Caracteristicile sistemului

Linux este un sistem complet multitasking, multiuser, exact ca ori-ce alta varianta de UNIX. Ceea ce inseamna
ca mai multi utiliza-tori pot avea acces simultan la acelasi sistem de calcul, rulând in-dependent programe
multiple.
Linuxeste compatibil in mare
masura cu un numar de standar-
de UNIX, incluzand caracteristici IEEE POSIX.1, System V si BSD, la nivel de sursa. Scopul principal in timpul
dezvoltarii acestui sistem de operare a fost acela de a asigura un nivel de compatibilitate cat mai mare cu restul
sistemelor si aplicatiilor UNIX. Un numar mare de programe pentru UNIX, accesibile li-ber, disponibile prin Internet
sau altfel, pot fi compilate imediat pe Linux. In plus, tot codul sursa al Linux-ului, incluzand nucleul, driverele
pentru periferie, bibliotecile, programele utilizator si utilajul de dezvoltare sunt distribuite liber.
Caracteristicile Linux-ului includ controlul executiei joburilor tip POSIX, pseudoterminalele, suportul pentru
versiuni nationale sau particularizate de tastatura folosind drivere de tastatura incarcate di-namic si console
virtuale.
Nucleul poate emula instructiuni in virgula mobila astfel incat toate programele pot fi executate si pe
procesoare fara coprocesor integrat.
Pot fi memorate date in varii sisteme de gestiune a fisierelor: cel nativ, ext2fs, dar si Minix-1, Xenix, DOS si ISO
9660 pentru discuri compacte.
Linux poseda o implemetare comple-ta a suitei de protocoale de comunicatie TCP/IP. Sunt incluse drivere
pentru cele mai raspandite placi de retea Ethernet, implementari pentru SLIP, PLIP si PPP, sistem de fisiere in retea
(NFS). De asemenea este inclusa gama completa de servicii client si server TCP/IP, cum sunt ftp, telnet, smtp, nntp.
Nucleul Linux este programat sa utilizeze facilitatile speciale ale modului protejat al procesoarelor Intel 80386.
In particular, Linux foloseste facilitatile acestor procesoare pentru gestiunea memoriei si multitasking.
In sarcina nucleului Linux intra si executia programelelor cu ajutorul tehnicii de paginare la cerere. Aceasta
inseamna ca numai acele portiuni de program nece sare pentru executie intr-un anumit moment sunt citite de pe
disc in memoria calculatorului. De asemenea, Linux utilizeaza partajarea de memorie intre programe cu copiere la
scriere. Acest lucru inseamna o reducere a necesarului de me-morie si deci o mai buna utilizare globala a acesteia.
In vederea cresterii memoriei disponibile pentru executia programelor, Linux implementeaza paginarea pe disc,
permitand alocarea a pana la 256 MB a ceea ce se numeste spatiu de swap. Cand programele au nevoie de mai
multa memorie interna, o parte din informatie este evacuata in acest spatiu de pe disc, iar locul ei este refolosit.
Portiuni de date si programe circula intre disc si memoria interna, in functie de necesitati. Asadar, spatiul de swap
este o extensie utila a memoriei RAM, dar nu o poate inlocui, fiind mult mai lenta.

Gnu nu este Unix dar Linux este in mare masura GNU. In software asta inseamna libertate de circulatie plus
garantii de calitate.
Nucleul Linux gestioneaza intreaga memorie interna atat pentru executia programelor cat si pentru accesul mai
rapid la fisiere, de tip cache. In acest fel,toata memoria disponibila este utilizata pentru cache de fisiere. Cand se
ruleaza programe mai mari, zona de cache este diminuata corespunzator.
Programele executabile pot folosi le-garea dinamica la biblioteci partajate: codul bibliotecii, utilizat in comun,
se ga-seste intr-un unic fisier pe disc. Astfel, programele executabile pot ocupa mult mai putin spatiu. Exista si
posibilitatea folosirii legarii statice, cand codul este inclus in intregime in fisierul executabil, pentru cei care
doresc depanarea sau intretinerea unor executabile complete, care sa poata fi executate independent de prezenta
bibliotecilor partajate. Legarea dinamica a bibliotecilor partajate se produce numai in momentul executiei,
permitand programatorului sa inlocuiasca module din biblioteca cu unele proprii.
Pentru a usura depanarea programelor, nucleul face posibil vidajul de memorie si analiza lui in cazul terminarii
anormale, pentru a putea determina cauzele caderii.
Software disponibil
 Cea mai importanta parte a sistemului este gama de software de aplicatie disponibil pentru acesta. Majoritatea
acestor programe sunt distribuite liber, dar exista si un numar tot mai mare de programe comerciale care merg pe
Linux.
Comenzi si utilitare de baza
Virtualmente, toata gama de utilita- re disponibile in implementarile UNIX standard au fost portate si pe Linux.
Linux este deci un mediu familiar pentru toti utilizatorii de UNIX, care pot sa-si fo-loseasca in intregime experienta
de lucru cu sistemul preferat.
Linux dispune de multe editoare de texte, incepand cu clasicul vi, trecand prin joe, editorul compatibil WordStar
si sfarsind cu Emacs, un mediu pentru editare integrat, cu acces la posta electronica si stiri, cu facilitati de
macroprelucrare bazate pe LISP.
Este important de notat ca toate utilitarele sunt software GNU, cu facilitati deosebite, de negasit in versiunile
BSD sau AT&T. Pe de alta parte, aceste utilitare raman compatibile cu originalele, iar multi le considera superioare.
Cel mai important utilitar este shell-ul, interpretorul de comenzi. Acesta este un program care citeste si executa
comenzile introduse de catre utilizator. Aceste comenzi permit in principal rularea programelor si controlul
executiei acestora. Comenzile sunt citite de la tastatura sau din fisiere de comenzi numite script-uri. Shell-ul
permite executia simultana a mai multor programe, redirectarea intrarilor si iesirilor precum si script-uricomplexe
cu instructiuni asemanatoare limbajelor de programare, similar fisierelor .BAT (batch) din DOS. Linux dispune si de
shell-urile UNIX standard: Bourne Shell (sh), C Shell (csh) si Korn Shell (ksh). Shell-uri populare in Linux sunt in
primul rand bash, shell-ul implicit, o va-rianta de Bourne Shell cu extensii foarte puternice, si tcsh, o versiune de C
Shell cu extensii asemanatoare bash. Fiecare administrator de sistem va intretine toate utilitarele necesare. Pe
sistemele personale putem instala doar strictul necesar: un singur shell, de exemplu bash, si un singur editor de
texte, de exemplu vi.
Prelucrarea documentelor
Toti utilizatorii calculatoarelor au nevoie de un sistem de pregatire a documentelor: editarea si manipularea
textelor precum si producerea de exemplare tiparite a acestora, continand in plus desene, tabele si imagini. Aceste
cerinte re-prezinta in majoritatea cazurilor minimul de functionalitate pe care utilizatorii o asteapta de la un sistem
de calcul.
In lumea UNIX, sistemele de pregatire a documentelor sunt diferite de conceptul clasic WYSWYG, raspandit in
Windows. In sistemele WYSIWYG (What You See Is What You Get _ ce vezi pe ecran este ceea ce vei obtine) textul
este introdus si modificat cu ajutorul unui editor special care afiseaza pe ecran in permanenta o imagine cat mai
apropiata, daca nu identica, cu aceea a documentului tiparit. Sub UNIX, textele sunt introduse cu ajutorul unui
editor familiar, cum este vi sau joe. Totodata se introduc in fisier si comenzi care descriu modul in care se
formateaza textul. In final, fisierul obtinut este prelucrat cu un program separat care converteste textul initial intr-
un format potrivit pentru tiparire. Exista mai multe programe care permit vizualizarea rezultatului inaintea tiparirii.
Exista doua sisteme de prelucrare de texte mai cunoscute sub Linux. Unul este groff, versiunea GNU a
programu-lui nroff, procesor de texte dezvoltat initial in laboratoarele Bell si inca folosit in sistemele UNIX. Al
doilea, mai modern si mai sofisticat, se numeste TeX si a fost creat de legendarul Donald Knuth. O ver-siune de
TeX numita LaTeX dezvoltata de Leslie Lamport este foarte raspandita printre utilizatorii de Linux.
In timp ce groff e capabil sa produca si o iesire ASCII, afisabila pe un terminal text, TeX este destinat in primul
rand producerii de documente tiparite. O extensie TeX este texinfo, un procesor de texte folosit in primul rand
pentru documentatie de programe de Free Software Foundation. Texinfo poate produce documente tiparite, sau un
format hypertext care poate fi vizualizat pe ecran.
Avantajele procesoarelor de texte din UNIX este si faptul ca fisierul sursa, cel introdus de utilizator este un fisier
ASCII, cu format cunoscut. Astfel, utilizatorul poate genera automat astfel de fisiere sau le poate prelucra,
analizandu-le sau transformandu-le dupa necesitati, extinzand astfel sistemul de prelucrare a textelor de care
dispune.
Folosirea unui procesor de texte impune un anumit standard tipografic. Forma documentelor ramane
consistenta, permitand autorilor sa se concentreze asupra continutului si nu asupra aspectului pagi
nii. Desi sistemele WYSIWYG ofera o interfata vizuala complexa si puternica, nu trebuie uitat nici reversul: daca
tot ceea ce vezi poate fi controlat, complementara este si ea adevarata _ numai ce vezi poate fi controlat.
Alte programe, cum este xfig, permit crearea de diagrame si figuri care pot fi ulterior convertite si utilizate de
procesoarele de texte. In mod obisnuit, procesoarele de texte sunt insotite de o colectie de utilitare asociate cum
ar fi cele pentru verificat si corectat erori de scriere, indexare de documente, pachete de macro-uri pentru generat
formule matematice sau convertoare dintr-un format in altul.
Limbaje de programare si utilitare
Linux ofera un mediu complet UNIX pentru dezvoltarea de programe si aplicatii, incluzand bibliotecile standard,
compilatoarele, depanatoarele si intregul set de utilitare software necesar. In mod obisnuit,dezvoltarea de
programe pentru UNIX se face in limbajele C/C++. Compilatorul standard pentru aceste limbaje este compilatorul
GNU, gcc.
In afara de C si C++, multe alte limbaje compilate sau interpretate sunt disponibile sub Linux, cum ar fi
Smalltalk, FORTRAN, Pascal, Lisp, Scheme si Ada. In plus, sunt disponibile asambloare pentru scrierea de cod in
mod protejat pentru 80386. Interpretoare sofisticate, raspandite in lumea UNIX, cum este Perl sau Tcl/Tk pentru
dezvoltarea de aplicatii sub X Windows sunt disponibile si sub Linux.
Depanatorul standard sub Linux este gdb, care permite executia controlata a unui program sau analiza unui
vidaj de memorie. Cu ajutorul utilitarului Gprof se realizeaza culegerea de statistici referitoare la executia unui
program in scopul ameliorarii performantelor lui. Emacs este un editor de programe sofisticat care ofera un mediu
integrat de editare si compilare interactiva programelor in diverse limbaje de programare. Alte utilitare includ make,
pentru compilarea de aplicatii mari si RCS, un sistem pentru intretinerea versiunilor unui program.

http://sal.kachinatech.com contine raspunsul detaliat la intrebarea: care sunt aplicatiile pentru Linux?
Legarea bibliotecilor se poate face dinamic, permitand fisiere executabile mici sau inlocuirea de rutine de
biblioteca cu rutine utilizator. Linux este astfel un me-diu ideal pentru dezvoltarea de programe: modern, standard
si bine echipat. Portarea pe alte sisteme de tip UNIX este foarte mult usurata. Linux poate fi utilizat ca o solutie
economica pentru dezvoltarea de programe, acasa sau in firme specializate, pentru diverse alte sisteme tinta.
Studiul programarii sub Linux este usurat si de faptul ca toate sursele sistemului de operare sunt disponibile.
Sistemul X Windows
Sistemul X-Windows este interfata grafica standard pentru masini UNIX. Este un mediu puternic, utilizat practic
de orice aplicatie UNIX cu pretentii. Folosind X Windows, utilizatorul poate avea mai multe ferestre terminal, fiecare
executand un program diferit. Cel mai adesea, utilizarea X-Windows se face cu un echipament indicator, cum este
mouse-ul, desi acest lucru nu este obligatoriu.
Exista foarte multe aplicatii specifice pentru X, cum sunt jocurile, utilitare pen-tru grafica, utilaj software pentru
programare si documentare. Linux formeaza impreuna cu X-Windows o adevarata sta-tie grafica. Cuplata la o retea
TCP/IP, sta-tia grafica poate constitui un terminal X pentru aplicatii ruland pe alte masini.
Sistemul X-Windows a fost dezvoltat initial la MIT (Massachusets Institute of Technology) si este distribuit liber.
Cu toate acestea, multi producatori comercializeaza versiuni imbunatatite ale acestui sistem. Pentru Linux este
disponibila o varianta a versiunii X11R6 care se nu-meste XFree86. Hardware-ul video pe care il suporta aceasta
varianta porneste de la standardul VGA si merge pana la Super VGA. Este acoperita o gama foarte larga de
adaptoare grafice, cu sau fara ac-celerator grafic. XFree86 este o distribu-tie completa, si contine serverul de
terminal, aplicatii, utilitare, biblioteci si do- cumentatie.
Aplicatiile standard sunt xterm _ un emulator de terminal pentru aplicatiile in mod text, xdm _ pentru gestiunea
sesiunilor, xclock _ un ceas analogic etc. Exista foarte multe aplicatii X disponibile pentru Linux, dar versiunea
XFree86 de baza contine doar aplicatiile standard ale versiunii originale MIT. Multe alte aplicatii X sunt disponibile
separat si, teoretic, orice aplicatie scrisa pentru X-Windows trebuie sa compileze fara probleme pe Linux.
Aspectul interfetei X-Windows este in buna masura controlat de managerul de ferestre. Acest program se ocupa
de plasarea ferestrelor precum si de interfata utilizator pentru redimensionarea si mutarea ferestrelor. Distributia
XFree86 include twm, gestionarul de ferestre clasic MIT, olvwm (Open Look Virtual Window Manager) si fvwm,
foarte popular printre utilizatorii de Linux. Fvwm este mic, ofe-ra un aspect tridimensional pentru ferestre si un
desktop virtual care poate fi chiar mai mare decat ecranul fizic. Fvwm poate fi personalizat in mare masura, permite
accesul la functiile proprii atat de la tas-tatura cat si de la mouse si este managerul de ferestre implicit in multe
distributii Linux. Astazi, el capata o raspandire tot mai mare sub forma fvwm-95 datorita look-ului sau asemanator
cu cel al inter fetei de sub Windows 95.
Distributia XFree86 contine biblio-teci de programare pentru cei care doresc sa dezvolte aplicatii X. Sunt
suportate se-turi de widget-uri variate, cum sunt Athena, Open Look sau Xaw3D. Sunt incluse fonturile standard,
imaginile bitmap si documentatia. Este suportata si PEX, o interfata de programare pentru grafica tridimensionala.
Multi programatori de aplicatii X utilizeaza setul de widget-uri proprietar Motif. Mai multi furnizori ofera licente
pentru distributii ale versiunii binare Motif pe Linux pentru unul sau mai multi utilizatori. Motif insusi este scump si
putini utilizatori de Linux isi permit achizitia. Cu toate acestea, distribuirea programelor legate static la Motif este
permisa si deci oricine poate rula aplicatii Motif fa-ra a avea licenta Motif.
Cea mai importanta observatie in legatura cu X-Windows este necesarul de hardware pentru a putea fi rulat. Se
poate rula X in 4 MB de memorie de lucru, dar 8 MB sau mai mult sunt recomandati pentru executia confortabila a
acestui software. Un procesor mai rapid este in-dicat, insa tot mai importanta este memoria RAM. In plus, o placa
video cu coprocesor accelerator, de exemplu cu cip S3, este recomandata in cazul in care se do-resc performante
deosebite. Cu suficien-te resurse, executia X pe Linux poate fi la fel de rapida sau mai rapida comparativ cu alte
statii de lucru UNIX.
Reteaua
 Asa cum azi nu mai putem discuta despre calculatoare individuale ci numai despre retele, nu putem discuta nici
despre o varianta de UNIX fara TCP/IP. In conditiile in care Internet-ul este la capatul celalalt al telefonului nu vom
accepta un sistem fara PPP. Ei bine, Linux are posibilitatea realizarii tuturor acestor tipuri de conexiuni, de la retele
locale Eth-ernet la retele pe fir telefonic.
Toate serviciile, atat cele de tip server (ftp sau web) cat si cele client, bazate in primul rand pe browserul de web
sunt disponibile pe Linux. Vom putea organiza serviciul de posta electronica si accesul la newsgroup-uri (forumuri
de discutii).
In plus, integrarea in reteaua locala se poate face in cele mai diverse moduri: utilizare de sisteme de fisiere NFS,
proprii UNIX, partajare de resurse in retele de tip Netware (novell) sau de tuip LanManager (Ms Windows)

<cuprins.htm> <cuprins.htm>