Ceahlaul vazut de la Tyras [Cetatea Alba]

De la nivelul marii [ cota 0], conform teoriei Pamantului

sferic, doar varful acestui masiv muntos, ar putea fi
vazut in mod exceptional [conditii atmosferice si
climatice ideale] de la 160 km.

Principele Cantemir, in “Descrierea Moldovei”, scrisa pe la

anul 1716, ne-a lasat urmatoarele notite arheologice despre
una din cele mai importante si mai colosale statui megalitice
ale Daciei:

“Cel mai inalt munte al Moldovei”, scrie dansul, “este

Ceahlaul si daca acest munte ar fi fost cunoscut poetilor
vechi, el ar fi fost tot atat de celebru ca si Olimpul, Pindul
sau Pelia. Din varful sau, care se ridica la o inaltime enorma
in forma unui turn, curge un rausor cu apa foarte limpede…
In mijlocul acestui varf se vede o statuie foarte veche, inalta
de 5 stanjeni, reprezentand o femeie batrana, inconjurata,
daca nu ma insel, de 20 de oi, iar din partea naturala a
acestei figuri femeiesti curge un izvor nesecat de apa. Intr-
adevar, este greu de a decide daca in acest monument si-a
aratat cumva natura jocurile sale, ori daca este format astfel
de mana cea abila a vreunui maestru. Statuia aceasta nu
este infipta in nici o baza, ci ea formeaza una si aceeasi
masa concreta cu restul stancii, insa de la pantece si de la
spate in sus ea este libera…Probabil ca aceasta statuie a
servit odata ca idol pentru cultul pagan…De alta parte, cat
de inalt este muntele acesta se poate conchide din
imprejurarea ca in timpul cat cerul este senin si soarele se
inclina spre apus, acest munte se poate vedea intreg si asa
de curat de la orasul Acherman (Tyras, Cetatea Alba),
departe de 60 de ore, ca si cand ar fi in apropiere. Iar pe
dealurile din jur se vad urme de cai, de caini si de pasari,
imprimate in stanci, in numar asa de mare ca si cand ar fi
trecut pe acolo o oaste imensa de calareti.”
Tot despre acest munte sfant al vechimii preistorice scria pe
la anul 1859 distinsul literat al Moldovei Gh. Asachi:

“Corabierul de pe Marea Neagra, vede piscul cel inalt al

scestui munte de la Capul Mangaliei si pana la Cetatea
Alba. Locuitorul de pe tarmul Nistrului vede soarele
apunand dupa masa acestui munte, iar pastorul nomad,
dupa ce si-a iernat turmele sale pe campii Bugeacului, se
intoarce catre casa avand in vedere varful Pionului sau
Ceahlaului, intocmai precum o corabie se orienteaza dupa
lumina farului ca sa intre in port.”

Vf. Toaca – 1904m.

Vf. Ocolasul Mare – 1907m.
 Linia orizontului explicata matematic

Ce este de fapt ceea ce numim ,,linia orizontului"?

Linia orizontului este locul din spatiu in care
pamantul si cerul se intalnesc. Cat de departe este
acea linie? Acest articol va incerca sa dea explicatii
si sa lamureasca cu privire la acest lucru.
Am mai auzit expresia ca linia orizontului este la
distanta ,,infinita" fata de noi. Nu este chiar asa... O
casa aflata la orizont fata de noi se afla la distanta...
vom vedea in cele ce urmeaza.

Toata lumea stie* ca Pamantul este sferic. Privind

dintr-un loc neted, o campie, vom putea vedea
lucrurile pana cand curbura Pamantului nu ne va
mai permite sa vedem mai departe. Putem duce o
dreapta tangenta la marele cerc care este Pamantul,
o dreapta care porneste de la nivelul ochilor nostri.
Punctul de tangenta al dreptei la Pamant este chiar
linia orizontului.

*diferenta intre “a sti” - scoala, carti, filme,

dogme / “a cunoaste” – experienta personala in
urma careia entitatea pune temelia unei conceptii
noi [sau modifica una deja existenta] care isi va
avea efectul in noi perceptii. Intotdeauna conceptia
comanda perceptia.

Cu cat te vei afla la o inaltime mai mare cu atat vei

vedea mai mult, deci punctul de tangenta se va afla
fata de tine la o distanta mai mare.
Distanta la care se afla punctul de tangenta se poate
calcula usor folosind formula:

unde d - distanta pana la linia orizontului

 R - raza Pamantului ( medie 6367 km)
h1 - inaltimea observatorului

Atentie la ce valori returneaza functia arccos! Daca e

vorba de grade nu mai e nevoie sa inmultim cu
pi()/180. Daca e vorba de radiani se foloseste
formula de mai sus.

Astfel calculand distanta pana la o casa aflata la linia

orizontului, intr-o zona plata de campie, pentru un
om de 1.80, aflam ca ea se afla la distanta de doar
4,79 km!
Iata asadar ca distanta pana la linia orizontului este
mai mica decat credeam.
Sa vedem cum s-a ajuns la aceasta formula de
calcul:

DEMONSTRATIE:

Consideram urmatoarea figura:

Sfera reprezinta Pamantul, cu raza R=6367km si
centru O.
Inaltimea la care se afla privitorul o notam cu h1,
ochii sai fiind in punctul A. Punctul de tangenta C,
care este de fapt linia orizontului, se afla la distanta
d pe cerc fata de privitor. Pe acesta trebuie s-o
calculam, deoarece distantele se masoara pe
pamant si nu in linie drepta.

Calculul este simplu, nu e o chestie

savanta. Distanta d este un arc de cerc, al carui
lungime depinde de unghiul de la centru dintre
razele OB si OC. Trebuie sa calcula acest unghi,
lucru care se face astfel:
Asa se face demonstratia formulei (Obs: in poza nu
este minus, este egal)

Distanta pana la un obiect de la linia orizontului se

face folosind formula si un calculator stiintific. Iata
cateva exemple:
 Exista un mit, pe care multi probabil l-au auzit,
conform caruia in zilele senine se poate vedea
Marea Neagra de pe Varful Omu (2505m) [doar?...:)
]. Conform formulei, distanta maxima la care se
poate vedea un obiect plat de pe Varful Omu este
aprox 180km. Marea insa se afla la 280km de
munte. Plus ca in cale mai sta si Podisul Dobrogei ce
altitudinile sale de 200-300m. Asadar acest mit este
infirmat![????]
OBS: Deci nu conteaza ce vezi intr’adevar cu ochii
tai, ci ceea ce iti spun “stiutorii” ca poti vedea.
ATENTIE! Formula de mai sus se foloseste la calcul
spre un obiect plat! Un munte se poate vedea de la
o distanta mai mare, desi se va vedea numai partea
de sus a lui. Urmatorul desen este edificator:

Notam cu h1 altitudinea la care se afla privitorul si

cu h2 altitudinea unui munte. Se observa din desen
ca muntele h2 se afla dincolo de linia orizontului
(punctul de tangenta la cerc), si totusi privitorul il
poate vedea. Muntele nu-i apare intreg privitorului,
ci numai partea de sus, creasta.
Bazandu-ne tot pe formula gasita mai sus, putem
deduce ca distanta maxima de la care se poate
vedea un munte de inaltime h2 este:
 Formula de mai sus inseamna distanta maxima
pana la care putem vedea un munte de inaltime h2
daca privim de la altitudinea h1.

Iata cateva exemple:

 Exista o controversa foarte aprinsa intre cei care
sustineau ca muntii nu se pot vedea din Bucuresti,
pe motiv ca sunt prea departe, si cei care spun ca i-
au vazut de la ei din bloc. Formula a doua ne spune
ca se poate vedea varful Omu de la 202km distanta
(vezi randul rosu), in timp ce Bucurestiul se afla la
122km de Bucegi.
E adevarat ca nu se vor vedea in intregime muntii,
dar varfurile se pot vedea cu siguranta!
Iata o poza gasita de mine pe net:

Vedere din nordul capitalei (poza preluata de pe

panoramio.com)
Detaliu cu Varful Omu vazut din Bucuresti

Inca o data poza cu un contrast mai mare:

Cred ca pozele sunt edificatoare. Am demonstrat si

prin calcule ca aceia nu sunt nori, ci sunt muntii
Carpati.
Totusi, din cauza prafului, a cetii si a vaporilor de
apa din atmosfera muntii se vad destul de rar din
capitala. Acest lucru se intampla decat de cateva ori
pe an, in zilele foarte senine si de regula iarna cand
este ger. Gerul limpezeste cerul si in plus se poate
vedea mai usor zapada de pe munti.

Obs. Din nou, nu are nici o relevanta prezentarea imaginilor

fotografice, in care vedem exact ceea ce se vede – muntele
in cazul de fata: daca stiutorul spune ca poti vedea, e ok –
altfel, chiar daca vezi ceva anume, el iti poate demonstra ca
ceea ce vezi, nu poate fi vazut :))