1. Următoarele afirmații despre etiologia necrozei micocardice din STEMI sunt adevărate: (pg.

118-
119)

 Este consecința ocluziei unei artere coronare mici

 Cel mai frecvent ocluzia apare prin embolie
 Tromboza intracoronariană este cel mai frecvent o complicație a unei leziuni aterosclerotice
preexistente
 În lipsa aterosclerozei coronariene STEMI se poate produce în cadrul vasculitelor cu
determinare coronariană
 Ocluzia coronariană poate să apară și secundar unor embolii coronariene în contextul
endocarditei infecțioase

2. Sunt stadii ale evoluției STEMI din punct de vedere morfopatologic: (pg. 119)

 Faza acută-necroza miocardică

 Faza de evoluție-necroza miocardică

 Faza de evoluție-dezvoltarea țesutului de granulație

 Faza de infarct miocardic vechi-dezvoltarea țesutului de granulație

 Faza de infarct miocardic vechi-cicatrizarea zonei de necroză

3. Examenul morfopatologic evidențiază în cazul STEMI următoarele aspecte: (pg. 119)

 Trombi mari, aderenți de endoteliu

 Trombi formați din plachete, fibrină, eritrocite și leucocite

 În cele mai multe cazuri tromboza survine la nivelul unei plăci de aterom stabile

 Există un număr mare de pacienți STEMI care prezintă la examenul morfopatologic artere
coronare normale

 La pacienții cu coronare normale unul din mecanismele incriminate este spasmul coronarian
sever

4. Următoarele afirmații despre fiziopatologia STEMI sunt adevărate: (pg. 119)

 La nivelul zonei de miocard vascularizat de artera coronară ocluzionată miocitele își pierd
capacitatea de a se contracta
  Cu cât rețeaua de colaterale de la nivel miocardic este mai dezvoltată, cu atât ischemia va fi
mai severă

 În primele 30 de minute de la debutul unei ischemii severe modificările sunt potențial

reversibile

 Necroza miocardică progresează dinspre zona subendocardică spre zona subepicardică

 Necroza miocardică progresează dinspre zona subepicardică spre zona subendocardică

5. Procesul de remodelare ventriculară stângă postinfarct miocardic include: (pg. 119-120)

 Creșterea rigidității peretelui VS în sistolă

 Creșterea presiunii telediastolice intraventriculare stângi

 Tabloul clinic de insuficiență cardiacă când peste 10 % din miocardul VS este afectat

 Șocul cardiogen când peste 25 % din miocardul VS este afectat

 În zonele neinfarctate poate să apară o scădere a funcției contractile

6. Miocardul siderat are următoarele caracteristici: (pg. 120)

 Apare după o ischemie acută urmată de restabilirea fluxului coronarian

 Apare după o ischemie cronică, cu reducerea de durată a fluxului coronarian

 parte din miocard continuă să prezinte disfuncție contractilă în ciuda reperfuziei

 Disfuncția contractilă este reversibilă într-o perioadă de zile sau săptămâni

 Disfuncția contractilă nu este reversibilă

7. Miocardul hibernant are următoarele caracteristici: (pg. 120)

 Apare după o ischemie acută urmată de restabilirea fluxului coronarian

 Apare după o ischemie cronică, cu reducerea de durată a fluxului coronarian

 Există zone de miocard care se mențin viabile prin mecanisme de reducere a consumului de
oxigen
  Disfuncția contractilă a acestor zone este reversibilă

 Disfuncția contractilă a acestor zone nu este reversibilă

8. Sunt elemente ale anamnezei ce orientează spre STEMI: (pg. 120)

 Angina pectorală cu durată sub 30 de minute

 Angina pectorală cu durată peste 30 de minute

 Angina pectorală care cedează complet la nitroglicerină

 Transpirații, palpitații, confuzie, greață, vărsături

 Istoricul de boală coronariană

9. Sunt elemnte ale examenului fizic în STEMI: (pg. 120-121)

 Tegumente palide

 Tahicardie

 >50 % din pacienții cu STEMI inferior au la prezentare hipotensiune și bradicardie

 Galop protodiastolic în infarctele întinse

 Zgomotul 1 crescut în intensitate

10. Următoarele afirmații despre clasificarea Killip a infarctului miocardic acut sunt adevărate: (pg.
121)

 Clasa I: raluri pulmonare de stază sau zgomot 3 la prezentare

 Clasa II: congestie pulmonară cu raluri de stază peste 50 % din câmpurile pulmonare, jugulare
turgescente sau zgomot 3 prezent

 Clasa III: edem pulmonar acut cu raluri de stază în peste 50 % din câmpul pulmonar

 Clasa IV: șoc cardiogen

 Clasa IV: riscul de mortalitate la 30 de zile este 58%

11. Electrocardiograma în STEMI prezintă următoarele caracteristici: (pg. 122)

 Creșterea amplitudinii undelor T, care devin simetrice, înalte apar după supradenivelarea
segmentului ST

 Apariția supradenivelării de segment ST care persistă mai mult de 20 de minute se asociază

cu necroza miocardică

 Apariția supradenivelării de segment ST în 2 derivatii contigue mai mare sau egala cu 0,1 mV
(cu excepția V2-V3) este diagnostică pentru STEM

 Cu cât modificările segmenetului ST apar în mai multe derivații cu atât gradul de extensie al
ischemiei este mai mare

 Blocul de ramură dreaptă nou apărut poate fi o manifestare a STEMI