Sunteți pe pagina 1din 25

93/127929.11.

2001
Bomaco

Decizie
Nr. 11 din 09.01.2002

În conformitate cu regulamentul de organizare şi funcţionare al Administraţiei Naţionale a


Drumurilor, stabilit prin Hotărârea Guvernului nr. 1275 / 1990, modificată şi completată prin
Hotărârile de Guvern nr. 24/1994, 276/1994, 250/1997 şi 612/1998, şi în baza Ordinului Ministrului
Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei nr. 966/27.06.2001, ing. Aurel Băluţ – Director
General al Administraţiei Naţionale a Drumurilor - Regie Autonomă, emite următoarea:

Decizie

Art. 1. Se aprobă Instrucţia privind modul de intervenţie în cazul dezastrelor produse de fenomene
meteorologice periculoase la drumurile publice – ind. AND 567 - 2002, prevăzut în Anexa nr. 1,
care face parte integrantă din prezenta decizie.
Art. 2. De la data emiterii prezentei Decizii îşi încetează aplicabilitatea prevederile Ordinului AND
nr. 26 din 22. 06. 1993 de aprobare a Instrucţiei privind prevenirea inundaţiilor şi apărarea contra
gheţurilor la drumurile publice.
Art. 3. DRDP 1-7 şi Cestrin vor duce la îndeplinire prevederile prezentei Decizii.

Director General
Ing. Aurel Băluţ

Instrucţiuni
privind modul de intervenţie în cazul dezastrelor produse de fenomene meteorologice periculoase la
drumurile publice

Redactarea finală

Proiectant: S.C. Bomaco S.R.L.


Beneficiar: Administraţia Naţională a Drumurilor R.A.
Aprobate în CTE-AND
Din data de 29.XI.2001
Instrucţiuni
privind modul de intervenţie în cazul dezastrelor produse de fenomene meteorologice periculoase la
drumurile publice

Capitolul 1
Principii generale

Art. 1.- Instrucţiunile privind modul de intervenţie în cazul dezastrelor produse de fenomene
meteorologice la drumurile publice, reglementează cadrul legal de planificare şi intervenţii în cazul
preîntâmpinării sau producerii unor asemenea evenimente. Acestea au fost elaborate în conformitate
cu legislaţia în vigoare, fiind adaptate la noile reglementări economice şi la structurile
administrativ-teritoriale din ţara noastră, cât şi ţinând seama de experienţa asimilată ca urmare a
fenomenelor meteorologice periculoase şi a accidentelor provocate de aceste fenomene.
Art. 2. - Obiectul de activitate: organizarea şi coordonarea acţiunilor de apărare şi refacere în urma
avariilor provocate de:
a) dezastre produse de fenomene meteorologice periculoase (ploi torenţiale, ninsori abundente,
depuneri de gheaţă, polei, grindină, etc.), care afectează patrimoniul drumurilor publice;
b) inundaţiile cauzate de revărsările naturale ale cursurilor de apă sau blocaje de gheţuri;
c) inundaţii provocate de accidente sau avarii la construcţiile hidrotehnice care pot periclita
siguranţa circulaţiei rutiere;
Art. 3. - Scopul instrucţiunilor : stabilirea din timp a acţiunilor de apărare prin:
a) măsuri de prevenire şi de pregătire pentru intervenţie;
b) măsuri operative de intervenţie după declanşarea inundaţiilor şi gheţurilor, în scopul redării în
circulaţie în cel mai scurt timp a sectoarelor afectate;
c) măsuri operative de intervenţie ulterioare pentru recuperare şi refacere. Art. 4, - (1) Domeniul de
aplicare : prezentele instrucţiuni se aplică drumurilor publice , naţionale, judeţene, comunale şi
drumurilor publice de utilitate privată deschide circulaţiei publice, pentru toate obiectele şi
construcţiile aferente, care potrivit art. 2 din. OG 43/1997, fac parte integrantă din drum.
(2) În conformitate cu OG 47/1994 - Ordonanţă privind apărarea împotriva dezastrelor, aprobată
prin Legea nr. 124/1995, responsabilitatea privind organizarea şi apărarea împotriva dezastrelor
revine autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale precum şi ministerelor sau regiilor
autonome care prin specificul activităţii lor sunt afectate de asemenea fenomene, şi anume:
a) în cazul drumurilor naţionale din subordonarea Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi
Locuinţei, responsabilitatea organizatorică revine, pe plan central, Administraţiei Naţionale a
Drumurilor R.A, respectiv în teritoriu, Direcţiilor Regionale de Drumuri şi Poduri.
b) În cazul drumurilor judeţene, comunale şi a drumurilor de utilitate privată deschise circulaţiei
publice, potrivit art. 11 şi 13 din OG 47/1994, responsabilitatea privind organizarea şi apărarea
împotriva dezastrelor revine Comisiilor judeţene de apărare împotriva dezastrelor.

Art. 5. - (1) Notaţii şi referinţe


(2) Notaţii
a) MLPTL - Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei;
b) AND - Administraţia Naţională a Drumurilor;
c) CJ - Consiliul Judeţean;
d) DEX - Dicţionarul Explicativ al Limbii Române;
e) DIDP - AND - Direcţia întreţinere Drumuri şi Poduri din AND;
f) DRJDP - Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri;
g) SDN - Secţia de drumuri naţionale h) HG - Hotărâre de Guvern;
i) OG - Ordonanţă de Guvern;
j) Ord. DG - Ordinul directorului general AND;
k) Ord. MT- Ordinul ministrului transporturilor;
l) INMGA - Institutul Naţional de Meteorologie, Hidrologie şi Gospodărire a Apelor;
m) MAPPM - Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului.
(3) Referinţe
a) OG 43/1997 - privind regimul drumurilor, aprobată prin Legea 82/1998, republicată;
b) OG 47/1994 - privind apărarea împotriva dezastrelor, aprobată prin Legea 124/1995;
c) Legea 107/1996 - Legea apelor;
d) HG 36/1996 - pentru stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la Normele privind exploatarea şi
menţinerea în bună stare a drumurilor publice;
e) HG 209/1997 - privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Comisiei
Guvernamentale de apărare împotriva Dezastrelor;
f) HG 210/1997 - pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Comisiei
Centrale pentru Apărarea împotriva Inundaţiilor, Fenomenelor Meteorologice Periculoase şi
Accidentelor la Construcţiile Hidrotehnice;
g) HG 766/1997 - privind aprobarea Regulamentului pentru urmărirea comportării în exploatare,
intervenţiile în timp şi post utilizarea construcţiilor, h) HG 638/1999 - privind aprobarea
Regulamentului de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase şi
accidentelor la construcţiile hidrotehnice şi a Normativului cadru de dotare cu materiale şi mijloace
de apărare operativă împotriva inundaţiilor şi gheţurilor;
i) Ord. MT 185/2000 - pentru aprobarea Nomenclatorului lucrărilor şi serviciilor de întreţinere şi
reparaţii curente aferente drumurilor publice;
j) Ord. comun MT/MI 1112/411/2000 - pentru aprobarea Normelor metodologice privind
condiţiile de închidere a circulaţiei şi de instituire a restricţiilor de circulaţie, în vederea
executării de lucrări în zona drumului public şi/sau pentru protejarea drumului;
k) Ord. DG 26/1993 - pentru aprobarea Instrucţiei pentru prevenirea şi combaterea inundaţiilor
şi apărarea contra gheţurilor la drumurile publice;
1) Ind. AND 525-2000 - Instrucţie privind protecţia drumurilor pe timp de iarnă şi combaterea
lunecuşului;
m) Ind. AND 554-2000 - Normativ privind administrarea, exploatarea, întreţinerea şi repararea
drumurilor publice;
n) Ind. AND 513-1991 - Instrucţie privind revizia drenurilor;
o) Ind. AND 2001 - Instrucţie privind revizia drumurilor publice;
p) Ind. AND 505-2001 - Instrucţie privind activitatea districtului de drumuri;
q) Ing. Ion Moldoveanu - Apărări de maluri şi corectări de râuri în legătură cu lucrările de cale
ferată, ediţia 1949;
r) Ing. C. Marinescu şi Ing. D. Ioniţă - Manualul lucrătorului de poduri, editura tehnică – 1958

Capitolul II
Măsuri de prevenire şi de pregătire pentru intervenţie în cazul dezastrelor produse de fenomenele
meteorologice periculoase la drumurile publice

Secţiunea 1
Instituirea şi aprobarea comisiilor pentru prevenire şi intervenţie în cazul dezastrelor produse de
fenomene meteorologice la drumurile publice
Art. 6. - (1) În sensul prezentelor instrucţiuni, Comisia pentru prevenire şi intervenţie în cazul
dezastrelor produse de fenomene meteorologice la drumurile publice, se instituie şi se aprobă pentru
drumurile naţionale astfel:
a) Comisia Centrală AND pentru prevenire şi intervenţie în cazul dezastrelor produse de fenomene
meteorologice la drumurile publice, se aprobă prin Ordinul directorului general AND;
b) Comisia teritorială AND pentru prevenire şi intervenţie în cazul dezastrelor produse de fenomene
meteorologice la drumurile publice, se aprobă prin Ordinul directorului regional DRDP;
(2) În sensul prezentelor instrucţiuni, pentru drumurile judeţene, comunale şi pentru drumurile de
utilitate privată deschise circulaţiei publice, instituirea şi aprobarea Comisiilor pentru prevenire şi
intervenţie în cazul dezastrelor produse de fenomene meteorologice la drumurile publice, se face în
conformitate cu art. 11 din OG 47/1994.
Art. 7. - Comisiile pentru prevenire şi intervenţie în cazul dezastrelor produse de fenomene
meteorologice la drumurile publice, se instituie pe o perioadă de cel puţin un an şi funcţionează
permanent.
Art. 8.- Instituirea sau confirmarea Comisiilor centrale şi teritoriale pentru prevenire şi intervenţie
în cazul dezastrelor produse de fenomene meteorologice la drumurile publice, se face în perioada
august-septembrie.

Secţiunea a 2-a
Componenţa comisiilor centrale şi teritoriale pentru prevenire şi intervenţie în cazul dezastrelor
produse de fenomene meteorologice la drumurile publice
Art. 9. - În conformitate cu legislaţia în vigoare, Comisia pentru prevenire şi intervenţie în cazul
dezastrelor produse de fenomene meteorologice la drumurile publice, este alcătuită din: preşedinte,
vicepreşedinţi, membri şi un secretar.
Art. 10. - La drumurile naţionale se instituie următoarele comisii:
a) Comisia centrală AND pentru prevenire şi intervenţie în cazul dezastrelor produse de fenomene
meteorologice la drumurile naţionale;
b) Comisia teritorială la nivel DRDP, pentru prevenire şi intervenţie în cazul dezastrelor produse de
fenomene meteorologice la drumurile naţionale.
Art. 11.- Comisia centrală AND pentru prevenire şi intervenţie în cazul dezastrelor produse de
fenomene meteorologice la drumurile naţionale, are următoarea componenţă:
a) Preşedinte, directorul general adjunct ATMD;
b) Vicepreşedinţi, directorul DIDP-AND sau directorul adjunct DIDP-AND şi directorul Direcţiei
regionale de drumuri şi poduri din raza de activitate;
c) Membri, specialişti din domeniul respectiv de activitate, din cadrul AND, cât şi din unităţile de
profil din proiectare, consultanţă, execuţie lucrări, etc.;
d) Secretar, un cadru tehnic AND, din serviciul în care este repartizată sarcina de urmărire a acestei
activităţi
Art. 12 - Comisia teritorială pentru prevenire şi intervenţie în cazul dezastrelor produse de
fenomene meteorologice la drumurile naţionale, la nivel DRDP, are următoarea componenţă
a) Preşedinte, directorul tehnic DRDP;
b) Vicepreşedinţi, şeful serviciului drumuri din DRDP şi şeful secţiei de drumuri naţionale din raza
de activitate;
c) Membri, specialişti din domeniul respectiv de activitate, din cadrul AND, DRDP cât şi din
unităţile de profil din proiectare, consultanţă, execuţie lucrări, etc.;
d) Secretar, un cadru tehnic DRDP din serviciul în care este repartizată sarcina de urmărire a acestei
activităţi.
Art. 13. - Pentru drumurile judeţene, comunale şi drumurile de utilitate privată deschise circulaţiei
publice, Comisiile pentru prevenire şi intervenţie în cazul dezastrelor produse de fenomene
meteorologice la drumurile locale se alcătuiesc în baza art.13 din OG 47/1994.

Secţiunea a 3-a
Atribuţiile comisiilor pentru prevenire şi intervenţie în cazul dezastrelor produse de fenomene
meteorologice la drumurile publice
Art. 14. Comisiile Centrale şi teritoriale pentru prevenire şi intervenţie în cazul dezastrelor produse
de fenomene meteorologice la drumurile publice, coordonate de preşedintele comisiei respective, au
atribuţiile enumerate mai jos.
a) Controlează şi coordonează acţiunea de apărare împotriva inundaţiilor şi gheţurilor, conform
planurilor de apărare.
b) Organizează comandamente de apărare şi formaţii de intervenţii dotate cu materiale şi mijloace
de intervenţie necesare.
c) Elaborează sau propun elaborarea de proiecte de acte normative în domeniu şi le supun spre
aprobare
d) Urmăresc aplicarea măsurilor preventive de refacere prevăzute în planurile de apărare aprobate,
în vederea reducerii efectelor negative.
e) Verifică anual pe teren, situaţia stocurilor intangibile de mijloace fixe, mijloace de intervenţie cât
şi celelalte materiale necesare şi dispun modul de conservare de înlocuire şi/sau completarea
necesarului.
f) Propun pentru aprobare conducerii unităţii, necesarul de materiale de intervenţie, mijloace auto,
utilaje, cât şi sursele şi fondurile necesare
g) Analizează cauzele producerii dezastrelor, natura şi amploarea acestora şi stabilesc măsurile de
apărare.
h) Analizează situaţia pagubelor fizice şi valorice determinate de dezastre şi propun conducerii
unităţii măsurile necesare pentru refacerea obiectivelor afectate.
i) Coordonează şi urmăresc implementarea deciziilor, informând operativ şi ierarhic despre stadiul
de îndeplinire a acestora.
j) Urmăresc evidenţa sectoarelor de drumuri inundabile, a sectoarelor unde deversează gheţurile şi
zonele adiacente acestora, în scopul stabilirii soluţiilor definitive de combatere a fenomenelor
respective
k) Verifică modul de execuţie al lucrărilor de întreţinere curentă, întreţinere periodică şi reparaţii
capitale, prevăzute în Planul de apărare în cazul dezastrelor produse de fenomene meteorologice la
drumurile publice.
l) Informează operativ organele ierarhice cu situaţia dezastrelor deosebit de grave produse pe
drumurile publice şi a măsurilor întreprinse.
m) În situaţii de calamităţi, Comisiile de prevenire şi intervenţie în cazul dezastrelor produse de
fenomene meteorologice la drumurile publice, se întrunesc după caz, şi organizează comandamente
şi dispecerate de prevenire şi intervenţie, până la eliminarea pericolelor şi restabilirea circulaţiei.
n) Preşedintele Comisiei convoacă membrii comisiei în perioada octombrie-noiembrie a fiecărui an,
pentru întocmirea Planurilor de apărare în cazul dezastrelor produse de fenomene meteorologice
la drumurile publice, sau pentru verificarea modului de întocmire a acestora, şi ori de câte ori
este necesar, pentru stabilirea strategiei şi a lucrărilor de întreţinere curentă, întreţinere periodică
şi reparaţii capitale, pe termen scurt, mediu şi lung. Pentru lucrări deosebite, piesele componente
ale Planurilor de apărare în cazul dezastrelor produse de fenomene meteorologice la drumurile
publice, se asigură prin unităţi specializate de proiectare, consultanţă, etc. conform
reglementărilor în vigoare.
o) Secretariatul comisiilor pentru pregătire şi intervenţie în cazul dezastrelor produse de fenomene
meteorologice la drumurile publice, păstrează arhiva privind documentaţia referitoare la
Planurile de apărare, Programele de strategie, corespondenţa în domeniu, etc.

Secţiunea a 4-a
Întocmirea planurilor de apărare în cazul dezastrelor produse de fenomene meteorologice la
drumurile publice
Art. 15. - (1) Planul de apărare în cazul dezastrelor produse de fenomene meteorologice la
drumurile publice, se întocmeşte o dată la 4 ani şi se revizuieşte anual, în perioada octombrie-
noiembrie, pornind de la inventarierea obiectivelor respective.
(2) În mod curent, la drumurile publice dezastrele provocate de fenomenele meteorologice
periculoase sunt inundaţiile şi gheţurile, situaţie care determină întocmirea în mod expres a
Planurilor de apărare împotriva dezastrelor provocate de inundaţii şi/sau gheţuri. Întocmirea
planurilor de apărare se face pornind de la inventarierea sectoarelor afectate de inundaţii şi/sau
gheţuri. La inventarierea acestora se ţine seama de datele rezultate de pe teren, de studiile
geohidrologice înregistrate anterior, monografii ale fenomenelor, prognoze meteorologice şi
hidrologice.
(3)Toate unităţile de administrare a drumurilor publice sunt obligate să ţină evidenţa sectoarelor
afectate de inundaţii şi/sau de gheţuri.
Art. 16. - Planul de apărare împotriva inundaţiilor şi gheţurilor la drumurile publice, este
documentaţia tehnică în care sunt cuprinse date referitoare la ansamblul tuturor acţiunilor care se
întreprind în vederea intervenţiei din timp şi eficient. Documentaţia tehnică se întocmeşte prin grija
unităţilor care deţin obiective periclitate.
Art. 17.- În cadrul unităţilor teritoriale din AND, Planul de apărare împotriva inundaţiilor şi
gheţurilor la drumurile publice, se întocmeşte la nivel DRDP în 3 exemplare, din care, un exemplar
rămâne la DRDP, un exemplar se transmite la AND, iar din al treilea exemplar se transmit la secţie
părţile componente aferente fiecăreia.
Art. 18. - Conţinutul Planului de apărare împotriva inundaţiilor şi gheţurilor pe drumurile naţionale,
în mod analog la drumurile judeţene, comunale şi drumurile de utilitate privată deschise circulaţiei
publice, la modul general, este următorul:
a) Decizia DG-AND de instituire a Comisiei centrale pentru prevenire şi intervenţie în cazul
dezastrelor produse de fenomene meteorologice la drumurile naţionale, respectiv decizia CJ,
b) Decizia directorului DRDP de instituire a Comisiei teritoriale pentru prevenire şi intervenţie în
cazul dezastrelor produse de fenomene meteorologice la drumurile naţionale, respectiv, decizia
unităţii de administrare a drumului local;
c) Lista obiectivelor calamitate şi valoarea lucrărilor de remediere, conform Anexei 1;
d) Inventarul sectoarelor periclitate de dezastre, conform Anexei 2.
e) Schema organizării AND în caz de dezastre produse pe drumurile naţionale, conform Anexei 3A,
în mod analog prin scheme proprii în cadrul drumurilor judeţene, comunale sau drumurilor de
utilitate privată deschise circulaţiei publice. În planul propriu-zis schema se completează cu
nominalizarea unităţilor existente în teritoriu.
f) Sistemul informaţional-decizional la nivel ATSID, de înregistrare şi transmitere a datelor, către
Comisia centrală pentru accidente deosebit de grave pe căi de comunicaţie organizată la nivelul
MLPTL, conform Anexei 3B. În Planul de apărare în cazul dezastrelor produse pe drumurile
naţionale la nivel AND, schema se completează cu date concrete. În mod analog se organizează
sistemul informaţional-decizional la drumurile judeţene, comunale şi la drumurile de utilitate
privată deschise circulaţiei publice.
g) Stocul intangibil de mijloace fixe din depozitul central, conform Anexei 4.
h) Stocul intangibil de materiale de intervenţie, conform Anexei 5
i) Mijloace fixe necesare la acţiunea de intervenţie, conform Anexei 6.
j) Necesarul de scule şi unelte de intervenţie, conform Anexei 7.
k) Rapoarte operative care se primesc sau se transmit în timpul acţiunilor de apărare împotriva
inundaţiilor şi gheţurilor.
l) Raportul de sinteză privind apărarea împotriva inundaţiilor, cu referire la tabelul centralizator,
Anexa 1, cu obiectivele periclitate, natura degradărilor, soluţii de remediere, valori financiare, etc.
m) Alte situaţii în funcţie de natura dezastrului, ca: planuri, măsurători, expertize, etc.
n) Planurile de apărare în cazul dezastrelor produse de fenomene meteorologice periculoase la
drumurile publice, se aprobă în Consiliile de administraţie ale unităţilor respective, în conformitate
cu legislaţia în vigoare.

Secţiunea a 5-a
Constituirea depozitelor de intervenţie.
Art. 19. - (1) Toate unităţile care au obiective afectate periodic de dezastre îşi asigură depozite de
intervenţie situate în apropierea zonelor calamitate.
(2) În cadrul depozitelor de intervenţie se constituie depozite centrale, la nivel DRDP, respectiv, CJ,
potrivit Anexelor 4 şi 5 şi depozite locale de intervenţie la nivel de secţie, în mod analog în cadrul
CJ, potrivit Anexelor 6 şi 7.
(3) Mijloacele fixe şi materialele de intervenţie din depozitele centrale, potrivit Anexelor 4 şi 5,
constituie stocuri intangibile; mijloacele fixe, materialele, uneltele şi sculele pentru intervenţie,
potrivit Anexelor 6 şi 7, nu constituie stocuri intangibile.
Art. 20. - Materialele pentru intervenţie din depozitele centrale (stocurile intangibile), sunt urmărite
şi dirijate de câtre Comisiile teritoriale de prevenire şi intervenţie în cazul dezastrelor produse de
fenomene meteorologice la drumurile publice.
Art. 21. - Mijloacele fixe din depozitul central, prevăzute în Anexa 4, şi stocul intangibil de
materiale de intervenţie, prevăzut în Anexa 5, nu pot fi folosite la alte lucrări.
Art. 22. - Stocul intangibil de materiale de intervenţie, prevăzut în Anexa 5, reprezintă materialele
necesare punerii în funcţiune a obiectului calamitat. Materialele se depozitează în locuri cât mai
apropiate de zona predispusă avariei. În funcţie de natura obiectului calamitat materialele se
folosesc din depozite diferite.
Art. 23. - Mijloacele fixe necesare la acţiunea de intervenţie, din Anexa 6, prevăd cantităţile la
nivelul unei secţii de drumuri naţionale, sau al unei unităţi de drumuri din subordinea unui CJ. Lista
este orientativă. Dotarea cu utilajele şi mijloacele auto poate să fie din parcul propriu, prin
închiriere de la societăţi specializate sau din dotarea antreprizei. În mod expres dirijarea utilajelor
sau a mijloacelor de transport auto se poate face pe teritoriul altei secţii sau DRDP, ca urmare a
dispoziţiilor Comisiei centrale sau teritoriale de prevenire şi intervenţie în cazul dezastrelor produse
de fenomene meteorologice la drumurile publice.
Art. 24. - Necesarul de scule şi unelte de intervenţie, din Anexa 7, stabileşte orientativ, cantităţile
limită la nivelul unei secţii de drumuri naţionale sau al unei unităţi de drumuri din subordinea unui
CJ.
Art. 25. - Mijloacele fixe necesare la acţiunea de intervenţie, din Anexa 6 şi Necesarul de scule şi
unelte de intervenţie, din Anexa 7, pot fi folosite în activitatea curentă, în condiţiile menţinerii în
bună stare sau a completării imediate şi a expedierii la punctul de lucru periclitat, imediat ce acestea
au fost solicitate.
Art. 26. - Stocul intangibil cu mijloace fixe şi materiale de intervenţie poate fi redus sau mărit la
propunerea Comisiei de prevenire şi intervenţie în cazul dezastrelor produse de fenomene
meteorologice la drumurile publice.
Art. 27. - În situaţia în care materialele din stocurile permanente de rezervă nu asigură în totalitate
finalizarea lucrărilor începute, secţia de drumuri va lua măsuri pentru asigurarea prin închiriere de
la alte unităţi sau solicitarea la DRDP a suplimentării necesarului.
Art. 28. - Toate materialele neutilizate vor fi depozitate în stocul intangibil, sculele şi uneltele
rămase vor fi curăţate, avându-se în vedere completarea la necesarul stabilit.
Art. 29. - Operaţiile de intrare-ieşire a materialelor specificate la art. 20 sunt supuse regulilor de
evidenţă prevăzute separat pentru materialele curente şi au regimul stocurilor cu mişcare lentă.
Art. 30. - Materialele şi mijloacele de apărare prevăzute în Anexele 4…7, precum şi locurile de
depozitare, vor fi aprobate odată cu Planurile de apărare în cazul dezastrelor produse de fenomene
meteorologice la drumurile publice.
Art. 31.- După expirarea perioadei de garanţie stabilită pentru unele materiale din Anexa nr. 2, la
Normativul cadru de dotare cu materiale şi mijloace de apărare împotriva inundaţiilor şi gheţurilor,
aprobat prin. HG 638/1999, o comisie constituită prin decizia conducătorului unităţii, inventariază
mijloacele fixe şi materialele care fac parte din stocul intangibil, potrivit Anexelor 4 şi 5 din
prezentele Instrucţiuni, în vederea stabilirii stării tehnice şi a destinaţiei acestora. Procesul-verbal de
constatare se vizează de către Preşedintele comisiei centrale pentru prevenire şi intervenţie în cazul
dezastrelor produse de fenomene meteorologice la drumurile publice şi se transmite spre aprobare
conducătorului unităţii. O copie se ataşează la Planul de apărare de prevenire şi intervenţie în cazul
dezastrelor produse de fenomene meteorologice la drumurile publice, în vederea completării
stocului intangibil cu materialele scoase din uz.

Secţiunea a 6-a
Organizarea sistemului informaţional pentru drumurile naţionale
Art. 32. - (1) Unitatea administrativă care are în supraveghere drumul, este Districtul de drumuri.
(2) Şeful districtului de drumuri, după obţinerea informaţiilor cu privire la eveniment, preia
activitatea de informare şi organizare a acţiunilor pe plan local până la primirea de instrucţiuni sau
sosirea unui organ ierarhic superior.
Art. 33. - Şeful de district este obligat să informeze imediat:
a) şeful secţiei de drumuri naţionale;
b) conducerea Direcţiei regionale de drumuri şi poduri - Comisia teritorială pentru prevenire şi
intervenţie în cazul dezastrelor produse de fenomene meteorologice pe drumurile naţionale;
c) comisia judeţeană de apărare împotriva dezastrelor;
d) alte instituţii, în funcţie de accidentul produs: poliţia, spitale, pompieri, etc.
Art. 34. - Şeful secţiei de drumuri are obligaţia să informeze:
a) Direcţia regională de drumuri şi poduri - Comisia teritorială pentru prevenire şi intervenţie în
cazul dezastrelor produse de fenomene meteorologice la drumurile naţionale;
b) Administraţia Naţională a Drumurilor - Comisia centrală pentru prevenire şi intervenţie în cazul
dezastrelor produse de fenomene meteorologice la drumurile naţionale;
c) Comisia judeţeană de apărare împotriva dezastrelor;
d) Alte instituţii ale Statului, în funcţie de natura evenimentului produs.
Art. 35. - Direcţia regională de drumuri şi poduri are obligaţia să informeze ;
a) Administraţia Naţională a Drumurilor - Comisia centrală pentru prevenire şi intervenţie în cazul
dezastrelor produse de fenomene meteorologice la drumurile naţionale;
b) Alte instituţii ale Statului, în funcţie de natura evenimentului.
Art. 36. - Administraţia Naţională a Drumurilor, prin Comisia centrală pentru prevenire şi
intervenţie în cazul dezastrelor produse de fenomene meteorologice la drumurile naţionale, are
obligaţia să informeze;
a) Comisia Centrală pentru Accidente deosebit de Grave pe Căi de Comunicaţie, din cadrul
Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei.
b) Alte instituţii ale Statului, în funcţie de natura evenimentului.
Art. 37. - Legătura cu locul accidentului se ţine prin mijloace de comunicare rapidă: telefon, staţie
radio emisie-recepţie, telefon mobil, etc.
Secţiunea a 7-a
Planificarea şi executarea lucrărilor de întreţinere şi reparaţii curente.
Art. 38.- (1) Lucrările de întreţinere şi reparaţii curente se efectuează în scopul asigurării
funcţionării în condiţii normale a elementelor şi a obiectivelor de prevenire a producerii inundaţiilor
şi gheţurilor, respectiv, în scopul refacerii sau reparării sectoarelor care au suferit degradări.
(2) Lucrările de întreţinere şi reparaţii curente sunt prevăzute în Nomenclatorul privind lucrările şi
serviciile aferente drumurilor publice şi au în vedere elementele specifice prevenirii degradărilor
sau a refacerii acestora, ca urmare a producerii inundaţiilor la:
a) fundaţii la lucrările de artă, cu pericol de afuiere;
b) infrastructuri podeţe sau poduri cu pericol de afuiere;
c) radiere;
d) sferturi de con;
e) spargheţuri;
Art. 39. - Alte lucrări sau dotări cu materiale şi mijloace de intervenţie sunt:
a) defrişarea vegetaţiei care împiedică scurgerea apelor şi a gheţurilor din şanţuri şi din zona
podurilor şi podeţelor;
b) drenuri şi puţuri absorbante;
c) şanţuri de gardă, casiuri şi şanţuri de acostament;
d) completarea stocului intangibil de materiale, echipamente, scule, unelte;
e) măsurători hidrografice în albii;
f) lucrări de reparaţii curente accidentale: refaceri după inundaţii, cutremure, înzăpeziri, viscole,
polei, secetă, explozii, etc., alunecări de terenuri, afuieri de poduri, etc.

Secţiunea a 8-a
Planificarea lucrărilor de reparaţii capitale.
Art. 40. - Lucrările de reparaţii capitale, se execută, în scopul compensării totale a uzurii fizice sau
morale. În cadrul acestui capitol intră şi lucrările de reabilitări, modernizări, construcţii noi de
apărare care se vor planifica în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Capitolul III
Măsuri operative de intervenţie după declanşarea inundaţiilor şi gheţurilor

Secţiunea 1
Modul de acţionare în timpul producerii inundaţiilor.
Art. 41. - În vederea acţiunii unitare de prevenire şi combatere a inundaţiilor, Institutul Naţional de
Meteorologie, Hidrologie şi Gospodărire a Apelor, a stabilit mărimile caracteristice de apărare în
caz de inundaţii, denumite astfel:
a) Cota de atenţie, reprezintă nivelul la care pericolul de inundare este posibil după un interval de
timp relativ scurt, în care se pot organiza acţiunile de apărare sau evacuare.
b) Cota de inundaţie, reprezintă nivelul la care începe inundarea primului obiectiv.
c) Cota de pericol, reprezintă nivelul la care sunt necesare măsuri deosebite de evacuare a oamenilor
şi bunurilor, restricţii în folosirea podurilor şi căilor rutiere, precum şi luarea unor măsuri deosebite
în exploatarea construcţiilor hidrotehnice.
Art. 42. - În momentul primirii mesajelor de pericol de inundare, se instituie situaţia de atenţie la
unităţile posibil afectate, prin supravegherea punctelor periclitate prevăzute în Planul de apărare în
cazul dezastrelor produse de fenomene meteorologice la drumurile publice, sau a altor puncte
neprevăzute în plan, inclusiv ţinerea legăturii cu unităţile afectate din zona.
Art. 43. - Se iau măsuri de supraveghere a sectoarelor referitoare la urmărirea cursului apelor,
măsurarea nivelului apelor şi raportarea situaţiei comisiilor ierarhice pentru prevenire şi intervenţie
în cazul dezastrelor produse de fenomene meteorologice la drumurile publice, inclusiv a comisiei
teritoriale judeţene.
Art. 44. - Se procedează la executarea unor lucrări preventive, care se pot regăsi în Planul de
apărare în cazul dezastrelor produse de fenomene meteorologice la drumurile publice, urmare
ordinului primit din partea comisiei ierarhic superioare.
Art. 45. - Când nivelul apei în creştere a atins cota de inundare, se declanşează situaţia de alertă,
care se aduce la cunoştinţă Comisiei centrale şi Comisiei teritoriale pentru prevenire şi intervenţie în
cazul dezastrelor produse de fenomene meteorologice la drumurile publice. În situaţia de alertă,
unităţile de intervenţie execută lucrările de apărare prevăzute în Planul de apărare în cazul
dezastrelor produse de fenomene meteorologice la drumurile publice, concomitent cu
supravegherea fenomenelor de eroziuni, afuieri, etc. care ar putea să apară în aceste situaţii.
Art. 46. - Când apa inundă partea carosabilă a drumului, sau în cazul podurilor atinge partea
inferioară a grinzilor, se consideră situaţia de pericol, şi se iau urgent măsuri de restricţionare a
circulaţiei.
Art. 47. - În situaţia în care apa deversează platforma drumului, se marchează marginea părţii
carosabile cu jaloane, se dirijează circulaţia prin piloţi de dirijare a circulaţiei sau cu semafoare, iar
noaptea se va asigura semnalizarea luminoasă.
Art. 48. - Când lama de apă depăşeşte 30 cm grosime pe axul părţii carosabile, se interzice circulaţia
autoturismelor, iar pentru situaţii în care aceasta depăşeşte 50 cm, circulaţia autovehiculelor se
interzice complet.
Art. 49. - Pe podurile afectate de inundaţii unde se constată tasări, rotiri sau deplasări la
infrastructură, sau când apa spală elementele de suprastructură ale podurilor, se interzice complet
circulaţia autovehiculelor.
Art. 50. - În cazul întreruperii circulaţiei, Comisiile centrale şi teritoriale pentru prevenire şi
intervenţie în cazul dezastrelor produse de fenomene meteorologice la drumurile publice, vor lua
legătura cu Comisiile teritoriale şi organele de poliţie rutieră, în vederea stabilirii rutei ocolitoare, a
dirijării circulaţiei pe noua variantă şi a comunicării prin mass-media a traseelor deviate şi a rutelor
ocolitoare.
Art. 51. - În zonele afectate, unde circulaţia traficului rutier este declarată închisă, va fi admisă
numai circulaţia autovehiculelor şi utilajelor care participă la intervenţii, inclusiv a celor care
participă la acţiunile de îndrumare şi salvare. Autovehiculele care lucrează în zonele calamitate vor
avea o plăcuţă cu inscripţia “Intervenţii”, amplasată vizibil pe parbriz, pe partea opusă
conducătorului auto.
Art. 52. - În cazuri speciale, când este necesară ruperea corpului drumului sau a scoaterii din
funcţiune a unor obiective, în vederea evitării inundării unor localităţi, terenuri cultivate, etc., pentru
trecerea la acţiune se solicită aprobarea Comisiei centrale pentru prevenire şi intervenţie în cazul
dezastrelor produse de fenomene meteorologice la drumurile publice şi a organului de administrare
a drumului respectiv.
Art. 53. - (1) Începând cu situaţia de atenţie, pe durata acţiunii de intervenţie şi până la finalul
acţiunii, se instituie Comandamente de prevenire şi intervenţie în cazul dezastrelor produse de
fenomene meteorologice la drumurile publice, în centralul unităţii de administrare a drumurilor şi la
fiecare unitate teritorială afectată.
(2) Programul de lucru poate fi normal, prelungit sau permanent, conform dispoziţiei Comisiei
centrale pentru prevenire şi intervenţie în cazul dezastrelor produse de fenomene meteorologice la
drumurile publice.
Art. 54. - Toate lucrările de intervenţie se vor executa sub supravegherea Comisiei centrale şi
teritoriale pentru prevenire şi intervenţie în cazul dezastrelor produse de fenomene meteorologice la
drumurile publice.
Art. 55. - Lucrările punctuale executate de către unităţi terţe sau în regie, vor fi urmărite de câtre un
cadru tehnic din unitatea de administrare, de şeful districtului, şeful de sector de la secţie, dirigintele
lucrării, raportând modul de desfăşurare a lucrărilor, dacă este cazul, va solicita suplimentarea cu
materiale, forţă de muncă şi utilaje necesare Responsabilul cu supravegherea lucrărilor, din partea
administraţiei, consemnează în Registrul de supraveghere a punctului calamitat, toate dispoziţiile
primite de la organele superioare sau cererile solicitate la punctul de lucru.

Secţiunea a 2-a
Măsuri pentru asigurarea scurgerii gheţurilor şi a apelor mari.
Art. 56. - Mărimile caracteristice în cazul pericolului de inundaţii prin aglomerarea gheţii şi
revărsarea apelor sunt stabilite de câtre TNMHGA, astfel:
a) faza I, când gheaţa se desprinde şi sloiurile se scurg pe cursul de apă (fenomenul zai - sloiuri de
gheaţă care plutesc liber la suprafaţa apei);
b) faza II, când sloiurile de gheaţă formează îngrămădiri;
c) faza III, când sloiurile de gheaţă s-au blocat formând zăpoare (îngrămădire de sloiuri de gheaţă
care se formează într-un punct al unui râu, îndeosebi la coturi sau pe secţiuni de scurgere mai
înguste, din cauza căruia se produc creşteri de nivel al apei, care pot să genereze producerea de
inundaţii)
Art. 57. - În cazul pericolului de inundaţii prin aglomerarea gheţurilor şi revărsarea apelor, se au în
vedere două situaţii de apărare şi anume:
a) situaţia de atenţie, se declanşează, în momentul formării podurilor de gheaţă sau în momentul în
care sloiurile de gheaţă în mişcare ocupă peste 50% din lăţimea albiei;
b) situaţia de pericol, se declanşează în momentul în care încep să se formeze blocaje de gheaţă şi
zăpoare care produc ridicarea nivelului apelor peste valoarea cotelor de inundare locală.
Art. 58. - În apropierea momentului pornirii gheţurilor, se fac observaţii permanente asupra
nivelului apelor, instalându-se una sau două mire, al căror punct zero să fie legate de reperele fixe
de pe mal sau de rampele de acces. Se consemnează cu acest prilej şi nivelurile maxime ale apelor,
cu data înregistrării lor. Însemnările se fac cu vopsea pe infrastructura podurilor (definitive sau
provizorii).
Art. 59. - (1) Pe sectoarele râurilor din apropierea podurilor, (sau în paralel cu drumul), unde se
aşteaptă formarea de zăpoare, se organizează echipe de supraveghere care au pregătite din timp,
prăjini, căngi, explozibili, pentru a sparge blocurile de gheaţă, înainte ca acestea să ajungă sub pod
şi de a înlătura eventualele corpuri plutitoare care s-ar agăţa de infrastructură sau ar deversa pe
şosea
(2) Explozibilul se foloseşte numai de persoane şi unităţi specializate în utilizarea acestora
Art. 60. - (1) Spargerea gheţii cu ajutorul explozibililor se va face în afara spaţiului de siguranţă a
podurilor
(2) În cazuri excepţionale, când există pericolul ca sloiurile să distrugă infrastructura podului, este
admisă utilizarea explozibililor în spaţiul de siguranţă, dar nu mai aproape de 30 m în aval şi în
amonte de pod.
Art. 61. - Când condiţiile de scurgere a gheţurilor sunt mai grele, este necesar să se taie gheaţa pe
toată lungimea podului, începând din faţa spargheţurilor. De asemenea, în aval de pod se taie gheaţa
pe o lungime egală cu cel puţin lăţimea râului.
Art. 62. - Când sunt tendinţe de afuiere a pilelor şi culeelor, se va face din timp aprovizionarea cu
blocuri de piatră dacă acest lucru nu este prevăzut în Planul de prevenire şi intervenţie în cazul
dezastrelor produse de fenomene meteorologice la drumurile publice.
Art. 63. - (1) Acţiunea de protecţie constă în supravegherea râurilor în apropierea podurilor la
atingerea cotei de atenţie, în cazul în care sunt instalate mire pentru citirea înălţimii apei, sau
imediat după alertarea de către INMHGA.
(2) Pe cursurile de ape a căror lăţime depăşeşte 15-20 m, se vor organiza echipe de supraveghere şi
intervenţii pe ambele maluri.
Art. 64. - În zona podurilor sau a zonelor periclitate, pentru evaluarea în amonte a grosimii gheţii, se
organizează situaţia de atenţie cu echipe de supraveghere şi de intervenţie, care au obligaţia
efectuării de sondaje zilnice.
Art. 65. - În situaţia creşterii nivelului apelor din cauza ridicării temperaturii atmosferice, se trece la
situaţia de pericol, care se desfăşoară în conformitate cu Planul de prevenire şi combatere a
inundaţiilor şi gheţurilor, aprobat pentru sectorul respectiv.
Art. 66. - În ipoteza scurgerii sloiurilor de gheaţă, echipele de supraveghere şi intervenţie vor fi
amplasate în două puncte amonte de obiectiv, respectiv, un punct de protecţie îndepărtată, la cca.
500 m distanţă şi un punct de protecţie apropiată, la distanţa de 20-30 m.
Art. 67. - Pe râurile cu gheaţă continuă se va determina grosimea acesteia prin măsurare la copcă, cu
ajutorul unui şubler, confecţionat dintr-o riglă de lemn gradată şi o şipcă de rigidizare.
Art. 68. - Pentru a permite scurgerea apei din amonte, spargerea gheţii se poate face manual, prin
deplasarea echipei în zona respectivă, numai după ce se constată din măsurători că grosimea
acesteia este mai mare de 10-12 cm şi nu prezintă pericol de scufundare sub greutatea muncitorilor.
Art. 69. - La o grosime a gheţii mai mare de 15 cm, spargerea manuală nu mai este posibilă. În
această situaţie se utilizează explozivi care se pun în operă numai de persoane şi unităţi specializate
în utilizarea acestora.
Art. 70. - Acţiunea de spargere a gheţii trebuie să se finalizeze cu 5-6 zile înainte de data
prognozării pornirii sloiurilor.
Art. 71. - În scopul împiedicării formării din nou a sloiurilor, sectoarele vor fi supravegheate şi se
va interveni în caz de necesitate. Aceeaşi atenţie se va acorda şi pe sectoarele cu coturi bruşte,
meandre şi bancuri de nisip.
Art. 72. - În momentul înregistrării cotei de atenţie, se va deschide Registrul de supraveghere şi
intervenţie la obiectul respectiv. În situaţia în care evenimentul este inedit în punctul respectiv, se va
alcătui un Plan operativ de apărare, urmând să se evidenţieze în Planul de apărare în cazul
dezastrelor produse de fenomene meteorologice la drumurile publice.
Art. 73. - În Registrul de supraveghere se vor consemna situaţiile de început şi pe parcursul
evenimentelor care vor cuprinde în mod cronologic date referitoare la:
a) data îngheţului cursului de apă;
b) grosimea şi structura gheţii (compactă, sloiuri);
c) dacă gheaţa s-a format pe toată lăţimea cursului de apă sau numai lângă maluri;
d) data la care au pornit sloiurile;
e) nivelul apei la pornirea sloiurilor;
f) acţiuni întreprinse;
g) procese-verbale cu materialele puse în operă;
h) alte date necesare preîntâmpinării dezastrului.
Art. 74. - Materialele, sculele şi uneltele folosite, se vor evidenţia conform capitolului Constituirea
depozitelor de intervenţie.

Capitolul IV
Măsuri de intervenţie ulterioare pentru recuperare şi refacere în urma inundaţiilor şi gheţurilor.
Art. 75. - După încetarea evenimentelor, şi finalizarea acţiunilor de intervenţie, Comisia centrală
pentru prevenire şi intervenţie în cazul dezastrelor produse de fenomene meteorologice la drumurile
publice, va dispune măsurile ce se impun pentru diminuarea urmărilor unor eventuale replici ale
situaţiei, ţinând sub stare de alertă toate forţele de intervenţie şi salvare, pe o perioadă care se va
stabili în funcţie de natura, parametrii şi caracteristicile dezastrului.
Art. 76. - Comisia centrală pentru prevenire şi intervenţie în cazul dezastrelor produse de fenomene
meteorologice la drumurile publice, va dispune organizarea de comisii cu experţi care vor inventaria
efectele dezastrului şi vor evalua pagubele produse, în care scop:
a) vor stabili măsurile pe termen scurt, mediu şi lung, pentru stingerea efectelor dezastrului şi pentru
evitarea repetării evenimentului, precizând în Centralizatorul din Anexa 1 categoria lucrărilor,
valoarea, sursa de finanţare propusă şi data programării efectuării lucrărilor.
b) vor stabili refacerea obiectivelor afectate în vederea redării în funcţiune.
c) vor analiza modul de desfăşurare a acţiunilor de informare, intervenţie şi salvare, eficienţa
acestora, disfuncţionalităţile constatate şi măsurile de creştere a eficienţei şi operativităţii în acţiune.
Art. 77. - Faţă de cele constatate în timpul acţiunilor şi activităţilor din teren, se vor modifica sau se
vor completa Planurile de apărare în cazul dezastrelor produse de fenomene meteorologice la
drumurile publice.

Capitolul V
Cauzele principale ale acţiunii distrugătoare a apelor şi metode de remediere.
Art. 78. - (1) Prin construirea unui pod sau a unui podeţ, secţiunea de scurgere a cursului de apă se
îngustează din cauza infrastructurii podului şi a rambleului de la rampe. Din această cauză, în
timpul viiturilor, scurgerea apelor în această secţiune se face cu viteze mai mari. La proiectarea
podului este posibil ca, din lipsa datelor de prognoză, debitul maxim al apelor în secţiunea de
scurgere să nu fie stabilit cu destulă precizie. Atunci când lumina podului nu este suficientă, la
viituri se produce un spor de viteză care duce la afuierea albiei în zona podului. De aici rezultă
marea importanţă a observării regimului de scurgere al cursului de apă, pentru întreţinerea podurilor
şi podeţelor în perioadele de inundaţii şi scurgerea gheţurilor în acest capitol sunt prezentate câteva
din cauzele principale ale degradării podurilor şi metodele de remediere .
(2) Subdimensionarea luminii totale a podeţului (podului) produce un remuu în amonte. În cazul
creşterii nivelului apei, aceasta trece peste podeţ (pod). Pentru înlăturarea defecţiunii, este necesar
ridicarea nivelului rambleului şi consolidarea acestuia, sporirea luminii podeţului (podului) prin
adăugarea unei deschideri noi, sau proiectarea şi executarea unui pod. Calculul luminii totale se
stabileşte prin observaţii făcute la faţa locului, în timpul deversării apelor mari.
(3) Spălarea albiei la podurile mici şi la podeţe din cauza vitezei foarte mari de scurgere a apelor, se
remediază prin construirea de radiere pavate sau betonate. Cu ocazia viiturilor se verifică secţiunile
de scurgere, pentru ca la definitivare să se adopte secţiunea cea mai potrivită pentru debitul maxim
constatat.
Art. 80. - Spălarea în amonte a sferturilor de con poate fi provocată din cauza neîntreţinerii sau a
lipsei lucrărilor de apărare a acestora. În această situaţie se poate adopta soluţia de apărare a
sferturilor de con cu diguri de dirijare a apelor.
(4) Spălarea în aval a sferturilor de con, dacă nu este cauzată de deficienţele de întreţinere, se
ameliorează prin prelungirea digurilor de dirijare a apelor, pe o lungime mai mare în aval.
(5) Eroziunea fundului albiei sub pod, pe toată lăţimea, poate fi cauzată de debuşeul insuficient al
podului sau, la podeţe de munte, din cauza astupării albiei cu copaci sau corpuri plutitoare. La
podurile de şes, fundul albiei sub pod se consolidează cu fascine, saltele de fascine, bolovani sau
radiere din beton (praguri de fund). Pentru podeţele sau podurile de munte se construiesc grătare de
reţinere în amonte şi se curăţă albia ori de câte ori este necesar. O soluţie definitivă este mărirea
deschiderii podului sau podeţului în funcţie de debitul de apă.
(6) Afuierea neuniformă a fundaţiilor se poate produce în cazul în care cursul de apă face un unghi
mai mic de 90 faţă de axul podului, sau viteza de scurgere a apei se schimbă brusc pe lăţimea albiei
principale. Pentru apărarea imediată a infrastructurii, se folosesc fascine, anrocamente sau blocuri
de beton. Soluţia definitivă constă în construirea de diguri de dirijare a apelor.
(7) Deplasarea albiei râului se produce, pe râurile de şes, încet, pe o perioadă de câţiva ani, şi într-
un timp mai scurt pe râurile de munte. Asigurarea stabilităţii albiei se face prin lucrări de amenajare
a albiei pe lungimi considerabile în amonte şi în aval de pod.
(8) În afară de lucrările de întreţinere a apărărilor de maluri, este necesar curăţirea sistematică a
albiei râului în dreptul podurilor şi podeţelor, cât şi tăierea tufişurilor pe o distanţă de cel puţin 30 m
în aval şi în amonte de poduri şi podeţe.
(9) Lucrările de apărare au nevoie de o întreţinere continuă şi de o supraveghere atentă după fiecare
viitură.
(10) Pe sectoarele de drum din apropierea râurilor, este necesar ridicarea cotei roşii a părţii
carosabile, ca urmare a constatării inundării acesteia în perioadele de topire a zăpezilor şi a ploilor
torenţiale.

Capitolul VI
Măsuri de protecţia muncii în acţiunea de supraveghere şi intervenţie în caz de inundaţii şi gheţuri.
Art. 79. - Toate echipele care lucrează la acţiunea de intervenţii în caz de inundaţii şi gheţuri, se vor
afla sub conducerea unică a şefului care răspunde de activitatea de execuţie.
Art. 80. - Toate autovehiculele care participă la acţiunea de intervenţii în caz de inundaţii şi gheţuri,
vor avea instalată pe parbrizul maşinii inscripţia, “Intervenţii”, în partea opusă locului
conducătorului auto.
Art. 81. - Echipamentul de lucru al muncitorilor, va consta din cizme de cauciuc, căşti de protecţie,
căciuli, mănuşi, mantale de ploaie cu glugă, salopete sau haine îmblănite, în funcţie de anotimp.
Art. 82. - Când echipele de lucru acţionează din bărci, acestea vor fi dotate cu colaci de salvare,
pentru fiecare om, şi 1-2 frânghii de 25 m, cu bandule, pentru evitarea accidentelor de înec.
Art. 83. - Bărcile vor fi legate de mal cu frânghii şi muncitorii vor avea la îndemână ca unelte
pentru intervenţie, căngi, topoare, ancore din oţel beton, etc.
Art. 84. - În cazul lucrului pe gheaţa râului, lucrătorii vor sta pe scânduri late de 20-25 cm lăţime şi
de minimum 2 m lungime, pentru a se evita accidentarea prin alunecare sau pericolul de spargere a
gheţii.
Art. 85. - În momentul pregătirii sectorului unde se va acţiona cu exploziv, se vor îndepărta utilajele
şi echipele de muncitori, pe o rază de peste 200 m în afara razei de explozie.

Capitolul VII
Dispoziţii finale şi tranzitorii
Art. 86. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentelor instrucţiuni, în termen de 60 de zile de la
promovare, unităţile de administrare a drumurilor publice vor proceda la instituirea Comisiilor
centrale şi teritoriale pentru prevenire şi intervenţie în cazul dezastrelor produse de fenomene
meteorologice la drumurile publice, care vor transmite în teritoriu termene limită pentru
inventarierea sectoarelor periclitate de inundaţii şi gheţuri şi întocmirea Planurilor de apărare în
cazul dezastrelor produse de fenomene meteorologice la drumurile publice.
Art. 87. - Pentru podurile mixte (căi ferate-drumuri, podurile de la punctele de trecere a frontierei,
etc.), sau pentru cele cu contract de întreţinere, se vor reactualiza protocoalele respective în care se
va specifica obligaţia părţilor în cazul situaţiilor de prevenire şi intervenţie în cazul dezastrelor
produse de fenomene meteorologice la drumurile publice.
Art. 88. - Instituirea Comandamentelor pentru prevenire şi intervenţie în cazul dezastrelor produse
de fenomene meteorologice la drumurile publice, se va declanşa din iniţiativa Comisiei teritoriale
DRDP, începând cu situaţia de atenţie , ca urmare a comunicării evenimentului de către secţie şi a
aprobării Comisiei Centrale AND, respectiv CJ.
Art. 89. - Se va avea în atenţie întocmirea şi aprobarea proiectelor cu lucrările de întreţinere curentă,
reparaţii curente, şi reparaţii capitale, în vederea introducerii în cel mai scurt timp programul de
lucrări.
Art. 90. - Valoarea lucrărilor din Planurile de apărare în cazul dezastrelor produse de fenomene
meteorologice la drumurile publice se va reflecta prin programarea acestora pe baza evenimentelor
anterioare şi se va suporta din fondurile aprobate de conducerea administraţiei centrale respective.
Art. 91. - Comisule şi Comandamentele teritoriale de prevenire şi intervenţie în cazul dezastrelor
produse de fenomene meteorologice la drumurile naţionale, sunt subordonate Comisiei centrale şi
Comandamentului central pentru prevenire şi intervenţie în cazul dezastrelor produse de fenomene
meteorologice la drumurile naţionale, organizate la Administraţia Naţionale a Drumurilor.
Art. 92. - Comisiile şi Comandamentele teritoriale, respectiv, Comisia centrală şi Comandamentul
central pentru prevenire şi intervenţie în cazul dezastrelor produse de fenomene meteorologice pe
drumurile naţionale, ţin permanent legătura cu Comisiile şi Comandamentele judeţene şi locale de
apărare, prin informări şi colaborare pe bază de reciprocitate, în situaţiile în care sunt afectate
obiective din zona adiacentă drumurilor şi podurilor.
Art. 93. - Comisia centrală AND, pentru prevenire şi intervenţie în cazul dezastrelor produse de
fenomene meteorologice la drumurile publice, este subordonată Comisiei Centrale pentru accidente
deosebit de grave pe căi de comunicaţii, din cadrul MLPTL.
Art. 94. - Comisia Centrală pentru accidente deosebit de grave pe căi de comunicaţii, din cadrul
MLPTL, este subordonată Comisiei guvernamentale de apărare împotriva dezastrelor, care
funcţionează pe lângă Secretariatul general al Guvernului (OG 47/1994, art. alin. e).
Art. 95. - Comisia Centrală de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice
periculoase şi accidentelor la construcţiile hidrotehnice, este organizată pe lângă MAPPM. În cadrul
Comisiei de apărare face parte şi AND, care are ca sarcini transmiterea de date referitoare la:
a) Situaţia drumurilor naţionale şi a podurilor afectate de inundaţii şi gheţuri;
b) Scheme de colaborare cu unităţile participante la acţiune;
c) Propuneri de lucrări şi măsuri pentru înlăturarea efectelor inundaţiilor;
d) Convenţii şi acorduri cu ţările vecine în acţiunea de combatere a inundaţiilor şi gheţurilor;
e) Stocuri de materiale de apărare şi mijloace de intervenţie.
Art. 96. - Anexele 1…7, fac parte integrantă din instrucţiuni.
Art. 97. - Prezentele instrucţiuni sunt orientative, nu sunt limitative şi se pot completa pe măsura
apariţiei unor alte fenomene, metode de apărare şi intervenţie la prevenirea şi combaterea
inundaţiilor şi gheţurilor la drumurile publice.
X
X X

Anexa 1

Lista obiectivelor calamitate şi valoarea lucrărilor de remediere în perioada…….

Nr. Categ. Poziţii km Jud. Natura degradărilor Lucrările necesare Valoarea


Observaţii
Crt. drum localitatea produse de refacere estimativă
a lucrărilor
Notă: Se completează la nivel DRDP şi AND, respectiv, la nivelul unităţilor de drumuri judeţene,
drumurilor locale sau drumurilor private deschise circulaţiei publice şi Consiliu Judeţean, prin
evidenţierea fiecărui obiectiv periclitat.

Anexa 2

Nr. Categ. Poz. Km Obiectul Denumirea LocalitateaDiferenţa de Formaţia


de Amplasare Număr de
Crt. drum sau sectorul afectat cursului de cea mai nivel la N.A.E.
intervenţie depozit de lucrători
Afectatdrum, pod, apă apropiată la nivel PC sau district materiale
prevăzut Obs.
Clădire, etc. (bazin cota superioară DN poz. Km de
intervenţie în planul
Hidrografic) a lucrării de artă telefon (anexa 4) de
apărare
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Notă: Se completează la nivel district şi secţie. Situaţia centralizată la nivel secţie, se transmite la
DRDP. În mod analog se întocmesc situaţiile pentru drumurile judeţene, locale şi drumurile private
deschise circulaţiei publice.

Anexa 3A

Schema organizării Administraţiei Naţionale a Drumurilor în caz de inundaţii şi gheţuri pe


drumurile naţionale

Notă: În Planul de apărare împotriva inundaţiilor şi gheţurilor se nominalizează districtele, secţiile


de drumuri şi DRDP.

Anexa 3B

Sistemul informaţional-decizional la nivelul AND, de înregistrare şi transmitere a datelor către


Comisia Centrală pentru accidente deosebit de grave pe căi de comunicaţie, organizată în cadrul
Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei

Anexa 4

Stocul intangibil de mijloace fixe din depozitul central


Nr. UM Cant. Existent Din care:
Crt. Specificaţia Caracteristici Lim. Total Dep. 1 Dep. 2 Dep. 3 Obs.
Min…max
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
1 Sonetă mecanică completă Diesel 1200...1800 kgf buc 1
2 Forjă de câmp cu pendulă buc 1
3 Cablu oţel de tracţiune 0 113.. 116 mm de 50...80 ml buc 4...7
4 Troliu mecanic stabil cu motor electric 5000 kg forţă buc 1
5 Bărci metalice demontabile sistem portiţă MAN (3 corpuri) buc 1...4
6 Barcă cu motor buc 1...2
7 Grinzi metalice pentru pod pentru suprastructură pod clasa E sau clasa I de m
40...80
provizoriu 7,4 m lăţ. PC încărcare
8 Suprastructuri demontabile suprastructură pod pentru clasa E de încărcare m
90,8 m pod:
pentru "n" m pod semidefinitiv 2x9,8
de 7,4 m lăţime parte carosabilă, 2x12,8
(x respectiv de 3,7 m lăţime) 2 x 15,8
4x15,8
4x18,8
9 Buncăr metalic pentru încărcarea rapidă a sacilor cu nisip buc 1
10 Grinzi cu corzi aderente
din b.a precomprimat
centrale L=12,8m buc 10...20
L=10,8m buc 10...20
marginale L=12,8m buc 2...4
L=10,8m buc 2...4
11 Profile laminate Grinzi met. MP 40 de 10...12 m t 52...104

Notă: Cantităţile limită sunt stabilite la nivelul unei Direcţii Regionale de drumuri naţionale,
respectiv, la nivelul unui Consiliu Judeţean. în coloana 4 se vor însuma cantităţile existente sau cele
necesare a se procura în depozitele din apropierea punctelor periclitate.

Anexa 5
Stocul intangibil de materiale de intervenţie pentru sectoarele afectate de inundaţii şl gheţuri

Nr. UM Cant. Existent Din care:


Crt. Specificaţia Caracteristici Lim. Total Dep. 1 Dep. 2 Dep. 3 Obs.
Min…max

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

A) Materiale şl mijloace de intervenţie


1 Blocuri de piatră 50...1000 kg/bucată tone 500...1000
2 Saci iută sau polietilenă buc 3000...4000
3 Sfoară pentru legat sacii de 2...3 min se consideră 0,50 ml pentru un sac gheme conf.
necesarului
4 Cherestea răşinoase
dulapi L=3...4m; I=0,15... 0,24 m; gros.3...4cm mc 9...12
scânduri L= 1,0..,2,5m; I=0,12... 0,24 m; gros.2,0... 2,5 cm mc 3...5
grinzi uşoare L=3...4m; de 10x12 cm mc 2...3
grinzi grele L= 5... 6 m; de 20x20 cm sau 25x25 cm mc 6...11,5
grinzi cu 2 feţe plane L= 7...8 m; I= 22...26 cm mc 17...27,5
5 Cherestea de stejar
scânduri L= 2,5...3 m; I=0,15...0,22 cm; g=3...4cm mc 1.3...2,1
dulapi L=2,5...4m; I=0,15...0,22cm;g=5...6cm mc 4,3... 7
grinzi L=3,5.,. 6 m; de 15x15 cm sau 15x20 cm mc 19…30
grinzi cu 2 feţe plane L=7...8,5m; I=22...28cm mc 5...8
6 Bile-manele răşinoase L= 10...11 m; 0 16 mm mc 26...43
7 Tuburi premo
f600...800mm buc 8...16
f1000 mm buc 4...8
8 Piloţi din BA 8 m lungime buc 15...25
9 Cercuri pentru piloţi
f22 cm buc 10...25
f25cm buc 10...26
f28cm buc 10...27
10 Saboţi pentru piloţi
4 kg greutate buc 24...48
6…7 km greutate buc 24. .48
11 Piloţi răşinoase
L=8...10m; f25...30mm mc 13,5...27
L= 10...12m; f25...30mm mc 15...19
12 Piloţi stejar rotund
L=7...8m; f22...28mm mc 13,5...29
L=8...12m; f24...30mm mc 15...19
13 Placaj Tego
6 mm grosime mc 0,3...1,0
12mm grosime mc 0,5... 1,5
14 Ciment
P 400 saci t 7...14
RIM saci t 60...120
15 Carton bitumat mp 60...120
16 Stabilopozi 0,6...0,8t/buc buc 20…40
17 Oţel beton
f6mm t 0,2...0,4
f8 mm t 0,4...0,7
f10 mm t 0,5... 1,0
f12mm t 0,5...1.2
f16 mm t 0,8...1,8
f20 mm t 1,0... 2,0
f25mm t 1,0... 2,0
16 Sârmă neagră
0,8...1,2mm kg 25... 70
1,8...2,2mm kg 30...80
3mm kg 50...100
5mm kg 100...250
19 Sârmă zincată 0,5...0,7 mm kg 2...5
20 Cuie forjate (piroane) gata conf. kg 80...200
diferite 1nel 150 mm lung. kg 50...150
21 Buloane
f12...16mm L=150...400mm buc 200...300
f16...20mm L=200...1000mm buc 400...600
22 Piuliţe pentru buloane buc 600...900
23 Şaibe şi rondele buc 1200...1800
24 Dulii
normale buc 10…25
Goliath buc 5...10
25 Becuri
fasung normal 100... 250W buc 20...50
Goliath 500...1000W buc 10...20
26 Sârmă izolată bifilară liţă secţ. 2,5...3 mm iluminat m 80,..120
27 Conductor aluminiu secţ. 30... 40 mm2 pt. exteriorm 300...480
28 Console de fier buc 15...24
29 Izolatori de porţelan buc 20...30
30 Frânghie din cânepă, relon f1,5 ...2,0 cm L=25...50 m la bărcile de lucrubuc 6...12
31 Colaci de salvare pentru fiecare persoană din barcă buc 6...12
32 Scânduri pentru gheaţă 20…25 lăţime şi 2m lungime buc 6...12
33 Fierăstrău pentru gheaţă buc 2...4
B) Carburanţi şl lubrifianţi
34 Motorină, benzină, ulei Se asigură un stoc minim pentru funcţionarea utilajelor de
intervenţie timp de 48 ore. Se asigură stocul pentru mijloacele de transport
hidraulic, lubrifianţi folosite în operaţiunile operative de apărare, precum şi pentru verificarea în
teren a lucrărilor
C) Mijloace de calcul, măsurare, transmisie şl avertizare
35 Echer de lemn buc 1...3
36 Jaloane buc 10...16

Notă: Cantităţile limită sunt stabilite la nivelul unei Direcţii Regionale de drumuri naţionale,
respectiv, la nivelul unui Consiliu Judeţean. În coloana 4 se vor însuma cantităţile existente sau cele
necesare a se procura în depozitele din apropierea punctelor periclitate.

Anexa 6
Mijloace fixe necesare la acţiunea de intervenţie

Nr. UM Cant. Existent Din care:


Crt. Specificaţia Caracteristici Lim. Total Dep. 1 Dep. 2 Dep. 3 Obs.
Min…max

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

1 Sonete mecanice uşoare DB 45 sau similar buc 2...4


2 Fierăstraie mecanice drujbă sau similar de 50... 70 cm lungime buc 2...4
3 Fierăstrău circular pânză 50 cm cu electromotor de 2,5... 3 kw buc 1...2
4 Polizor electric pistol pentru alizări, rectificări buc 1
5 Polizor pneumatic pentru lemn sau metal buc 1...4
6 Polizor electric fix pentru reparat şi ascuţit scule buc 1
7 Troliu mecanic portabil cu motor electric forţă tracţiune 1500 kg buc 1
8 Bărci de lemn uşoare 3...4 persoane capacitate buc 2
9 Trolii manuale 1,2t capacitate buc 1...2
10 Trolii manuale 3,2t capacitate buc 1...2
11 Trolii manuale 5,0t capacitate buc buc 1
12 Grup electrogen curent forţă 30...38 KVA buc 2...4
13 Grup electrogen curent forţă 45...50 KVA buc 1
14 Grup sudură electric cu motor termic buc 1
15 Transformator sau convertizor sudură electrogenă 500 A buc 1
16 Trusă sudură autogenă buc 1. .2
17 Generator acetilenă buc 1...2
18 Butelii oxigen buc 4…7
19 Grup compresor aer pneuri motor termic de min. 4,5 mc capacitate buc 1...2
20 Grup compresor aer pneuri 10... 14 mc/min capacitate buc 1..3
21 Plăci vibratoare SVP 63,1 de 900 mm şi 6300 kg forţă buc 1...3
22 Plăci vibratoare SVP 31,5 de 700 mm şi 3150 kg forţă buc 1...3
23 Ciocane pneumatice CA 14 de 14 kg buc 2...4
24 Perforator tip P58 buc 2...4
25 Accesorii set complet pneumatic set 1...2
26 Palane diferenţiale 1,0t capacitate buc 1...2
27 Palane diferenţiale 2,0t capacitate buc 1
28 Palane diferenţiale 5,0t capacitate buc 1
29 Trepied montaj 5...10t capacitate buc 1
30 Macara girafă 0,5t capacitate buc 1
31 Prese hidraulice 80...100t capacitate buc 1
32 Prese hidraulice 20...50t capacitate cu pompă buc 3...5
33 Pompă hidraulică manuală buc 1 ..2
34 Vinciuri manuale 5,0t capacit. buc 3...6
35 Vinciuri manuale 10,0t capacit. buc 2
36 Vinciuri hidraulice buc 1...2
37 Betonieră 125... 150t cu motor termic sau electric buc 1...2
36 Electropompă submersibilă 2...4" buc 1...3
39 Pompă centrifugă portabilă cu motor termic de 4" buc 1...4
40 Excavator 0,3... 0,6 mc buc 1
41 Autoîncărcător frontal buc 1...2
42 Automacara 0,5t capacitate buc 1
43 Automacara 15...20t capacitate buc 1
44 Tractor rutier pe pneuri 65...80 CP buc 1
45 Buldozer pe şenile S1300...1500 buc 1
46 Buldozer pe şenile S650 buc 1
47 Remorcă auto 3...4 t capacitate buc 1
48 Remorcă trailer 20t capacitate buc 1
49 Remorcă trailer 401 capacitate buc 1
50 Autoatelier buc 1
51 Autobasculantă 85...16t capacitate buc 2...4
52 Autocamion platformă 5... 10t capacitate buc 1
53 Remorcă peridoc monoax sau cu 2 axe cu proţap buc 1
54 Autoturism de teren buc 1
55 Rulou compactor 8...12t capacitate buc 1
56 Pompă torcret 7 daN/cmp buc 1
57 Vibrator beton de cofrag 4000...5000 oscil/min buc 1...2
58 Vibrator beton de adâncime 10000 oscil./min buc 1
59 Butoaie de tablă 200l buc 8.. 10
60 Remorcher auto min. 160 CP buc 1
61 Remorcher auto min. 215 CP buc 1
62 Nicovală 25...50kg buc 1
63 Trusă scule mecanic buc 1
64 Reflector 1000Wbuc 4...6
65 Stingătoare cu spumă buc 6...10
66 Fierăstrău pentru gheaţă buc 2...4

Notă: Cantităţile limită sunt stabilite la nivelul unei secţii de drumuri naţionale, respectiv, la nivelul
unei unităţi de drumuri din cadrul unui Consiliu Judeţean. în coloana 4 se vor însuma cantităţile
existente sau cele necesare a se procura în depozitele din apropierea punctelor periclitate.

Anexa 7
Necesarul de scule şl unelte de intervenţie

Nr. UM Cant. Existent Din care:


Crt. Specificaţia Caracteristici Lim. Total Dep. 1 Dep. 2 Dep. 3 Obs.
Min…max

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

1 Lanţ 50m buc 1


2 Ruletă 10m buc 1
3 Ruletă 2m buc 2.. 4
4 Metru dulgher 1...2m buc 2...4
5 Lată de 4 m lemn buc 2...4
6 Fierăstrău cadru pânză buc 4...8
7 Joagăr metal buc 4...5
8 Ramă bomfaier metal buc 2...4
9 Roabă pneuri buc 4.,.10
10 Lopeţi metalice buc 10...25
11 Cazmale metalice buc 10...25
12 Sape metalice buc 4...6
13 Târnăcoape metalice buc 15...20
14 Maluri de lemn lemn buc 10...20
15 Căngi cu coadă 3...4m buc 8...15
16 Ţapine buc 6...8
17 Topoare buc 8...15
18 Bardă dulgher buc 4...8
19 Baroase diferite 5...15kg buc 2...6
20 Ciocane diferite 0,4...3 kg buc 4...10
21 Răngi de fier buc 6...12
22 Dălţi pentru fier buc 6...10
23 Dălţi pentru lemn buc 6...10
24 Menghină mecanică buc 1...2
25 Bormaşină manuală buc 1...2
26 Teslă dulgher buc 4...5
27 Mistrie buc 3...5
28 Cancioc buc 3.5
29 Boloboc buc 1...3
30 Chei fixe uzuale buc 15...20
31 Coarbă găurit buc 1...2
32 Cleşte cuie buc 3...5
33 Cleşte patent buc 3...5
34 Cleşte fierar betonist buc 1...3
35 Chei franceze buc 1...2
36 Găleţi galvanizate buc 10...20
37 Căni apă 0,25-0,50l buc 10...30
38 Lampă de benzină 1...2l buc 1...2
39 Felinare de vânt sau lanterne buc 6...10
40 Set semnalizare rutieră set 3...5
41 Carbid kg 20 ..50
42 Şpiţuri buc 10…20
43 Burghie spirale metal diferite buc 6...15
44 Burghie melc de lemn buc 10...16
45 Burghie lemn elicoidale f16...25mm buc 26...51
46 Cărbuni forjă kg 100...250
47 Petrol lampant se asigură 3 litri pentru l 10...20

Notă: Cantităţile limită sunt stabilite la nivelul unei secţii de drumuri naţionale, respectiv, la nivelul
unei unităţi de drumuri din cadrul unui Consiliu Judeţean în coloana 4 se vor însuma cantităţile
existente sau cele necesare a se procura în depozitele din apropierea punctelor periclitate.

S-ar putea să vă placă și