Sunteți pe pagina 1din 3

Denis Diderot

-reprezentant Iluminism
Diderot a fost o figură complexă a iluminismului francez, având o
influență majoră asupra spiritului raționalist al secolului al XVIII-lea.
Denis s-a născut pe 5 octombrie 1713 la Langres, în sânul unei familii
înstărite de burghezi. Tatăl său, fabricant, îl împinge să-și urmeze
studiile pe lângă iezuiți, convins că o carieră ecleziastică i s-ar potrivi
fiului său. Diderot el însuși crede că este pe calea cea bună urmând
această carieră. Pleacă la Paris pentru a-și aprofunda cunoștințele.
Filosofia, teologia, dreptul, toate domeniile prezintă interes pentru
tânărul Diderot. Obține titlul de profesor în arte în 1732. În 1745,
împreună cu D'Alembert, Diderot a început să editeze Encyclopédie, un
proiect celebru, care i-a inclus pe aproape toți scriitorii francezi
iluminiști importanți.

Una din piesele sale, Le Père de famille (Tatăl de familie, 1758), a fost
considerată prototipul "dramei burgheze". Alte opere faimoase ale sale
sunt:La Religieuse (Călugărița, 1796) , Jacques le fataliste (Jacques
fatalistul, 1796), precum și satira Le Neveu de Rameau (Nepotul lui
Rameau).

Diderot a descris şi mașina de calcul inventată de Blaise Pascal, descrisă


în Oeuvres de Pascal (1779), dar mecanicii nu au reușit să
reconstruiască această mașină pentru a fi utilizabilă, deși a fost bine
concepută.

Marele filosof al Iluminismului, Denis Diderot a contribuit prin erudiția


sa debordantă și prin calitățile sale inovatoare la dezvoltarea a
numeroase domenii. S-a distins atât în roman, teatru, critică, cât și în
eseu. Dar acest om curios și avid de cunoaștere a rămas mai înainte de
toate în posteritate prin intermediul Enciclopediei, la care a lucrat fără
odihnă mai mult de 20 de ani. El avea certitudinea că numai erudiția
poate să facă să triumfe rațiunea și astfel lumea să progreseze.

La terminarea studiilor, Diderot își dă seama că preoția nu era ceea ce


își dorea. Încearcă atunci să își câștige existența fie ca preceptor, fie ca
angajat al unui procuror. Lacom de cunoaștere, învață engleza,
matematica şi limbile antice. Astfel, în ritmul unei existențe boeme, se
întâlnește cu Rousseau, cu care leagă o prietenie strânsă. În această
perioadă, se îndrăgostește de o tânără lenjereasă, Antoinette
Champion, cu care se căsătorește fără acordul tatălui.Astfel, Diderot
mărturisește fără rețineri un materialism ateu care îl va conduce direct
la închisoarea Vincennes în 1749. Cele cîteva luni pe care le petrece aici
se dovedesc a fi o experiență dureroasă și la ieșire abandonează ideea
de a-și publica toate operele pe care le va scrie.Asumându-și sarcina
grea a Enciclopediei (care i s-a încredințat în 1747), Diderot
frecventează mediile savante și artistice. Nu se poate opri să nu-și așeze
pe hârtie simțămintele și analizele sale față de operele și lucrările pe
care le descoperă în drumul său. Astfel, în 1759, publică în
Corespondența literară a lui Grimm primul său Salon, ceea ce face din
Diderot unul din fondatorii criticii de artă. În plus, Diderot acordă o
mare importanță artei în Enciclopedie.Astfel, Diderot redactează
ultimele 10 volume ale acestei opere monumentale. Publicate în 1766, îi
vor lăsa un gust amar autorului, trădat de editorul său care îl
cenzurează în mai multe rânduri. Cu toate acestea, opera nu este chiar
terminată. Diderot va publica încă un volum de planșe în 1772, cât și un
supliment la sfârșitul anilor 1770.Dacă operele sale vor fi publicate sau
nu, contează mai puțin pentru autor. Diderot este un filosof pentru care
scrisul este un dialog intern care îi permite să își sculpeze gândurile.
Astfel, își regăsește preocupările despre originea vieții în Visul lui
D`Alembert (1769).

Începând din vara anului 1773, Diderot călătorește la Haga înainte de a i


se alătura împărătesei ruse Caterina a II-a la Sankt Petersburg. Cu câțiva
ani înainte, aceasta îi cumpărase biblioteca și îi lăsase beneficiul. El îi va
mulțumi aducând lumină în sistemul educațional rus. Călătoriile sale
sfârșesc prin a-l slăbi și la întoarcerea la Paris va scrie din ce în ce mai
puțin.

Acest om destinat preoției a urmat o cu totul altă cale, mânat de setea


de cunoaștere și de convingerile sale filosofice. Acest drum a făcut din
el unul dintre cei mai de seamă reprezentanți ai Iluminismului și opera
sa, din care nu se poate desprinde Enciclopedia, a rămas una dintre cele
mai importante din literatura franceză.El a murit in 31 iulie 1784, la
varsta de 70 de ani, acesta fiind ingropat in Saint-Roch.