METODE ŞI TEHNICI MODERNE DE ÎNVĂŢARE ACTIVĂ

IN INVATAMANTUL PRESCOLAR

Dimensiunile schimbărilor care se petrec în societatea contemporană reprezintă o

provocare serioasă pentru cei a căror sarcină este să-i pregătească pe copii pentru secolul XXI. Ne-
am confruntat frecvent cu problema de a-i pregăti optim pe copii pentru a reuşi într-un viitor pe care
nu-l putem prevedea. Volumul enorm de informaţii face să devină imposibil de crezut că ceea ce
învaţă copilul în şcoală ar putea fi semnificativ faţă de ceea ce va trebui ca ei să ştie în cursul vieţii
lor. Am constatat tot mai acut necesitatea ca învăţarea să fie de tip inovator,cu un puternic caracter
anticipativ şi participativ.
În sens larg, învăţarea poate fi definită ca un proces evolutiv,de esenţă formativ-
informativă,constând în dobândirea de către fiinţa vie,într-o manieră activă,explorativă a experienţei
proprii de viaţă şi în modificarea selectivă şi sistematică a conduitei.Ea urmăreşte asimilarea unui
conţinut foarte variat,are în vedere schimbarea comportamentului celui care învaţă,are un caracter
adaptativ la condiţiile unui mediu extrem de dinamic şi constituie principala modalitate de împlinire
umană.
În sens restrâns,învăţarea este sinonimă cu învăţarea şcolară.Ea are mai multe caracteristici:
 se desfăşoară într-un cadru şi cu mijloace instituţionalizate;
 este un proces dirijat,care tinde spre autodirijare;
 este un demers conştient, urmărind finalităţi;
 are un caracter secvenţial şi gradual
Dat fiind caracterul procesual al învăţării,am insistat pe caracterul activ al acesteia.
Rolul educatoarei este de neînlocuit, căci ea este ,,organizatorul condiţiilor de învăţare’’.Programa
pune accent pe modul pro-activ de învăţare,adică modalitatea prin care copiii sunt încurajaţi să-şi
asume responsabilitatea în procesul de învăţare.
Implementarea educaţiei centrată pe copil prin utilizarea metodelor şi tehnicilor
active de învăţare este din ce în ce mai necesară şi în învăţământul prescolar.Folosind aceste metode
şi tehnici,educatoarea este receptat ca furnizor de resurse ale învăţării, cadrul didactic şi copilul
fiind parteneri în educaţie.Am asigurat astfel o învăţare eficientă şi durabilă care să răspundă atât
nevoilor personale,cât şi cerinţelor adaptării la o ,,societate a cunoaşterii’’ aflată în continuă
schimbare.Există însă un set de condiţii pe care le-am îndeplinit pentru promovarea învăţării active:
 am acordat timp suficient şi am creat condiţii optime pentru ca preşcolarii să-şi exprime
ideile şi pentru a primi feedbak constructiv;
 copiii au fost lăsaţi şi încurajaţi să speculeze;
 am încurajat copiii să-şi exprime ideile şi părerile proprii,fără teama de a fi ridiculizaţi;
 copiii au fost stimulaţi să-şi dezvolte încrederea în forţele proprii şi să înţeleagă valoarea
propriilor idei şi opinii.
Dintre tehnicile moderne de învăţare activă folosite cu succes în activitatea mea,le
amintesc pe cele care au corespuns obiectivelor propuse în desfăşurarea diferitelor activităţi

I . TEHNICA ,, MOZAICULUI ’’
 Are ca scop învăţarea prin cooperare într-un grup mic de copii a unui conţinut mai
dificil. În procesul instructiv-educativ din grădiniţă,am aplicat această metodă în cadrul
activităţii de cunoaşterea mediului, folosind ca mijloc de realizare observarea. Astfel, în
activitatea de observare cu tema ,,Iepurele’’, am respectat etapele impuse de tehnică :
 Constituirea grupurilor cooperative s-a lucrat în grupuri egale numeric.Toţi cei din
grupa 1 au învăţat despre părţile componente ale animalului. Cei din grupa 2 au învăţat
despre însuşirile şi trăsăturile caracteristice ale acestuia. Copiii de la grupa 3 au învăţat
despre hrană şi foloase, iar cei de la grupa 4 au învăţat despre mediul de viaţă al
animalului.
 Activitatea cu grupuri de experţi Toţi copiii cu acelaţi număr au format un grup nou, în
care au clarificat toate aspectele, au extras ideile esenţiale, au căutat modalităţi eficiente
de transmitere a conţinutului colegilor din grupul cooperativ.
 Activitatea în grupurile cooperative. Fiecare copil a revenit în grupul cooperativ din care
a provenit şi a prezentat celorlalţi conţinutul învăţat. ,,Expertul’’ a răspuns întrebărilor
adresate de către ceilalţi şi astfel s-au clarificat unele nelămuriri. Obiectivul grupului a
fost ca toţi copiii să înveţe tot materialul prezentat şi grupurile au fost responsabile de
aceasta.
 Evaluarea individuală a copiilor am realizat-o prin răspunsuri orale la întrebări şi prin
fişe individuale.
Utilizând tehnica MOZAICULUI în activităţi, am observat multiple avantaje pentru
copii.Am constatat adevărul aserţiunii ,,cel mai bine învăţ când îl învăţ pe altul’’.Dialogul
pentru copii a fost foarte valoros deoarece a dispărut teama de a formula întrebări şi de a
răspunde la ele. Faptul că toţi colegii au ascultat, a scăzut din anxietatea celor timizi care au
dobândit încredere în sine şi curaj.

II . TEHNICA ,,ŞTIU – VREAU SĂ ŞTIU –AM ÎNŢELES’’

Modelul de structurare a activităţii conform acestei metode l-am utilizat eficient îndeosebi în
activitîţile de convorbire.Astfel, în convorbirea intitulată ,,Pământul-o casă pentru toţi’’ am parcurs
mai mulţi paşi:
 Prima etapă, centrată pe întrebarea,,Ce ştiu despre subiect ?’’ s-a suprapus momentului de
actualizare a cunoştinţelor anterioare(,,idei ancoră’’).Copiii au exprimat enunţuri
afirmative,pe care le-am consemnat în rubrica,,Ştiu’’.Am urmărit ca întregul grup să fie de
acord cu ideile scrise.
 A doua etapă, centrată pe întrebarea ,,Ce vreau să ştiu?’’a presupus realizarea unei liste de
întrebări prin care subiectul a fost înscris în sfera de interes a copiilor( ex.,,Ce sunt
stelele,cometele,sateliţii ?De unde vine soarele ?,etc’’).A fost deosebit de interesant să
ascultăm ce anume i-a interesat pe copii şi un câştig faptul că au scos la suprafaţă
frământările lor şi le-au exprimat în colectiv.
 Etapa a treia – începutul învăţării – a fost condusă de un cadru specializat de la
Planetariu.Copiii s-au confruntat astfel cu noi cunoştinţe, au căutat răspunsuri, dând sensuri
noi informaţiilor primite.
 Etapa a patra, centrată pe aserţiunea ,,Am învăţat’’,a presupus o monitorizare şi o
conştientizare a cunoştinţelor noi, o comparare cu vechile cunoştinţe.

III. JOCUL DE ROL

Este cea mai folosită şi eficientă tehnică utilizată în învăţământul preşcolar.Prin

jocul de rol, copiii se transpun în diferite ipostaze ale vieţii sociale reale, cu scopul de a
 exersa multiple comportamente şi de a dobândi abilităţi diverse, de a acţiona conform unei
anumite poziţii sau funcţii sociale, de a rezolva pozitiv situaţii problemă,de a-şi adecva
comportamentul în situaţii similare.

Am utilizat jocul de rol ca metodă în cadrul unei activitîţi de cunoaşterea

mediului cu tema,,Prietenii curăţeniei’’ şi ca mijloc de realizare în cadrul activităţii liber-
creative cu tema ,,De ziua prietenului nostru’’.În urma folosirii acestei metode am constatat
că am realizat o stimulare a dialogului dintre copii şi o bună interacţiune a acestora Copiii au
dat dovadă de spirit de echipă,au emis idei personale fără reţineri,au folosit limbajul
verbal,nonverbal, paraverbal în contextul interrelaţionării copil-copil, copil-educatoare,
valorificând fondul imaginativ şi creativ al copiilor.

BIBLIOGRAFIE:
Căpiţă, Laura, Căpiţă, Carol, Tendinţe în didactica istoriei, Editura Paralela 45, 2005
Dulamă, Maria Eliza, Strategii didactice, Ed. Clusium, 2000
Neculau, A.; Ferréol, G. (coord. ), Psihosociologiaschimbării, Iaşi, Polirom, 1998.