.

2
Comuna Barcea jud. Galati
Tel./Fax : 0236/335394
e-mail : sc2barcea@yahoo.com

PROIECT DE LECŢIE
I. DATE GENERALE:

Clasa: a V-a
Profesor: Vasile Sorina Mădălina
Domeniul / Disciplina: Matematică
Unitatea de învăţare: Mulţimi
Titlul lecţiei: Relaţii între două mulţimi. Submulţimi.
Tipul lecţiei: Dobândire de noi cunoştinţe
Locul de desfăşurare: Laboratorul de matemtică
Durata: 50 minute

II. COMPETENŢE GENERALE:

CG1 Identificarea unor date şi relaţii matematice şi corelarea lor în funcţie de contextul în care au fost
definite.
CG2 Prelucrarea datelor de tip cantitativ, calitativ, structural, contextual cuprinse în enunţuri matematice.
CG3 Utilizarea algoritmilor şi a conceptelor matematice pentru caracterizarea locală sau globală a unei
situaţii concrete.
CG4 Exprimarea caracteristicilor matematice cantitative sau calitative ale unei situaţii concrete şi a
algoritmilor de prelucrare a acestora.
CG5 Analiza şi interpretarea caracteristicilor matematice ale unei situaţii problemă.
CG6 Modelarea matematică a unor contexte matematice variate, prin integrarea cunoştinţelor din diferite
domenii.

III. COMPETENŢE SPECIFICE:

CS1 Identificarea în limbajul cotidian sau în enunţuri matematice a unor noţiuni specifice teoriei
mulţimilor;
CS2 Evidenţierea, prin exemple, a relaţiilor de apartenenţă sau de incluziune;
CS3 Selectarea şi utilizarea unor modalităţi adecvate de reprezentare a mulţimilor;
CS4. Exprimarea în limbaj matematic a unor situaţii concrete ce se pot descrie.
CS5. Interpretarea unor contexte uzuale şi/sau matematice utilizând limbajul mulţimilor

IV. COMPETENŢE DERIVATE

A.Cognitive:
CC1 să cunoască când două mulţimi sunt egale;
CC2 să recunoască semnul de incluziune;
CC3 să identifice când o mulţime este inclusă în altă mulţime;
CC4 să exprime ce este o submulţime.

1
B: Psiho-motorii:
CP1: Aşezarea corectă în pagină;
CP2: Scrierea lizibilă pe caiete şi pe tablă;
CP3: Utilizarea corectă a mijloacelor auxiliare folosite.
C: Afective:
CA1: Participarea activă la lecţie;
CA2: Dezvoltarea interesului pentru studiul matematicii;
CA3: Reacţionarea pozitivă, dorind să lucreze şi să fie apreciaţi;
CA4: Manifestarea spiritului de competiţie,ordine şi disciplină;
CA5: Manifestarea dorinţei de a învăţa lucruri noi;
CA6: Dezvoltarea simţul estetic şi critic.

V. STRATEGIA DIDACTICĂ
Metode şi procedee: - conversaţia (euristică, examinatoare)
- explicaţia,
- învăţarea prin problematizare,
- metoda exerciţiului,
- transferarea cunoştinţelor,
- problematizarea,
- învăţarea prin descoperire,
- observaţia sistematizată
Resurse: a) materiale: - Manual de matematica clasa a V-a
- Culegeri de probleme
- cretă albă, cretă colorată, markere colorate
- Fişã de lucru
b) umane: - clasă omogenă cu cunoştinţe ce necesită consolidare
- activităţi frontale, individuale;
Forme de organizare: frontal, individual.

VI. MATERIAL BILIOGRAFIC:

- Programa şcolară pentru clasele V-VIII. Aria curriculară : matematică şi ştiinţe
- Petre Chirtop, Valentin Radu, Mariana Roşu, Gabriela Ross, MATEMATICĂ, Ed. Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 2009 ;
- Călin Stănica, Marius Perianu, Ion RoŞu, Dumitru Săvulescu, Clubul Matematicienilor, Matematică,
Ed. Art

2
 DESFĂŞURAREA LECŢIEI

Etapele lecţiei OB ACTIVITATEA DE INSTRUIRE SRATEGII DIDACTICE Evaluare

(durata) Activitatea profesorului Activitatea elevilor Forme de Metode şi Resurse
organizare procedee
1. Moment - asigură condiţiile optime pentru - elevul de serviciu anunţă Conversaţia
organizatoric desfăşurarea lecţiei; elevii care sunt absenţi
- notează absenţii; - pregătesc materialele necesare
( 2’) - verifică dacă există materialele desfăşurării activităţii.
necesare desfãşurãrii lecţiei şi dacă toţi - elevii se pregătesc pentru lecţie
elevii au pe bancă cele necesare.
2. Verificarea -verifică frontal tema, calitativ şi -elevii comunică Frontal Conversaţia Tabla Orală
cunoştinţelor cantitativ (prin sondaj) şi noţiunile rezultatele/problemele Expunerea Cretă albă Frontală
anterioare şi predate anterior şi rezolvă eventualele întâmpinate în rezolvarea Explicaţia Culegere de
verificarea neclarităţi/nelămuriri întâlnite. temei Exerciţiul matematică
temei - un elev iese la tablă şi Problematizarea Caiete
(3’) - verifică tema elevilor prin sondaj rezolvă exerciţiul sub
folosind dialogul profesor-elev, elev- îndrumarea profesorului
elev, prin confruntarea rezultatelor. - prezintă la control caietele de
teme;
-verifică nivelul de aprofundare a -corectează acolo unde este
cunoştinţelor asimilate orele anterioare cazul.
despre “ Mulţimi” -răspund la întrebările
profesorului.
3. Captarea Profesorul adresează elevilor câteva Frontal Conversaţia Orală
atenţiei întrebări pentru a-i antrena pentru Elevii raspund la întrebare Individual Expunerea Frontală
(2’) lecţia ce urmează. Explicaţia
« ce relaţie cunoaşteţi voi între Problematizarea
numere ? »
“Ce relaţie credeţi voi că ar putea fi
între două mulţimi?”

4. Anunţarea -Anunţarea şi scrierea pe tablă a titlului -Elevii notează în caiet titlul Frontal Conversaţia Tabla
temei şi a lecţiei: lecţiei : Expunerea Caiete
„Relaţii între două mulţimi. „Relaţii între două mulţimi. Explicaţia Flipchart
obiectivelor
Submulţimi.” Submulţimi.mulţimile N; N
( 3’) 
”

3
 -Informarea elevilor asupra - Elevii sunt atenţi
obiectivelor principale ale lecţiei care
vor fi prezentate pe flipchart.

5. Dirijarea Frontal Conversaţia Tabla Orală

învăţării
Egalitate: individual Explicaţia Cretă albă Frontală
Două mulţimi A şi B sunt egale dacă sunt Ascultă şi notează în caiete Problematizarea
(25’) formate din aceleaşi elemente. Se notează Fişele Aprecieri
definiţiile şi observaţiile. Exerciţiul
A=B. completate verbale
Transferarea
cunoştinţelor de ei
Planşele
Observaţii:
1) Orice element care aparţine mulţimii A
este şi element al mulţimii B şi reciproc,
orice element al mulţimii B este şi
element al mulţimii A.
2) Dacă cel puţin un element al mulţimii
A nu aparţine mulţimii B sau invers, se
spune că mulţimile A şi B sunt diferite.
Se notează 𝐴 ≠ 𝐵

Exemplu:
Elevii scriu exemplul dat de
A={1,2,3} profesor
B={𝑥 ∈ 𝑁/1 ≤ 𝑥 ≤ 3}
C={2,3,4}
 A=B şi 𝐴 ≠ 𝐶

Incluziunea: Elevii notează pe caiete

1) O mulţime A este inclusă în mulţimea noţiunile de incluziune.
B şi se notează 𝐴 ⊂ 𝐵 dacă orice elemnt
al mulţimii A aparţine mulţimii B.

2) Se mai spune că mulţimea B include

mulţimea A şi se notează 𝐵 ⊃ 𝐴.

3) Dacă cel puţin un element al mulţimii

A nu este şi element al lui b, se spune că
mulţimea ă nu este inclusă în mulţimea
B şi se foloseşte notaţia 𝐴 ⊄ 𝐵, sau,
echivalent, se spune că B nu include pe
A şi se notează 𝐵 ⊅ 𝐴.

Exemplu : Elevii scriu exemplul dat de

A={1,2}
profesor
B={1,3,5}
C={1,2,3,5}
4
 Atunci 𝐴 ⊂ 𝐶, 𝐵 ⊂ 𝐶 Frontal Conversaţia Tabla Orală
𝐶 ⊃ 𝐴, 𝐶 ⊃ 𝐵 Explicaţia Cretă albă Frontală
𝐴 ⊄ 𝐵, 𝐶 ⊄ 𝐴, 𝐶 ⊄ 𝐵, 𝐵 ⊄ 𝐴 Problematizarea Fişele Aprecieri
Exerciţiul
Observaţii: completate verbale
Elevii scriu observaţiile date Transferarea
1. Mulţimea vidă este inclusă în orice de ei
de profesor cunoştinţelor
mulţime. Planşele
2. Reflexivitatea: Orice mulţime este
inclusă în ea însăşi.
3. Simetria: Dacă A şi B sunt două
mulţimi astfel încât 𝐴 ⊂ 𝐵 şi 𝐵 ⊂
𝐴, atunci A=B.
4. Tranzitivitatea: Dacă A,B şi C sunt
trei mulţimi astfel încât 𝐴 ⊂ 𝐵 şi
𝐵 ⊂ 𝐶, atunci 𝐴 ⊂ 𝐶.

SUBMULŢIME

Definiţie: Dacă mulţimea A este Elevii scriu pe caiete definiţiile

inclusă în mulţimea B, adică 𝐴 ⊂ 𝐵, pentru submultime şi
atunci mulţimea A se numeşte observaţiile
submulţime a mulţimii B.

Exemplu:
U={1,2 } şi V={1,3,5} sunt submulţimi
ale lui M={1,2,3,4,5}

Observaţii:
1. Mulţimea vidă este submulţime a
Elevii sunt atenţi şi pun
oricărei mulţimi
2. Numărul submulţimilor unei întrebări profesorului când au
𝑐𝑎𝑟𝑑𝐴 neclarităţi.
mulţimi A este egal cu 2
3. Mulţimea submulţimilor(părţilor)
lui A se notează cu P(A).

6. Evaluarea -Elevii care s-au remarcat la începutul Elevii remarcaţi îi mulţumesc Conversaţia Aprecieri
progresului orei şi pe parcursul acesteia fiind activi profesorului Explicaţia verbale
realizat (1’) şi răspunzând corect întrebărilor Frontală
profesorului sunt notaţi si lăudaţi.

5
7. Obtinerea Cere elevilor sa repete notiunile Elevii răspund la întrebări. Explicaţia Exerciţiul Tabla Frontal
performanţei şi învăţate punându-le întrebări din lecţia Câte un elev iese la tablă şi Exerciţiul Explicaţia Individual
predată. rezolvă un exerciţiu propus de Munca Problematizarea
asigurarea Profesorul propune din culegere profesor. individuală
feedback-ului exerciţii pentru a fi rezolvate de elevii
(10’) la tablă
8. Concluzii şi Se verifică dacă au ramas nelămuriri / Elevii intreabă eventuale Conversaţia Aprecieri
enunţarea neclarităţi, respectiv în ceea ce priveşte dificultăţi. Explicaţia verbale
rezolvarea temei pentru acasă. Exemplificarea
temei pentru -Vor primi ca temă exerciţiile din
acasă Problematizarea
culegere
Algoritmizarea
( 4’)