Username / Parola

inexistente

email ******  
Am uitat parola x Creaza cont nou

Exploreaz Uploa
  Home
a d
Administratie
Arta cultura
Biologie
Casa gradina JOCUL ALTE DOCUMENTE
Diverse
Economie PROCESUL PLANIFICAREA ACTIVITATILOR
MATEMATICE - grupa mijlocie
Geografie
Gradinita Copii Joc EDUCATIV PROIECT DE ACTIVITATE joc
didactic cunoasterea mediului
Istorie
Jurnalism gradinita GHICITORI DESPRE INSECTE
Limba PROIECT DE ACTIVITATE
Literatura romana PROIECT DIDACTIC JOC DIDACTIC
Management CARACTERIZARE A COPILULUI
Medicina NORMAL
Personalitati
 Profesor scoala PRACTICA PEDAGOGICA  -
Sociologie
JOCUL DIDACTIC IN INVATAMANTUL PRESCOLAR
EDUCATIV TEST DE EVALUARE
Stiinta
Tehnica mecanica FISA DE EVALUARE SUMATIVA
Timp liber 3.1. Conceptul de joc CUNOASTEREA MEDIULUI
PROIECT DIDACTIC grupa mijlocie
Activitate matematica Unde sunt mai
Jocul didactic - "un
multe, unde sunt mai putine?
de la activitatea dominanta de
o       (Bache H.,
"Pedagogie
normale", Edit. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1994)
Termenul "didactic" asociat jocului accentueaza componenta
acesta este organizat in vederea obtinerii unor finalitati de natura infor
de invatamant.
Jocul didactic prezinta ca nota definitorie imbinarea armonioa
distractiv, asigurand o unitate deplina intre sarcina didactica si actiunea
 Aceasta imbinare a elementului instructiv-educativ cu cel dist
sale, copiii sa traiasca stari afective complexe care declanseaza,
activitate, cresc eficienta acesteia si contribuie la dezvoltarea diferite
antrenati in joc.
Jocul didactic, incadrandu-se in categoria jocurilor cu reguli, es
regulilor care precizeaza caile ce trebuie urmate de copii in desfasurare
Jocurile didactice pot contribui la realizarea unor obiective ed
pot viza dezvoltarea fizica a copilului in cazul jocurilor motrice, sport
vietii psihice (procesele psihice senzoriale, intelectuale, volitive, trasa
jocurile didactice pot contribui la rezolvarea unor sarcini specifice educ
Prin jocul didactic se precizeaza, se consolideaza, se sinte
cunostintele copiilor, acestea sunt valorificate in contexte noi, inedite.
Spre deosebire de alte tipuri de jocuri, jocul didactic are o struc
acestuia sunt:
                 scopul jocului
                 continutul jocului
                 sarcina didactica
                 regulile jocului
                 elementele de joc

Scopul jocului - reprezinta o finalitate generala spre care tinde

obiectivelor de referinta din programa activitatilor instructiv-educative

Scopurile jocului didactic pot fi diverse: consolidarea uno

dezvoltarea capacitatii de exprimare, de orientare in spatiu si timp,
culorilor, de relationare cu cei din jur, formarea unor trasaturi morale, e

Continutul jocului - include totalitatea cunostintelor, price

opereaza in joc. Acestea au fost insusite in activitatile anterioare.
cunostinte despre plante, animale, anotimpuri, viata si activitatea oam
geografice, continutul unor basme, povesti, s.a.

Continutul jocului trebuie sa fie bine dozat, in functie de particu

sa fie accesibil si atractiv.

Sarcina didactica indica ce anume trebuie sa realizeze efectiv copi

scopul propus. Se recomanda ca sarcina didactica sa fie formulata
ajutandu-l pe copil sa constientizeze ce anume operatii trebuie sa ef
sarcina didactica sa nu solicite doar sau in primul rand, procese num
gandirea (operatiile acesteia), imaginatia, creativitatea copiilor.

Sarcina didactica trebuie sa fie in concordanta cu nivelul de

acelasi timp, sa fie atractiva.

Regulile jocului concretizeaza sarcina didactica si realizeaza le

Precizeaza care sunt caile pe care trebuie sa le urmeze copiii in desfa
sarcinii didactice.

Sunt prestabilite si obligatorii pentru toti participantii la joc si re

acestora in functie de structura particulara a jocului didactic.

Regulile jocului prezinta o mare varietate:

    indica actiunile de joc;
    precizeaza ordinea, succesiunea acestora;
    reglementeaza actiunile dintre copii;
    stimuleaza sau inhiba anumite manifestari comportamenta
 Cu cat regulile sunt mai precise si mai bine insusite, cu atat sarci
este mai interesant si mai distractiv.

Regulile trebuie sa fie simple, usor de retinut prin formulare si p

accesibile.

Elementele de joc - includ caile, mijloacele folosite pentru a da

distractiva activitatii desfasurate.

Conceperea lor depinde in mare masura de ingeniozitatea cadrul

ofera o serie de sugestii in acest sens: folosirea unor elemente surpriza,
pe echipe, miscarea, ghicirea, recompensarea rezultatelor bune, penaliz

Sarcina cadrului didactic este de a gasi pentru fiecare joc, eleme

cele folosite in activitatile anterioare, in caz contrar existand riscul ca a
pentru copii, esenta jocului fiind, in acest caz, compromisa.

Reusita unui joc didactic depinde si de materialele didactice

adecvate continutului, variate si atractive, usor de manevrat si sa provin
(planse, jetoane, jucarii, figuri geometrice, etc).

Atractivitatea si eficienta jocului depind de ingeniozitatea educa

acceptabila de catre copii, nici prea grea, nici prea usoara, cu un joc sim
Elementele de joc artificiale, nestimulative, ingreuneaza invatarea si pl
participa copiii la joc este singura justificare a recurgerii la jocul didact

3.2. CLASIFICAREA JOCURILOR DIDACTICE

Marea varietate a jocurilor didactice practicate in gradinita si

lor.Exista mai multe criterii de clasificare a jocurilor didactice:

1.                 Dupa scopul educational urmarit:

a)                 jocuri de miscare (jocuri motrice) - care urmaresc dezvoltarea

motrice

b)                jocuri ce vizeaza dezvoltarea psihica - acestea se pot clasifica

                                     jocuri senzoriale ce vizeaza, in principal dezvoltarea sen

pentru:

*           dezvoltarea sensibilitatii auditive;

*           dezvoltarea sensibilitatii tactile si chinestezice;

*           dezvoltarea sensibilitatii vizuale;

*           dezvoltarea sensibilitatii gustativ - olfactive.

                                     jocuri intelectuale care, la randul lor, se pot diferentia in

*           jocuri vizand precizarea, imbogatirea cunostintelor (jo

*           jocuri de dezvoltare a capacitatii de comunicare orala

*           jocuri de exersare a pronuntiei corecte;

*           jocuri de atentie si orientare spatiala;

*           jocuri de dezvoltare a memoriei;

 *           jocuri de dezvoltare a gandirii;

*           jocuri de dezvoltare a perspicacitatii;

*           jocuri pentru dezvoltarea imaginatiei si creativitatii;

*           jocuri pentru stimularea inhibitiei voluntare si a capacitatii

*           jocuri de expresie afe

2.                 Dupa sarcina didactica urmarita cu prioritate, jocurile didactic

.       jocuri pentru fixarea si sistematizarea cunostintelor;

.       jocuri de verificare si evaluare a cunostintelor, priceperilo

.       jocuri de transmitere si insusire de noi cunostinte, care se folosesc n

3.                 Dupa continut, jocurile didactice se pot grupa in:

.       jocuri didactice pentru cunoasterea mediului inconjurator;

.       jocuri didactice pentru educarea limbajului - ce pot fi jocuri fonetice

.       jocuri didactice cu continut matematic, jocuri logico - matematice;

.       jocuri pentru insusirea unor norme de comportament civilizat, for

conduita morala, de circulatie rutiera.

4.                 Dupa prezenta sau absenta materialului didactic,

.       jocuri cu material didactic natural sau confectionat: jucarii, jocuri

obiecte de uz casnic sau personal, mozaicuri, materiale din natura (c
flori, scoici) s.a.

.       jocuri fara material didactic.

5.                 Dupa locul pe care-l ocupa in activitate, jocurile didactice pot f

.       jocuri organizate ca activitate de sine statatoare;

.       jocuri integrate in activitate, ca momente ale acesteia sau in complet

3.3. JOCUL DIDACTIC MATEM

3.3.1. CONCEPTUL DE JOC DIDACTIC M

Cercetarile facute de specialisti in domeniu confirma faptul ca i

invatamantul prescolar este cu atat mai eficienta cu cat se realizea
introduse treptat, pornindu-se de la actiunea in plan extern cu obiectele
la utilizarea simbolurilor. Abordarea matematicii in aceasta maniera
intentiei de a-l determina pe copil sa "descopere" matematica, trezindu

Cunoscand faptul ca jocul este activitatea fundamentala in

valorificat la maximum si in predarea matematicii. In scoala insa, joc
luat de o alta forma de activitate: invatarea. Trecerea de la joc la invata
didactic. Acesta ocupa un loc bine determinat in planul de invataman
indicat mijloc de desfasurare a activitatilor de matematica, dar si a
educarea limbajului.

Pornind de la definitia data in capitolul anterior jocului dida

matematic este un tip specific de activitate prin care educatoarea
cunostintele copiilor, imbogateste sfera de cunoastere matematice, pu
creatoare ale acestora.

Stiut fiind faptul ca imbinarea elementului instructiv cu cel dis

unor stari emotionale complexe care stimuleaza si intensifica procese
realitatii, valoarea practica a jocului didactic matematic consta in faptu
are posibilitatea aplicarii cunostintelor insusite, exersarii priceperilor si

Pornind de la elementele constitutive ale jocului didactic,

urmatoarele componente:
    Scopul jocului - se formuleaza in concordanta cu prevederile pro
trebuie sa se refere la probleme de ordin cognitiv, dar si formativ.
Exemplu:
        Intr-un joc in care se urmareste predarea sau fixarea cunostintelo
realizeaza un exercitiu cu caracter formativ àanaliza, comparatie.
        Intr-un joc in care se introduce o noua forma geometrica (
vedere si aspectul formativ àexercitii de selectie, abstractizare, gene
Corect este ca intr-un joc didactic matematic sa se aduca in p
constientizarea lui de catre educatoare dandu-i acesteia posibilita
desfasurarea jocului.
    Continutul matematic al jocului este subordonat particulari
Continutul matematic se poate referi la: multimi, operatii cu multim
relatii de echipotenta, numere naturale, elemente de geometrie, unit
    Sarcina didactica reprezinta esenta activitatii, transpune la n
activitate matematica. Trebuie sa antreneze intens operatiile
abstractizarea, generalizarea.
Jocul matematic rezolva cu succes o singura sarcina didactica.
 Exemplu:
        Jocul didactic "Gaseste locul potrivit" are ca scop:"Formarea
multimi" iar sarcina didactica este urmatoarea: "sa formeze multimi
    Regulile jocului arata copiilor cum sa rezolve sarcina didactica fii
didactica.
    Elementele de joc fac ca rezolvarea sarcinii didactice

3.3.2. CLASIFICAREA JOCURILOR DIDACTIC

Jocurile didactice matematice, in marea lor diversitate, se pot cla

a.                  in functie de scopul si sarcina didactica

b.                 in functie de aportul lor formativ

A.               In functie de scopul si sarcina didactica, pot fi impartite in:

a)                 Dupa momentul in care se folosesc in cadrul lectiei:

*                    jocuri didactice matematice ca lectii de sine statatoare;

*                    jocuri didactice matematice ca momente propriu zise ale activit

*                    jocuri didactice matematice intercalate pe parcursul activitatii s

b)                Dupa continutul capitolelor de insusit:

*                    Jocuri matematice pentru aprofundarea cunostintelor specifice u

*                    Jocuri matematice specifice unei varste sau grupe.

c)                 Dupa materialul didactic:

*                    Jocuri didactice cu material didactic àstandard (confectionat)

ànatural (din natura)

*                    Jocuri fara material didactic (orale, ghicitori, versuri, scenete, c

B.                In functie de aportul lor formativ (pot fi clasificate tinand con

sarcina jocului i se adreseaza in mai mare masura)

a)                 Jocuri pentru dezvoltarea capacitatii de analiza

Exemplu:

                    "Jocul negatiei" prin care se urmareste sa se nasca la elevi ideea

realiza numai printr-o analiza amanuntita a tuturor atributelor pe care n
figuri logice.

                    "Completeaza sirul" in care copiii trebuie sa deduca regula dupa

termenii sirului.

b)                Jocuri pentru dezvoltarea capacitatii de sinteza

Exemplu:

                    Jocurile matematice cu numere naturale

                    Jocuri didactice in care se efectueaza operatii cu numere

Exercitiile de sinteza se introduc dupa efectuarea celor de analiza.

c)                 Jocuri didactice pentru dezvoltarea capacitatii de a efectua com

Exemplu:

                    Compararea cantitativa a doua multimi

                    Recunoasterea egalitatii/inegalitatii a doua numere

                    Compararea numerelor si ordonarea intr-un sir crescator

d)                Jocuri didactice pentru dezvoltarea capacitatii de a efectua abstr

Exemplu:

                    "Cine stie,raspunde" cu sarcina de a compune numere, de a com

rezultat dat.

e)                 Jocuri didactice pentru dezvoltarea perspicacitatii care cuprind

care presupun un bagaj de cunostinte temeinice si o gandire logica.

Exemplu:

                    "Cine are acelasi numar?" - corespondenta intre numarul de obi

10, utilizand si cifrele corespunzatoare.

(Lupu C., Savulescu D. - "Metodica predarii matematicii. Manual pent

Editura Paralela45, Bucuresti 2000)

O alta clasificare este realizata de autorii Antohe V., Gherghinoi

predarii matematicii. Jocul didactic matematic. Suport de curs", Braila

Autorii clasifica jocul didactic matematic impartindu-l in trei categorii:

1.                 Jocuri didactice de formare de multimi care implica exercitii

care vor duce la dobandirea abilitatilor de identificare, scriere, selectare

2.                 Jocuri didactice de numeratie care contribuie la consolidarea,

perechi, comparare, numarare constienta, de exersare a cardinalului si o
matematice de formare a rationamentelor de tip ipotetico-deductiv.

3.                 Jocuri logico-matematice care urmaresc familiarizarea copiilo

3.3.3. CONSIDERATII METODICE PRIVIND ORGANIZAREA

DIDACTICE MATEMATICE IN GRA

Cunoscute fiind problemele referitoare la structura jocului did

imbinarii originale a elementelor componente intr-un tot unitar, ma
aspecte metodice de desfasurare a acesteia la diferite grupe.

La grupa de 3-4 ani, introducerea in joc se face sub forma de

prezentarea materialului, bataia in usa, vorbirea soptita, aducerea
urmareste atat realizarea unei atmosfere placute de joc, trezirea intere
urma.

Se trece apoi la desfasurarea jocului, demonstrarea si exp

constituind prima etapa propriu zisa a jocului.

La grupa mica, educatoarea sau un anumit personaj este intotd

sarcini importante, pe linia antrenarii tuturor copiilor in respectar
raspunsurilor, a sanctionarii greselilor, a aprecierilor raspunsurilor co
culori, forme, pozitii spatiale), educatoarea este cea care denumeste
intentionat asupra diferitelor parti de cuvant pentru a fi percepute
repetarea acestora, in mod individual, asociindu-le cu concretul obiect
si sens, sunt retinute cu usurinta,

Pe parcursul jocului se are in vedere antrenarea tuturor cop

aspectele propuse a fi exersate in cadrul jocului respectiv. Totodata
obligatia de a fi corectate. Raspunsurilor verbale li se asociaza mult
mimica.

Toate acestea atrag copiii, ajutandu-i sa rezolve cu bine sarcinile

Atunci cand prin jocul didactic se transmit cuvinte noi ( sunt rep

Repetitiile, ca si corectarea greselilor din exprimarea copiilor, tre

supara copiii si a nu le diminua din dorinta de participare activa la joc.
este incununat de succes deplin, trebuie apreciat, rasplatit pentru a-i inc
continuare. In acest mod nu se creeaza conditii pentru aparitia unor atit

Incheierea jocului se face in stransa legatura cu continutul acestu

obtine adeziunea copiilor si asupra acestui moment al activitatii.
 Formele pe care le pot imbraca incheierea jocului pot fi: aranjare
grupa, imitarea prin anumite miscari a unor actiuni efectuate de person
aprecieri asupra rezultatelor obtinute. Cu acestea se urmareste pastrarea
tuturor copiilor.

La grupa de 4-5 ani se mentin caracteristicile mentionate mai sus

(ca etapa de tranzitie, pentru copiii care continua gradinita sau de adap
gradinita la 4 ani).

Treptat in organizarea si desfasurarea jocului didactic apar aspec

prin intermediul unor ghicitori, scurte povestiri, a unor versuri prin car
capteaza atentia si interesul pentru joc.

Ca moment aparte se realizeaza intuirea materialului didactic de

prin care se satisface curiozitatea copiilor fata de secretele pe care le co
in care el va fi folosit la activitate.
Explicatia si demonstratia jocului se realizeaza de catre educatoar
copii.
Acest moment priveste intreaga desfasurare a jocului sau a cate
variante in desfasurarea sa). Explicatia trebuie sa fie facuta cu cuvin
deplina cu demonstratia. Numai in aceste conditii, ce dureaza putin s
este inteleasa de copii.
In unele jocuri educatoarea transfera rolul ei de conducator anum
in vorbire, se exprima clar, formuleaza propozitii simple si corecte din
la jocurile Saculetul fermecat, Este ziua papusii, Magazinul de jucarii)
Se mentin, la aceasta grupa, cerintele referitoare la manifestarea
(in special in cazul copiilor timizi, cu persistente defectiuni de pronunt
melodicii jocurilor prin care se continua invatarea de noi cuvinte, formu
substantivelor cu pronumele corespunzator.
In desfasurarea jocului poate fi inclusa, spre sfarsitul anulu
raspunsurilor, al calitatii vorbirii, intrecerea intre copii.
Incheierea activitatii se mai poate realiza si sub forma de cantec
stimulativ.
La grupa copiilor de 5 - 6/7 ani, desi se mentin unele aspecte mai
apar totusi caracteristici noi, dat fiind faptul ca sarcinile privind dezvo
vocabularului, structura gramaticala, expresivitatea.
Introducerea in activitate poate fi realizata sub toate formele pr
inceputul anului scolar), la care se mai adauga si alte procedee, cum
reactualizare a acelor cunostinte care au implicatii directe in jocu
materialului si anuntarea jocului. Aceste procedeu prin caracterul lor
multa raspundere fata de modul de rezolvare a sarcinilor date prin joc.
Intuirea materialului se tace in totalitate de catre copii. Atunci c
si la celelalte doua grupe, se ia de catre fiecare copil prin autoservire,
in care jocul necesita aceasta.
Orientarea copiilor in joc se face integral (adica se explica si
nou, in intregime ori se prezinta in variante complicate) sau partial (nu
in cazul jocurilor cunoscute), de la inceputul jocului sau se compl
prealabila, accentul continua sa cada pe sarcina didactica, elemente de
rigori cu privire la durata si la calitatea acestui moment introductiv
alterneaza momentele care apartin conducatorului jocului - educato
repeta).
La grupa mare, o deosebita atentie se acorda calitatii jocului,
multor factori: activizarea corecta, prompta a copiilor, exprimarea lor
rapiditatea inchegarii raspunsurilor, intonatia adecvata, modelarea inte
 Pe parcursul jocului se accentueaza asupra caracterului de intrec
seama de toate regulile jocului. Intrecerea se poate declara frontal intre
echipe. Punctajul se realizeaza fie prin aportul fiecarui membru al echi
echipei.
Se recomanda consemnarea rezultatelor obtinute, in grafice, pe
care vizeaza calitatea muncii depuse. De asemenea, creste foarte mu
reprezentantilor, in aprecierea raspunsurilor, precum si supraveghere
conflictelor.
In special la aceasta grupa, in cadrul careia se intensifica preg
exersarea vorbirii fiecarui copil in parte, in aceleasi cerinte de tac
incurajare a copiilor pe planul gandirii si exprimarii cu voce tare.
In incheierea jocului didactic se analizeaza aportul fiecarui co
recompensele (care trebuie sa vizeze diverse aspecte, in raport cu p
parte).
Aceasta se realizeaza prin jocurile didactice care exercita o in
psihice a copiilor, contribuind la dezvoltarea lor intelectuala, la educar
creatoare, a gandirii si limbajului, deprinzandu-i cu o munca intelectua

3.3.4.CONSIDERATII METODICE PRIVIND ORGANIZARE

DIDACTICE MATEMATICE IN INVATAMANTUL PRIMAR

Reusita jocului didactic matematic este conditionata de pro

metodica, de modul in care cadrul didactic stie sa asigure o concord
definesc.

Pentru aceasta, cadrul didactic va avea in vedere urmatoarele c

                 pregatirea jocului didactic;
                 organizarea judicioasa a cestuia;
                 respectarea momentelor jocului didactic;
                 ritmul si strategia conducerii lui;
                 stimularea elevilor in vederea participarii active la joc;
                 asigurarea unei atmosfere prielnice de joc;
                 varietatea elementelor de joc (complicarea jocului, introducerea

Pregatirea jocului didactic presupune studierea atenta

pregatirea materialului si elaborarea planului jocului didactic.

Organizarea jocului didactic matematic necesita o serie d

impartire corespunzatoare a elevilor clasei in functie de actiunea jo
mobilierului salii de clasa pentru buna desfasurare a jocului, pentru r
sarcinii didactice.

O alta problema organizatorica este aceea a distribuirii mat

general, materialul se distribuie la inceputul activitatii de joc, si
cunoscand in prealabil materialele didactice necesare jocului respecti
cadrului didactic referitoare la desfasurarea jocului. Acest procedeu nu
jocuri didactice matematice in care materialul poate fi impartit elevilor

Organizarea judicioasa a jocului didactic are o influenta fav

acestuia, asupra realizarii cu succes a scopului propus.

Desfasurarea jocului cuprinde, de regula, urmatoarele mome

                    introducerea in joc (discutii pregatitoare);
                    anuntarea titlului jocului si a scopului acestuia;
                    prezentarea materialului;
                    explicarea si demonstrarea regulilor jocului;
                    fixarea regulilor;
                    executarea jocului de catre elevi;
                    complicarea jocului; introducerea unor noi variante;
                    incheierea jocului (evaluarea conduitei de grup sau individuale)

Introducerea in joc , ca etapa, imbraca forme variate in func

este necesar sa familiarizam elevii cu continutul jocului, activitatea po
efect motivator. Alteori, introducerea in joc se poate face printr-o scu
si atentie elevilor. In alte jocuri, introducerea se poate face prin prezen
de logica materialului este legata intreaga actiune a elevilor. Introd
moment totdeauna obligatoriu. Propunatorul poate incepe jocul anunta

Anuntarea jocului trebuie facuta sintetic, in termeni, precis

inutil inceputul acestei activitati.

Explicarea jocului este un momente hotarator pentru s

demonstrarea acestuia. Cadrului didactic ii revin urmatoarele sarcini:
                sa-i faca pe elevi sa inteleaga sarcinile ce le revin;
                sa precizeze regulile jocului, asigurand insusirea lor rapida si co
                sa prezinte continutul jocului si principalele lui etape, in functie
                sa dea indicatii cu privire la modul de folosire a materialului did
                sa scoata in evidenta sarcinile conducatorului de joc si cerintele

Fixarea regulilor. Uneori, in timpul explicatiei sau dupa expli

transmise. Acest lucru se recomanda, de regula, atunci cand jocul are o
astfel, o subliniere speciala a acestor reguli.

Executarea jocului . Jocul incepe la semnalul conducatorului

des in joc, reamintind regulile, dand unele indicatii organizatorice. Pe
capata experienta jocurilor matematice, propunatorul acorda independe

Se desprind, in general, doua moduri de a conduce jocul elevil

                conducerea directa (invatatorul avand rolul de conducator al joc
                conducerea indirecta (conducatorul ia parte activa la joc, fara sa

Pe parcursul desfasurarii unui joc didactic matematic, cadr

directa la cea indirecta sau le poate alterna.

3.3.5. LOCUL, ROLUL SI IMPORTANTA JOCULU

Jocurile didactice organizate in lumina cerintelor psihologiei

eficace de instruire a prescolarilor. Acest tip de activitate, cu un aparen
activitate apta sa raspunda unor importante obiective ale procesului ins

Prin jocul didactic, copilul isi angajeaza intreg potentialul psih

echipa, isi cultiva initiativa, vointa, inventivitatea, flexibilitatea gandiri

Asimilarea cunostintelor matematice de la cea mai frageda vars

dezvoltarea intelectuala generala a copilului si influentand pozitiv dina

Prin jocul didactic se faciliteaza asimilarea cunostintelor matem

matematic, realizand imbinarea armonioasa intre invatare si joc.

Folosirea jocului didactic in predarea matematicii are numeroase

                 constituie o tehnica atractiva de explicare a unor notiuni abstrac
                 angajeaza la lectie si copiii timizi si pe cei slabi si dezvolta
cresterea gradului de coeziune a grupei de elevi;
                 constituie o admirabila modalitate de a-i determina pe copii sa p
                 permite urmarirea progresului inregistrat de copil, permite
individuale de maturizare intelectuala si afectiva;
                 observarea modului de manifestare a copilului in cadrul activit
aprecierea individualizata a momentului (varstei) optim de intrar
recunoscuta ca avand drept obiective pe cele care vizeaza antrenarea ra

Jocul didactic matematic are un rol deosebit in amplificarea actiunii fo

faptul ca poate fi inclus in structura activitatii comune, realizand a
invatare si cea de joc.

Jocul didactic matematic are o eficienta formativa crescuta

cunostintelor, in etapa predarii procesului de invatare a unui joc nou
copii.

Jocul didactic matematic este un mijloc eficient de evaluare, a

cunostintele necesare, gradul de formare a reprezentarilor matemati
realiza sarcinile in succesiunea data de educatoare, de a se integra in r
prompte.

Jocul didactic matematic exercita o influenta deosebita asupra d

formarii priceperilor (de grupare, comparare, ordonare a multimilor), a
la exersarea operatiilor gandirii (analiza, sinteza, comparatia, clasificar
a celui matematic in special, a imaginatiei si atentiei voluntare.

Numeroase jocuri organizeaza procesul perceperii analitico-s

obiectelor (constituirea grupelor si gasirea asemanarilor dintre obiecte)
perceptia spatiului ("Unde au asezat jucaria").

De asemenea, jocul didactic matematic contribuie la realizarea

stapanirii de sine, a autocontrolului, a spiritului de independenta, a d
unor calitati de vointa si caracter, aspecte atat de necesare in activitatea

Restabilind un echilibru in activitatea copiilor, jocul didactic ma

fizice ale acestora, constituind o prezenta indispensabila in ritmul acce

A fost util?
Document Info
Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site
Accesari: 26695
Apreciat: Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.
Comenteaza
documentul: <a

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii
utilizator inregistrat
pentru a putea
comenta

Creaza cont nou

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2014 )