FORMAREA COMPETENŢELOR ETICO-PROFESIONALE ALE STUDENŢILOR
FACULTĂŢII DE PEDAGOGIE ÎN DOMENIUL EDUCAŢIEI INCLUZIVE
Manuil Tamara, lector
Universitatea de Stat de Educaţie Fizică şi Sport, str. Andrei Doga, 22 Chişinău, Republica Moldova E-mail: tamaramanuil91@gmail.com Telefon: + 373 069857850 / + 373 22 497816
Actualitate. Implementarea principiilor educaţiei incluzive, ca parte importantă a
reformării sistemului de învăţământ autohton, se poate solda cu succes doar în cazul când acest proces complex şi nou pentru ţara noastră va fi realizat de persoane bine pregătite în domeniu. Educarea/instruirea viitoarelor cadre de pedagogi, care urmează să activeze în mediile educaţionale de tip incluziv, presupune de rând cu formarea competenţelor noi şi aprofundarea celor vechi, schimbări psihovalorice la nivel de cadru didactic. Scopul cercetării constă în valorificarea şi formarea competenţelor etico-profesionale ale studenţilor facultăţii de pedagogie în domeniul educaţiei incluzive. Metodele de cercetare: studiul şi analiza literaturii de specialitate, observaţia pedagogică, ancheta tip chestionar, experimentul pedagogic, metoda statistico-matematică. Constatări şi rezultate. Pentru a fi acceptat să predea în instituţia de tip incluziv, viitorul cadru didactic trebuie să facă dovada pregătirii sale profesionale şi, deopotrivă, psihoemoţionale. Nu este suficient ca viitorul cadru didactic ce va fi antrenat în activitatea instructiv-educativă cu persoane cu cerinţe educaţionale speciale să fie un bun profesionist. Mai presus de toate, el trebuie să fie un om deosebit, înzestrat cu calităţi alese, precum sunt generozitatea, spiritul de sacrificiu, răbdarea, iubirea faţă de oameni, dorinţa şi aptitudinile de a învăţa pe parcursul întregii vieţi. Pregătirea profesională este mai simplu de realizat, aceasta bazându-se pe achiziţionarea de cunoştinţe. Mult mai dificilă este pregătirea psihoemoţională, formarea competenţilor profesional-etice, deoarece implică puternic factorul subiectiv, particularităţile de caracter, convingerile, disponibilităţile persoanei. Este vorba de acceptarea, la nivel emoţional, a persoanelor cu diverse tipuri de dizabilităţi, de atitudinea persoanei faţă de diversitatea umană în toate manifestările acesteia. Realizarea obiectivului principal al educaţiei incluzive – dezvoltarea armonioasă a tinerilor şi, prin ei, dezvoltarea socioculturală a societăţii până la nivelul unui model comunicativ şi de interrelaţionare eficientă – este posibilă doar dacă în persoana viitorului cadru didactic cele două aspecte ale pregătirii – profesional şi psihoemoţional – se vor regăsi în varianta optimă de completare reciprocă şi interdependenţă. Concluzii şi recomandări. Formarea competenţelor etico-profesionale ale studenţilor în domeniul educaţiei incluzive poate fi realizată în cadrul unor programe de instruire profesională suplimentară, desfăşurate sub formă de cursuri, seminarii, mese rotunde etc. Programele în cauză ar trebui să includă teme de actualitate, analiză, generalizare, teorie şi practică, precum: tendinţe moderne în învăţământul naţional şi internaţional, schimbările cadrului legislativ-normativ din ţară, standarde educaţionale la nivel de ţară şi de peste hotare, elaborarea programelor de studii adaptate la cerinţele educaţionale speciale ale persoanelor cu dizabilităţi şi proiectarea cursurilor în funcţie de acestea, însuşirea tehnicilor şi tehnologiilor de suport destinate persoanelor cu dizabilităţi, generalizarea materialului însuşit anterior şi sistematizarea celui dispersat în diverse surse referitoare la problematica incluziunii, legătura interdisciplinară ca factor de consolidare va competenţelor generale ale persoanelor cu dizabilităţi, continuitatea incluzivă dintre mediul şcolar, universitar şi cel social, integrarea socioprofesională a persoanelor cu dizabilităţi etc. Cuvinte-cheie: competenţe etico-profesionale, educaţie incluzivă, cerinţe educaţionale speciale, cadru didactic, schimbare psihovalorică.