Sunteți pe pagina 1din 42

Nr.

5, martie, 2020

Revistă de cultură și atitudine civică


________________________________________________________________________________________

Revistă de cultură și atitudine civică


________________________________________________________________________________________
REDACȚIA:
 Director fondator: Gheorghe Bucălăete
 Redactor-șef: Lăcrimioara Iva
 Redactori: Cătălin Mircea Pleşu, Eugenia Bucur, Gabriel Sarcină
 Secretar general: Ionel Cioabă
__________________________________________________________
CONTACT:
 Adresa: Alimpești, Nr. 88, Gorj
 Email: catalinp11@yahoo.com sau cutezator2015@gmail.com
 Telefon: 0760987321

__________________________________________________________
© Editura eParadigme

Cutezător (Online) = ISSN 2501-3033 ISSN–L 2501-3033

1
nr. 5, martie 2020
Prof. Avram Fițiu ne propune 10 sfaturi despre cum trebuie să ne hrănim pe
vremea Coronavirusului și 10 recomandări în caz de criză alimentară

„1. Hrana țărănească ecologică cumpărată de la țărani, este mult mai vitaminizată
(corpul are nevoie de -bombe de vitamine-) decât alimentele din supermarchet!
2. Hrana țărănească ecologică cumpărată de la țărani, este mult mai sigură din punct
de vedere rezidual (0 conținut în substanțe chimice de sinteză);
3. Hrana țărănească ecologică cumpărată de la țărani, este mult mai sigură din punct
de vedere al aprovizionării dacă vă aprovizionați la domiciliu sau loc de muncă (în caz
de închiderea supermarchetului);
4. Hrana țărănească ecologică cumpărată de la țărani, este mult mai sigură din punct
de vedere sanitar decât cea din supermarchet (a intrat în contact doar cu mâinile
țăranului);
5. Hrana țărănească ecologică cumpărată de la țărani, este mult mai nutrițională
(conținut mai mare în elemente nutriționale) decât cea din supermarchet;
6. Hrana țărănească ecologică cumpărată de la țărani, este mult mai energetică
(conținut în glucide, etc..) decât cea din supermarchet;
7. Hrana țărănească ecologică cumpărată de la țărani, este mult mai antioxidantă,
decât cea din supermarchet (antociani, polifenoli, etc..);
9. Hrana țărănească ecologică produsă la țară (dacă vă aveți o casă/cabană/familie la
țară) este o formulă de rezervă în caz de închiderea școlilor, orașelor pe termen mediu;
10. Puteți deveni autonomi alimentar, producând hrană ecologică în propria
gospodărie de la țară.”

2
nr. 5, martie 2020
Evelyne Maria Croitoru

Rădăcini nu avea

El se ivea uneori
dinspre capătul lumii.
Rădăcini nu avea.
Îl recunoşteam
după dansul nebun
al glicinelor
din sufletul meu,
după locul acela
care înverzea deodată,
3
nr. 5, martie 2020
se dilata.
Degetele florilor
se întindeau după
tâmplele lui înrourate
de lianele ochilor mei.
El rădăcini nu avea.

***
Sub runele trezirii
Atât de fine
sunt brazdele iubirii,
drumul nădejdii lor
fără martori
încolţeşte
acolo unde
pasărea îşi înalţă
bucuria primului zbor,
sub runele trezirii.
O străvezime
grăbită de scrumul
viitoarelor arderi.

***
Ce să-ţi mai spun?
Că trece ora ca şi clipa
Când sunt cu tine?
Că ai sădit mii de tulpini
Ce cresc în mine?
Că simt în vorba-ţi
Un ecou gândului meu?
Că mă-nfăşoară-n catifea privirea ta?
4
nr. 5, martie 2020
Că în afară de a ta iubire,
Nu am nimic,
Nu sunt nimic
Decât zadarnică simţire!
Ce să-ţi mai spun?
Când mă atingi
Eşti adiere de petală
Mai preţioasă decât
Însăşi floarea.
Cu tine
Am atins cerul!
Căzând vreodată
Din paradis,
Voi şti că i-am gustat culoarea!

***
Trecerile mele
Pădure de piatră
nefoşnitoare,
descătuşează
bătăile inimii mele
sfielnice.
Trecerile mele,
dinspre vară;
contur de aur,
jur-împrejur,
nesfiindu-mă respir
abur de tinereţe.
Şi iar contur, clipe, azur.
Nopţi în ploi – doi –
noi, amândoi,
5
nr. 5, martie 2020
Chipul tău, contur, pur.
Apoi, vârtej de toamnă,
La un loc.
Timp.
A nins, înadins?
Suflete,
pădure de piatră
nefoşnitoare,
descătușează-mă!

***

Cândva

Evelyne Maria Croitoru

Cândva,
sufletul meu va pleca
cu vântul.
Atunci
eu voi mai fi
doar în cânt de mesteceni
şi-n foşnet,
răcoare şi-n umbra,
ce- o dă liliacul.
Mă vei auzi,
în tremurul frunzelor,
puţin, tot mai puţin,
apoi, deloc.
Totuşi
poate vântul,
6
nr. 5, martie 2020
va păstra
un timp măcar,
conturul
a ceea ce sufletul meu
a rodit…

***
Bogăție

Evelyne Maria Croitoru

Noapte de noapte
silabele mele
galopează cu stelele,
pasc fulgere,
extazul lor topeşte abisul.
Apoi mi se întorc
sub piele şi ard
până-n zori.
Mă dor.
Totuşi,
dacă-ntr-o zi s-ar rătăci
ce sărac aş deveni.

***

7
nr. 5, martie 2020
Dorul

Dorul de tine
E ultimul gând
Din geana somnului.
El țese mătasea
Ce mă-nfășoară
În răsăritul
Ce-mi ești.

8
nr. 5, martie 2020
Povești cu tâlc din Marele Război (XXII). Preoții confesori

Ne-am propus mai de mult să facem câteva aprecieri asupra unor preoți confesori
din județul Gorj, cei care au înfruntat cu demnitate și curaj vitregiile războiului, dar nu
în propriile parohii ca în vremurile de pace, ci acolo unde i-a chemat patria, datoria și
destinul. Sunt preoții care au însoțit regimentele militare în teatrele de operațiuni din
Primul Război Mondial. Din păcate unii dintre ei au fost făcuți prizonieri, alți răniți
sau au rămas invalizi ori au fost răpuși de tifosul exantematic, dar cu toți au avut un
comportament comparabil cu eroii din legendele antice sau medievale.
Despre preotul Vasile Gh. Ionescu din comuna Groșerea-Gorj se știe că a fost
repartizat la Regimentul 18 Infanterie Gorj. La 20 noiembrie 1916 a căzut prizonier în
comuna Greci-Argeș și a fost trimis în lagărul de la Stralsund (Germania), apoi a fost
transferat în lagărul din Tuchel
(Germania). „Purtarea sa în captivitate a
fost demnă și patriotică. În lagărul
Tuchel s-a interesat foarte mult și a
depus tot interesul pentru ca hrana
oamenilor din acel lagăr să fie de bună
calitate. Prin conferințe a pregătit pe
soldați contra propagandei bolșevice
care căuta să ia naștere și în lagăr”.

Preotul Haralambie N. Baculescu din Câlcești de Sus-Gorj a fost mobilizat ca „preot


de armată” la Brigada I Călărași. Cum a înțeles să-și îndeplinească îndatorirea ne dăm
seama doar dacă lecturăm raportul colonelului Nicolescu: „la Săliște sluja morții sub
cel mai cumplit bombardament de artilerie de toate calibrele, zi și noapte (patru luni)
în tranșee printre bravi. Tot timpul luptelor nu am avut nici un dezertor și aceasta se
atribuie în mare parte Sfinției Sale. Este o podoabă nespus de frumoasă a clerului
român”. Preotul Vasile Cernăianu din parohia Racoți-Gorj, potrivit colonelului
Stănescu – comandatului Regimentului Gorj 18 – „și-a îndeplinit îndatorirea

9
nr. 5, martie 2020
preoțească cu toată abnegația și dragostea creștinească, necruțându-și persoana în nici
o ocazie (…). Model de cinste și de muncă acest preot face onoare instituției
bisericești și face onoare regimentului pe care îl servește (…). Consider ca o datorie a
afirma că în izbânzile de la Mărășești și Muncel, preotul Cernăianu își are partea sa
dreaptă, o largă parte sufletească”.

Părintele Ilie Roșoga a fost preot confesor al Regimentului I Vânători. Este și autorul
unei lucrări despre Marele Război, lucrare ce azi o putem regăsi la Muzeul Județean
„Alexandru Ștefulescu” din Târgu Jiu. Despre el, istoricul Gh. Nichifor susținea că
„(…) în luptele de la Fărcășești, căzând prizonier a fost eliberat în baza vârstei prea
înaintate”, dar tot Sfinția Sa este și cel care „a oficiat ceremonialul religios dedicat
reînhumării rămășițelor pământești ale eroinei de la Jiu”.

Mobilizat la Brigada I Artilerie preotul Victor Dobrescu din comuna Crețești-Gorj „a


căzut bolnav de tifos exantematic” nu înainte de „a servi de pildă ofițerilor și trupei în
toate împrejurările”.

La Regimentul 3 Vânători a fost mobilizat și preotul Dumitru Elian din comuna


Piscoiu-Gorj. Surse istorice contemporane ne dezvăluie că „în grelele lupte ce a dus
regimentul, în ziua de 9 septembrie 1916 la Ghimboc și dealul Nucului, unde secția de
mitraliere a slt. Chiriacescu rămăsese într-un moment dat fără cartușe, părintele Elian
(…) având în spinare două cutii cu cartușe, a mers în fruntea soldaților…”.

Preotul Dumitru Murărețu din comuna Urdarii de Sus-Gorj a fost mobilizat la


Regimentul 7 Vânători. Mărturiile unor ofițeri ai acestui regiment sunt emblematice:
„a însoțit regimentul în lupte și în tranșee, chiar în linia I. A ajutat pe medic la facerea
pansamentelor. A mângâiat pe răniți (…) a însoțit în mod voluntar recunoașterile de
ofițeri și patrule până la rețelele de sârmă ale inamicului aducând și o scrisoare și alte
materiale găsite în apropierea rețelelor (…). Fără frică, disprețuind moartea”!

de Gabriel Sarcină

10
nr. 5, martie 2020
Pick-up

Ferestre de timp fură privirea,


Ritmul trecerii clipelor, grijilor
Strecurate, apă printre pietre,
În farmecul lin al bucuriilor.

Liniştea nopții-i cuprinsă de ele,


Lumina-n chip frumos de copil,
Zborul din mâine, disc de vinilin,
Peste grădina amintirilor sublim.

Cad sunete-n noapte. Ea, trăirea,


Odihneşte-n capac de Pick-up nou
Şi-n curgerea sunetelor spre stele
Vin ele, clipele trecutului, azi cadou!

Eugenia Bucur, 21.01.2020

11
nr. 5, martie 2020
Pân’ la sfârșit te voi iubi !!!

Pân’ la sfârşit te voi iubi,

Cât timpul nu se mişcā-n pripă

Apoi, de clipa ar muri

Aş inventa o altă clipă


12
nr. 5, martie 2020
Pân’ la sfârșit te voi iubi

Prin spații vide fără rații

Apoi, de nu te voi găsi

Voi inventa eu alte spații

Pân’ la sfârșit te voi iubi

În lumea asta prea nebună

De crezi ca m-aş putea opri

Ar fi doar maxima minciună

Pân’ la sfârșit te voi iubi

Cuvintele pot fi tăcere

Iar de n-aş mai putea vorbi

Tot ţi-as șopti prin mângâiere

Te voi iubi pân’ la sfârșit

Să nu fii niciodată tristă!

Căci Dumnezeu ne-a hărăzit

Sfârșitul nostru nu există !!!

Alexandru Florian Săraru

13
nr. 5, martie 2020
Ultimul surâs

de Mihail Janto

Iubirea pradă amintirii,


e soarta noastră de acum,
să nu plângi clipa despărțirii,
nici pașii vieții pe alt drum.

Rămâi așa ca altădată,


precum erai când te-am iubit,
de-ar fi să te-ntâlnesc odată,
o clipă-aș fi iar fericit.

Și dacă vrei, te-ntorci chiar mâine,


deschis-am ușile pe rând,
îți las bucata de la pâine,
ce-am împărțit-o iar în gând.

Din cea din urmă amintire,


dezmierd privirea când ai râs,
plângeam ades’ de fericire
și azi de ultimul surâs…

Când adevăruri pot să doară,


ai șterge totul ce a fost,
durerea lor încet omoară
și totu-ți pare fără rost…

***

14
nr. 5, martie 2020
În stropii ultimelor ploi

de Mihail Janto

Flămând de dulcele iubirii,


când anotimpuri cern mistere,
pierdut pe calea amintirii,
mi-e dor smintit de-o mângâiere.

Un vis nebun mi-e` n suflet focul,


am mers desculț prin jar și soare,
tu ți-ai săpat în mine locul,
ca umbra sorții dansatoare.

Iubirea mă străpunge lină,


iar din privirea ta scânteie,
un gând sălbatic mă domnină,
și sânii tăi dulce femeie.

15
nr. 5, martie 2020
Durerea ta, în noi suspine,
tu ești de-a pururea, “Marie”,
în coapse porți multe destine,
a sorții veșnică magie.

Chiar ceru-n tine îi schimbător,


ești valul ce spală nisipul,
și un zâmbet des amăgitor,
care promite infinitul.

Iubești și ierți de-i fi trădată,


îți stă pământul la picioare,
dar fie clipa blestemată,
când sufletu-ți n-are iertare.

M-ai învățat ce-i umilire,


m-ai așternut și la picioare,
un suflet după răstignire,
cu ultimul sărut ce doare.

Am plâns amar și fericire,


ca pe un ultim țărm cu soare,
sărută-mi dorul din privire,
pierdut în golul care moare.

Mai dă-mi o singură speranță,


ca în stropii ultimelor ploi,
ce plâng ades`ca o romanță,
te întorci o clipă iar la noi…

***

16
nr. 5, martie 2020
Lasă-mi doar o mângâiere

Tu iubire, gol de stele,


eu te-am lăsat să mă cuprinzi
și-am rămas cu zile grele,
în cioburi sparte de oglinzi.

Râd și plâng, dar cred în tine,


mi te dai pe jumătate,
doar speranța-mi aparține,
multe vise sfâșiate.

Azi mă trezești în câmp de maci,


îți simt căldura ca și-un foc,
din minți și cuget mă dezbraci,
de-ar sta doar clipele pe loc.

Flămând de tine și de tot,


când leacul pare ca un vis,
îmi ești iubire și-antidot
tu schimbi destinul ce mi-e scris.

Ștergi și lacrimi și durere,


sufletul ți-l dau doar ție,
lasă-mi doar o mângâiere,
să mă mintă pe-o vecie…

17
nr. 5, martie 2020
Am să te iert și azi

de Mihail Janto

M-ai învățat ce-i dragostea fierbinte,


nu te blestem că mi-ai lăsat pieirea,
de speri să ai mai mult ca înainte,
îți dau din mine azi toată iubirea.

Poate-am gustat din fructul de păcate,


și mi-a rămas în suflet sărăcia,
eu n-am cerut nici Domnului de toate,
dar dragostea-mi era toată-avuția.

Mi-ai otrăvit și gustul de pe pâine,


îndestulându-ți pofta, nu simțirea,
am să te iert și azi, poate și mâine,
dar lasă-mi pentr-o noapte doar iubirea…

Iarăși copil

de Mihail Janto

Fă din viață sărbătoare,


zile multe, cât mai poți,
șterge tot ce-n suflet doare ,
zilele ce-s fără soț.

Viața nu stă în tipare,


nici în dorul plin de chin,
uită tot ce-n suflet doare,
uită ultimul suspin.
18
nr. 5, martie 2020
Șterge și cuvântul „moarte”,
fă nou ce nu-i permis,
gândurile să te poarte
dincolo de orice-abis.

Întoarce-n suflet un impas,


dă cu piatra într-un geam
şi strigă azi cu-același glas:
„griji mai mari, n-aș vrea să am!”

Strângeți iar în brațe mama,


spune-i azi cât o iubești,
când te va cuprinde teama…
poate mâine, n-o găsești.

Fă din viață nebunie,


fură-ți visele tiptil,
desenează pe-o hârtie,
fii din nou, o zi, copil.

19
nr. 5, martie 2020
Mihaela CD

Binecuvântare și chin

Să fie oare doar o întâmplare ? Este și binecuvântare e și chin


De când eu l-am pierdut pe tata , întruna versurile-mi vin.
Și nu mă lasă noaptea toată, se-nvârt în cap, să dorm nu pot
Când vreau să spun o rugăciune, mă rog în versuri strop cu strop.
De -atâta durere amară?……m-am întrebat în al meu chin
Să fie oare numai suferința ce-mi luminează acest destin?
Deodată am devenit poetă și versurile -mi curg puhoi
Nu știu de este binecuvântare, să fie un blestem apoi?
De ce mi se întamplă mie?…. De ce a început acum?
De ce n-am scris eu oare versuri în asta lume pân’ acum?
Și mă întreb încă o dată de nu se vor opri pe drum?
Veni-vor luni și ani de-acuma așa durerea să îmi spun?
Și n-am hodină noaptea toată, îmi pun o mie de-ntrebări

20
nr. 5, martie 2020
De undeva din depărtare cuvinte zboară-n alte zări.
M-așez și scriu, le pun pe foaie, așa cum vin, nu le aleg
Și când termin mă simt de parcă eu am îndeplinit un crez
Așa îmi plâng acum durerea, și versurile îmi curg lin
Să fie oare o -ntamplare? Este și binecuvântare e și chin!

***
Rădăcini
Pământul aspru, roditor îți ține rădăcina
Acolo-n satul iubitor unde-ai văzut lumina
Și-n zilele și nopțile senine să te-ntorci iți vine
În gând îți amintești, atunci, cât îți era de bine.

Copil plăpând cu ochii mari și inima senină


Tu te revezi râzând când n-aveai nici o vină
Acele vremuri au apus, satul acum e pustiit
Plecat-au toți, plânge amar pământul răzvrătit.

Și-acuma glasul sângelui tău îți vorbește


De ale tale rădacini adânci îți amintește
Acolo-n sat ai tăi părinți și strămoși muriră
O viată-ndestulată și pentru strănepoți voiră.

Căci n-au crezut în veci c-o să se-ntâmple


S-albească pământul cel roditor la tâmple
Și sângerează glia că plină e de mărăcini
Iar din pământ astăzi oftează ale tale rădăcini .

***
Te-ntreb: De ce ?

De ce -ai lăsat să-nbătrânim,


De ce-ai lăsat să ne iubim
21
nr. 5, martie 2020
Dac-ai știut că pân’ la urmă,
Noi tot o să murim?

De ce îmbobocește o floare,
Ne-ncântă cu a ei splendoare
Dac-ai știut că se-ofilește
Și frumusețea ei e trecătoare?

De ce mai vine primavara,


De ce ne-ncântă oare vara
Dacă-ai știut că vine iarna
Și îngheață toată țara?

De ce se naște o furnică,
Se zbate cât este de mică
Dacă-ai știut că n-are multe zile
Și poate fi strivită într-o clipită?

De ce -ai creat tu oare valul,


De ce să spele marea malul
Dac-ai știut că într-o zi
N-o să mai fim să vedem litoralul?

De ce -ai facut oare pe lume


Atâtea frumuseți anume
Dac -ai știut că viața noastră
Trece cu repeziciune?

De ce tu soarta n-ai putut întoarce,


Și moartea-n veșnicie a preface
Dac-ai știut c-ajungem la răscruce?
Tu poti orice! Te-ntreb: De ce?

22
nr. 5, martie 2020
***
Ultima picătură

În viată sunt multe dileme


Și uneori ești în încurcătură
Când ai tot felul de probleme
Hop, cade și ultima picatură

Și parcă atunci ți se întâmplă


Când ai multe necazuri adunate
Ce-ți dau și-așa dureri de tâmplă
Mai vine una ce te dă pe spate

Aceasta-i renumita picătură


Ce pare mică și nevinovată
Ea răstoarnă orice adunătură
Și creează panică de-i enervată

Ia seama la fiecare picătură


Oricât ar fi de neînsemnată
Indiferent de-i de orice natură
Rezolv-o ,n-o lăsa tărăgănată!

Să nu depășești preaplinul
Încearcaă ca să fii prevăzător
S-apuci să îndulcești pelinul
Și-ai să iesi mereu învingător!

***

23
nr. 5, martie 2020
Dansul ploii
Picături de aur cad din cer
Și-n dansul lor spre glorie
Ele se-mbrățișează sincer
Și se dezmiardă în victorie

Văzduhul de fericire plânge


Și-mparte-n jur ca o sfârlează
Mii de perluțe aurii răsfrânge
În simfonia ploii s-exalteaza

Pe melodia amorului de seară


Valsează în ritm vesel și ușor
Cu roua viselor se-mpresoară
În pasul legănat de fulgușor

Și-n drum întâlnesc iubirea


Se umple de fiorul sublim
Și te răsplătesc cu fericirea
Unui spectacol pantomim .

***
Nicicând nu-i prea târziu…

Nicicând nu-i prea târziu să speri


Că poți trăi superbe primăveri
N-ai zece vieți ca să trăiești
Doar una ai, s-o prețuiești!

24
nr. 5, martie 2020
Nicicțnd nu-i prea tțrziu să spui
Un mulțumesc, crezând că te supui
Recunoștintă să porți orișicui
Te-a ajutat, ușa să nu-i încui!

Nicicând nu-i prea târziu să ceri


Temându-te c-o să ai neplăceri
De nu știi și ai nevoie de-ajutor
Cere-l, că nu ești atotștiutor!

Nicicând nu-i prea târziu să crezi


Că poți iubirea vie s-o păstrezi
Oferă mai întâi, apoi primești
Și-atunci în fericire-ai să trăiești!

Nu vreau aici prelegeri să îți țiu


Vreau doar să știi, cât timp ești viu,
Pentru orice, nicicând nu-i prea târziu!

***

Copacul suveran al iubirii

Ești trunchi solid și eu ti-s verde ramură


Ce m-arcuiesc și înverzesc de al tău dor
Ardem ca seva prin tulpinile ce murmură
În codrul adorat ce-i al iubirii ambasador

25
nr. 5, martie 2020
Și-n freamătul hoinar de raze arămii
Ne dăruim pur iubirea providențială
Și ne-mbătăm de-amor în ciuda vremii
Fermecătoare furtună-n patima nupțială

Și-n ceara scursă a timpului petrecut


Am pus atâtea șoapte de patos auriu
Reflexe dintr-un foc zeiesc neîntrecut
Cu frunze rătăcite în nuanțe de fumuriu

Înlănțuiți de dragoste formăm copacul


Ce-și apleacă coroana împovărată de ani
Fericiți, cu bucurie ne vom duce veacul
Lăsând admirabile rădăcini de suverani!

26
nr. 5, martie 2020
Calea către veșnicie

de Preot Sorin Croitoru

Calea către veșnicie


De dureri și plâns e plină;
Sufletul spălat cu lacrimi
Se îmbracă în lumină.

Pe Golgota vieții noastre


Toți avem de dus o cruce..
Fericit e omul care
Cu răbdare și-o va duce!

Când necazul te lovește


Nu te amărî, creștine:
Dumnezeu nu te urăște,
Nici nu a uitat de tine,

Ci te trece prin cuptorul


Care-ți arde vechea fire,
Pregătindu-ți haină sfântă
Pentru viața-n nemurire!

Uită-te la Domnul nostru


Cum coboară din tărie,
Se îmbracă-n firea noastră,
Om fiind pe veșnicie,

Însă vezi această fire


Cum Și-o trece prin durere,
Pregătind-o pe Golgota
Pentru Sfânta Înviere..

27
nr. 5, martie 2020
Orice rană ce-a primit-o
I-a pricinuit cunună
Și I s-a trimis din ceruri
Haina Duhului cea bună.

Carnea Sa de bici mușcată


Și de cui de fier străpunsă
S-a sfințit în întregime,
Căci de har a fost pătrunsă!

Deci aceasta este calea


Tuturor spre veșnicie:
Lacrimi, plânsuri și suspine
Totdeauna or să fie,

Dacă vrem ca laolaltă


Cu toți fiii Învierii
Să împărățim cu Domnul,
Plini de Duhul înfierii..

28
nr. 5, martie 2020
Gingăşie

Țin în palmă floarea primăverii


În gând port ruga către cer
Inima îmi bate-n piept străină
Azi nu-i mai dau şi nu-i mai cer
Brazda ogorului se odihneşte
În palmele cuprinse de soare
Mă împreunez cu pământul
Şi cu sufletul călător în zare

Deschid mâna plină de iubire


Din ea cresc două mere dulci
O haină roşie acoperă pereții
Tu în ruga verii să nu mă uiți

Eugenia Bucur

29
nr. 5, martie 2020
JOCUL DIDACTIC MUZICAL ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR
-studiu de specialitate-
”Omul nu este întreg decât atunci când se joacă”
Schiller

Prof. Cioabă Cristina


Grădiniţa cu P.P. Nr.1, Tg-Jiu

Vârsta preșcolară este vârsta jocului. În domeniul educației jocul a fost asociat
cu libertatea de expresie și reprezintă elementul central al formării, educării și
dezvoltării copilului.
Prin folosirea jocului în scopuri educative s-au creat jocurile didactice, prin care
educatoarele realizează o mare parte din sarcinile instructiv-educative ale activității
din gradiniță. Termenul „didactic” indică „latura instructivă care devine parte
integrată și se concretizează printr-un anume volum de cunoștințe, de acțiuni
obiectuale și mintale pe care le solicită”.
Caracteristica
esențială a jocului didactic
constă în îmbinarea unitară
și armonioasă a sarcinilor de
învățare – exersare cu funcții
specifice învățării. Jocurile
didactice au dublu scop. Pe
de o parte instruiesc copiii
într-un anumit domeniu al
cunoașterii, iar pe de altă
parte sporesc interesul copiilor pentru activitatea respectivă prin utilizarea elementelor
distractive, caracteristice jocului care facilitează atingerea scopului formativ-educativ
urmărit.

30
nr. 5, martie 2020
Jocul didactic, ca mijloc de bază în activitatea preșcolarului, realizează una
dintre cele mai
importante roluri ale educației preșcolare, aceea de a-i învăța pe copii o varietate de
noutăți, jucându-se în mod organizat. Dintre toate artele, cea mai apropiată de sufletul
omenesc este muzica, ea fiind prezentă în viața omului în toate etapele dezvoltării
sale. Educația muzicală ocupă un loc important în grădinița de copii. Accesibilă
copiilor înaintea cuvântului muzica impresionează de timpuriu pe copii.
Ea le trezește în suflet stări emoționale plăcute și puternice, le dezvoltă treptat
sensibilitatea și receptivitatea artistică, contribuind la crearea premiselor necesare
dezvoltării reprezentărilor
muzicale și sentimentelor estetice. Se promovează abordarea educației muzicale
exclusiv prin joc. Perceperea, însușirea și interpretarea muzicii reprezintă premisa de
bază în formarea unor deprinderi muzicale, în cultivarea unor atitudini. Se impune
orientarea spre contactul direct cu muzica, aceasta fiind forma spontană și naturală de
manifestare a copilului, încă de la cea mai fragedă vârstă.
Copilul este familiarizat cu elementele muzicii accesibile înțelegerii lui, cu
ritmul și melodia în activitățile de cânt și joc. Treptat, începând cu grupa mică, se
dezvoltă la toți copiii simțul ritmului și auzul muzical. Copiii se mișcă în ritmul
muzicii, interpretează cântecele potrivite vârstei lor. Copiii sunt deprinși să asculte
muzica, s-o simtă, s-o înțeleagă și s-o țină minte pentru a o putea executa, cântând sau
jucând în colectiv sau individual.
În educația muzicală a preșcolarilor, jocul didactic muzical este frecvent folosit
și prin varietatea și diversitatea lui dezvoltă imaginația, creativitatea, stimulează
spiritul de inițiativă si de echipă, dezvoltând de asemenea deprinderile de muncă
independente. Putem numi joc didactic
muzical „acea activitate ce contribuie la exersarea, consolidarea curriculum-ului școlar
sau a programei școlare sau modelează comportamentul elevului în fața muzicii sau a
oricărei sonorități din lumea ce îl înconjoară pe copil.”
O clasificare cât mai exactă a jocurilor didactice muzicale ne este prezentată de
Anca Ilea
(1992).

31
nr. 5, martie 2020
După mijlocul didactic cu care se combină, jocul didactic muzical poate fi:

suport pe exercițiu;

În funcție de sarcina muzicală urmărită, jocurile muzicale se clasifică în:


 Jocuri muzicale melodice;
 Jocuri muzicale ritmice;
 Jocuri muzicale cu mișcări sugerate de textul cântecului;
 Jocuri dans;
 Jocuri muzicale pentru însușirea elementelor de expresie;
 Jocuri muzicale pentru diferențierea timbrelor;
 Jocuri muzicale armonico-polifonice;
 Jocuri muzicale pentru cultura vocală;
 Jocuri muzicale de creație;
 Jocuri muzicale spectacol.
V. Vasile (2004) și G. Munteanu (1999) clasifică jocurile didactice muzicale
după obiectivul prioritar urmărit:

pentru însușirea și cunoașterea nuanțelor și tempoului, a armoniei și polifonicii, a


disocierii timbrurilor vocale și instrumentale;

depășirea timidității și formarea unei aderări la un concept;


ei: jocuri de construire a formei unui
cântec, jocuri de asociere la o mișcare dată a unor elemente extramuzicale, jocuri-
portrete muzicale.
Cele mai importante și mai des utilizate jocuri didactice muzicale sunt cele
melodice și ritmice. Jocurile muzicale melodice ca Ursul și pasările, Cloșca cu pui,
Cântă cu un sunet mai înalt decât acesta, Desenează ce cânt, Cântă ce am arătat,
Plasează jetonul pe scărița muzicală, Colorează imaginile corespunzătoare sunetelor
audiate aduc importante contribuții la formarea deprinderilor de a executa și de a
valorifica elementele melodice.
32
nr. 5, martie 2020
Înainte de a putea cânta o melodie, copilul preșcolar își manifestă simțul pentru
ritm. Ritmul reprezintă mișcare și este „este elementul muzical care dă viață muzicii”.
Muzica are trei elemente dintre care copilul preșcolar le folosește pe primele două:
ritmul și melodia (al treilea element – armonia). Fără ritm, celelalte elemente nu pot
exista. Prin diversitatea jocurilor ritmice ca Răspunde cântând, Numără sunetele, Bate
cum auzi, De-a dirijorul, Ce cântec se bate așa, a versurilor populare și a
numărătorilor ritmice se constituie cea mai bună bază pentru dezvoltarea simtului
ritmic.
Jocul didactic muzical este foarte important în grădiniţă, având un rol
covârşitor, întrucât este o activitate care prin varietatea și diversitatea lui produce
satisfacţii şi plăceri copiilor, îi atrage şi îi interesează, răspuzând nevoilor copiilor de
exprimare, afectivitate și frumos.

Bibliografie:
 E. Gheorghian; M. Taiban –Metodica jocului și a altor activități la copiii
preșcolari – Editura Didactică Pedagogică, București, 1979
 L. Ezechil; M.E. Pausi Lazarescu- Laborator Preșcolar –Ed. V&I Integral,
București, 2002
 G. Munteanu- Metodica predării educației muzicale în gimnaziu și liceu –
Ed. Sigma, București, 1999

33
nr. 5, martie 2020
Importanţa educaţiei morale la vârsta preșcolară

Prof. Mihuț Roxana Andreia

Grădiniţa cu P.P. Nr.1, Tg-Jiu

Bunicii noștri îşi amintesc cu plăcere de codul bunelor maniere: salutul cu


pălăria, cedarea locului unei persoane vârsnice sau unei femei în mijlocul de transport
în comun, ajutarea unei persoane să traverseze strada. Ne întrebăm de ce în zilele
noastre aceste lucruri se întâmplă foarte rar și ce mai putem face.
Observăm că generaţiile actuale nu mai seamănă cu generaţiile părinţilor noştri.
În societatea actuală, evoluția științei,
folosirea televizorului, computerului,
tabletei, telefonului mobil, a schimbat
modul de comportare, de a simți și de a
reacționa în diferite situații și ipostaze.
Observăm în jurul nostru că sunt destul de
mulţi copii cu carenţe în educaţie.
Copilul dobândește noțiuni despre
sine,încă de la începutul vieţii și se poate
repera cu identitatea, ca aparținând unui mediu cultural și social, își poate cunoaște și
recunoaște competențele și abilitățile, deprinde de reguli și începe să își asume
responsabilități, devine independent și activ în propria-i viață. Preșcolarii au nevoie de
modele pozitive cu care să se identifice. Procesul constituirii personalității începe din
primele zile ale copilăriei și continuă toată viața omului. Omul nu se naște cu
personalitate, ci devine personalitate.
Învățământul modern trebuie să aibă ca scop nu doar copii bine informați, ci și
formarea de persoane capabile să se adapteze la solicitările sociale și psihologice ale
vieții. Este vital ca educația să răspundă eficient nevoilor sociale și psihologice ale
copiilor, să asigure un cadrul propice pentru starea sa de bine, să diminueze și să
prevină tulburările de adaptare specifice vârstei, să formeze copilul pentru a fi integrat
social.

34
nr. 5, martie 2020
Primul educator al copilului este familia. În primii lor ani de viaţă, copiii imită
comportamentele părinților. Pentru a pretinde mai târziu realizări din partea copiilor,
părinții trebuie să fie ei înșiși un model de viață. Familia trebuie să fie preocupată de
dezvoltarea laturilor sufleteşti ale copiilor, să-i învețe comportamentele sociale, să-i
îndrume, să-i orienteze, să le arate afecțiune.
Copiii lipsiți de părinți sau care provin din familii dezorganizate, cu greu pot fi
educați în spiritul moral.
Unii copii au tot ce vor, au la dispoziție toată tehnica nouă, însă le lipsește
afecțiunea, persoana cu care să comunice și să-i îndrume atunci când au nevoie, pentru
că de cele mai multe ori, părinții sunt prinși în treburi cotidiene sau cred că banii pot
înlocui prezența lor.
De asemenea unii părinți exagerează cu o dragoste sufocantă, educând copii
care nu vor putea lua mai târziu o decizie singuri, iar în societate se vor simți
stingheriți. Sunt și cazuri de copii răsfățați până la exces, care au totul fără nici cel mai
mic efort, iar aceștia vor fi mai târziu exemple de nonșalanță, nonconformism și
neintegrare în colectivitate și societate, avand impresia că știu totul, că li se cuvine
totul.
Sub aspectul acestor câteva exemple, consider că educația trebuie făcută încă de
la început și continuu de către familie, în vederea unor cât mai bune relații viitoare cu
comunitatea din care vor face parte. Părinții trebuie să asculte sfaturile și îndemnurile
educatorului, să accepte, chiar dacă nu le place și aspectele negative despre
comportamentul copiilor lor și să încerce împreună să le înlăture.
În familie copiii îşi formează noţiuni legate de moralitate, care pot fi corecte sau
pot fi mai puţin corecte. Este de datoria grădiniţei de a le îmbogăţi și corecta. Educaţia
morală trebuie să aibă loc încă din primii ani de viaţă ai preșcolarului şi continuată,
apoi, pe tot parcursul vieţii.
Cadrele didactice, sunt chemate să pregătească o lume moral-civică, prin
punerea în legătură cu valorile absolute, iar școala să deschidă noi modalități de a
concepe lumea și condiția umană. Dar pentru o mai bună reușită în activitatea noastră,
trebuie urmărite atât etapele de dezvoltare ale copiilor cât și factorii pozitivi și
negativi care influențează educația și efectele asupra lor.

35
nr. 5, martie 2020
Literatura pentru copii și educaţia pentru societate care joacă un rol important
în educaţia morală a copiilor, deoarece prin intermediul acestora, copilul îmbină
elmentele fantastice întâlnite în basme, povestiri cu cele luate din viaţa cotidiană.
Spre exemplu, copilul devine erou, prinţ care vine călare pe un cal (băţ) și ţine în
mână o sabie (o riglă). Astfel, copiii învaţă să se comporte în societate și să devină
mai buni, drepţi, curajoși, cinstiţi etc., dar și să prevină sau să înlăture anumite
comportamente cum ar fi: lașitatea, răutatea, furtul etc.
O componentă a formării morale o reprezintă modelarea comportamentului
social-moral al copilului. Nu e de ajuns ca preşcolarul să ştie ce este bine şi ce este
rău, ce este permis şi ce este interzis. Este necesar să ştie să fie cinstit, onest, corect
etc. În formarea morală a preşcolarului, exteriorizarea lui în fapte de conduită morală
prezintă o importanţă decisivă. Nici un copil nu se naşte sincer, sociabil, conştiincios,
harnic etc., ci toate acestea se dobândesc în cursul procesului educaţional. Copilul nu
este „tabula rasa" la naştere, ci el aduce cu sine o dispoziţie generală de a-şi forma
cele mai diverse atitudini în funcţie de experienţele pe care le va avea. Formarea
trăsăturilor morale este în strânsă legătură cu experienţa personală şi socială pe care
copilul a acumulat-o de la naştere şi în cursul întregii sale vieţi, în familie, în
grădiniţă, în şcoală etc. Cu cât se exercită o influenţă mai timpurie asupra copilului, cu
atât se formează mai repede şi se întipăresc mai adânc atitudini pozitive sau negative
faţă de persoane, situaţii, evenimente.

36
nr. 5, martie 2020
DEZVOLTAREA CAPACITĂŢILOR INTELECTUALE PRIN JOCURILE
LOGICO-MATEMATICE LA PREŞCOLARI
Studiu de specialitate

Prof. Ȋnv. Preșc. Vlădoiu Sanda Antonela


Grădinița cu Program Prelungit Nr.1. Tg-Jiu

Grădinița, ca parte integrantă a învățământului, își propune ca obiectiv prioritar


pregătirea copilului pentru școală. Așadar, este necesar ca preșcolarul să-si însușească
un volum mare de cunoștințe, priceperi, deprinderi prevăzute de curriculum pentru
educație timpurie.
Activitatea matematică, ca parte integrantă din Domeniul Știință din planul de
învățământ, cere, ca și celelalte activități, o cât mai bună pregătire psihologică,
pedagogică și metodică din partea educatoarei în vederea predării cât mai eficiente a
cunoștințelor matematice, precum și prelucrarea lor ținând cont de particularitățile de
vârstă ale copiilor.
Pe parcursul anilor, în activitatea desfășurată de mine, am acordat o atenție
deosebită în vederea pregătirii copiilor pentru înțelegerea cunoștințelor elementare de
matematică, am fost interesată de modul în care copiii își însușesc aceste cunoștințe și
cum pe întreg parcursul ciclului învățământului preșcolar ajung să rezolve probleme
de logică de o dificultate mai mare.
Jocul logico-matematic are un rol important în realizarea și desfășurarea
activităților matematice în grădiniță prin simplul fapt că el solicită mult intelectul
copiilor și dă educatoarei posibilitatea să cunoască bine potențialele și particularitățile
individuale ale copiilor.
De asemenea, în toată activitatea mea de până acum am putut constata valoarea
educativă asupra dezvoltării gândirii corecte, a inteligentei copiilor prin desfășurarea

37
nr. 5, martie 2020
jocurilor logico-matematice. Mi-am dat seama că ele contribuie la realizarea
aspectului formativ al activităților matematice, dezvoltându-le copiilor gândirea
logică, deoarece ei sunt puși în situația de a căuta soluții, de a verbaliza acțiunile
îndeplinite. Prin aceste jocuri se dezvoltă potențialul intelectual și acționar-creator al
preșcolarilor, spiritul de observație, posibilitățile de verbalizare și exprimare orală,
capacitatea de analiză și sinteză, de comparație, abstractizare și generalizare.
Prin desfășurarea acestor jocuri logico-matematice preșcolarii au fost capabili:
 să își dezvolte baza senzorială a cunoașterii prin acțiuni directe de observare și
mânuire de obiecte, jucării, imagini; să sesizeze însușirile acestora legate de
formă, culoare, mărime; să-și însușească deprinderea de a tria și clasifica după
anumite însușiri comune;
 să-și îmbogățească sfera reprezentărilor cu noi date despre caracteristicile
obiectelor din mediul ambiant, care pot deveni criterii în baza cărora să se
sesizeze aspectele matematice referitoare la gruparea, compunerea și ordonarea
obiectelor;
 să-și dezvolte calitățile gândirii (rapiditatea, corectitudinea, promptitudinea,
independenta, flexibilitatea) prin participarea activă la activități orientate spre
descoperirea unor relații matematice; să se familiarizeze cu limbajul matematic
în forme accesibile înțelegerii lor;
 să-și însușească deprinderile de a compara și aprecia global cantitatea din două
sau mai multe grupe; să aprecieze corect cantitatea obiectelor din două grupe
comparate prin formarea de perechi (punerea in corespondentă) și indicarea
grupei în care sunt „mai multe”, ‚mai puține” sau „tot atâtea obiecte”;
 să-și formeze reprezentările corecte despre formele geometrice (cerc, pătrat,
triunghi, dreptunghi) și să cunoască caracteristicile acestora (culoare, mărime,
grosime);

38
nr. 5, martie 2020
 să-și formeze deprinderile de activitate intelectuală (de a asculta cu atenție
cerințele educatoarei, de a acționa corect pe baza acestor cerințe, de a răspunde
la întrebări, de a urmări, de a completa sau corecta răspunsurile colegilor, de a
pune întrebări);
Ȋn ceea ce privește desfășurarea unui joc logico-matematic care a vizat formarea
reprezentărilor corecte despre formele geometrice și cunoașterea caracteristicilor
acestora, a trebuit să am în vedere etapa jocurilor pregătitoare acestuia, în care am
urmărit să-i fac pe copii să distingă și să denumească corect forma, culoarea și
dimensiunea figurii geometrice, lăsându-le libertatea și creativitatea în joc. Cu acest
prilej, între mine și copii, s-au stabilit relații de ordin afectiv, de apropiere și s-au creat
relații de ordin cognitiv, de lărgire și îmbogățire a reprezentărilor copiilor în direcția
cunoașterii atributelor figurilor geometrice.
După ce copiii și-au însușit unele cunoștințe despre figurile geometrice (formă,
culoare, mărime), am putut trece cu ușurința la desfășurarea jocului logic propriu-zis
în care sarcinile didactice s-au complicat. Astfel, în etapa jocului logic propriu-zis s-au
consolidat deprinderile de a opera cu mulțimi de obiecte, de a alcătui noi grupări,
submulțimi, pe baza proprietății pieselor.
Ȋn concluzie pot spune că jocul logic solicită intelectul copiilor și dă educatoarei
posibilitatea să cunoască bine potențele și particularitățile individuale ale copiilor și
astfel ea poate desfășura o munca diferențiată, pliată pe capacitățile intelectuale ale
fiecărui copil în parte în vederea asigurării succesului școlar viitor..

39
nr. 5, martie 2020
_____________________________________________________________________

Revistă (portal online de atitudine civică) “Cutezător” este editat periodic la cererea gorjenilor

_________________________________________________________________________________________________

CONTACT

 Telefon: 0728353441.
 Web: http://cutezator.ro/
 E-mail: cutezator2014@yahoo.com

_________________________________________________________________________________________________

COLABORARE

Aşteptăm colaboratori serioşi. Textele tehnoredactate*, în Microsoft Word, Office XP, şi semnate pot fi
trimise pe adresa de e-mail a revistei: magazincritic@yahoo.com, până la data de 20 a fiecărei luni.
Tehnoredactarea se va face cu font Times New Roman, corp 10-12, pagină format A5, folosindu-se diacritice.
Responsabilitatea textelor publicate aparţine în exclusivitate autorilor. O echipă redacţională va selecta
articolele în vederea publicării acestora. Atenţie la plagiat! (*Reguli minime de tehnoredactare: Înainte de
punct, virgulă, punct şi virgulă, două puncte, trei puncte, semnul exclamării, semnul întrebării, nu se pune
spaţiu. Spaţiul se va pune după aceste semne de punctuaţie, precum şi înainte de deschiderea unei paranteze.)
_________________________________________________________________________________________________

CONCEPŢIE GRAFICĂ / MACHETARE / DESIGN

Asociaţia culturală Semn – Târgu Jiu

_________________________________________________________________________________________________

EDITAREA

Euro Education Federation


_________________________________________________________________________________________________
TIPARUL

a fost executat de Editura eParadigme

(Online) = ISSN 2501-3033 ISSN–L 2501-3033

40
nr. 5, martie 2020
Nr. 5, martie, 2020

41
nr. 5, martie 2020