Istoricul cresterii vacilor in comuna Șișești

In anul 1992 in comună erau 3500 de bovine, provenind din rasa Brună de Maramureș și
Pinzgau. Pe lângă aceste bovine mai erau două perechi de boi și 500 de bivoli.
Din anul 1992 până în 2005 cazurile de distocie erau rare, cca 8%. Printre acestea se numără
excesul de volum fetal, angustia pelvină la primipare și rețineri de cap și membre. Din totalul de 500
bubaline prezente, nu s-a întâlnit niciun caz de distocie.

În această perioadă animalele erau scoase la pășune, excepție făcând vacile din satul Surdești. Vacile
erau hrănite cu fân de bună calitate, de deal, cu polifloră bogată și bine conservat. Cosit, adunat și
depozitat manual.

În Șișești o cauză principală a distociilor era starea de întreținere foarte precară. Condițiile
proaste de întreținere erau încă de la început, cand vițeii se înțărcau la doar cateva săptămâni, laptele
fiind valorificat la un preț foarte bun la piață. Deshidratarea era încă un factor important al distociilor.
Exista un obicei vechi, dupa 7 luni de gestatie, vacii nu i se administra mai mult de 20 l apa pe zi.
Urmările acestui obicei s-au resimțit prin procentul mult mai crescut al distociilor si al operațiilor de
cezariana comparativ cu celelate sate ale comunei. În plus mai exista o tradiție de a trimite vițelele de
prășilă în tabăra de vară în munții din jur încă de pe la 7-8 luni, unde condițiile de hranire și adăpostire
nu erau foarte bune, rezultând o dezvoltare precară si numeroase afecțiuni respiratorii. Pe lângă
acestea, vițelele se montau natural pe la varsta de 8-10 luni. Au rămas cu o constituție fizică fragilă iar
fătările ulterioare fiind cu probleme.

Aceste obiceiuri contraobiective au fost schimbate de către medicul veterinar în decursul a 10-15 ani.

După anul 2005 a inceput declinul creșterii bovinelor. Factorii principali ai acestui fenomen se
datoreaza plecarii tineretului în străinatate, scaderea pieței de desfacere pentru produsele lactate,
posibilități puține de comercializare a laptelui prin lăptării, scăderea prețului cărnii de bovine, dar și
importuri masive de lapte si subproduse derivate ale acestuia in supermarket-uri. Toate acestea au dus
la o scădere dramatică a numărului de animale, fenomen ce continuă să fie din ce in ce mai accentuat.

Începând cu anul 2004, numărul distociilor a crescut la 20-30% din totalul fătărilor, desi numărul
de animale a scăzut. Condițiile de întreținere și furajare sunt motivele principale ale numarului crescut
de distocii. Din acest procent, distocii care să necesite intervenție medicală sunt in procent de 15%,
restul fiind fătări grele. Lipsa plimbării, monta artificială în raport de 90%, furajarea mai abundentă
cantitativ și proteic, dar mult mai deficitară dpdv vitaminic sunt alți factori importanți ai frecvenței
ridicate a fătărilor distocice.

Fânul de pajiste este absent, fiind înlocuit cu lucerna care este foarte bogată din punct de vedere
proteic, dar scazută in vitamine. În plus, datorită mecanizarii, cositul se face mult mai timpuriu, iar
plantele de pe pajiști nu ajung la maturitate, compoziția floristică a pajiștilor fiind formată doar din 2-3
specii. Recoltarea fanului se face mecanic, adunând cantități impresionante de praf. Depozitatul în baloți
în multe cazuri reprezintă un mediu propice mucegaiului.