SONSIASUT] IOZIeUB OTe anodsy | (NIxo9 TOxeL |} UBAOSOT) ESIC) / nuvaye1e) euene], mnCZU 859,0(478.9)09 ear Anrobat de Comisia de Exper OS resitimintata af Rep CUVINT INTRODUCTIV foarte repede, av au sinteti gata omanele * pentru un gen de foarte variate (va logice, prefers e sau cele @ wal poe- ati la cle. Fireste, trecut. prin fafa Gitit, au fost opere captivante si nu pre fe le-afirefinut si fragmente’ neexpre: afi recitit si cdrti la care vet pind la capat di impla © carte nu poate satisface interesele wwror_cititortlor si Pentrt a de- nu numai pasionat, ef si competent, vom lec- ic, intrebindu-ne: com a reusit sori ace de limbaj si-a expr 1 adecvat, cum a plismuit imagi- Angela Mustecta actor Blena Paras { Pi6066 if ea OST cers, M.S.1. al Republicli Moldova — 1692 © Me reeqaoy—ag Se MS at Rep ISBN 5~372—-01278—1 ; . anu, O. van, 1998. Universitates "Se ose acu 80%iri nu numai c& ne deschide multe paranteze i ne mai permite si ne aprofundim cunosti verbale. Nu_ savura verbul 5 a dezghioca, pint in aménunte, farmecul expr un text, ei si ae infelege, a dup numeroase Teot tive, au poate scuza neintelegerea textului ari ‘Asa sau altfel, regret: turile grabite si ‘super doar conturul muntel ata unui cuvint, sis concurenta si _echivalenfa observim preferinjele unui factice si forme paradi Nu Yom insista In accasti carte ssupra, not nolog si dialog im viata oes sau «cu ce s-a terminaty rurile uneori), comunicarea _cititor-se ara a_luer’ ca urzeali a textului, Dar nu obiectul scolar de grame intenfiondm si va ajutim a vedea limba cu oc at de expresivitatea verbului. ste, contam pe un cititor care cunoaste si rare, previaule de. program im si de naratiune si deseriere. Vom desciirind, fragmente ‘de texte antistice pentru a insugi niste le- _piceum i pentru a “putea pornind de la constatarea cd ‘vom tncer Contam, desigur, pe un teraturii nati eg: | vetsalé. Va vom indemna, ic intre numele propriu si cd und cu. noi, pagi intr-un contex! soci. poranilor nostri, princi valoarea artistic’. Vom ersonajelor si a loca comun, co semnificatie capita, cultural, acel nume je despre vocabular acest vocabular 0 are orie« apela ii vou face referinte asupra rea Arta cuvintului rostit sau altul, cum, sc ech se edificd intr-o lucrare wi prin care a desemnat acelas localitate, acelast obiest; vom analiza cum beste’ fiecare din personaje, cum se transn se’ accentiteazi 0 idee, o informatie. Deci, an 4 adevirate clipe de reve fc si nu le vom trece cu 5Capitolul 1 TITLUL TEXTULUL LITERAR 1, Procedura éntitulirii textulut ind trecem prin fata ochilor liste de opere sau clirli age. zate pe rafturi, atentia ne este deseori surprins& de cuvinte si fmbindri, pe care autorul le-a plasat in «apul» scrierii sale. Anume fitlul, de cele mai multe ori, la o Lectura liber’, nediri- jati de- programe, determin’ preferinjele noastre. Ne intriga formula Cerous divinus (Ion Druta), ne suscita interesul poe- zia intitulat& cu citatul cunoscut De’ din vale de Rovine (Vse- volod Ciornei), vrem si aflim cine stnt Frajii Jderi (Mihail Sadoveanu), sintem curiosi si stim cine este Cel mai iubit din- tre piminteni (Marin Preda), unde se afli Tara barbafilor fru- mosi (Ion Druji) $i Cum calatorim fara bilet (Tudor Argheri $i fot asa, din pagina in pagin’, de la autor la autor, in mi Moria noastré de cititor se inscria alaturi subiectul unui text ‘terar gi title! acestuia. Ta'o alt& intilnire cu acest titlu, memoria ne va_furni imediat, printr-un lant asociativ, idei, subiecte, vom retrii sen- timente incereate odinioar’, la prima lectur’ Prin tity, aulorul ne orienteaz& spre mesajul textul zitia de exceptie a formu wre fiind decisiva tn acest se pind a purcode la leclura operei, denumirea e cea care varsi lumina asupra esentei lucrrii. Dar, de multe ori, numai o lec~ turd detaliatt si profund’ a unei proze de proporfii poate per- mite infelegerea si descifrarea adeovati a titlulul. Adied, el ne intriga, dar clucideazd numai lectura Povestirea lui lon Druta Samariteanca are un titly cifrat prin aluzie la parabola biblic’ despre inlilnirea Mintuitorului cu femeia din Samaria. Dar chiar cunoscind esenfa acelui epi- sod, vorn infelege subtextul profund al povestirii numai citin- d-o, si nu o singura data. Caci, desi descifram codul ascuns in fitlu,’ mai e nevoie si de un comentariu complex al prozel. Ce je cu samariteanca are femeia aceasta (generalizator de a, ca si Noul Testament), de pe alte melea- guri si din alle timpuri? Vedem in Ea pe cea chemata si ne | diverse modu ispiseascd picatele, si ne salveze de Ia api Uwe noid, cel inset de bunttaie ease! im, tittul e un punct pet tm anaiie ind afirmim ed un tilly este intotdeasnaP est ul sorierii pe care o nominalizeasa, ¢ Fun marim cum poate fi reluat fitlul unei iucrdr Grigore Vier intituleaz’ una. din poeziile dediere Drufi eu formula, cunoscuta Gitima tund de toamna, va revedea cu ochii memoriei nuvela : nile si det jedrujienes SS Tonsttad Pieire, si si ma imagi- , pasiiri, Cu aripe ‘de, Trezind si boifi gi ardturil Pldureacn glasul lor s-aduna Ori glasul lor in vera p&duri?! ©, invers cuib de lut si spice Cu gura-ntors edtre pémint! Pe soare Pui stau s& pice Din naltul lor culeug zburind Dar vine toamna Pisiri sfinte Ce ne-au cintat de dor in nue— La zori ori cerul cind asfinte Spre alle ramuri mi se duc 1d de bolti materne ipete ce dor. i-n ‘crengi straine stau a cerne \eeleasi cintece de dor! Paséirile tinerefii noastre Ardturd de priméoar Pédureanca De la verde pin'ta verde Intoarcerea farinié in piimtnt Ultima tuna de toamnd Frumos gi sfint Franze de dor. Soapte de nue. Dor'de oameni. Axa lexicala 2 poeziei coincide cu titluri di tului nominatizat in dedivalie, ceea ce amplificd puterea su- gestivd @ versurtlor. La lectura si analiza versurlor, risar pe anal a irujieni — probabil, acest scop'I-a si ur- Dati find ful, multiple acestuia cu tex- itd in cele mai ar incidental In text; 0) euviniele din tia lipsese In ext Sa comentim aceste situatii, urmari it slo aes eo , urmarind necesitatea rocedura intitulairit erat poate fi mn: - fuala: autora! mai inti tsi mumeste si hhumai dupd aceca. i crie opera. Dar poate fi si invers: lucrarea e sorisd si rimine 7 si rostulsii se dea un titlu, dedus din limbajul operei. Prozatorul Li- vin Rebreanu isi dest planurile de creatie, anunfind tit: lurile deja pregitite pentru niste romane, asupra cérora nici nut a inceput s& lucreze: Dumnezeule, ‘ce vorbi frumoasil..— Biase’ pash > , 1oasil.. ne t - a Si ne traiascd pasi- ce privea cu singurul peste tot —frunze galbene, frunze de sa acestui episod, fark aceasta di motivare tittul dramei alaturi de Frunze de dor sau Ultima lund bunditeit ufie, nu ar avea expli- itulara foarte reusita, de toamnd, de Povara noastre sau Intoarcerea {arinii in. pamint incepe sa-si {8 sa proprie, echivalind cu o imbinare stadila de Titlul romanului Cet m: iubit dintre pdminteni este o enig- ma ce-si afld dezlegarea abia cdtre sfirsitul prozei (dacs, dest. gur, pulem pretinde @ fi declegat enigma). Totusi, ramine in caine SugysteeTHatea acelel iubiti, atit de frumos exprimate de Mi se Imi cra adresati, si eu un astfel de pa- care ma coplesi, aceasta suj - , Cunoscutta poezie-balada Miori{a a inspirat, direct saw indi- rect, zeci de creafii poetice. Intitulindu-si poemul Sacrificiul pas- torului mioritic, Leonida Lari vine nu numai cu o reintenpretare a baladel, ci si cu o viziune proprie asupra esentei de sacrifi- ciu a gestului pe care il numim, traditional, «senindtate in fafa mortiis, Cuvintul titular sacrificiu nu figureaza in versuri, dar ideea enuntata prin fitlu se susfine si se amplifica: prevestind mfine zi de jertfire, ara, nu te intrista, Céci, de cad pe-acest cimp de mohor, en ‘cddere-o Iuare-aminte si veni-va pastor de cuvinte dupa cel ce de oi e pastor. Deseori titlul, lipsind din text, orienteazd de 1a bun tneeput spre o stare de ‘spirit specific, el contureaz’ atmosfera lucra- Hi. In multe texte poetice titlul anunfi o stare sufleteascd do. minata de tristete, melancolie, ie: Melancolie de Mihai Eminescu, Spleen de Vsevolod Melancolie. de Vasile Romanciue. Si ‘citim poezia Romanci Oare vede ochiul lui Vasi O tristefemi vine, care nut mai plinge? singe, Mai iubeste oare pind se destramé stifletul aseuns? negi i In cazuri speciale, titlul nu determina atmosfera si nu ek- prim mesajul textului, ci varsé lumind asupra esenfei versuri- lor, elucideazt motivul care a serierea. Sint concluden- te In acest sens Infarct de Vasile Romanciue si Formular de Grigore Vieru, Poefit de Liviu Damian si Euridice de Leonida Lari, Bundoara, poezia lui Aureliu Busuioc Evolufie este tn- cununata printr-un tity semnificativ, care trebuie si exprime esenja celor enumerate drept jaloane in evolujia spiritulul uman: Intre-o cafea si un coniac fi gust Katka si pe Proust. e cazul sa remare, esigur, pe R Bunicul ins’, cum lua un a {i declama, plingind, pe Lamartine Doar strabunicul, simplu, eum ii vita, zicea pre limba lui de Miori Strébunul meu era analfabet. 2 In ipsa titlului citat, am fi libetl s& tnjelegem textul ca ‘© simpla relatare despre preferinfele literare ale diferitelor ge- nerafii de cilitori. Fiecare din numele citate— Kafka, Proust, Remarque, Lamartine —simbolizeaza 0 perioada in istoria 1 teraturii universale, reprezinta literatura unui popor (irancez, german, ausiriac). In aceast’ parad’ de somitéfi literare noi yenim cu Miorifa. Dar autorul anonim al Miorifet rimine tn afara oricdrei coneurente, el e la izvoare, 1a inceputuri, alimen- find de atitea secole literatura cultd si raminind neinirecut de Evolujia declarat& in titly e oarecum contestata in poezie: oriott am evoluat, nu am depasit a. Dupa cum am aratat, autorul are pos inire text si titly o leg&turd onganica, sustinutd prin lexicul bu- codfii literare, sau_s& plaseze in pozitia forte a textul titla mai putin semnificativ, dar care intrigi, suxprinde, captiveaza. Titlul insusi, ca element obligatoriu si inseparabil ‘in structura ‘operei literate, trebuie analizat si din acest punct de vedere, de- tenminindu-se importanta, frecvenja, locul in text si microcon- textul formulei titulare. Procedura intitularii, de altfel, este puternic influenfata de modelele existente in literatura universald. Pentru lucrarile cu subiect istoric sau de aventuri titlul se inserie, aproape intot- deauna, in urmatoarea schema: numele protagonistului tatea sa stabileasci saul subjeotul fucrarii salt loeul actiuni SA ilustrim: Alexandru Lépusneanul de Costache Negruzzi, Des- pot-Vodé de Vasile Alecsandri, Nicoardé Potcoavaé de Mihail Sa- doveanu; Domnia Arndutului de Alexandru Hajdeu; Fintina Blanduziet de Vasile Alecsandri, Valea Aiba de Gheorghe Asa- chi, Muntele de foc de Vasil Prozele $i ico-psihologice stnt in- titulate mai pretenfios: Durere, Cumplite oremi, Zbor frint de Vladimir Besleaga; Pasdrea din noi, Numeste fericirea altfel de Victor Dumbriveanu; Focul din vatré, Toamna porumbeilor albi Desi secundara f iza lexicossemantic’, cercetarea formald a structurii ie si ea la injelegerea si in- tenpretarea corecti a operei literare. Nu putem realiza un co- tmentariu literar complex f4rd a face referintd si la titlul operei jan istorico-literar, prezintd interes schim- re diferiti a variantelor aceleiagi_luc- —altfel spus, cazurile de revenire asupra formulel ageza- te in fruntea aperei. In acelasi context, se discuta mult fn ju- rul dedicajiilor gi legdturii lor eu hucrarea, uneori acestea Ta minind o enigma pentru istoricii literari. Bundoard, poezia lui 2Eminescu La o artista este insolila de urmétorul comen- +A fost scrisé cind Eminescu era suflor teatral. Nu s-a ata> (1,187). . Sub aspeotul afectivitafii, de mentionat ed un tity aluziv, cifrat, intrigant este mai expresiv decit umul care numeste ero- ul sat, tangenjial, subiectul operei. Informajia pe care autorul i-o transmite cititorului prin titlm lucrarii poate fi variaté. Variate, dupa structura lor, sint si tit- Scriitorul recurge la titluri paralele in cazul cind unul dintre cle i se pare pufin informativ sau expresiv. In uzul didactic este preferat, de obicei, primul titlu, caci anume el e cel care poate exista independent. Titlul al doilea, venind dupa conjun- cfia SAU ori dup’ virgula, poate fi omis, ‘pe cind primul e obli- gator. Prin dublarea {itl rite: — s& sccentueze profilul sau mesajul lucr! Despre educatie de Jean-Jaques Russeau; Eroul Fabula fabulelor vechi populare sau Rolando furios moldovenesc; Neneaca, cuconasul ei si dascdlul. Cum era educatia nobililor roméni in secolul trecut cind domnea fanariofii in fara de Con- stantin Stamati); prezinte sub alt aspect problematica sau personajele lucratii (Chirifa in lagi, sau Doud fete 5-0 neneacd de Vasile Alecsandri; Rusoaica. Bordeiul de pe Nistru al locotenentului Ragaiac de Gib Mihi — si indice parametrit de gen si specie ai textului (El, ea {motiv sirb), Arde focul (cintee) de Grigore Vieru;) Bocet, bles- tem, iertare (Blooz pentru Orientul Apropiat) de Vsevolod Cior- nei; Calin (File de poveste) de Mihai Eminescu). Este mai complex (mai enigmatic) titlul insofit de dedicatie. Textul are un titlu propriu, expresiv si sugestiv, dar putem pur- cede la analiza lucrarii (de regula, ‘a poeziei)’ numai dupa ce vom comenta suficient numele cuprins in dedicatic. La acest ca- pitol, se esaloneazd o galerie a oamenilor de litere si de cul- turd. Acelorasi personalititi—eriticului Vasile Coroban, nais- tului Vasile Iovu, poetului Grigore Vieru, scriitorului Ion Dru- ja—le-au fost dedicate numeroase poezii. Dedicatia are o deo- sebit& rezonanfa atunei cind e sustinuld. si de pasaje din text. Deosebit de ilustrativ’ in acest sens este poezia Leonidei Lari stor, consecratd iui Ion Drufa. Si titlul— PASTOR — si ul- 1 vers—Am dus toiagul menitei_din cer pastorii —sint in- spirate de nuvela Tolagul pastoriei. Sint incorporate organic in text si numele altor serieri drutiene: Din striiinie scriu pe FRUNZE DE DOR DOINE ia proz& pentru poportl meu. In SFINTA SFINTELOR statt rezemat de CUVINT.. sam. d. , so "4 ul poate urmari scopuri dife- "bute si stie Sint numeroase poeziile dedicate ui Mihai Eminescu: nu despre Eminescu, ci adresate Poelului National. Dedicatia ur- meaz’ si fie fesutd dintr-o pinza cu poezia si sa fie sustinutt de unitatile de vocabular, de citate, de aluzii, de nume proprii ‘etc. Bundoard, cunoscuta’poezie a tui Grigore Vieru Legdmint eonfirm’ dedicajia lu’ Mihai Eminescu prin acel Sale (seris cu rajuscula), prin citeva vocabule ce fin de creafia poetica, de leralura: carte, al strivechii slove bucium, prin «S4 citeascd mai departe/Ce n-a dovedit nici tata, prin Tofi codrii ei in -zbucium...» Poezia Leonidei Lari, insotiti de aceeasi dedicajie, ¢ in tulat& Poetul. Vedem in ea o retrdire dureroast a destinului ‘poet, de artist contopit cu arta, recunoagtem in versuri aluz je st referinfele la scrierile eminesciene; fiecare silab’ pare s& ‘exprime nu numai_ sentimentele auloarei pentru Poel, ci si sa selnvie suilul versului eminescian. S% confruntim: NUMAI POETUL.. Ca pasdri ce zboardt Lumea toaté-i trecétoare, Deasupra valuriloy Oamenii se trec si mor nemarginirea timpulut: Ca $i mile de unde, -ginduli, Ce ‘un: sujlet le p&trunde In sfintele lunci, Treierind necontenit Unde pastri ca el ‘Sinul marei infinit, Numai poetul sentree in cintari. (Mihai Eminescu) POETUL Lui Eminescu Zbor alb de pasdre, zbor de pasire —tu, Oare esti lacrima, poate esti lacrima, nu?. Lumea e visul 14u, treci visitor si prin ea, Cum este linistea?.. N-ai inlflnit-o cindva. Pulbere-n geamul tau, pulbere!—totul e nins, ‘Vintul se zbucium’, ima lumina {i-a stins, Fruntea-{i alunecd, ‘singurdtatea incet Bate la usa 4a, suflet sirdin de poet. (Leonida Lari) _ Dupa cum am mai spus, dedicatia nominalizeazi, de regula, ie ¢ personalitatea dat, cum e argumentath de- Dropt_exemplu, -pulem invoca poeziile dedicate dicatia textu ctiticului Vasile Coroban: ca sé injelegi poezia, mu e suficient 4 citesti arlicolul respectiv din ELAM (Enciclopedia Literatura - gi Arta Moldovei). Cei care fi reinvie chipul in poezii au cunos- ‘Sut nu numai criticul literar, ci si omul de excepiie, spiritul mi- litant, verva polemicd a regretatului. Poezia ui Andrei Tur- 8canu Mosneagu! cu dedicatia Lui Vasile P. Coroban e un slogiv ilui gi infelepeiunii unui . ‘Astiel, includerea in tithu a unor informafii cu privire la apar- jenenja de specie a lucrarii poate indica direct acea specie (cu preponderenjii fotclorica) sai poate ingusta intrucfiva sensul Eubstantivului respectiv prin nigte determinative ce-l vor insofi. semnificafia si valoarea unui titlu-termen literar, comentariul literar al Iucr&rii va necesita infelegerea si inter- prelarea termenulul. Tar analiza lingvisticd a textului. artist area acelui titlu: axa le gvisticd ce ar putea jus- 1g, structura, tematica, situatia extr (| fifica intitularea. B, Titlul ca formulare a temei Cereul de probleme abordate intr-o Iuerare artistici, tema- ica operel literare, subiectul ei se exprima cu greu intro suc- cinté lormuld de titlu, Intitularea prin enunfuri ce tind sé in cluda concis subiectul (conflictul si dezlegarea lui), rispindite it literatura clasica europeand, fin si la noi de timpuri_ mai veohi: Ciinele care scapd lucrul, vinindu-si umbra in apd (Ghe- orghe Asachi), Dialogul unui holtei cu un boiernas avut, inso- fit cu 0 cucoana de inalt neam (Constantin Stamati), Cum am inodjat roméneste (Costache Negruzzi). In timpuri mai noi, in- filularea prin enuntu: i iu _determinat de genericul se : indreptati esenfa de subiecte, sint publicate cu ifluri ca acestea: Cum ‘edlatorim fara bilet, Cum am petrecut 0 vacanfa, Cum am min- tat-o pre ea. In acceasi culegere de subiecte, alte titluri, cu alta structurd, tol vin sa formuleze tema schifei: O cdldtorie pe ma- te, 0 plimbare in Alpi, Scurté povestire a unui suflet nefericit, Un roman de iubire, O'scrisoare de hotel etc. _ Titlurile ce indica tema sau. subiectul pot fi_si cele mai in- ttigante, dar si cele mai pujin semnificative. Elementar, auto- Ful anunfa in titlu evenimentul central deseris: Moartea (ui Ful- ‘ger, Nunta Zamfirei (George Cosbuc), Rascoala (Liviu Rebrea- fu), Moartea cdprioarei (Nicolae Labis), Accidentul (Mihai Se- hastian), Concert din muzicd de Bach’ (Hortensia Papadat-Ben- gescu). Dacd textul este realizat fn numele unui personaj (real ‘sau fictiv), titlul poate numi eroul si situafia In care actioneaza -acesta (allfel spus, tot subiectul!), situatia in care se plsmuies- 25te monologul: Decebat cdtre popor (George Cosbuc), Inchisut cdiré wn fluture ce intrase in castelul sdu (Constantin Stama- ti), Stejan-Vodd rugindu-se peniru neam (Vasile Romanciuc), I Declarajie de dragoste pe muchie de jungher (Arcadie Sucevea | nu), Aedut, cu limba de moarie (| Leonida Lari) Simpla declarare a temei prin titlu nu inseamnd ins’ si des- cifrarea ‘a. Un titly ca Réscoala cere precizri de ordin istorico-literar, pentru ca istoria inregistreazi nu o singura ras- coal. Un comentariu prealabil cu privire la evenimentul res- pecliv ar trebui si anticipeze lectura. Desi se considera neadec- vald traducerea titlului Bodaa u xup prin Razboi si pace, un comentariu aparte 1 necesit8 ambele cuvinte semnificative: des- pre ce razbol e vorba, care ¢ importania si semnificatia Iui pen- ru spiritualitatea rusd de la fneeputul secolului XIX si -ce a insemnat el pentru Tolstoi la finele aceluiasi secol; ce valori comport cuvintul xups din titlul originalulmi (in sens de lu- me), ce valori are cuvintul xip (In sens de pace), ce joc de cuvinte si sensuri e cifrat in titlul respectiv. Uneori, tillul, aparent simplu, nominalizeaza. parc subiectul dar necesita si o descifrare dupa ineheierea lecturit. Initial, romanul ui Ion Druté despre trecerea in nefiin{a a scriitorului Lev Tolstoi se intitula Pleca- rea lui Tolstoi si formula era partial transparenta: riminea in suspensie numai cuvintul plecare, cici avea in Iuerare sensual direct de plecare de acasa gi cel eufemistic de plecare dinire cei i, Titlul aceleiasi bucdfi ‘literare, formulat Intoarcerea jarinii tn pdmint, elucideazd enigmatica’ plecare, punind toate 1a lo- curile Jor.’ Fiind ins mai generalizator, el parcé nu mai refe- 4 nici Iuerarea direct le Lev Tolstoi: oticine se intoarce in p3- mint, C. Titlul ca formulare a ideti Ideea operei,literare, pe care «i urma lecturii, dupa ce analizeaz’ este formulat uneori de insusi scriitorul si plasaté intr-o pozi- fie forte: in titu. La fel ca si tema, ideea poate fi comunicata elementar, fara pretentii, necamuflal: Au mai pafit-o si alfit (Constantin Negruzzi), Bucurafi-va (Grigore Vieru), Nu mé uita (Liviu Damian). Ideea exprimata printr-o metafora vine dintr-o viziune au- toriceascd asupra subiectului si vom pretinde 0 descifrare a ima- ginii din titlu tot numai dupa o lectura minufioas’, alent’, pro- funda. In aceste lectura se va desfasura’ sub semnul celor enunjate in titlu: vom reveni in permanenfa la acea idee. Putem exemplifica prin sute de titluri ale Iucrarilor dramatice si serierilor in prozé (dar mai cu seam’ in poezie): Focul din vatré (Dumitru Matcovschi), Afirmarea cugetului (ion Druid), La Venezia e cu totul altfel (Val Butnaru), Povara bunatajii % forul trebuie s-o deducli in comenteazi textul artistic, care o vom putea realiza mumai i ‘noastre (Ion Druta). In literatura din secolele trecute aceste tit- es abia in perioada «marilor clasicie: Ursila de B. P. Has- eu, Genin pustiu de Mihai Eminescu, tradifie continuatd de Li- yiu Rebreanu in Galvarul, de Camil’ Petrescu in Socul ielelor, Sujlete tari, Patul lui Procust, Turnul de fildes, de Hortensia Papadat-Bengescu in Drumut ascuns. a ‘in poezie, mesajul formulat in tillu poate fi amplificat si prin repetitie FERESTE-TE DE PORTILE DESCHISE Fereste-te de portile deschise — Prin’elesti este pasul prea usor Nu vreau s& fii télmécitor de vise, Ci vreau s& fii fauritorul lor. Fereste-te de portile deschise, Dar nici le-nchide fu tn fata ta: De ce s& treci smerit dup culis Ca si-{i soptesti un rol — al al in? (Vasile Romaneiuic) in formula titlului conceptul autoricese al esentei nseamni a sugera cititorului viziunea propric asupra mesajului operei date: ca o Gorild, ca un primat neci- vilizat fi apare lui Liviu Rebreanu politica; ca un Jar e dra- gostea ce o cuptinde pe Liana Rosmarin; ct!’ un Balaur se iden- fificd trenul cu rini{i tn imaginajia Laurei (Hortensia Papadat- Bengescu); Povara bunata{ii fl apasé pe Onache Carabus, dar povars e purtata si de al{i eroi drutient, tn opere cu al- : si métuga Ruta, si miticul pastor, si Samariteanca, si suferd pentru aceasta bunatate. f situajie similaré urmarim in romanul lui Vladimir Bes- leagi Durere: esenja suferintelor adolescentului care va cdula si se descurce singur in problemele cel frimintd este Duserea dicteaz’, il conduce pe ul drum al pa- rintelui su, Emil retrdieste acea durere care il purifica si, vrem si credem, il maturizeaz’, je sugestive care adecvata a lucrarii, la analiza firmate prin fragmente de text, prin comentari sau ale lor literari, A. plasa acestei lucrari ienteaz cititorul spre interpretares hcl ie D. Tilul ca nume al personajului (personajelor) literar Posibilitatea de ai anunta, de la bun tneeput, cine este (cine sint) eroul (eroii) centrali ai operei arti peolive, nominalizindul in titly, este exploataté pe larg. Am ob- ju de lucrart central poa- 7 servat anterior ci numele propriti este, freevent, ti cu subiect istoric si de aventuri, dar numele eroulete fheununa: sirodul- unet turd. Uneori,” un. nume. propy fie mai. mulksimbolica: acesta, se din istoria: national sau cea universala, anuntind infial prota- gonistul si Indrepiind atenfia cititorutul ‘spre coondonate tempo- ral-spatiale in care se va desfigura actiunea. Drama lui Vasile Alecsandri Ovidiu ne orienteazi spre antichitatea romani, iar B. P. Hasdeu Razvan si Vidra— spre evul medi! au- ulead opera, avind o func- tohton; Danion, drama de Camil Petrescu —spre epoca revoli- | tiei_franceze, iar drama aceluiasi autor Balcescu — spr revolutiei romane din 1848. * ae Dezlegarea aceasta ty, pe cind destainui enteaza abil pentris Iucrari epice, ecu su- spice, ecu st {a si opera celor nominalizati, per- ceputd pri autorului, Tn crea{ia mat mullor poeli gaetim versuri dedicate lui Tudor Arghezi (Liviu Deleanu, Liviu Da- mnian, Grigore Vieru, Aureliu Bu purtind fara a-1 avea pe marele poet in calitate de protagonist. Aproape dentice dupa conceptie sint si sonetele lui Livia Deleamtt (Ene neseu, Alecsandri, Creangd) ‘si poeziile lui Grigore Viera (Luc glen Boge, Maiakoushi). Nu'o simpli dedicatie, cio. revalori- i rei shakespeari i i fears @ oper peariene prezint’ poez Marin Sores- ii si prapastiile sufletesti, lirile, oceanele si celelalte Si le-a dat lol Hamlet, tui Luius Caeser, 7 tui Antoniu, Cleopatriet si ui Othelo si altora, nets i le stipineasci, in veeii vecilor. si urmasii Lor, ice fin de mitologia diferitelor lizati recestil coment special: esenfa lor sim- 7 conotatia lor anume fi ‘ 7 fea Jui Liviu Rebreanu Adam si Eva ste foarte. itasiraty reget, Sens: Sapte generatii de barbati si femei, trecind prin Ealatarsines con et ieee durere a dragostei nereali- 7 1 numele din tithy de it i general, instréinindu-se de textul Veuhiutuy Testane,eme" or in ime od personajul omonim cu ii artistice, al unei ficfiuni, numele Iui nu comunicd, ini- lueri Tet ee putem banui, pornind dela numele_protagonis- (Milait ga gueinea, einicd a acelui personaj: Nicoaré Poicoaud ih Sadoveanu) include si o informatie ou privire ia epoca, pe cind Jon (Liviu Rebreanti) anu itate roma. neasca; El-Zorab (George Coshuc) fe, prin particula El, la ne L ini artistice, departe de a fi aven-/ ‘oferi 1a numele unor eroi | ul Arghezi, Orient, Caloian (George Meniuc)— la tradifiile poporului nostru, jar Anna Karenina (Lev Tolstoi)— la realitatea rusé. : Numele de acest fel, pe care nut le putem referi la, personaje jstorice reale si nici 1a epoci concrete, vor fi definitiv descit- rule doar dupa incheierea lecturii: cine ¢ Rubanca, cine e Ho- fia, cine e Mara. Dar, odaté utilizate de un autor, (mai ales Gacd lucrarea va_avea'rezonanta, va fi apreciaté, se va bucura de succes, va supravietui celui care a scris-o), numele proprit din titlul ‘unei serieri literare pol intitula alt’ Iuerare: cunoas- fem balada popular’ Mesterut Manole si drama lui Lucian Bla~ ga Mesterul Manole; proza eminesciana Sdrmanul Dionis si poe- ga lui Aureliu Busttioc Sdérmanul Dionis; drama lui Shakespea~ re Regele Lear si poezia lui Liviu Damian Lear. Analiza limba- jului unei Iuerari cu titlul pentru dezvoltarea liniilor de subiect sau pentru meditatii lirice. In poezie, declararea in titlu a unui loc coneret poate fi legati de cauza’coniesiunilor poetice: anume in acest loc aut fost simfite sau gindite cele ce urmeazd: Acasd (Grigore Vieru), In munfi (Lucian Blaga), In grédiné (George Baco- via), Pe linga boi (George Cosbue) ‘ete. Tot circumstanfe spafiale indic’ numele topice plasate tn tit- Pohod na Sibir (Vasile Alecsansiri)— subiectul--locyl des- ij stincd din Caucaz (Au- reliu Busuioc)—stinea’ din Caueaz inspira un motiv in legd- turd cu Prometeu. Prezint& interes, in cadrul analizei, situajii- “Te cind numele topic, in calitate de ditly, va desemna, totusi, nu locul, ci personajul generalizatcolectiv in chip de localita- te. Personificarea localit’{ii nominalizate e neaparat subliniata undeva in text (Satul cela e tot teatru, dintr-un capat in al- tul—Ton Druf, nuvela Arionesti). Cit priveste povestirea Ho- rodiste, aici numele propriu din ‘itlu este utilizat concomitent + eu ambele valori: «Salul —iaté una din marile griji ale mameia, dar Imeearcd si-si veritice rostul exisienfel potul | sicul laudat; Daed soacra nu e, nile nie: Bristenul ia befie 22 |se cunoaste; Zgomot pentru mai nimic (Exemplele sint extrase din revista Totust iubirea). Imbintrile stabile de cuvinte, alaturi_ de ate, sint utilizate in diferile situajii ca titlu in haina noastre sau, eventual, | In vesmintul originalului: Love Story (Eugen Cioclea), De re- | rum natura (Nichita Stinescu), Perpetuum mobile, Vae soli , (George Bacovia), Ja taurul de coarne (Liviu Damian), Sapa de lemn (Adrian Pauneseu), Tacere de aur (Vsevolod Ciornei). Un fragment de frazeologism sau imbinarea stabilé modificatd | au un potential expresiv mai mare, in comparatie cu o {mbinare liberd: bibleismul cina cea de taind poate apare in aceasta for- a Stinescu) sau modificat: Cinica cea de taind (Au- » Taind jira de cind (Nichita Sténescu); formula din titlul romanului Caldrefut jard cap se transform’ 1a Vsevo- lod Ciornei in Piefonul fard cap $. a. Evident, titul nu poate subsi derea titlului e doar un pas in analiza lingvisticd a lextului. Dar titlul este totusi_un exponent al concepfiei, al intenjiei, al torului. Titil poate anticipa sau completa sensuri- le, idelle ce le desprindem din oper, poate am Iucrarea literard si deco. unor ginduri expuse in Iucrare, poate elucida sie in inlerpretarea serierii, Nu_putem pretinde, ins, 0 fntelegere | profunda a operei, £88 a dezlega enigma titlului, fra a decoda mesajul transmis prin gceasta prima formula de comunicare a seriiforului cu eititorul, Capitolul IL STRUCTURA TEXTULUI LITERAR completa si minujioasd a unel opere artistice ne cere s observim si sa formulam teme, idei, subiecte, per- sonaje (caracterizindu-le), nu numai s& facem afirmafii si ‘sa le argumentim in cheie pur literard, ci sd mentionam si particu- laritatile de limbaj, speciffeul comunicirii in aceaslé operd. Inerenté orictrei analize complexe, analiza lingvistic’ a textu- lui artistic o aprofundeaza pe cea literard, ne ajuta s& renunjam la fraze declarative despre maiestria unui scriitor, venind cu ob- lului individual, asupre subtilitatilor de lim- supuse anal Analiza lingvistic’ a unui text artistic ne ol igd nu numai si excerptim vocabule aparte, proprii unei opere literare (ar- haisme, neologisme, regionalisme eic.), nu numai sa depistim epitete si comparafii, metafore si met nu numai si ne Pronunfim pe marginea unor figuri de stil ‘mai frecvente, dat si s& vedem textul in integritatea Iui lingual, sé-1 coneepem ca ee | “p consecventa si o continuitate in exploatarea unitafilor de lim- ba. vom referi, in primul rind, 1a structura «de suprafati> a textului, structura non-coineidents, asimetricd fafa de compozi- {ia operei literare. Fireste, structurarea conceptual, pe care 0 urmareste autorul, constittie um moment important’ tn comun garea de la seriitor Ta cititor, iar posiblitatea de a o valoritica dir ol +4, Divizarea textului artistic. Nominalizarea fragmentelor Daca o lucrare declarat e), cititor rari se constituie din unita{i relativ in- de autor (acte, tablouri, parti, capitole, filolog va urméri conceptia structural a autorului anume prin evidentierea lor. Dac& aulorul (avind libertatee de a diviza sau de a nu diviza textul, de a intitula fragmentele sau de a le lésa anonime) totusi respect o siruc- turd conceptuald, atunei cititorul de rind poate elabora un plan at cilitorul-filolog, ales, intituleaz’ fragmente- vial aparte, Istoricit literaturif, editorii, pedagogii mis, de-a lungul anilor, si excerpieze din’ opere lite- tare de proporfii iragmente, pe care nu le-a separat autorul, din- dule si nume si prezentindu-le drept lucrar dente, 'Asifel, cunoscvta opera cren, confine, dup conceptia autorului, patra parfi, desemnate prin neutrele cifre I, Tl, TI, IV. Inst manualele scolare fae uz de nume mai expresive pentru individualizarea ‘tragmentelor: La sedldat, La cirese, Pupdza din tei, Calul Balan si sfintul Ne- culai din cui ete. Dar Iucrul acesta nici nua fost prea compli- cat, deoarece lucrarea si este alcatuitd din fragmente relativ in- dependente, pe care le putem intitula prin nominalizarea subiec- tului, a circumstanfelor, a protagonistul Povestirea cu acelasi subiect (amintiti din cop dintr-o alt8 copilirie) @ lui Ion Drufi, Horodiste, ¢ di autor in fragmente nu prea mari, vitate strict in plan temporal dependente (pentru c&rfi de expuneri), observim aceea din aceste erfmpeie de ami Incheiere, si subiect. In cazul romanului Povara bundtafii noastre, autorul, on Druta, recurge la jntitularea capitolelor doar 1a editiile ulteri- cea din 1970 nefiind divizati expres in capitole, Doar ‘or pasionat, revenind asupra paginilor romanului, si-a di- Yizat pentru sine, pentru wzul propriu, acest roman de proporti. Unica aluzie la struetura scriitorul o face, in vatianta din. 1970, 35 fe — dar ati de dar esalonale Tira consecuti- Selectind fragmente absolut re, pentru texte de diotii usurinta fn intitulare Tare si introducere, si cuprins, sfprin delimitarea celor dow c&rti—Balade din cimpie si Povara bundtafii noastre. In editia Scrieri structurarea autoriceascd e cu totul alta: Ion Druf renun{a la imparfirea in carfi ca atare, la titlul Balade din cimpie, insd evidentiaz’ si nominalizeaz’ ca- pitolele, dindu-i fiecdruia 0 forma de Iuerare finisata, Sint foar- te expresive formulele titulare ale acestor capitole (si foarte va- riate ca structura si conceptie), dar, esalonate astfel, cilitorului care cunoaste romanul ele Hi sugereazd si vieiunea generala a rozatorului asupra dezvoltarii subiectului: | Mirairea; Padure verde, padure; Semdnatul si culesul; Seminje de voie bund; Nop{i de vard, nopfi de cimpie; Maci rosii, mact Fierbinfi; Norocul; Ostinfe pentru copit; Domnizoara in alb; Ci- na cea de taind; Indlfarea si prdbusirea caselor: Mdsura; Luna: Binecuvintarea; Colindele’ si jcolindatorii; :Cumétria; \Fluturt negri. Gas toate schimbarile prin care a trecut tucrarea, de la 0 edi- tie Ia alta, observim ci titlurile acestor capitole exprima si ele esenfa de mit-balada a romanului: miruire, noroc, binecuvinta- seminat si cules —iatd rostul vielii unui erou aift de com- plex. De la iluturii albi ai z&pezii in Miruirea—la fluturii negri, aducttori de moarte. - In textul dramatic, tradifia literari si specificul genului im- un o divizare in acte si tablouri. Dar, orientatd spre un spec- ator mai degrabi decit’ spre un cititor, Iucrarea dramatica nu are mult de cistigat din niste titluri de’ acte sau nume speciale pentru tablouri, In dramaturgia noastré clasica, Rézvan si Vid- rae lucrarea in care B. P. Hasdeu nu rateazd ocazia de a spu- ne ceva suplimentar la cele enunjate direct jurile uni tafilor structurale. Astiel, numindu-si cinturile Un rob pentr-un galben; Razbunarea; Nepoata tui Mofoc: Inca un pas; Mcrirea, autorud ne sugereazi ideea de pasi in fiecare cint: inci un pas de la robie spre mérire, incl un pas dictat de fatala «sele dea mergemnaintes « nepoatei Iui Motoc. in fond, dramaturgii nu recurg prea des la aceasté modal are ctl eititorul, dupa cum nu inlotdeauna au tit- aparte episoadele dinir-in serial sau tablourile dinir-un iptic. S& urmi lare le capitolelor In tieva Tuerdri de referintd: romancle tut jumele Liviu Rebreanu Adam si Eva, Jon, Réscoala, Calvarul. date capitolelor pot exp leea central 4 fragmentuli nominaliza eroul, pot reliefa cincumstanje inifiale sau anticipa © frazi ce va apare in text. Un Iucru e cert: scriiforul, atent sint selectate si constituite formulele titu- | > | fal de cuvint, selecteaz’ aceste titlurl de capitote conform unei | speciale de compozitie lucrar tru lucrari diferite prineipiile de aplicare vor Spre deosebire de titlul, care stain capil opere curenj’, tiflurile iragmentelor trebuie si se poatt date, de aceea pen- tot, te. fara con 36 jor formula titular. Capitolele, actele, partile—tot ce a gasit euviin{ sa evidentieze autorul exprima, intr-un fel, formula mnceptuald a luer lat Adam si Eva se constituie din sap- primului venind un fragment —desemnat eulrt Tnceputul, iar dupa ultimul — Sfirsitul. Numele capitole- jor sint parc o continuare a numelui feminin din titlul lucrds ‘sint.nume proprii ce poartA clirate in sine caracteri temporale: Navamatica —India Antica, Isit—Egipt, Hamma— “Mesopotamia, Servitia— Roma antici,’ Marla—Gormania me- dievala, Yvonne —Franja revolulionara, Ileana— Romania con- femporana eutorului, ~ Tdeea pe care se axeazi fabula—A saptea viaji aduce de- bia fericirea unirii cu celdlalt suflet —e susfinutd prin sapte capitole (cu titlurile enumerate), fiecare capitol se constituie din saple paragrafe, si cifra magied sapte mai apare in alte si ii «Sint tocmat Sapte s4ptmini de cind am intrat aici, necu- joseutl»— exclama Toma Novac. __ In romanul Rascoala, anuntind prin il imparte textul in dou’ pir spatial: u evenimeniul, auto- Pariea inili, intitulaté Se misea Jaral, ¢ specificat8 in titlurile capitolelor: ‘Rasdiritul; Pamintu- ; Fldminzii; Luminile; Friguri; Vestitorii. Inti parcd se mig- c& Soarele, résérind deasupra arii, apoi se misca paminiurile, —cei fliminzi, apoi—luminile, apoi convulsiile frigurilor scuturd {ardnimea, ‘pind incep a se migca din sal in sat vesti- lori rascoalei. In’ punctul culminant al romenului, incepe par- tea II —Focurile: Scinteia; Flacari; Focul; Singele; Petre Petre: Apusul. Intensitatea revoliei exprimate prin focuri creste de la pind la singe. Opera in intregime e dominaté de nuan- Tost rebel, de 1a tol — Résdritul — pina ullimul —Apusui. Mai observém, paralel, ei, in fond, avem in faf& un roman care incepe di ( I) si'se ingheie seara (cu apusul). In Calvarut Livi. Rebreanu sustine atmosfera de patimi pri formulele titulare ale capitotelor, care tensioneaz’ starea stifle: feasci a lui Remus Lunceanu, dar subliniazd si fatalitatea ce- lor ce se vor intimpla, un presentiment al primejdiei planind de la inceput: Avertisment; De ce?; Primejdia; Sabia lui Damocle; Cumpéna soartei; Gura’tupulul; A doua oard; Marginea priipas- Goana; Catestrofa; De ce? Observam oouren{a tiflurilor ex- nate prin imbinari stabile de cuvinée, atunei cind e vorba de ameninfarea primejdiel: Sabia lui Damocle; Gura lupului; Cum- plina sourtel; Marginea prépastiei. Identic romanului Adam si Eva, Jon tulat Inceputul, iar ultimul — Sfirstiul, Cuprinsul e divizat in doua parfiz Glasul pdimintutui (inceputul; Zoircoliren: Iubirea: Noaptea; Rusinea; Nunta) si Glasul iubirii (Vasile; Copilut: Sd- rutarea; Streangul; Blestemul; George; Sfirsitul). Dupa struc- a are primul capitolf urd, toate titlurile capitolelor sint identice: substantive care no- | minalizeaz’_personajul sau evenimentul central al dezvollécii subiectului in acest fragment, sint nigte etape prin care trece | protagonistul; e un plan, conform caruia, putem reconstitul eu | suri evenimentele deserise. oot Cu’ toata independenja lor, Iragmentele textului (capitole, | carfi, parti, paragrale, cinturi, acle ete.) sint legate intre ele | nu _numai ‘prin personaje, sul problematic’. E util s& sesizim gi legitura acestora ad-literam, adicd s& observim rind pe rind cum unesie autorul fragmentele lucrérii. In Adam si ua, bundoard, inire capitole apar iste texte-copule despre sut letul imaterial ‘si solitar, ce fgi pregdteste materializarea: Sufletul, slobozit din inclestarea materialé, se tnalfé ver- figinos ca spre o finl& sigura caret ademeneste si pe ca- re lotusi n-o poate atinge. Urmele viejii se pierd in golul il insofeste intre planurile celor dowd adue, Indemnuri itorului suf- si sperante. L fetul sovaic ca in fata unei imense porti inchise. Capitolul V MARIA | -Sovairea suiletului parea o filitire fara inceput si fara sfir- itate de sustinere si accenluare a integritajit, je revenirea la o fraz’, o imbinare, un cuvint.| Acest cuvint poate numi un eveniment, un erou, o amintire: pen- tru Isai, protagonistul romanului Zbor frint (Vladimir Besleagd) acest cuvint-cheie este ldstun, pentru Horia —eroul Clopolnifei {lon Druja)— ploaia, pentru Puiu Faranga — Ciwleandra. i E concludenta, in acest context, nuvela Toiagu! Pastortei, Ea icepe cur un crimpet de frazd, ce vine ca o replied titlului: <(Era| p&stor)... si n-avea of». Pe parcurs, replica e reluaté cu acceasi| conjunefie’ copul ‘Sau in alt context, in funetie de situatia comunicativa creat: N-avea oi. Cioban de vit veche, cioban din talpa si pind-n crestet, el, totusi, n-avea oi. N-avea oi, dar sar-avea omul oaie de ris la east. Nu avea of. Hai, ma rog, nw avea of, dar cum dumnezeu fii cioban si sa nu ai of! fal | strate, si n-are, si n-are oaie de ris 1a casé. waa fi avind sérmanul of. Hot&rit ci avea oi. ici of nu mai are... inal, venind si conteste cele declarate anterior, e ap- rospe singura care sustine direct titlul Fraza inifiald si cea finala din romanul Jon coineid pa de pared autorul ar ineheia un cere pornit: viata lui Ion s-a incheiat, deserierea ei a ine&put in acest cere, acum tolul incepe ferdsi cu alteineva: Din goseaua ce vine de la Cirlibaba, tntovardsind Somesul cind in dreapta, cind in stinga, pind la Cluj si chiar mai departe, se desprinde un drum’ alb mai sus de Armadia... Si fraza finala: Drumul trece prin Jidovita, pe podul de femn, acoperit, de peste, Somes, sf pe urma se pietde pe soseaua cea mare si fara inceput In situafia cind autorul nu si-d structurat Iucrarea si cind nut e 0 lucrare de proporfiile romanului, ci e 0 nuvel’, povestire, poveste, putem recurge la alcatuirea unui plan-schem’, pe baza céruia reproducem si analizim ulterior textul. S& ilustrim pe bana Povestif tui Harap-A. Alcdtuim urmatorul plan detaliat al basmului . Prezentarea craiului . Craiul primeste se Feciorul cel mai Craiul isi Feciorul i a lui Verdesmparat, jare de la fratele sii mare porneste la drum, piteste feciorul cel mai mare. mai mare al craiufui se intoarce acast. mijloci pornegte 1a dru ste pe feciorul cel mijlociu. lociu se intoarce acasa. Craiul 151 ockraste feciorii. : Feciorul cel mie se intilneste eu vrajitoarea, Vrajitoarea fi d& sfaturi intelepte. . Feciorul cel mic hotérSste s& ple: . Crligorul isi pregateste hainele si isi alege calul. Fiul cel mic pleae& la drum, Craiul il ispiteste pe mi Craigorul trece cu cinste incercarea. Craigorul se intiineste cu spinul. A dowa taifinire cu sptnul. . A treia intitnire cu spin Feciorul craivlui devine Harab-Alb. 39Si 0 21. Spinul si Harap-Atb ajung la curtea lui Verde-mparat, Bi in case moe ms 28 Sa wrt cena lta 3 92, Felele tnpdratului ineep a uri pe spin. : duh en BH 23, Spinul il trimite pe Harap-Alb dupa sila tevre citeva zile.. 39 4 Slnta Burin aja pe Harep-Al te Ninel 30 25. Harap-4 duce sala . “tunci 31, si cind 32, si mai merge 33, mai merge 34, si mer- 26. Spinul il pe Harap-Alb dupa pielea Cerbuli gind 95, si mal merging 36, si mai mergind 97, si mal merging, 27, Slinta Duminicl jars! i ajuta pe Harap-Alb do 58. Harap-Alb reugeste si ia pielea Cerbul Gitrro rate vreme 38 29, Imparetul d& un ospij fn cinstea nepotului stu 30, Spinul il trimite pe Harap-Alb dupa fala Tmparatulat Ros. 31, Harap-Alb pleacl 1a drum 32, Harap-Alb ajull furnicile 33, Harap-Alb ajuld albinile. 34, Harap-Alb se intiineste cu Geril si ia cu sine 35. Harap Alb se intiIneste cu Fliminailé gi ia cu sine dar 39, dar acum 40, dar pind atunct 41, in sifrgit 42, insa 43, ia mai ingaduieste 44 ationel 45 4, cind colo 46 “Hapoi 47 si apot 48. Este 0 schema cit se poate de simpls, pentru ed povestea are © compozitie linear’, consecutiva, Se observa foarte bine sis- tomul elementelor de legatura intre episoade, de trecere de In 36. sil ia cu sine. ., ) eveniment la eveniment. Textul are 0 coeren{é lingualé pro- 37. A gi Pasdri-Lati-Lungila | qunfata. i ia cu sine. } 38, Harap-Alb ajunge la Imparatul Ros. } 2. Epigraful in textura operei literare | ‘39, Impératul Ros fi culed fn casa de aramé. © pozitie forte a textului, alaturi de itl si dedicatie, 0 40. Imparatul Rog fi pofteste constituie locul rezervat epigrafului. Spatiul din’ dreapta, din- 41. Harap-Alb e ajutat de furnici 1a alegerea macului | two title si textul_propri poale ramine liber, autorul ig- 42, Harap-Alb 5i ortacii si o pazese pe iata Imparatului Ros. | otind posibilitatea de a sugera sau comuniea ceva suplimen- 43. Regina albinilor fl ajut& pe Harap-Alb. ign, In afera textulu, prin cite, maxime, sentin{s, proverbe 44. Calul se tntrece eu turturiea sf tnvinge. Paralel cu un titlu sugestiv si expresiv, epigraful transmi- 45, Fata Imparatului Ros pleaci impreund cu Harap~Alb. | te cititorului un mesaj esential pentru intelegerea si interpre- 46. Réutatea Spinului este risplatita. tarea operei, venind ca o explicajie sau concluzie Ja cele rela- je, cao replica a autorului intr-o conversafie imaginara cu cititorul, Traditia de a antepune Icrarii un epigral e foarte veche; in literatura noasiri clasicd atestam epigrafe in poezie, prozi, dramaturgie. In cele mai banale situajii, epigraful este luat din insusi pe care il precede: capitolul respectiv, in loc de titlt, © inzestrat cu un epigraf. Elocvent’ in acest sens este nuvela jexandru Lépugneanul: imparjiti in patru capitole, la fiecare 47, Harap-Alb e restabilit in drepturi si se insoar& cu fata, 48. Deserietea nun{ii 9 in acestea vine un citat din textul ce va urma, un 10 exprim’ esen{a fragmentului: «Daci voi nu ma vreli u vreau», «Ai sd dai seama, doamna», «Capul lui Motoc vrema, 12 «De m& voi scula, pre mul{i am s& popesc si eu». Citatele-epi- 1B | grafe sint foarte ‘concludente si constituie esenja fiecdrui pa- 14 saj. 1B ‘Un alt fel de legaturi a epigrafului cu textul il prezinta 16 situatiile cind se citeazi din alte opere (literare, istorice, fol merg ef 17;mai merge el 18, si mergind el 19 clorice etc.) pentru a sugera cititorului o coeziune strinsi fn- de azi inainte 20 ‘ tre lucriiri, In asemenea situa{ii nu att epigraful propriu-zis, acit opera. (si autorul eil) sint un indice. recunoasea lucrarea-sursé, s& descifreze mesajul_motto- injeleaga asociatia dintre citatul ales si opera serisa, Romanul lui Mihail Sadoveanu Baltagul are un epigrat Miorifa: «Stapine, stapine, mai cheam4—s-un cline.» Trim. terea la Miorita este un indice de inspiratie, de care nu se poate trece. Deosebit de important e inst si inje- Tegem de ce a fost ales anume acest fragment din balada: vi pricepe acest Iueru abia la finele romanului. La portretul iui Lupu ai vsea parca s& adaugi, continuind a recita: . Autorul tsi intitulea- 1 poezia Prin mine, un cintec si intreg textul contest’ sau jar neaga alirmatia-epigral: Mare esti, moarte, Dar singurd, tu. tu nu, tu nu, Eu am fara unde s8 mor, Eu am vatra unde iubi, Tu nu, tu nu, Maiestria selectarii unui epigrat potrivit, caracteristicd unui poet ca Grigore Vieru, s-a manifestat si in ciclul Litanii pentru orga. Versuri serise imediat dup moartea mamei, fiecare din poaria semnul pierderii irecuperabile: «Nu am, tine nimic; Exist Iumea cealalta, eit timp, mama, in nol vie(tiesti; Dar singur ctipele ma lasd..1 Drumul Yau tn pa mint e lung...» $i peste toate domind doua versuri din poezia po- pular, care vin si explice .acea exceptional’ stare de suflet: Nu sintem siraci de-avere, Da saraci de mingtiere, Epigraicle pe care Je selecteaz’ Ion Drufdi sint de alt& na- turd. (Observém initial ci maestrul, revenind asupra unor tex- fe, le pune motto-uri care lipseat: inifial, in edifiile anterioare: am verde si iar verdes, ca epigraf al prozei Frunze de dor, imprima semnilicatii noi luerarii). Alteori, epigraful va insoti un text c&ruia i se va schimba gi titlul: pare ca autorul a pus fe aceente prin re-scrierea povestirii. Buntoar’, povestirea dralian’ Ardturé de primdvard era, initial, dominalé. de ideea unui noroc/ne-noroc faranese si firanul era o jertfi a desti- nului. Dar, intitulati Gospoddritul, povestirea are un epigrat care, impreund cu titlul, contin 0 dozd de dispret: acesie personaje, Bunfoarl, in comedia D-ale carnavatulut I. Caragiale precizeazi numai ocupatia eroului central: Nae Giri | mea, frizer si subchirurg, celelelte personajesint doar enumerate iar | a p Geja pre-ut, insisi_prima trazé are o imporvama extra a ce autorli selecteazd si cizeleazd mult _prima ti, 0 substituie, schimb& deseori introducerea 1a un roman: France de dor incepea initial cu Devi Trig, de ploud. de bate vin: Gar la editiile mai noi inaintea lor este plasat fragme: ee eee eee A idicers, sare inital era tm ineriorul pov asilufei, un bairin cam fudul de ureche (Ca. povara bundtafit noasire incepea cu episodul saarnare | Onoche acasé, dar la reeditarea acestui capitol ae Ruja—o sirmand-batrina (Pasdrile tinerefit noas.| cpitolul care ni-l prezinti pe Onache pind la Heri | dial: Miruirea, Horia Holban—tnvi}itor de istorie 1a scoala medie din Cape) ataturi de i risna (Horia); Pf Atstur Sandu —feciorul Mariei, un baiet prins de patima militériei | gasemne mimic. (Prumos si sfin). Eroii dramelor lui Camil Petrescu sint prezentafi si mai am. plu. Remarcele dramelor Sujfete tari, Jocul ielelor, Danton, Bal. | Stau etteodat& si-mi aduc aminte ce vremi si ce oameni... Gescu constituie niste mini-povestisi, nists tablete despre eroii ce | Tata era de felul lui din Slobozia, un sat de rizesi.. apar in seen, Sub genericul PERSOANELE, in drama Suflefe| © bitrinied jocu{a, purtatd de vremuri si calcatd de grigh. fari eroul central e numai prezentat ANDREI PIETRARU. Dar Un sultan dinire aceia ce domnese peste vro limba. Inainte de a ineepe joct inte de a fi rostita prima replied, La pasa vine un arab... tim 0 prezentare ce echivaleazd, fara indoiald, cu acel eA fost} In goana roibului un sol... odati.. si eraa: in O noapte jurtunoastt aproape tofi eroii dramei sint caracter zat detaliat. Exceleazd in prezentarea personajelor Ton Druf’, ceea ce il. sireazi, probabil, profunzimea cu care a, patruns’ dramaturgul irea, t imul razboi mon- ju si epigraf, si prima frazd poate sé atrag’ si rill, s-devina un cod al scrierii_ sau...s4 nu ‘int absolut inconfundabile primele fraze din ope- | recite i eumoscute: Atunci cind Iucrarea are o compozitie non-linear’, alunct sind introducerea’so afl in inferior extulu, totuna o vom te~ {uoasie dupa semnalmentele specifice: retrospeclia, prezenta~ fala pall gf och veak alban, foarte pute, pdtrunza: | jeg ‘cpilor sat a unor evenimente, explicarea motivelor care att igura obositi, de om mistuit de o frimintatd via | ffeut necesaré. scr jerei. Introgucerea lao hucrare lite- terioara. Fire bolndvicioas’ si_impresionabi felicit nepeser a ecrieree a Andrei, eroul celor ce se vor intimpla, e un tindr ca de trei- | i de ani i delical, ia s& fie slab. Par castaniu, | timid’, cind excesiv de violent’, O net , cind prea | tard poate si nu vind din partea autorului, nici din partea erou- iste si 0 nestabi fate de gesturh de aparat de mare. presiaig sensible sna multe influenfe deodata. Cind e surprins, si orice gest nepre- vazut il surprinde, e cui totul dezorganizal, bilbfie Tard sis poald regiisi, dar, de indata ce igi revine, sau nimic, e plin de viafé, b je si gura Ti sint cu adevarat aris. tocratice. Acum are in finut# ceva ijenta orgol invingi, care nu mai iau seama de amnunte. La ridicarea cortinei, Andrei este 1a biroul mic ‘cut emofie fe un revolver, model mai vechi Se vede cde prins puternic de acest examen. | iid lifie: e posibil sd fle plasmuit un alt personaj, care va adu- fo le ene (A a vedea povestirile unchiuiui Alexandru in romanul lui Aureliu Busuioc Unchiul din Paris; des’ ile fécute de Puiu Faranga doctorului Ursu, confesiunea doctorului in romanul lui Liviu Rebreanu Ciuleandra). Incheierea unei Iucr&ri artistice poate fi 0 concluzie, o ex- plicafie, o opinie, un comentariti la cele comunicate: dar numai in literatura artistied se poate admite ca un text si se tncheie la jumatatea frezel, cu puncte de suspensie... Autorul are tot dreptul si lase la discretia cititorilor concluzitle, comentariile si explicatiile. Incheferea, ca si Introducerea, ullima frazd, le fel ca si prima, e foarte grditoare gi deosebit de expresiva: O caracteristict atit de amanuntiti s-ar incadra bine intr- un roman. Pentru opera dramaticd, 0 asemenea portretizare ver. bala, evident, nu are menirea_de a fi pus’ in scend de regizo Ce picat ci avem numai un singur pamint si un singur cer deasupra Iui, (lon Druja, Casa mare) Agele nu pot si dispard. Apele ba se revarsé, ba al i schimba si receptionala de spectator. E clar sf se in primul rind ba cobor in adincuri, dar si dispara 7 at i i : ispara cu totul nu pot, nterpretul acestui rol, dar nu in ultimul rind si pentru | pentru cA apa si aerul, si cerul e tot ce avem mai frumos, tot cititorul piesei, care va vedea, chipul eroului dramatic “‘numit ce avem mai sfint... (Frumos si sfint) ee 5, mention le itale. Asemenea lucrari_drama- | grat peste vale misttene, pe sus, pe sus de fot, pluteau incet i , deoarece eroii comuni, subj a seri Perales i, subiectele | veae dup veac... (Biserica Albi) 4: Comands nn 553 ° 8 | |In proza scurta, Ion Druta preferé s& nu formuleze conclu . aii, Lisind dialoguri si replici cu puncte de suspensie, dup car, gntarea personajelor, localitatilor, evenimentelor: ea nu se cititorul e liber s4 sdauge in gind sfirsit zg separat; treptat, pe parcursul dezvoltirit, subiectului_ une — Singuri ai gisi per, autorul completeazi o informatie inifiala prin detalii noi, casa ori te-a indreptat cineva? (Mal ? i intimplari ce se produc sau care sint amintite etc. Fi- de piatrd) pete, si intiny P 7 7 ie cel mai simplu ar {i ca, 1a inceputul romanului, prozato- Fn) Se ee eu me a ingire istoria vielii fiecdrul persona}, si-l caracterizeze, — Wai vi fa motsnast nai {jot apoi 4 desfasoare liniile de subiect. Dar o astfel de lucrare Net gdzut mata motdnasli mel? Qare pe unde o, mal {Mya suscitainferesul ciitorului, nu va captiva sl na va ils tanasi) . aca 0 adevaratd opera de arta a cuvintului. Din contra, apre- ‘em maiestria de a intriga, urmarim cum se ingird, «ca méar- Alteori, epilogul va fi oarecum distanfat in timp de subiectut gelele pe ali, diverse faple, situafii, cum intra in joc alte per- Tuer ari (orul asupra unor evenimente ce cpnaje, cum se schimba locul actiunii—gsi cum toate acestea, Foarte complex compozitional, destai. pind la urma, se incheagé intr-o opera de valoare. Nici um ma- nuirea lui. Victor Petrini—romanul Cel mai iubit dintre pdmin- ual. de te raturii nu ne poate invala cum sé scrieny teni—se incheie anume astiel: ultimul paragraf relateaz’ eve. yn roman. Nici un roman bun nu seamand cu altul, caci nimente ce au urmat subiectul de ba Juerare artisticd trebuie sa fie dominataé de spiritul si formula Depa " lib " " A tri t . ipoetica a creatorului, dor asi curd mat of ested ne dnpastinan detintbes Deg, Pes ilustzare, vom lua somanol lui Camil Petrescu «Ute pare. ou Gita mule ‘si curing igre ima noapte de dragoste, intiia noapte de rdzboi. Toate perso- folus fascinatia tnchelerti unui roman ca acesta rezida in ace sei6'romanului, cele nominalizate si cele anonime, sint pre~ ime fraze: jentate in legatura cu protagonistii. Desi eroul central se pre~ Multi dintre semenii_ m int din prima frazd a romanul eae In primavara anului 1916, ca sublocotenent proaspat, intiia Saw al iubini aproap. geist data concenirai, Iuasem parte, cu un regiment de infanterie Exists pe pdimintul nosteu, si moar adich isk renased per. | @it capital, 1a Tortifcarea viii Prahovel, intre Bustent si petuu. Si-atila timp cit aceste irepie, urcate si coborite de | " mine, vor mai fi urcate si coborite de nenumérali alfii, aceas- pmele eroului slit insti prima dat ceva mai tirziu. Di- {8 carte va mirturisi orietnd: ..dact dragoste nue, nimie nu yerse episoade din viata lui Stefan Gheorghidiu apar acolo un- el... ‘de a gasit de cuviin}a s& le plaseze romancierul, dar fiecare mo- fpeat ving numat, pentru casi mai adauge detalii 1a portretul en qoului. De la prima pind la ultima frazd chipul acesta rami 4. Coerenfa textului artistic fenirul, nucteul romanului si tot ce se intimpla in paginile pro- fei este selectat dintr-un noian de fapte care s-au produs in jiata_protagonistului, O informatie, deja anunjal8, nu se mai opeta, o trasatura de caracter nominalizata este confirmata prin fapte diverse, iar principiul fundamental al existentei sale — cela de a nu fi imselat oi tridat de oameni apropiaji — este ‘ unui persona] in su- ate 8 efsipicaeates lucrarii este intotdeauna acelasi: a complini, a susfine, a Har cu opeg cre Lec Pula, Chey tae, nd Fc chi. eronsull.pnpa Un pees) permantat In memorie reinvie romanul Biseriea. Alba de Ton Drufd si des: fe cGneTHor Tu Camil Petrescu, omul politic Nae Gheorghidiu, cifram legatura frazei (a fragmentului, eventual) cu lucrarea. hula taal lal Stele. ck decree Peake wel ce, ie ee i i ‘ 2 i Stefan, si despre Tache, cel care, prin testamen- Ghier decd citat numai_un vers: «Zika ninge, noaptea ninge, |y fa nepotuiui. Dar tot prin chipul lui imineala ninge iar8..., reconstituim intreaga stmosierd hiber’ fee int prezentate mama si surorile lui Stefan, care |-au tri- nald i. ; _ pepeatelalal ee fat pentru interese materiale meschine. Astfel, mama fi devine be fel de strdind ca si unchiul Nae. Observim cu citi riceala | 8k au_gindit poate la fel, au’ jubi ri fost fericiti tn acelagi fel. Mi orul poate segmenta si structura textul artistic dupa plac, desi cititorul e liber s& desprind’ dintr-un text fragmente ce ar putea exista independent, sint un sir de fac- fori care menfin ‘coerenfa textului, Fragmentele unei proze de extrase dintr-un poem sau dintr-o poezie ca fragmente, sint cunoseute si tratate in le- © importanfa deosebita o are pre- 50povesteste Stefan tntilnirea cu mama, dup’ ce a fost ranit pd, . ee ee Mlustrative sint, tn acest plan, romanele istorice, rt eens jor ¢ obligat <4 nu se prea abaid de Ja letopisefe si alte mar- | furii ale timpului. Lata cum o face Mihail Sadoveanu in Neamut A plins, m-a slrutat, a exagerat gravitatea rinii, a trim § Sf se adc de-eesE, de Tee, pene, un leon de al ay otmarettor Solis? duveres ei imi eta sérdind, Cind a murit unchty, CePiolul 1: Im anu Mitt abe Yana Praha thew si'ne-a Lisat averea, lar pentru partea mea a incepa singura patimasa discufie in ce priveste imparteala, nu stiu dac} i stan Lane aveam ‘sau nu aveam dreptate. Dar mama a siat in ceasa) Capitol AVE: La Tneeputul tant ong oo = cela ca o sirdind, s-a crezut «partes, a vorbit cu voce ati : aerate ietoae je mare inghe- Cantemir mca privit cut osiilifate, ca pe un sirdin, si strain am ramag, Capitolul XXI: | nti Inci un detaliu vine s& sublinieze r&ceala si instrdinare: i 7 despre raposatul. tat al. prota im mat multe a ‘Capitolul XXII: In toamna aceea, mogul si nepotul au strabatut despre mama, care e In viaf&: nici cum if zice, nici . toate hotarele rézasiei de odinioaré, cine locuiesie, nici ce mod de vial duce... Lipsa de Tn cea dintii zi de ninsoare, tn postul Craciunu- este si ea foarte informati lui, Minu ii desfagura inainte si uricele ingal- Tot pentru a realiza integrarea fiecdrui capitol separat ti be ee plaza epicd a romanului, prozatorul tneepe fiecare situatie a Capitolul XXII: Soimaru se infatis i inainte de sarbatorile de prin descrierea detaliaté’ a starii interioare, a trdirilor prota ie cu tre saptami i, Monologul I n& ale anultti 1613, Stefan Gheorghidiu este acea modal prin care se exteriorizeazi drama eroul j Capitolul XV: Tar eda iama_anula i , Cipitanul Tudor d Soimaru se infdtiga la porfile Tasilor. Eram insurat de doi ani si jumitate eu o colegi de la uni, La Inceputal primavert! anului 1614 .cdzu La versitate si bdnuiam ci ma tngala. t Soiméresti oaspete grabnic de 1a Iasi Imi dadea o impresie de echivoc: ma simfeam in mina celor Capitolul XXVI: Fusese o zi calda de inceput de aprilie.. doi oameni, care luau necontenit aere grave si atiludin’ im Capitolul XXVIII: ..doierit isi urnira gloatele de la Cucuteni, portante, ca in mina unui medic marfi, in ziva sfintului Simeon... S-a fécut in mine un pustiu imens, un nucleu de dure jolul XXX: Un an si mai bine Toma primi vesti dupa vesti.. a fost o befie de dureri amare, transformate in ucts Batilia... se diduse dimincaja tare, in cea din- far. . as } octombrie. Gindul ci la ora opt seara deschid focul... md sfirseste ct Capitolul XXXVI: ..dupa un an, in 1617, turcli si tatarii i-au o febra useata. | zarobit oastea .. Tol pentru a contura mai clar atiludinea protagonistului fs. gy {8 de raaboi si serviciu militar, sint prezentati ofiferi_ ct cant’ ment lempore! pe care aultortl © ob! intra in contact: o trasiturd de caracter reiese din conflictul ot cing viaje eroilor © descrist zi de cipitanul Corabu, 0 silualie se Lamureste in in trésura colonélului, alla—In discufia cu Dimiu. Am putel gady conchide c& tot ce ni se istoriseste se mareazd sub Semnul_ coe) yee) rentei textului, sustinute lingual prin repetitie eeata Faetorii de timp sint mai pujin importanfi in formarea ¢pomandl sustinerea unilatii interne a lucrarii. Dac e vorba de o so plasata intr-o perioadi de timp concretizati, acest timp este it) Ja sinuta linguald « lextulus ig: Amant inal ol va oven, momen SSPE DONT ‘Am spus deja of afl un persona nit un eplsod au apre din nou amu sau se va numira de la el: peste doi ant Gupl Intro lucrare artisticd fr si-gi_aibd rostul si legdtura cu i- idiot ho a a Ea ros Maya ues mean OAL pat ae seara etc. | cum realizeazA inlegritatea structural a lucrarii indicii spafiali. 8 1612—1617, mo- neze. Atun imp care ste o istorisirea trebuie s& inceapa cu precizarea timpului an, in toamna aceea, in postul Craciunului, in primavara indica cu exactitate (uneori relativa) timpul, ‘ul nu poate continta narafiunea. O ax temporala pe care datele se inlén{uiesc logic este si ea un factor ce contribuie ful romanului se desftisoari intre ani {Autorul isi poate intitula Iucrarea printr-un complement_cir~ cumstantial. de loc (predicatul lipsind): Acasé (Vladimir Bes- Jeagi), La Medeleni (Ionel Teodoreanu) sau ii poate da alt it~ lu, dar locul unde se desfésoara liniile de subiect se indicd nea- pirat. In toate cazurile, schimbarea locului actiunii trebuie co- municata: prin anunlare directa, prin informajii despre 0 cald- torie (deplasare), prin titlul unui capitol ete. Sa urmarim cum o face Liviu Rebreanu in romanul Rascoala, Evenimentele se desfagoara in citeva locuri (nu se precizeazi fara, dar e clar dupa numele topice recunoscule): Bucuresti, mosiile Amara, Babaroaga, Lespezi, gara Costesti, precum si pe drum: in tren, in sanie, in automobil. Abia in alineatul al treilea apare cuvintul compartiment, du- pA ce am asculiat discursul Iui Rogojinaru si ne-a fost prezen- tat eroul; in continuare aflém si ruta pe care se cAldtoreste: Ti nudrul se uita pe fereostra vagonului in care apdruse silueta Ca- pitaleé imp Grigoré™luga rémine la Bucuresti, informajia des- pre deplasarile lui prin oras este foarte important si destul de precis’: sirada cutare, casa numérul..., banca.... Altiel spus, lo- cul si evenimentul se determina reciproc, Capitolul II fneepe cu sosirea in gara Burdea, apoi vine iti- nerarul pina la conacul de la Amara. Aflarea lui Grigore Iuga la Amara se constituie din deplasiri pe mosie si prin satele in- vecinate. In capitolul IV aflam despre sosirea iui la Bucuresti: Grigore sosi de la fard.. era hotirit sd rdmiie toata iarna la Ca- pitalé. Célitoria de la Bucuresti (de Crdciun) e comunicaté printr-o fraz&: Zépada ce o lasasera in Bucuresti era o jucirie jaja de ce gasira la Amara, Intoarcerea 1a Bucuresti e sugerati astiel: Grigore Iuga nu mai putea sta la fard. Cel pufin in va- carmul Bucurestilor nu va fi singur. Partea II a romanului incepe tot cu indict de loc: In aceeast duminecd, pe la amiazi, Grigore Iuga cu Titu Herdelea coborau in gara Burdea... Dar batrinul boier il expediaz’ pe Grigore ina- pol Intonrce-te Uinistit fa Bucuresti. ..Titu Herdelea $i Grigore ‘aga sosiré la Bucuresti pe inserat. Intoarcerea la {ard e comu- ieata scurt: In gara Pitesti astepta un alai intreg de proprie- ‘ari... Intoarcerea: Grigore Iuga sosi la Bucuresti abia peste trel sdptdimini dupa Titu. Si ultima deplasare: Pe la mijlocul lui iunie, fard sd fi isprdvit nimic, Grigore Iuga se hotari sé se in- foareé ta Amara si nici sé nu mai vie pe la Bucuresti pind in foamad. Am facut abuz de citate pentru a putea conchide: in fiecare caz, era absolut necesar s& i se comunice cititorului loeul desfigurarii evenimentelor, locul aflirii eroului. Am comentat num: tia cu eroul central, dar despre comunied la fel: unde se afld, ce face. Fiecare eveniment fsi are rostul numai in locul unde a plasal autorul, numai la timpul potrivit si numaidecit intregind subjectul ucrat: 5 a reliefai, lucrari in care vor lipst definitiv sau vor ft cifrati. (Jn acest caz, ne va fi interesant si urmérim modalitatea prin care autorul transmite o informatie sau alta, inclusiv cea asupra [circumstantelor spaliale, de ce mijloace dispune si cum le ex- | ploateaza in textura ficedrei Iuerati, Unitatea linguala a unei lucrdri art (municdm tn paranteze, anticipind, sau cu petit, fap | obligatorit pentru perceperea informatie, dacd citim numai un Hragment. Prin urmare, dacé la Incepulul povestirit Horodiste {de Ton Drufa a fost noi at satul (si titlul o face), un frag- ment intitulat Culoarea, mirozna si fosnetul acelei carfulit nu este inteles pe deplin férd a se spune inainte: evenimentul a avut loc in anit 1934—35, in satul de basting al seriitorului, Ho- [rodiste. Din contextul povestirii Iucrurile erat cunoscute,’ dar, Inat_aparte, fragmentul necesité comentariti, Contribuie 12 coerenta textului si unitatea lui sti jza lui Ton Drufa, scrisé in aceeagi limba cu fraza lui Aurelit Busuioc, diferd de ea tot asa, cam difer’ vorbirea Iui Horia de Balta. Plasmuind eroul, autorul fi faureste sau ft si un’ vocabular specific, propriu, va contribui si el la unificarea textului, In Ciuleandra lui viu Re i joacd franjuzismele, exclamatiile, terjectiile sou alte fraze-tip, care vin s& caracterizeze eroul, fara ins a se anunfa de fiecare data, Asifel, pentru susfinerea integri rul trebuie s& promoveze consecvent ica pentrn fiecare personaj creat, individualizindu-t si caracte- izindu-1 si prin limbaj. Evident,’ mai e si fraza conventional numita ecuvintele autoruluis, prin care minuttorul de conde! se }auto-individualizeaz’ —recunoastem fraza autorului Vladimir i Ion Druta, fraza autorului Livin Reb- Besleagé, fraza autorul | reans, O astfel de irazd depageste deseori limitele unei singure lue- rari sie un fel de eformula poeticd> a autorului: vom recunoas- |te fraza lui Aureliu Busuicc, dar fara a delimita net frazole ce- for trei romane, von recumoaste fraza lui Ion Druf§, dar {8rd indici extralingvistici nu o vom putea referi usor lao lucrare conere! alt Versul_unui pastel de Vasile Alecsandri trece usor in astel, pastrindu-se e Tinga ace: si prin crearea, iar mai apoi pastrarea (sau_modificarea) unei aimosfere comune, ce se contureaz% din unita{i de vocabular — axa lexicalé a operei. La lecturi, refinem nu numai subiectul in stare pura, ci observam si detaliile de portretizare, de interior, ale localitatilor etc., nuanfe cromatice asupra carora se revine in treaga luerare. Acele nuan{e de rogu din Rascoala lui Liviu Rebreanu, acea ploaie de Ia inceput de aprilie in Clopotnifa lui Ton Druf&, acele roplici anonime ce se aud peste Valea Cocoa %relor in Pasdrile tinerefii noastre de lon Dru{a constituie un {if in pinza lucrarii, fir pe care nu putem s& nu-] observam. 2 in povestirea Sfadd in cast euvintul likbez era normal In coerenfa vadita a lucritii uneori inst autorul infiltreazy jentru vocabularul eroilor dr in anii °50, dar copiti de un subject paralel, simetric prin ceva celui de bazd. Drept exem. Mitizi nu mai cunose acest barbarism, de aceea el trebuie expli- plu ne poste servi romanul Inioarcerea farinit in pamint —viajy at: Ja subsol, intr-un comentariu la linele volumulut seu In a lui Lev Tolstoi spre apus si sfirsilul vietii unui lup. Fragmente jad.) Traducerea tnei opere artistice va cere numaidecit un mi le despre Iup vin ca un text independent, diferentiat chiar si gin de referinte, prin care se va comunica despre fapte, event grafic de cel de baza. . smreate, (radi , simboluri, se vor explica unitatile Arta teatrala, cinematografia permit a materializa_coerenjal ge vocabular intraductibile (exotisme, elnografisme etc.) unei lucrdri beletristice nu numai prin cuvint, dar si prin alte mijloace: costumele actorilor, expresia fet neindie te textual de autorul dramatic sau ¢: ii recon, 4. Semnificatia numelor proprii fe de fiecare dati cind nevoie; indici de spatiu, de timp, — Numele © unitate de vocabular dotati. cu : aiara celor ‘rostite de personaje. In) sens. Sem imului sau toponimului poate fi des- ine de idei, ne pare sqmnificativi vestimentafia Iuj goperit® doar in ind se va identifica etimonul si Jeannette in spectacolul Horia (montat de teatrul Luceajdrul): cind se va.sesiza ect intre nume si purtétorul lui. de la un act Ia altul se schimb& doar culorile, pistrindu-se mo.| Numele de famili provenite din unitati pasi taizi delul rochiei, de la nuanfe deschise spre altele tot mai intune.| gm. vocabula . sugereaz originea, To. Ga {ul de basting al puriitorului; prenumele (chiar descifrabil ‘prin limba romana sau printr-o limba clasie’ ori moderna) nu indi- cf nicidecum calitafile persoai poarti. Fireste, autortl Ve liber sa-si_numeascd personajele conform intentiilor 4: de la solemn Ia banal, de la neulru Ia ridicol, 2 poate purta un nume aproape comun cum e Maria, dar VOCABULARUL TEXTULUI LITERAR ‘0 poate chema Florica sau Isoscela; eroul poate fi Vasile, dar ircea sau Horia. Pierzind legitura cu originea, de- iu-se, numele proprii Incep si comporte, tntr-un’ con- i fare. Adici un sir de unei Titera- simboluri, Capitolut 111 In majoritatea lor, textele artistice reflects o realitate, pha] text soci sald fn timp si spativ. Timpul si spafiul in care se dezvolli su-) nume propri biectul, nominalizate direct sau indirect, trebuie susfinute in| turi text prin diverse vocabule specifice acestor circumstante, Daca) rimini ‘omanului € de a zugrivi adecvat imprejurarile trebuie s& ail a{ii suplimentare tangential, fara a insista_asupra ‘eri ale localit iza aluzia, wn cititor superficial va topic, statutul social al personajelor (nominalizat prin istori alle ditis, aulorul mizeazi pe ua ele respective)— toate acestea cu o riguroasa respectare a ce- lescifreze mesajul. 0 epocii. Un roman despre reslitatea brazilian: sint in acest si turile ci din ziua de astazi va diferi, prin aceiasi indici de spatiu si timp, e: povestite si re-pove: reluate tn z de un roman similar despre realitatea portughezi. Este foarie de arta, re-interpretate in literatutile diferitelor popoare — important si detectim, la analiza unei lucriri artistice, prin ce , respectiv, numele lor sim p eazé silua- mijloace ia fost imprimat operei coloritul najional-derit fate. Ast ii Tegiim aceste temporal me direct cu un ‘al ebraie saut dacie, roman La lectura in limba originalului, spe-| sau elen. - Cificul realitatii reffectate este observat cu atenjie si analizat,|. Trimiterea la sursa prin care se va descifra mesajul poate ficindu-se comentariile respective. Uneor fi direct’: fia: fie c& lea realizat autor mit editorul. La o eventuala reeditare a lucrdrli peste, mea, © perioada de timp, apar numaidecit momente ce se cer comen-|_De ai inim& $i minte—feri in Iaturi: e Dalila! (Mihai Emi- tate, pentru a fi infelese de cititorul comtemporan. (Exemplifi-; eset!) e sau mai cifrata: | Ea indu-i piirul, i-a luat foal puterea..,© Fed ta dot pasi de-un mér fatal... cind Dumnezeul nu se vede, in ce {sevelod in multitudinea de zeititi si eroi, sfinfi si apostoli, desprin ae genes 2 oe tf posta, des om cu un nivel de cunostinfe elementare le descifreazd: Venus! Cupidon, Prometev, Orfeu, Maria, Iuda, Moise ete. Dar nuimel¢ arhiuzuale devin mai pu(in expresive din cauza freeventei, s comporld aproape ca niste substantive comune. Astazi se ¢. 14, Se sapa in mitologie nume mai proaspele, care at pune ¢ lorul si giseascé explicajia si sisi insuseasca 0 informatie) nowd. Dacé placheta de versuri a lui Andre! Tureanu are tit Ceimasa iui Nesos, cititorul trebuie si inteleaga si cine ¢ Nesos,| si prin ce e semnificativa haina, de ce poetul face referinfa I £2, tnainte de a incerca si injeleagi mesajul versurilor incluse tn culegere. | Alituri de antroponime, un sir de toponime din antichitate| comporti 0 simbolicd special: chiar daca toponimul existi in| preund cu localitatea si in ziua de astazi, semnificatia fui fine de domeniul trecutului. Nu Roma — capitala Italiel, ei Roma — capitala Imperiului Roman ne apare in expresia toate drumurile } due la Roma; leruselim in limbajul poetic nu e numele unui orag din statul contemporan Israel, ci numele unui oras din mitolo’ gia biblica, Intre 0 Troie si 0 Sparté vagabondeaza-un cai tri Pe stadioanele-Atlantide’ zac caracatife blazate... (Wsevolod Ciornei) va sini sugestive si ex; le pe zese. Ele pot simboliza epoca, numind-o sau caract patura sociala, curente si scoli de arta, Vremea lui Stefan cel Mare, zimbrul sombru si regal... Raminefi fn umbra sfint#, Basarabi si voi Musatini.. Cum nu vii tu, Zepes doamne, ea punind mina pe ei. Toata greco-bulgarimea e nepoata lui Traian! (Mihai Eminescu) 8 Stefan, soar’ {arna-i fie. (Vasile Atecsandri) Neam de vifé rari, neam daco-roman, cu stramosi pe nume Decebal, Traian... (Leonida Lari) Asa m-au dep Ced mere, conform legii lui Isaac... (Vsevolod Ciornei) (Vsevolod cionesl s& creada bietul Toma? giorie, un eveniment de re Numele unor domnitori sau comandanti de osti, ai eroilor na- all sint evacate, de regula, pentru a, simboliza o epocd de ferin{a si in istoria oricarui popor au stat asemenea personaliiaji, vista lor asociindu-se ulterior cu eptele respective si simbolizind epoca: E timpul, probabil, si plowd cu Napoleon Bonapart. (Vsevolod Ciornei) La asemenea nume simbolice revin poetii fiecdrei generafit_in clipe de restriste, caci exist perioade in istoria popoarelor, cind prin evocarea gloriei stramosesti se trezeste mindria si constiin- {a nationala: $i zhor prin codri. Sint iscoada Ul caut pe Stefan cel Mare. (Liviu Damian) Un spectru mai larg de simboluri comporté numele de seri ariisti plastici, compozitori: ele cuprind gi epoca, si euren- ful 1a care a aderat, si opera pe care a lisat-o, si specifieul crea- fiei celui nomiinalizal, si risunetul acestet peste ani si peste veacuri. tori ‘Caei cum s-aprinzi ling un vrease sau ziar Un Picasso, Guarneri Intrebind astfel, poet si arzi pictura, mu mic sau Tolstoi? (Vsevolod Ciornei)— de fapt, ne intreaba si se tntreab’: cum 2, literatura, cici fiecare din numele ci- pentru arta in care a excelat purtdtorul lui introponimele, numele de localitati, prin refe- tinfa lor la evenimentele si personalitiiile cunoscute in istorie, Ja opere de arld, sint ulilizate cu valoare de simboluri si au, datorité acestui fapt, o expresivitete deosebita. E vorba tot de ireculul istorie, acoperit cu glorie, de locurile in care neamul ‘at demnitatea si independenta, sia demonstrat unitatea si Dumbrava Rogie, Lipnic, Podul Inalt, Rovine, Alba- aceste nume topice de mult nu mai inseamna doar u pe hart’, ci mai inseam si memorie nestinsd, etern’. Uti izindu-se in contextul artistic, ele mu au nevoie ‘de exp! pentru cititorii care {in de acelasi neam, de aceeasi cultura: ar fio rusine sini se explice la subsol ce inseamn’ pentru popo- rul romin numele respective: Albe Cetafi crese iar si iar, Din griu si din izvoare, Ceti de patimi, cum mai rar Au p popoare, (lon Hadired) Pe munte, pe mare, pe pietre cXzute din salbi: Hotinul, Cosminul, Chilia, Cetatea cea Alba! : (Leonida Lari) tate este Dowd maluri de Prut Se aduni-ntr-un seut — 9le Romanciuc) Dumbrava Rosie tl mai fScea si tresar prin somn. (Ion| Druta) Exist’ si topo: re, dar care trebuie si se pas studii_ medi sau cultura altor popoa. ze in memoria oricui a facut tinind de acel minim necesar de informatie, obl gatoriu pentru un om cult. Citind in poezia Ini Vsevolod Cior- | nei Buletin meteorologic: Aici radio Vatertoo, Transmitem timpul probabil. E timpul, probabil, s& plow’ Cu Napoleoni Bonapar! Insula Corsica seamaina cu o gaurd intr-o umbrela, trebuie si ne amintim ce legaturd e intre Vaterloo, Corsica si Napoleon Bonaparte, pentru a sesiza subtilitafile poezie. Sahara ne-a-nghitit definitiv, Noi mirosim parcd-a Pompei si-a lava... : (Arcadie Suceveanu) Tot mai cintém cu gura-nchisd, gindim cu creieru-astupat, Traieste f8r% noi Parisui, fn care nu am emigrat. (Vsevolod Ciornei) Parisul nu apare Jesti si Marfigor, Pripas si mahalaza Ticdulul. In esenta lor, ele toponime cuprind si scriitorul, si opera, si anturajul in ie sa mascut sia trail, si natura care La inspirat, gf me- foria noastré CUVINTUL Sipot es trecdtorului grabit sipotesti si atit de obosit, nume drag, ca treeut si a uitat, Ipolesti parc-ar fi si ne vrajesti, parca-ar fi sa te opresti setea si i-o potolesti Mi-e dor de Cimpina si vreau sd-ngenunches ia pragul casei tale cu. metanie acuma, cind citesc ca pe un crez Etimologicum magnum romaniac. (Valeriu Matei) In ambele texte, nu este numit direct cel vizat: Mihai nescv, B. P. Hasdeu. Aluzia se face prin numele localita are a copilarit Eminescu, a castelului in care a locuit Hasdew, foperei pe care a lsat-o acest enciclopedist al see. XIX. Cie orul injelege aluzia, dacd posed informaia cu privire la sem- tia numelor, dar rimine surd la mesajul versurilor, dack descifrat simbotica lor. | Mai putin utilizate, dar anume prin aceasta mai expresive, spar in textul artistic ‘numele personajelor literare si folclorice, Yard relerin{a directa Ja acestea. Aici, aulorul presupune c& va HHL citit de persoane care, de rind cu dinsul, au parcurs paginile shakespeariene sau eminesciene, ctinoaste povestile si baladele fein, ch cu cea Me focalitate fn care Ta pees it arity populate. La aceste nume se recurge mal des in paralele. si Ge AU all avid succes, inelegere. aces Te fa ae ott [comparalii, ele sint utilizate deseort (in antonomaza) ca_nisie gere acasd, La fel, in versurile: |cubstantive comune. Din_personajele folclorului romanesc, ‘se Ca te-au dus acolo si pe tine, [bucura de poptilarilate Miorita, Mesterul Manole, Ana, Codrea berli Tard de stirs, [u, Fat-Frumos, Heana Cosinzeana: Ae (Grigore Vieru) eee Bi stiu ci in Siberia racoare | N-am alti And. MA zidese pe mine. si erapa termometre-n Magadan, (Vsevolod Ciornet) beria simbolizeazd nu atit un spat i i jiu geogralic tntins si ge- Fos, elt un Toe. de € care Inceared s& depaseascd Jn cultura unui popor, nu mai_putin se i i rumete localitsfifor th care au vazut lumina allel caw gut creat oamenii de arta: Ipotesti si Cimpina, Mircesti si Lancrim, Hu- o ‘lei sau au creat | (Ana Blandiana) Cu tot cu lingam tors si Miorifa, (Arcadie Suceveanu) . Din literatura universala, se citeazi mai mult nume de re- ferin{A din opere bine cunoscute: Don Juan, Don Quijote, Sancho Pansa, Figaro, Otello, Julieta, Romeo, Guliver, Werther etc. Suferintele lui Werther se urmeazi-n piepiu-i toate... (Mihai Eminescu) a| | la fee Hore re . (Vsevolod Ciorng E ora eind Sancho isi hrineste magarul tora 4 cu iarba lor mele. (Vsevolod Ciornei) / Adu-l, s& vazd migelul, s& sti Aria nu-nseamna filozofiel Arta e viafil Fil bun si-o traieste. Caius, Senatul abia mai moonesi Cum?’ L-am uels pe Seneca? MA mire Moariea aceasta de fapt m: . Jati si maxima: Moartea-i fireascal 7 Arca Imperiul! Arta triascdl Caius, si tu arzi, copile? Ma iarta: Moarfea, in fond, e si ea tot o artd... Intors din cireuitul de m Ca bietul Guliver intre pi Indur ugor pareri, dorinti, oct Mai greu indur ed-nerederea mi-o stri (Leonida Lari) | | t sat ty t i In romanul Ultima noapte de dragoste, intiia noapte de * Numele Iui Nero este asociat in text cu interesul pentru poezie, I Soi Camil Petrescu recurge la 0 paralelé ou incendiul il ‘in Roma, eu vocabule ce dent ara a ‘ty incendiul pe care fl provocase in Roma, Shakespeare Negustorul eenefian Shylock: | “| °" {4M Soso realitit roman: vestals, forum, sen i yi i artis Shylock na avut curajul si taie din spatele unui om ¥ ‘Utilizarea altor nume proprii in’ contextul exaet livra emna personaje sau locuri, e dictali de gustul xact livra de carne {a care aves dreptul, cici stia 8 asi jena, Astiel, aumele foarte réspindite In universul romdnesc poate. Totusi, femeia crede ci din aceasté sin V Ton, Maria) nu au un suport istoric sau literar. Citi- e care anume Vasile sau Ton, ci subin- oa sentimental’, care ¢'iubirea, poate si-si tea pe care a adus-o ea, fard s& facd rau res! mbolizeazi 0 not tste de rogull Gal’ cu lexicul intregului text, este sustinut si prin alte vocs! filed Sa observim eum se realizeazi aceasta ‘cerinja in poezi a Aueliu Busuloc Nero: atmostera de epoca e retata nim q ponimul Nero, ci si prin alte antroponi aceeesi realiate: soclo-culturald, pridtrun’ st de eeomte cel nuimese realitaji di i in vi Hoe fi din Roma antica; episoade din viata eroulu: Mog Vasile diminea{é de diminea{a onneste cu sapa-n spinare ja deal. (Vsevolod Ciornei) Pe Bucovina ninge cu icoane, Ninsori cumplite-anunfa zodierii, Tu ce mai faci la margini de impe Frate al meu si taté-al meu, Ioane? Arde cetatea elernd. Coboard f te) Harul pe lira incendiara | La alegerea numelor pentru personajele literare, autorul re~ Salt’ dactilif, Fruntea august [ese din medial, spatial si timpul 2ugravit, urmirind si scopul Nu se mai pare atit de Ingusta. j}de a plasmui un personaj bi r Jambii inal{& supreme povete: prin nume: uniei_sint C&talin_ gi Catalina; Dan, Ursan si Ful- Vista, doar viata inspira poefii ga; Farfuridi si Trahanache. Fara a fi simbolice, prenumele si Tata ce fldcari reale, ce jerbe, umele de familie pot fi foarte expresive: dact pe un barbat in q foatd firea il cheama Fancic sau Simionel — numele orienteaza spre infantilism si neseriozilate; alle nume sint susfinute 1a Ion ntare: Nicolai Trofimovici pleacd, tar Tata mulfimea in forum cum Ti Bravo, multimeal Bravo, romanit! A tae demn de romana Druja prin accente sup! migcdrile-mi par cam incete: Balia rimine; despre Marie Turcu Haret Vasilievici spune: Tur- Caius, arune’-le-un pumn de monete. cul s-a dovedit a ii chiar ture. Versul meu cere minie, rascoala: | Un nume sau o porecla reusiti poate fi mai grditoare decit Caius, mai pune pe foc o vestald. caracteristici verbsle cuprinzatoare: asemenea amtroponime nu Fi-le si geami, sd urle demente — mai pot fi schimbate, fara a cere schimbari si in text. Astfel, Nu pot s& seriu’ poezii decadente... | Maddlina Crainicu nu dintr-un_moit devine Madeteine; Mihai Caius, deschide, te rog, biblioteca, Mocanu devine Mihai Cosasu (Jon Druf, Doina) in semn de Adu-l' pe bunul’ meu critic Seneca, protest. Inir-o lucrare literard pot coexista’ mai multe forme ale oe aceluiasi antroponim si este interesant si observiim consecven- 6area lor. Pavalache (lon Drufé, Casa mare) jum: pentru Vasilufa © Pavalas; Andrei Paduraru (Aureliu Busuiog, Unchiut din Paris) pentru mama ramine Riel neseu (Cam doamna T. O neexpresivitate, 0 comunitate a numelui selectat este, In Petrescu, Patul iui Procust) prietenii o numes, fel, caracieristic’, pentru 4 un personaj literar cu numele de Tonescu poarté in romanul Gorila prenumele Ion, iar in Réscoala acelasi nume fl au frafii Tonescu—Gogu gi Nadina, Alunci cind un’ personaj nu are nume, central, presupunem tendinfa atitorului spre. generalizare: Tat, gi Mama din Ultima tund de toamnd, Matusa din Nadusita (Oditna), vecinele din Casa mare etc. desi e un eroy ; pe Maria Ma sti procedur& inifialé de contact cu Iuerarea, ce, mai intii de toate, in esenfa comentariilor asupra le- ui, Facute de autor, traducdtor seu editor: explicarile de la In plus, aflim ce fel de unitd{i sint cele pre- isme (dialectisme), cuvinte iesite din uz, in- Yechile, termeni dintr-un domeniu de activitate ‘ete. La accasti Jeralitine sar adiuga sl 0 explicare elementaré, cu ajutorul Etionerelor, a sensului euvinielor necunoscute—e de necon- Gu! interprelarea operei {rd infelegerea tunitajilor de vocabu- comentariul lexical va cere in continuare determinarea cu- yintelor marcate stilistic, a frazeologismelor, a. imbindrilor-me- , melonimii, comparajii ete, precum gia. speeificului vor- a ; aA feritelor personaje. Constatind frecvenfa (ocurenta) si us didn’ Toe Drage nattate 2, soe el Ceafe tn Cor alia Uno? cuvinte. sau expresi, continuim ‘prin editica- fn alt ucrare, satul It 2ice Nastasiei Rubanca, recundes cl lexicale operei, sau a ragmentulul, Assdar, pentru , o Na baa, Vien fed a incriri! are 0 “unportania mneontestabi ersonalitatea puternicd, eXcl oe illest alta pe alte pacedura do interpretare a unitiilor de, vocabular, In special pn ic _ pear Funitétilor cu o circulatie restrinsa in limbj, Tal ote de pubtivat pesigtce Times: ore aaoeultt | Sa ilustram: textul Scrisorit 11 a lui Mihai Eminescu ne ob- Shtern) de strazi si cartiere (Calea Victor Popa Tatu, Ticdi Podul Mogosoaii ° de odibna si localuri publice (Caps 4 sé explicim un numar mare de unitati, si anume: poeticd: iamb, — jerminologia leget’ de creat , dactil, tro- uMare pale i, rim, cuplete (de teatru), stihuire, band, poeme, versuri; Sinsia, SelurMare el Detalltg ation cates | Prt precum of alte cuv , harp’, cumulard, imberb, chaos, co- financiare ale personajului edie, pilastri; ferar. Fara indoiala, au fost comunicate de autor, tre de note si comentarii pusibilitatile expresiei verbale, , dack n aduse cel pujin in ed Asticl, se exploateazé mai pl r } de anumite dificultati ce pot si apara 1a lectura autorul sau editorul fine si explice sau si co- a eatia unor unitafi de vocabular, de regula cu © cireulajie restrinsi tn limba moderna. Traducdtorit poate si mai ampli prin o luerare tradusi se trece nu numai de alta, ci si de la o societate Ia alta, se stribat nu Here politice, ci si limitele de raspindire a obiceiurilor, lor g. a. m. d. Dar nici autorit, nici editorii mu pot teze spre un cititor generalizal. De aceea comeniariile inerente ediliei di poate ff 0 editie academica a operei eminesciene), o edifie adaptata (Don poate fi 0’ edifie comentald special peniru cei care invala opera ta liceu (B. Show, Pigmalion). Ca itorul insusi urmeazd s& procedeze la tin co- ornind de la vocabularul pe care fl are. In- i opere literare, interpretarea adecvald a’ me. de autor depinde in mare misuré anume de fi ferat Clotilda, si nu Elena sau Maria—alegerea a fost cauza- i , tradi 4 k rea rerum gerendarum — sau mitologie. Elevii reeumose cu usurinté numele \descifreazdmesajul iragmentul levocerea tunel anumite perioa iste legata strins de numele regel vine roprii eminesciene) semnificatia contextuala a numelui Mene- jsmele: horum-harum (pronumele thie, haec, hoc ta i de gramatica lating, de memorizare_ a lasiee tn gcoald): nervum rerum gerendarum — in fel pentru munci: netvum —nerviss.i fa acuzativ, imbina- la genitivul plur: Cu statut apropiat de cel al substantivelor comune este fo- it sntroponimul feminin german Clotilda (wreo trandafirie si salbaticd Clotilda), care nu. nominalizeazai o persoand concre- 4, cic mai curind un simbol al viselor adolescentine. Epitete- rare si acel nehotarit ureo amplified generalizarea. In loc de Ida aici putea fi oricare alt nume de felif§, dar a fost pre- os de mediul gimnaziului german. Celelalte ume propri fate In Scrisoare, tin de istorie Galilei. si Numele Ramses este cerut de storice, a carei_configuratie egiplean. Ca si numele Clo- jere spre obiectul Istorla anticd si 0 i. geotar: I Ramses si visam la ochi albastri ‘int de origine mitologicd: Menelaos_ si Jat cum explic’ Stefan Badea (Semmnificatia numelor lda, acesta e doar o tri la virsta dasedl; ascultam pe Dowd nume ‘propr Comants a. 58 6